FUNDAȚIA CULTURAL UMANITARĂ ”HENRI COANDĂ” ORADEA

str. BÂRSEI, nr.16 A, Cod Poștal 410423, ORADEA, jud. BIHOR, CIF 9644404
Tel. 0259 433 532, Fax 0259 465 113
www.univ-henricoanda.ro, e-mail: henri.coanda.oradea@gmail.com

Operator prelucrare date cu caracter personal în conformitate cu Legea 677-2001 înregistrat sub
nr. 0012810 la ANSPDCP

PROGRAMA ANALITICA A MODULULUI

M2. Profesorul, actor în managementul de succes

1. Competența generală (C2) și competenţele specifice

Competența generală:
C2. Conducerea și coordonarea în mod eficient a procesului instructiv - educativ
Competenţele specifice:
1. Utilizarea corectă a conceptelor: planificare, organizare, coordonare, control, evaluare, decizie,
intervenţie;
2. Cunoașterea elementelor specifice fiecărui rol al profesorului manager;
3. Identificarea rolurilor asumate și neasumate de către cadrul didactic.

2. Conţinuturi tematice
Tema 1. Profesorul manager
Tema 2. Management de succes

3. Alocarea bugetului de timp conținuturilor tematice ale modulului

4 ore teorie/temă x 1 temă = 4 ore
5 ore teorie/temă x 1 temă = 5 ore
Total ore teorie = 9 ore
Câte 2 ore /aplicație practică x 9 aplicații practice = 18 ore
Total ore aplicații practice = 18 ore
Evaluare pe parcurs = 2 ore
Total: 29 ore

4. Strategii de formare utilizate

 Strategii inductive al căror demers didactic este de la particular la general (Temele 1, 2);

1
 Strategii deductive – de la general la particular, legi sau principii cu concretizarea lor în exemple
(Temele 1, 2);
 Strategii mixte: inductiv-deductive şi deductiv-inductive (Temele 1, 2);
 Strategii analogice - predarea şi învăţarea se desfăşoară cu ajutorul modelelor (Temele 1, 2);
 Strategii euristice: de elaborare a cunoştinţelor prin efort propriu de gândire folosind
problematizarea, descoperirea, modelarea, formularea de ipoteze, dialogul euristic, asaltul de idei,
experimentul de investigare, având ca efect stimularea creativităţii şi achiziţionarea competenţelor
(Temele 1, 2).
Metode şi tehnici de instruire utilizate
 Expunerea constă din prezentarea verbală monologată a unui volum de informație, de către
formator către cursanți, în concordanță cu prevederile programei și cu cerințele didactice ale
comunicării (Temele 1, 2);
 Conversația constă în valorificarea didactică a întrebărilor și răspunsurilor (metoda verbală, ca și
expunerea, dar mai activă decât aceasta) (Temele 1, 2);
 Brainstorming este una din cele mai răspândite metode în formarea elevilor în educaţie, în
stimularea creativităţii, în domeniul afacerilor, al publicităţii etc. Un principiu al brainstormingului
este: cantitatea generează calitatea; pentru a ajunge la idei viabile şi inedite este necesară o
productivitate creativă cât mai mare. Prin folosirea acestei metode se provoacă şi se solicită
participarea activă a elevilor, se dezvoltă capacitatea de a trăi anumite situaţii, de a le analiza, de a
lua decizii în ceea ce priveşte alegerea soluţiilor optime şi se exersează atitudinea creativă şi
exprimarea personalităţii. Deasemenea, utilizarea brainstormingului optimizează dezvoltarea
relaţiilor interpersonale – constatăm că persoanele din jur pot fi bune, valoroase, importante (Tema
1);
 Focus group-ul utilizează potenţialul de învăţare şi producţia de idei în cadrul grupurilor. În cadrul
acestei tehnici este presupusă o discuţie focalizată, care trebuie să furnizeze un complex
informaţional calitativ. O caracteristică importantă a acestei metode este că participanţii îşi pot
modifica sau chiar schimba total părerile până la finalul discuţiilor. Procesul de desfăşurare al
focus group-ului presupune o planificare a studiului. Se poate lucra în grup în manieră cumulativă -
presupune obţinerea unui evantai mai larg de informaţii – sau în manieră contradictorie –
presupune necesitatea atragerii persoanelor care manifestă rezerve şi tendinţe inhibitorii prin
agresiune şi confruntare (Tema 2);
 Studiul de caz presupune elaborarea unui material ce porneşte de la o situaţie reală şi care apoi
este discutată cu cei care participă la curs. Pentru a permite o înţelegere mai bună a problemelor
discutate se recomandă elaborarea unui set de întrebări sau cerinţe la care trebuie să răspundă
2
 cursanţii. Studiul de caz poate fi însoţit şi de notiţele care să ghideze discuţia cu cei instruiţi (Tema
2).

