Portofoliu de Evaluare-Curs 1management

Program de formare
”Asigurarea eficienței managementului educațional în unitățile de

învățământ”
Portofoliu evaluare
1
Cuprins
M1. Legislaţie şi deontologie în învăţământ....................................................................................3

M2. Managementul resurselor în instituţiile de învăţământ..........................................................16
M3. Managementul calităţii. Evaluarea internă a calităţii.............................................................26
M4. Management de proiect..........................................................................................................29
M5. Relaţia între management şi leadership în educaţie...............................................................44
M1. Legislaţie şi deontologie în învăţământ.
2
Tema: Precizați un articol din LEN 1/2011 care a fost modificat în versiunile ulterioare și
impactul modificării acestuia asupra procesului instructiv-educativ
Ȋn data de 30 decembrie 2013, a fost publicata in Monitorul Oficial - Ordonanta de urgenta

privind modificarea si completarea Legii educatiei nationale nr. 1/2011 si pentru luarea unor
masuri in domeniul invatamantului. Este vorba despre OUG 117 din 23 decembrie 2013, despre
care ministrul Educatiei Nationale, Remus Pricopie, si ministrul delegat pentru Cercetare si
Invatamant Superior, Mihnea Costoiu, au vorbit presei si care statueaza invatamantul obligatoriu
de 11 ani, amanarea examenelor interdisciplinare la Evaluarea Nationala si la Bacalaureat,
precum si renuntarea la efectele clasificarii universitatilor.
Modificarile punct cu punct la Legea Educatiei Nationale pe care le opereaza Ordonanta

de Urgenta adoptata de Guvern sunt următoarele:
La articolul 16, alineatele (1) si (2) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
Art. 16. - (1) Invatamantul general obligatoriu este de 11 clase si cuprinde invatamantul primar,
invatamantul gimnazial si primii 2 ani ai invatamantului secundar superior. Invatamantul
liceal devine obligatoriu pana cel mai tarziu in anul 2020.
(2) Obligatia de a frecventa invatamantul obligatoriu de 11 clase, la forma cu frecventa,
inceteaza la varsta de 18 ani.
Articolul 16, alineatele (1) si (2) asa cum erau in Legea Educatiei Nationale:
(1) Invatamantul general obligatoriu este de 10 clase si cuprinde invatamantul primar si cel
gimnazial. Invatamantul liceal devine obligatoriu pana cel mai tarziu in anul 2020.
(2) Obligatia de a frecventa invatamantul de 10 clase, la forma cu frecventa, inceteaza la varsta
de 18 ani.
Articolul 23 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Art. 23. - (1) Sistemul national de invatamant preuniversitar cuprinde urmatoarele niveluri:
a) educatia timpurie (0-6 ani), formata din nivelul anteprescolar (0-3 ani) si invatamantul
prescolar (3-6 ani), care cuprinde grupa mica, grupa mijlocie si grupa mare;
b) invatamantul primar, care cuprinde clasa pregatitoare si clasele I-IV;
c) invatamantul secundar, care cuprinde:
(i) invatamantul secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele V-VIII;
(ii) invatamantul secundar superior care poate fi:
- invatamantul liceal, care cuprinde clasele de liceu IX-XII/XIII, cu urmatoarele filiere: teoretica,
vocationala si tehnologica;
- invatamant profesional cu durata de 3 ani;
d) invatamantul tertiar nonuniversitar, care cuprinde invatamantul postliceal.
(2) Invatamantul liceal este organizat in doua cicluri care se succeda: ciclul inferior al
liceului, format din clasele a IX-a - a X-a, si ciclul superior al liceului, format din clasele a
XI-a - a XII-a/a XIII-a.
(3) Invatamantul liceal, vocational si tehnologic, invatamantul profesional si invatamantul
postliceal se organizeaza pentru specializari si calificari stabilite de Ministerul Educatiei
Nationale, in conformitate cu Registrul national al calificarilor.
3
Articolul 23 asa cum era in Legea Educatiei Nationale:
(1) Sistemul national de invatamant preuniversitar cuprinde urmatoarele niveluri:
a) educatia timpurie (0 - 6 ani), formata din nivelul anteprescolar (0 - 3 ani) si invatamantul
prescolar (3 - 6 ani), care cuprinde grupa mica, grupa mijlocie si grupa mare;
b) invatamantul primar, care cuprinde clasa pregatitoare si clasele I - IV;
c) invatamantul secundar, care cuprinde:
(i) invatamantul secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele V - IX;
(ii) invatamantul secundar superior sau liceal, care cuprinde clasele de liceu X - XII/XIII, cu
urmatoarele filiere: teoretica, vocationala si tehnologica;
d) invatamantul profesional, cu durata intre 6 luni si 2 ani;
e) invatamantul tertiar nonuniversitar, care cuprinde invatamantul postliceal.
(2) Invatamantul liceal, vocational si tehnologic, invatamantul profesional si invatamantul
postliceal se organizeaza pentru specializari si calificari stabilite de Ministerul Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului, in conformitate cu Registrul national al calificarilor.
La articolul 24, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Art. 24. - (1) Invatamantul general obligatoriu este format din invatamantul primar, invatamantul
secundar inferior si primii 2 ani ai invatamantului secundar superior.
Articolul 24, alineatul (1) asa cum era in Legea Educatiei Nationale:
ART. 24 - (1) Invatamantul general obligatoriu este format din invatamantul primar si
invatamantul secundar inferior.
La articolul 30, alineatul (3) se abroga.

ART. 30 - (3) Absolventii invatamantului gimnazial care nu continua studiile in invatamantul
liceal pot sa finalizeze, pana la varsta de 18 ani, cel putin un program de pregatire profesionala
care permite dobandirea unei calificari corespunzatoare Cadrului national al calificarilor.

(3) Durata studiilor in invatamantul liceal este de 4 sau 5 ani, in conformitate cu planurile-cadru
aprobate de Ministerul Educatiei Nationale. Pentru unele forme de invatamant cu frecventa si
pentru invatamantul liceal cu frecventa redusa, durata studiilor se prelungeste cu un an.
ART. 31 - (3) Durata studiilor in invatamantul liceal - forma de invatamant cu frecventa - este
de 3 ani pentru filiera teoretica, de 3 sau de 4 ani pentru filiera vocationala si de 4 ani pentru
filiera tehnologica, in conformitate cu planurile-cadru aprobate de Ministerul Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului. Pentru unele forme de invatamant cu frecventa si cu
frecventa redusa, durata studiilor se prelungeste cu un an.

(3) Absolventii clasei a X-a din cadrul filierei tehnologice sau vocationale care au finalizat un
stagiu de pregatire practica pot sustine examen de certificare a calificarii corespunzator nivelului
de certificare stabilit prin Cadrul national al calificarilor.
4
ART. 32 - (3) Absolventii clasei a XI-a din cadrul filierei tehnologice sau vocationale care au
finalizat un stagiu de pregatire practica pot sustine examen de certificare a calificarii
corespunzator nivelului de certificare stabilit prin Cadrul national al calificarilor.
(5) Absolventii invatamantului profesional care promoveaza examenul de certificare a calificarii
profesionale pot urma cursurile invatamantului liceal.
(6) Absolventii invatamantului obligatoriu care intrerup studiile pot finaliza, pana la varsta de
18 ani, cel putin un program de pregatire profesionala care permite dobandirea unei calificari
corespunzatoare Cadrului national al calificarilor;
Articolul 33, alineatele (5) si (6) asa cum erau in LEN:

ART. 33 - (5) Absolventii invatamantului profesional, care promoveaza examenul de certificare
a calificarii profesionale, pot urma cursurile invatamantului liceal cu frecventa redusa.
(6) Absolventii invatamantului gimnazial care intrerup studiile pot finaliza, pana la varsta de 18
ani, cel putin un program de pregatire profesionala care permite dobandirea unei calificari
corespunzatoare Cadrului national al calificarilor.
La articolul 44, dupa alineatul (9) se introduc trei noi alineate, alineatele (9 1) - (9 3), cu
urmatorul cuprins:
(9 1) Invatamantul postliceal se incheie cu examen de certificare a competentelor profesionale.
Modul de organizare si desfasurare a examenului de certificare a competentelor profesionale este
reglementat de Ministerul Educatiei Nationale prin metodologie specifica, elaborata cu
consultarea factorilor interesati si aprobata prin ordin al ministrului educatiei nationale.
(9 2) Candidatii proveniti din invatamantul postliceal de stat admisi pe locurile finantate de la
bugetul de stat pot sustine examenul de certificare a calificarii profesionale, fara taxa, de cel mult
doua ori. Prezentarile ulterioare la acest examen sunt conditionate de achitarea unor taxe stabilite
la nivelul centrului de examen, luand in considerare cheltuielile de examen per candidat.
(9 3) Absolventii invatamantului postliceal care sustin si promoveaza examenul de certificare a
calificarii profesionale primesc certificat de calificare profesionala, corespunzator nivelului
stabilit prin Cadrul national al calificarilor si Suplimentul descriptiv al certificatului Europass.
La articolul 63 alineatul (1), literele c), d), e) si f) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
c) invatamantul primar: clasa cuprinde in medie 20 de elevi, dar nu mai putin de 12 si nu mai
mult de 25;
d) invatamantul gimnazial: clasa cuprinde in medie 25 de elevi, dar nu mai putin de 12 si nu mai
mult de 30;
e) invatamantul liceal si profesional: clasa cuprinde in medie 25 de elevi, dar nu mai putin de 15
si nu mai mult de 30;
f) invatamantul postliceal: clasa cuprinde in medie 25 de elevi, dar nu mai putin de 15 si nu mai
mult de 30;
Articolul 63 alineatul (1), literele c), d), e) si f) asa cum erau in LEN:
5
ART. 63 - (1) In invatamantul preuniversitar, formatiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani
de studiu, dupa cum urmeaza:
...
c) invatamantul primar: clasa care cuprinde in medie 20 de elevi, dar nu mai putin de 12 si nu
mai mult de 25;
d) invatamantul gimnazial: clasa care cuprinde in medie 25 de elevi, dar nu mai putin de 12 si nu
mai mult de 30;
e) invatamantul liceal: clasa care cuprinde in medie 25 de elevi, dar nu mai putin de 15 si nu mai
mult de 30;
f) invatamantul postliceal: clasa care cuprinde in medie 25 de elevi, dar nu mai putin de 15 si nu
mai mult de 30;
La articolul 71, dupa alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3 1), cu urmatorul
cuprins:
(3 1) Pe parcursul clasei pregatitoare nu se acorda note sau calificative.