Forme şi modalităţi de organizare şi desfăşurare a activităților de formare

 Activităţi frontale – organizarea în plen a activităţior, a repartizării în mod egal a sarcinilor de
lucru pentru fiecare formabil, iar formatorul dirijează activitatea acestora (Temele 1, 2).
 Activităţi de grup – organizarea pe grupuri neomogene având un coordonator al grupei.
Formatorul îndrumă și conduce activitatea grupelor pentru realizarea obiectivelor educaţionale în
funcţie de fișele de lucru - în prealabil, cu o structură precisă (Temele 1, 2).
 Activităţi individuale cuprind studiul individual utilizând bibliografia, punându-se accentul pe
munca independentă. În cadrul activităţii se precizează sarcinile de instruire, comune pentru toţi
formabilii care îi solicită pentru dezvoltarea cerinţelor (Temele 1, 2).

5. Strategia evaluării pe parcurs

 Evaluare iniţială – Chestionar (Anexa 2)
 Evaluare curentă/ formativă – realizarea aplicațiilor practice aferente fiecărei teme
 Evaluare sumativă – Interpretarea (Anexa 3) și dezbaterea rezultatelor la chestionar
M5. Evaluarea finală
 Realizarea unui eseu cu titlul ”Profesorul ideal” urmărind conceptele prezentate în cadrul cursului.

6. Schiţa/ rezumatul modului/ temelor

Tema 1. Profesorul manager
 Personalitatea managerului
o Personalitatea de bază
o Câmpul psihopedagogic
o Reprezentări psihopedagogice
o Credinţele şi convingerile psihopedagogice
o Personalitatea cristalizată
o Stilul educaţional
o Stilul managerial
 Rolurile profesorului manager
 Funcţiile manageriale
 Activităţi manageriale ale profesorului
o Decizia
3
 o Previziunea
o Proiectarea
o Organizarea
o Dirijarea-coordonarea
o Evaluarea
Aplicaţii practice
Profesorii sunt principalii agenţi ai demersului paideutic, agenţi pozitivi ai schimbării elevilor.
1. Ce înseamnă un profesor motivat şi pasionat?
Hattie, 2014, propune o listă a ceea ce defineşte „profesorul motivat şi pasionat”. Aratăţi în
urma lecturii acestei liste, în ce măsură, activitatea desfăşurată în unitatea dumneavoastră, propune un
mediu deschis de predare-învăţare, mediu motivant pentru toţi actorii educaţionali.
1.1. Toţi adulţii din această şcoală recunosc că:
a. există diferenţe între profesori în ceea ce priveşte impactul asupra învăţării şi asupra performanţelor
şcolare;
b. toţi (directori, părinţi, elevi) îşi doresc ca efectele pozitive să se repercuteze asupra tuturor elevilor şi
toţi sunt interesaţi de construirea expertizei pentru a crea efecte pozitive asupra achiziţiilor şcolare
pentru toţi elevii.
1.2. Această şcoală are dovezi convingătoare că toţi profesorii sunt pasionaţi şi motivaţi, iar aceasta ar
trebui să fie cea mai importantă calitate prin care să fie promovată şcoala.
1.3. Această şcoală are un program de perfecţionare profesională care:
a. îmbunătățeşte înţelegerea profundă a profesorilor cu privire la materia pe care o predau;
b. sprijină procesul instruirii prin analiza interacţiunilor de la clasă a profesorului cu eleviii săi;
c. ajută profesorii să ofere feedback eficient;
d. are grijă de trăsăturile afective ale elevilor;
e. dezvoltă abilitatea profesorilor de a influenţa învăţarea de suprafaţă şi de profunzime.
1.4. Dezvoltarea profesională din această şcoală îşi propune să ajute profesorii să caute căi spre:
a. soluţionarea problemelor specifice instruirii;
b. interpretarea evenimentelor în curs de desfăşurare;
c. o atenţie sporită la context;
d. monitorizarea învăţării;
e. testarea ipotezelor;
f. demonstrarea respectului pentru toţi cei din şcoală;
g. demonstrarea pasiunii pentru predare şi învăţare;
h. ajutarea elevilor să înţeleagă complexitatea.