(5) La finalul clasei a VIII-a, in baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei
Nationale, se realizeaza o evaluare nationala obligatorie a tuturor absolventilor. Rezultatele
evaluarii se exprima printr-un punctaj, similar testelor internationale. Evaluarea se realizeaza
prin urmatoarele probe:
a) o proba scrisa la limba si literatura romana;
b) o proba scrisa la limba materna;
c) o proba scrisa transdisciplinara la matematica si stiinte;
d) o proba scrisa la o limba de circulatie internationala;
e) o proba practica de utilizare a calculatorului, sustinuta in timpul anului;
f) o proba orala transdisciplinara de evaluare a competentelor civice si sociale, sustinuta in
timpul anului;
Articolul 74, alineatul (5) asa cum era in LEN:

ART. 74 - (5) La finalul clasei a IX-a, in baza unei metodologii elaborate de Ministerul
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, se realizeaza o evaluare nationala obligatorie a
tuturor elevilor. Rezultatele evaluarii se exprima printr-un punctaj, similar testelor internationale.
Evaluarea se realizeaza prin urmatoarele probe:
a) o proba scrisa la limba si literatura romana;
b) o proba scrisa la limba materna;
c) o proba scrisa transdisciplinara la matematica si stiinte;
d) o proba scrisa la o limba de circulatie internationala;
e) o proba practica de utilizare a calculatorului, sustinuta in timpul anului;
f) o proba orala transdisciplinara de evaluare a competentelor civice si sociale, sustinuta in
timpul anului.

(2) Continuarea studiilor din invatamantul gimnazial in invatamantul liceal sau in invatamantul
profesional este asigurata pe baza unui proces de consiliere si de orientare scolara si
profesionala. Numarul de locuri alocate clasei a IX-adin invatamantul liceal si profesional este
6
cel putin egal cu cel al absolventilor clasei a VIII-a.

ART. 75 - (2) Continuarea studiilor din invatamantul gimnazial in invatamantul liceal este
asigurata pe baza unui proces de consiliere si de orientare scolara si profesionala. Numarul de
locuri alocate clasei a X-a este cel putin egal cu cel al absolventilor clasei a IX-a.
La articolul 76 alineatul (2), litera b) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

b) in cazul in care numarul de candidati este mai mare decat numarul locurilor oferite de unitatea
de invatamant, admiterea se face luand in calcul in proportie de 70% portofoliul educational al
elevului, media de absolvire a invatamantului obligatoriu, precum si media la probele de
evaluarea nationala de la sfarsitul clasei a VIII-a si in proportie de 30% nota obtinuta la proba de
admitere stabilita de unitatea de invatamant.
Articolul 76 alineatul (2), litera b) asa cum era in LEN:

ART. 76 - (2) Admiterea la liceu sau la scoala profesionala se realizeaza dupa urmatoarea
procedura:
...
b) in cazul in care numarul de candidati este mai mare decat numarul locurilor oferite de unitatea
de invatamant, admiterea se face luand in calcul in proportie de 70% portofoliul educational al
elevului, media de absolvire a invatamantului obligatoriu, precum si media la probele de la
evaluarea nationala de la sfarsitul clasei a IX-a si in proportie de 30% nota obtinuta la proba de
admitere stabilita de unitatea de invatamant.

(4) Metodologia-cadru de organizare si desfasurare a admiterii in clasa a IX-aeste elaborata de
Ministerul Educatiei Nationale si este data publicitatii, pentru fiecare generatie, cel mai tarziu la
inceputul clasei a VIII-a. Unitatile de invatamant au obligatia de a anunta public disciplina sau
disciplinele la care se sustine proba de admitere, programele, procedurile de organizare a
acesteia, precum si modul de utilizare a portofoliului educational, pana, cel mai tarziu, la
inceputul clasei a VIII-a. Proba suplimentara de admitere se va sustine la cel mult doua
discipline.