4
1.5. Profesionalismul în această şcoală este obţinut de profesori, care lucrează în colaborare pentru a
asigura prezenţa „învăţării vizibile”.
2. Prin întreaga prestaţie profesională, respectiv prin comportamentul manifest, profesorii influenţează
procesul educativ în sine şi comportamentul şcolar al elevilor. Consultaţi lista de mai jos şi stabiliţi
impactul următorilor factori asupra progresului şcolar al elevilor:

INFLUENŢA IMPACTUL
Abilitatea de a grupa/urmări/ordona PUTERNIC MEDIU SCĂZUT
Accelerare (de ex. Sărirea peste un an) PUTERNIC MEDIU SCĂZUT
Aşteptările elevilor PUTERNIC MEDIU SCĂZUT
Aşteptările profesorilor PUTERNIC MEDIU SCĂZUT
Controlul elevului asupra învăţării PUTERNIC MEDIU SCĂZUT
Credibilitatea profesorilor în ochii elevilor PUTERNIC MEDIU SCĂZUT
Cunoştinţele profesorilor despre un subiect PUTERNIC MEDIU SCĂZUT
Dezvoltarea profesională în raport cu PUTERNIC MEDIU SCĂZUT
performanţa elevilor
Feedback PUTERNIC MEDIU SCĂZUT
Gen (progresul şcolar al fetelor comparativ PUTERNIC MEDIU SCĂZUT
cu cel al băieţilor)
Gruparea din interiorul clasei PUTERNIC MEDIU SCĂZUT
Hărţi conceptuale PUTERNIC MEDIU SCĂZUT
Influenţa grupului de colegi PUTERNIC MEDIU SCĂZUT
Instruire directă PUTERNIC MEDIU SCĂZUT
Instruire individualizată PUTERNIC MEDIU SCĂZUT
Instruire axată pe mijloacele fonetice (scris şi PUTERNIC MEDIU SCĂZUT
citit)
Învăţare prin cooperare vs învăţare PUTERNIC MEDIU SCĂZUT
individualizată
Mediul de acasă PUTERNIC MEDIU SCĂZUT
Oferirea de exemple tipice PUTERNIC MEDIU SCĂZUT
Potrivirea stilurilor de predare şi învăţare PUTERNIC MEDIU SCĂZUT
Predare reciprocă PUTERNIC MEDIU SCĂZUT
Programe de creştere a abilităţilor de PUTERNIC MEDIU SCĂZUT
comunicare
Programe de îmbunătăţire a vocabularului PUTERNIC MEDIU SCĂZUT
Programe de înţelegere a textului PUTERNIC MEDIU SCĂZUT
Programe focalizate pe strategiile PUTERNIC MEDIU SCĂZUT
metacognitive
Realizarea unor evaluări formative ale PUTERNIC MEDIU SCĂZUT
profesorilor
Reducerea mărimii claselor PUTERNIC MEDIU SCĂZUT
Relaţia profesor-elev PUTERNIC MEDIU SCĂZUT
Repetenţie PUTERNIC MEDIU SCĂZUT
Utilizarea stimulării şi a jocului PUTERNIC MEDIU SCĂZUT
Sursa: Hattie, 2014, pp. 52-53

5
3. Realizaţi un interviu cu elevii dumneavoastră, pentru a identifica percepţia lor asupra Ce înseamnă
să fii elev bun în această clasă?

Tema 2. Management de succes

 Tipuri de leadership
 Modele manageriale
o Etape manageriale
o Leadership managerial
o Leadershipul instruirii
o Leadershipul transformaţional
o Leadershipul participativ
o Leadershipul distribuit
o Leadershipul tranzacţional
o Leadershipul postmodern
o Leadershipul emoţional
o Leadershipul circumstanţial
o Leadershipul moral
 Managementul curricular
 Managementul prin motivaţie
 Teorii în procesul motivaţional
o Teoria lui Maslow
o Teoria ERG
o Teoria factorilor duali
o Teoria de întărire
o Teorii de proces
 Surse şi forme de motivaţie
Aplicaţii practice
„În management are loc în prezent o adevărată revoluţie, iar conceptul de leadership este crucial
pentru această revoluţie – atât de crucial încât credem că ar trebui să se renunţe la cuvântul
management.”
1 Arătaţi care este părerea dumneavoastră despre relaţia dintre management şi leadership. Care tip de
comportament formal consideraţi că se pliază în mai mare măsură pe realitatea şcolilor româneşti?