ART. 76 - (4) Metodologia-cadru de organizare si desfasurare a admiterii in clasa a X-a este
elaborata de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si este data publicitatii,
pentru fiecare generatie, cel mai tarziu la inceputul clasei a VIII-a. Unitatile de invatamant au
obligatia de a anunta public disciplina sau disciplinele la care se sustine proba de admitere,
programele, procedurile de organizare a acesteia, precum si modul de utilizare a portofoliului
educational, pana, cel mai tarziu, la inceputul clasei a VIII-a. Proba suplimentara de admitere se
va sustine la cel mult doua discipline.
Art. 84. - (1) Elevii din invatamantul obligatoriu, profesional si liceal acreditat/autorizat
beneficiaza de tarif redus cu 50% pentru transportul local in comun, de suprafata, naval si
subteran, precum si pentru transportul intern auto, feroviar si naval, pe tot parcursul anului
7
calendaristic.
(2) Elevii orfani, elevii cu cerinte educationale speciale, precum si cei pentru care s-a stabilit o
masura de protectie speciala, in conditiile legii, sau tutela beneficiaza de gratuitate pentru toate
categoriile de transport prevazute la alin. (1), pe tot parcursul anului calendaristic.

ART. 84 - (1) Elevii din invatamantul obligatoriu si liceal acreditat/autorizat beneficiaza de tarif
redus cu 50% pentru transportul local in comun, de suprafata, naval si subteran, precum si pentru
transportul intern auto, feroviar si naval, pe tot parcursul anului calendaristic.
(2) Ca masura de protectie speciala, elevii orfani, elevii cu cerinte educationale speciale, precum
si cei institutionalizati pot beneficia de gratuitate pentru toate categoriile de transport mentionate
la alin. (1), pe tot parcursul anului calendaristic.

(2) Statul subventioneaza toate costurile aferente frecventarii liceului pentru elevii provenind din
grupuri socioeconomice dezavantajate, precum si pentru cei care frecventeaza invatamantul
profesional, inclusiv pentru perioada stagiilor de pregatire practica. Modalitatea de
subventionare si criteriile de acordare a subventiei se stabilesc prin hotarare a Guvernului,
initiata de Ministerul Educatiei Nationale.

ART. 85 - (2) Statul subventioneaza toate costurile aferente frecventarii liceului pentru elevii
provenind din mediul rural sau din grupuri socioeconomice dezavantajate, precum si pentru cei
care frecventeaza scolile profesionale. Modalitatea de subventionare si criteriile de acordare a
subventiei se stabilesc prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului.

(2) Finantarea invatamantului preuniversitar particular si confesional acreditat se face din taxe,
din fonduri publice, in cazul invatamantului prescolar si al celui obligatoriu, precum si din alte
surse, potrivit legii.

ART. 102 - (2) Finantarea invatamantului preuniversitar particular si confesional acreditat se
face din taxe, din fonduri publice, in cazul invatamantului prescolar, primar si gimnazial
obligatoriu, precum si din alte surse, potrivit legii.
La articolul 104, dupa alineatul (5) se introduc patru noi alineate, alineatele (5 1) - (5 4), cu
urmatorul cuprins:
(5 1) In situatii exceptionale, atunci cand sumele repartizate in baza standardelor de cost nu
asigura plata drepturilor prevazute la alin. (2) lit. a)-d) la unele unitati de invatamant cu
personalitate juridica, in cadrul sumelor defalcate din taxa pe valoarea adaugata aprobate
judetului/municipiului Bucuresti prin legea bugetului de stat, directiile regionale ale finantelor
publice/administratiile judetene ale finantelor publice, respectiv a municipiului Bucuresti, cu
asistenta tehnica de specialitate a inspectoratelor scolare, pot efectua redistribuiri ale sumelor
repartizate pe comune, orase, municipii si sectoare ale municipiului Bucuresti cu aceasta
8
destinatie sau pot proceda la repartizarea sumelor ramase nerepartizate, dupa caz.
(5 2) Aprobarea redistribuirii/repartizarii sumelor potrivit prevederilor alin.(5 1) se va face numai
dupa verificarea de catre inspectoratul scolar, pe baza raportului de audit/control, a modului de
angajare si utilizare a sumelor alocate pentru finantarea de baza, pe baza costurilor standard per
ele/prescolar si dupa verificarea corelarii numarului de personal cu numarul de elevi. In urma
verificarii, inspectoratul scolar stabileste si propune directiilor regionale ale finantelor
publice/administratiilor judetene ale finantelor publice, respectiv a municipiului Bucuresti
sumele ce urmeaza a fi redistribuite/repartizate suplimentar.
(5 3) Redistribuirea sumelor intre unitati de invatamant cu personalitate juridica din cadrul
aceleiasi unitati administrativ-teritoriale se aproba de consiliul local, la propunerea primarului,
cu avizul conform al inspectoratului scolar.
(5 4) Redistribuirea sumelor intre unitati de invatamant cu personalitate juridica, potrivit
prevederilor alin. (5 1) si (5 2), conduce implicit la modificarea bugetelor initiale aprobate,
calculate pe baza costurilor standard per elev/prescolar.