6
2 Scrieţi un text liber pornind de la următorul enunţ: „Există două moduri diferite de a fi creativi.
Unii pot cânta şi dansa. Alţii pot crea un mediu în care cântăreţii şi dansatorii pot să se afirme.”
(Warren G. Bennis)
3 Reflectaţi asupra modului în care aţi fost manager (la nivel instituţional, la nivelul comisiei
metodice, la nivelul clasei) şi arătaţi care comportament a predominat: cel de manager sau cel de
leader? Ce aţi dori să îmbunătăţiţi în comportamentul vostru?
4 Raportaţi la lista din Anexa 1, modul de lucru din unitatea de învăţământ în care activaţi.
5 Elaboraţi un Plan de dezvoltare personală care să vă permită formarea sau devoltarea unor
competenţe manageriale pentru asigurarea managementului de succes, după ce aţi realizat un
proces de autoevaluare obiectivă.
6 Care sunt modalităţile practice prin care se poate îmbunătăţi participarea la procesul decizional
pentru următoarele categorii de actori:
o elevii
o părinţii
o administraţia locală
o parteneri educaţionali.

7. Bibliografia
Bush, T., 2015, Leadership şi management educaţional. Teorii şi practici actuale, Editura Polirom,
Iaşi;
Bîrz, L., 2012, Motivarea personalului, Editura Casei Corpului Didactic, Alba Iulia;
Cosmovici, A., 1996, Psihologie generală, Editura Politorm, Iaşi;
Craioveanu, M. P., 2006, Introducere în psihologia resurselor umane, Editura Universitară, Bucureşti;
Dragomir, Mariana (coord), 2000, Manual de management educaţional pentru directorii unităţilor de
învăţământ, Editura Hiperborea, Turda;
Gavrilă, T; Lefter, V., 2007, Managementul organizaţiilor, Editura Economică, Bucureşti;
Gherguţ, Alois, 2007, Management general şi strategic în educaţie, Editura Polirom, Iaşi;
Gary Stanley Beker, 1997, Capitalul uman – o analiză teoretică și empirică cu referire specială la
educație, Editura All, București;
Orţan, F., 2004, Management educaţional, Editura Universităţii din Oradea;
Pânişoară, G; Pânişoară, Ion-Ovidiu, 2005, Motivarea eficientă, Editura Polirom, Iaşi;
Idem, 2005, Managementul resurselor umane, Editura Polirom, Iaşi;
Păuş, V. A., 2006, Comunicare şi resurse umane, Editura Polirom, Iași;
Prodan, A., 1999, Managementul de succes. Motivaţie şi comportament, Editura Polirom, Iaşi;

7
Rosca,C.; Cirnu, D., 2000, Managementul resurselor umane, Ed. Certi, Craiova;
Romiţă, B. Iucu, 2006, Managementul clasei de elevi. Aplicaţii pentru gestionarea situaţiilor de criză
educaţională, Editura Polirom, Iaşi;
Tripon, C., Dodu, M., Raboca, H., 2013, Dezvoltare organizaţională şi măsurarea performanţelor,
Editura UBB Bucureşti
Ţoca, I., 2008, Management educaţional, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;
Zlate, M., 2004, Leadership şi management, Editura Polirom, Iaşi;
Vagu, P.; Stregăroiu, I., 2000, Motivarea în muncă: de la teorie la practică, Editura Bibliotheca,
Târgovişte.
Anexa 1

 Excelenţa în leadership (How Good is Your School – A journey to Excellence HMIE

March, 2006)