Art. 105. - (1) Finantarea complementara asigura cheltuieli de capital, cheltuieli sociale si alte
cheltuieli asociate procesului de invatamant preuniversitar de stat care nu fac parte din
finantarea de baza a unitatilor scolare.

ART. 105 - (1) Finantarea complementara asigura cheltuieli de capital, cheltuieli sociale si alte
cheltuieli asociate procesului de invatamant preuniversitar de stat.
La articolul 105, alineatul (2), dupa litera k) se introduce o noua litera, litera l), cu
urmatorul cuprins:
l) alte cheltuieli de natura bunurilor si serviciilor, care nu fac parte din finantarea de baza.

(4) Autoritatile administratiei publice locale hotarasc alocarea de fonduri, din veniturile proprii
ale acestora, ca participare la finantarea de baza si ca finantare complementara a unitatilor de
invatamant preuniversitar de stat.

ART. 111 - (4) Consiliul judetean/consiliile locale ale sectoarelor si Consiliul General al
Municipiului Bucuresti aloca, prin hotarari proprii, fonduri din cote defalcate din impozitul pe
venit la dispozitia acestora, in vederea finantarii unitatilor de invatamant preuniversitar de stat,
prin finantarea complementara.
La articolul 112, dupa alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu urmatorul
cuprins:
(7) In situatii temeinic justificate, dreptul de administrare al Ministerului Educatiei
Nationale asupra terenurilor si cladirilor in care isi desfasoara activitatea inspectoratele
scolare judetene, casele corpului didactic, centrul national de excelenta, centrele recreative
si de divertisment, Palatul National al Copiilor, palatele si cluburile elevilor, cluburile
sportive scolare se poate transmite si altor unitati/institutii din sistemul de invatamant, la
9
propunerea Ministerului Educatiei Nationale, prin hotarare a Guvernului.
La articolul 125 alineatul (1), litera b) se abroga.

Articolul 125 alineatul (1), litera b):
(1) In cazul in care se constata nerespectarea obligatiilor prevazute la art. 124, Ministerul
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului sesizeaza senatul universitar in termen de 30 de
zile de la data constatarii. Daca in termen de 3 luni de la data sesizarii, universitatea continua sa
nu respecte obligatiile prevazute la art. 124, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului aplica, in termen de maximum 6 luni de la data sesizarii initiale a senatului universitar,
una sau mai multe dintre urmatoarele masuri:
...
b) reduce sau elimina temporar sau definitiv accesul la finantarile din surse publice, la
propunerea Consiliului de etica si management universitar;

Articolul 132, alineatul (5):
(5) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), in situatii temeinic justificate, Guvernul, la
propunerea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, poate infiinta facultati, in
cadrul universitatilor de stat, cu consultarea senatului universitar.

Art. 136. - (1) Anul universitar incepe, de regula, in prima zi lucratoare a lunii octombrie,
include doua semestre si se finalizeaza la 30 septembrie din anul calendaristic urmator. Un
semestru are, de regula, o durata de 14 saptamani de activitati didactice, urmate, de regula, de
minimum 3 saptamani de examene. Structura anului universitar se aproba de catre senatul
universitar. In atribuirea creditelor de studii transferabile dintr-un semestru se are in vedere o
perioada de minimum 17 saptamani.

ART. 136 - (1) Anul universitar incepe, de regula, in prima zi lucratoare a lunii octombrie si
include doua semestre. Un semestru are, de regula, o durata de 14 saptamani de activitati
didactice urmate, de regula, de minimum 3 saptamani de examene. Structura anului universitar se
aproba de catre senatul universitar. In atribuirea creditelor de studii transferabile dintr-un
semestru se are in vedere o perioada de minimum 17 saptamani.
La articolul 160, alineatele (1), (2) si (3) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
Art. 160. - (1) Studiile universitare de doctorat se organizeaza cu finantare de la bugetul de stat,
in regim cu taxa sau din alte surse legal constituite. Finantarea studiilor de doctorat poate fi
realizata si de persoane juridice de drept privat sau de institute de cercetare-dezvoltare, pe
baza unui contract. Modelul de contract si metodologia de realizare a finantarii se aproba
prin ordin al ministrului educatiei nationale.
(2) Prin hotarare a Guvernului initiata de Ministerul Educatiei Nationale se aloca anual, pentru
studiile universitare de doctorat, un numar de locuri multianuale, echivalent numarului de
granturi multianuale, pe o durata de minimum 3 ani. In metodologia de calcul a finantarii
universitatilor se vor avea in vedere costurile pentru programul de studii avansate si pentru
programul de cercetare. Aceste costuri sunt ajustate cu coeficienti corespunzatori pe domenii
10
disciplinare si profesionale ale doctoratului.
(3) Alocarea locurilor, respectiv a granturilor, pe universitati se aproba prin ordin al
ministrului educatiei nationale. Prioritate vor avea universitatile de cercetare avansata si
educatie.
Articolul 160, alineatele (1), (2) si (3) asa cum erau in LEN:
ART. 160 - (1) Studiile universitare de doctorat se organizeaza cu finantare de la bugetul de stat,
in regim cu taxa sau din alte surse legal constituite.
(2) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului aloca anual, prin hotarare a
Guvernului, pentru studiile universitare de doctorat stiintific si pentru doctoratul profesional
din domeniul artelor si al sportului, un numar de granturi doctorale multianuale, pe o durata de
minimum 3 ani. Grantul doctoral include cuantumul bursei individuale si costurile pentru
programul de studii avansate si pentru programul de cercetare. Aceste granturi sunt ajustate cu
coeficienti corespunzatori pe domenii disciplinare si profesionale ale doctoratului.
(3) Granturile doctorale se acorda pe baza de competitie nationala de proiecte stiintifice intre
scolile doctorale sau competitie nationala de proiecte stiintifice intre conducatorii de doctorat,
membri ai unei scoli doctorale. Competitiile sunt organizate in coordonarea CNCS.

(4) Numarul anual de granturi doctorale alocate celor doua tipuri de competitii prevazute la alin.
(3), precum si metodologia de desfasurare a competitiilor se stabilesc prin ordin al ministrului
educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
(7) Pentru programele de licenta, master si doctorat, finantarea institutiilor de invatamant
superior de stat, din surse publice, se face pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul
Educatiei Nationale prin consultare cu CNFIS si aprobate prin ordin al ministrului educatiei
nationale.
...............................................................................
(9) Programele de excelenta prevazute la alin. (8) se stabilesc pe baza evaluarii prevazute la alin.
(3).

ART. 193 (7) Pentru programele de licenta si master, finantarea institutiilor de invatamant
superior de stat, din surse publice, se face diferentiat pe categorii de universitati si in functie de
pozitia in ierarhie a programelor de studii, conform ierarhizarii prevazute la alin. (3), pe baza
unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si
aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului. Finantarea
programelor de doctorat se face conform prevederilor art. 160.
...............................................................................
(9) Programele de excelenta prevazute la alin. (8) se stabilesc pe baza evaluarii prevazute la alin.
(3), pentru programele de licenta si master, si pe baza competitiilor prevazute la art. 160 alin.
(3), pentru programele de doctorat.
11
(10) Sunt finantate din fonduri publice: programe de licenta in universitatile de stat mentionate la
alin. (4) lit. a), programe de licenta si master in universitatile prevazute la alin. (4) lit. b) si
programe de doctorat, master si licenta in universitatile prevazute la alin. (4) lit. c).
La articolul 197, litera b) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

b) universitatilor de stat li se aloca un fond distinct pentru dezvoltarea institutionala, din bugetul
alocat Ministerului Educatiei Nationale. Fondul de dezvoltare institutionala se adreseaza celor
mai performante institutii de invatamant superior din fiecare categorie si se aloca dupa criterii
competitive bazate pe standarde internationale. Metodologia de alocare si utilizare a fondului
pentru dezvoltare institutionala se elaboreaza de catre Ministerul Educatiei Nationale si se
aproba prin ordin al ministrului educatiei nationale.
Articolul 197, litera b) asa cum era in LEN:

Statul incurajeaza excelenta in institutiile de invatamant superior prin parghii financiare
specifice, existente in prezenta lege:
...
b) universitatilor de stat li se aloca un fond distinct pentru dezvoltarea institutionala, din bugetul
alocat Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Fondul de dezvoltare
institutionala se adreseaza celor mai performante institutii de invatamant superior din fiecare
categorie si se aloca dupa criterii competitive bazate pe standarde internationale. Metodologia de
alocare si utilizare a fondului pentru dezvoltare institutionala se aproba prin hotarare a
Guvernului, la propunerea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.

(2) In timpul anului universitar, studentii inmatriculati la forma de invatamant cu frecventa,
in institutiile de invatamant superior acreditate, in varsta de pana la 26 de ani, beneficiaza
de tarif redus cu minimum 50% pe mijloacele de transport local in comun, transportul intern
auto, feroviar si naval. Studentii orfani sau proveniti din casele de copii beneficiaza de gratuitate
pentru aceste categorii de transport.