Raportaţi la lista de mai jos, modul de lucru din unitatea de învăţământ în care activaţi.
PERSONALUL ŞCOLII Echipa managerială, cadrele didactice, personalul auxiliar şi
administrativ este implicat acolo unde este cazul, în procesul de
planificare a activităţii astfel încât să se vină cât mai cuprinzător în
întâmpinarea nevoilor elevilor.
PERSONAL –CA RESURSĂ Este valorizat prin implicarea în dezbateri privind direcţiile de
dezvoltare viitoare ale şcolii. Părerile lor sunt cerute şi luate în
considerare.
STILUL ECHIPEI DE Este unul incluziv şi încurajator, iar directori şcolii lucrează foarte
MANAGEMENT bine în echipă cu personalul didactic.
AGENDA DE LUCRU Este stabilită în colaborare cu toţi cei implicaţi.
LIDERII  Liderii de la toate nivelurile se asigură că învăţarea este în
centrul planurilor de dezvoltare/ de îmbunătăţire ale şcolii şi
ale tuturor comisiilor, departamentelor şi că strategiile,
politicile şi principiile şcolii sunt transpuse în practică în
activitatea de zi cu zi;
 Liderii fac vizite la clasă, dau feedback, împărtăşesc cu
colegii reflecţii personale şi stimulează autoevaluarea.
STILUL MANAGERIAL Stilul managerial al şcolii face ca personalul şi elevii să simtă că
sunt direct responsabili de bunul mers al şcolii.
CONSULTARE ŞI Regulat au loc întâlniri la care participă tot personalul şcolii şi care,
COMUNICARE alături de întâlnirile cu elevii, constituie mijloace eficiente de
consultare şi comunicare.
Tinerii sunt implicaţi în luarea deciziilor referitoare la viitorul şcolii.
COOPERARE Directorul se consultă frecvent cu personalul, se lucrează în grupuri
cu larga implicare a elevilor pentru ca şcoala să se dezvolte.
BUNE PRACTICI. DECIZIE  Discuţiile au în vedere bunele practici şi domeniile care necesită
ŞI RESPONSABILITATE îmbunătăţire, rolurile de profesor şi leader.
 Opiniile şi sugestiile lor sunt luate în considerare primesc
feedback şi li se acordă responsabilităţi (managementul

8
 financiar al unui proiect care se derulează în şcoală). Iau parte la
acţiuni de mentorat, acţiuni de caritate, parteneriate locale şi
internaţionale.
 Consiliul elevilor are un rol important în procesul de implicare a
elevilor în luarea deciziilor la nivelul şcolii.

Anexa 2

Chestionar

Vă rugăm să încercuiți varianta de răspuns care vi se potrivește cel mai bine:

1 – foarte rar
2 – rar
3 – câteodată
4 – des
5 – foarte des

Nr. crt. Item Răspuns

1. Prefer să analizez o situație anterioară înainte de a acționa 1 2 3 4 5
într-o situație asemănătoare
2. Reușesc să identific din timp situațiile de criză la nivelul 1 2 3 4 5
clasei de elevi
3. Prefer să anticipez toate barierele care pot apărea în 1 2 3 4 5
gestionarea unei situații
4. Stabilesc acțiuni clare pentru atingerea obiectivelor 1 2 3 4 5
5. Prefer să identific avantajele și dezavantajele acțiunilor 1 2 3 4 5
întreprinse în cazul unei situații indezirabile
6. Încerc să elaborez un plan realist de gestionare a unei situații 1 2 3 4 5
7. Mă adaptez eficient la modificările care trebuie aduse la un 1 2 3 4 5
plan de gestionare a unei situații
8. Cunosc modalități eficiente de intervenție în cazul aspectelor 1 2 3 4 5
indezirabile apărute
9. Urmăresc efectele pe termen lung ale acțiunilor mele 1 2 3 4 5

Adunați punctajele la următorii itemi și veți identifica scorurile pentru rolurile manageriale:

1. Item 1, item 3 și tem 6 = ______

2. Item 4 și item 7 = _______

3. Item 2 și item 8 = _______

9
 4. Item 5 și item 9 = ______

Anexa 3

Interpretare rezultate chestionar:

Subscala ”Planificare” scor minim 3, scor maxim 15 (scor mediu 9)

Subscala ”Organizare” scor minim 2, scor maxim 10 (scor mediu 6)

Subscala ”Control și îndrumare” scor minim 2, scor maxim 10 (scor mediu 6)

Subscala ”Evaluare” scor minim 2, scor maxim 10 (scor mediu 6)

Subscala cu punctajul cel mai mare reprezintă rolul profesorului pe care vi-l asumați constant și
în care vă simțiți cel mai confortabil

10