(2) In timpul anului scolar, studentii beneficiaza de tarif redus cu minimum 50% pe mijloacele
de transport local in comun, transportul intern auto, feroviar si naval. Studentii orfani sau
proveniti din casele de copii beneficiaza de gratuitate pentru categoriile de transport stabilite prin
ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.

(2) Din taxele de la studentii si cursantii straini, incasate de institutiile de invatamant
superior de stat, se vireaza la Ministerul Educatiei Nationale un cuantum de 5% din
incasarile in valuta.

ART. 206 - (2) Universitatile, in baza autonomiei universitare, pot dispune integral de veniturile
obtinute din scolarizarea studentilor straini.
12
(2) In exercitarea atributiilor sale, Ministerul Educatiei Nationale colaboreaza in principal cu
Consiliul National al Rectorilor si, dupa caz, cu autoritati si asociatii profesionale si stiintifice
nationale si internationale reprezentative, federatii sindicale la nivel de ramura si federatii
studentesti legal constituite la nivel national. Reprezentantii Consiliului National al
Rectorilor si reprezentantii invatamantului particular sunt parteneri de dialog social.

(2) In exercitarea atributiilor sale, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului
colaboreaza cu Consiliul National al Rectorilor si, dupa caz, cu autoritati si asociatii profesionale
si stiintifice nationale si internationale reprezentative, federatii sindicale la nivel de ramura si
federatii studentesti legal constituite la nivel national. Reprezentantii invatamantului particular
sunt parteneri de dialog social.
Articolul 253 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Art. 253. - (1) Cadrele didactice netitulare care au participat in ultimii 6 ani la concursul national
unic de titularizare, care au obtinut cel putin nota/media 7 si au ocupat un post/o catedra, devin
titulare in sistemul de invatamant preuniversitar, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele
conditii generale:
a) se certifica viabilitatea postului/catedrei;
b) consiliul de administratie al unitatii de invatamant respective este de acord;
(2) Conditiile specifice pentru titularizarea personalului didactic, care a participat la concursuri
de titularizare, in sistemul de invatamant preuniversitar, in conditiile alin.(1), se stabilesc prin
metodologie elaborata cu consultarea partenerilor de dialog social si aprobata prin ordin al
ministrului educatiei nationale.
Articolul 253 asa cum era in LEN:

(1) Cadrele didactice netitulare calificate care au participat la concursuri de titularizare in anii
2008, 2009, 2010 si 2011, care au obtinut cel putin nota 7 si au ocupat un post/o catedra, devin
titulare in sistemul de invatamant preuniversitar, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele
conditii generale:
a) se certifica viabilitatea postului/catedrei;
b) consiliul de administratie al scolii respective este de acord.
(2) Conditiile specifice pentru titularizarea personalului didactic care a participat la concursuri de
titularizare in anul 2011, in conditiile alin. (1), se stabilesc prin metodologie elaborata cu
consultarea partenerilor de dialog social si aprobata prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii,
tineretului si sportului.
cuprins:
(7) Reincadrarea in functia de personal didactic a personalului didactic pensionat care nu a
depasit cu 3 ani varsta de pensionare se face anual, cu mentinerea drepturilor si obligatiilor care
decurg din desfasurarea activitatii didactice avute anterior pensionarii, cu acordul consiliului de
administratie, potrivit metodologiei prevazute la alin. (6), cu conditia suspendarii pensiei pe
durata reincadrarii.
13
(4) In invatamantul superior poate functiona personal didactic asociat pentru functiile didactice
prevazute la alin. (1).

(4) In invatamantul superior poate functiona personal didactic asociat pentru urmatoarele
functii: lector universitar/sef de lucrari, conferentiar universitar si profesor universitar.
cuprins:
(7) Reincadrarea in functia de personal didactic a personalului didactic pensionat se face anual,
cu mentinerea drepturilor si obligatiilor care decurg din activitatea didactica desfasurata avute
anterior pensionarii, cu aprobarea senatului universitar, conform metodologiei prevazute la alin.
(6), cu conditia suspendarii pensiei pe durata reincadrarii.

(2) Angajarea specialistilor cu valoare stiintifica si profesionala recunoscuta in domeniu din tara
sau din strainatate, in calitate de cadre didactice asociate invitate, se avizeaza de catre
consiliul departamentului si se aproba de consiliul de administratie.

(2) Angajarea specialistilor cu valoare stiintifica recunoscuta in domeniu, prin inventii, inovatii,
premii, publicatii stiintifice, din tara sau din strainatate, in calitate de profesori ori conferentiari
asociati invitati, se avizeaza de consiliul departamentului si se aproba de consiliul facultatii.
La articolul 301, dupa alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3 1), cu
urmatorul cuprins:
(3 1) In cazul specialistilor cu valoare stiintifica si profesionala recunoscuta in domeniu, invitati
in calitate de cadre didactice asociate, nu sunt aplicabile prevederile alin. (3) lit. a).
La articolul 361 alineatul (3), literele b), c) si d) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
b) evaluarea nationala organizata la finalul clasei a VIII-a se va desfasura in conformitate cu
prevederile prezentei legi incepand cu generatia de elevi care incepe clasa a V-a in anul scolar
2015-2016;
c) examenul de bacalaureat se va desfasura in conformitate cu prevederile prezentei legi
incepand cu generatia de elevi care incepe clasa a IX-a in anul scolar 2015-2016.
d) admiterea la liceu se va desfasura in conformitate cu prevederile prezentei legi incepand cu
generatia de elevi care incepe clasa a V-a in anul scolar 2015-2016.
Articolul 361 alineatul (3), literele b), c) si d) asa cum erau in LEN:
b) masura introducerii clasei a IX-a in invatamantul gimnazial intra in vigoare incepand cu
generatia de elevi care incepe clasa a V-a in anul scolar 2011 - 2012;
c) examenul de bacalaureat se va desfasura in conformitate cu prevederile prezentei legi
incepand cu generatia de elevi care incepe clasa a IX-a in anul scolar 2012 - 2013;
d) admiterea la liceu se va desfasura in conformitate cu prevederile prezentei legi incepand cu
generatia de elevi care incepe clasa a V-a in anul scolar 2011 - 2012;
14
Art. II. - In cursul anului 2014, Consiliul Agentiei Romane de Asigurare a Calitatii in
Invatamantul Superior functioneaza legal cu numarul de membri selectati in urma concursului
organizat in anul 2013, pana la ocuparea, in conditiile legii, a locurilor devenite vacante ca
urmare a expirarii mandatelor membrilor numiti provizoriu.
Art. III. - Dupa alineatul (8) al articolului 19 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
75/2005 privind asigurarea calitatii educatiei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 642 din 20 iulie 2005, aprobata cu modificari prin Legea nr. 87/2006, cu modificarile si
completarile ulterioare, se introduce un nou alineat, alineatul (8 1), cu urmatorul cuprins:
(8 1) O persoana poate indeplini calitatea de membru a Consiliului ARACIS pentru doua
mandate.
Art. IV. - (1) Biblioteca Pedagogica Nationala "I.C. Petrescu" din Bucuresti se reorganizeaza in
sectie a Bibliotecii Centrale Universitare "Carol I" din Bucuresti, fara personalitate juridica,
denumita Sectia pedagogica "I.C. Petrescu", ca urmare a fuziunii prin absorbtie de catre
Biblioteca Centrala Universitara "Carol I" din Bucuresti. Aceasta sectie are ca atributii
participarea la programul de specializare a personalului didactic din invatamantul prescolar,
primar, gimnazial, liceal si postliceal si asigurarea indrumarii metodologice pentru bibliotecile
caselor corpului didactic si pentru bibliotecile scolare.
(2) La data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, Biblioteca Centrala Universitara
"Carol I" din Bucuresti preia, pe baza de protocol de predare-primire, toate drepturile si
obligatiile Bibliotecii Pedagogice Nationale "I.C. Petrescu" din Bucuresti.
(3) Biblioteca Centrala Universitara "Carol I" din Bucuresti preia tot personalul si numarul de
posturi al Bibliotecii Pedagogice Nationale "I.C. Petrescu" din Bucuresti cu pastrarea drepturilor
salariale avute la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, in conformitate cu
prevederile legale.
(4) In termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta se aproba
prin ordin al ministrului educatiei nationale Regulamentul de organizare si functionare al
Bibliotecii Centrale Universitare "Carol I" din Bucuresti.
Art. V. - Legea bibliotecilor nr. 334/2002, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 132 din 11 februarie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica dupa cum
urmeaza:
1. La articolul 36, litera a) se abroga.
2. Anexa nr. 2 c) se abroga.
15
M2. Managementul resurselor în instituţiile de învăţământ
Tema: Procedura de evaluare a personalului didactic. Exemplu de fisa de autoevaluare/evaluare a
personalului didactic
Nr. ........./......................
FIŞA CADRU DE AUTOEVALUARE / EVALUARE ÎN VEDEREA ACORDĂRII

CALIFICATIVULUI ANUAL
PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
Numărul fişei postului ..............

Numele şi prenumele cadrului
didactic .............................................................................................
Specialitatea .............................................................................
Perioada evaluării..........................................
Calificativul acordat......................................
Punctaj
ii Criterii de Indicatori Punctaj acordat
ării performanţă de performanţă maxim Auto Evalu Evalu
evalu are re
are comis C.A
ie
16
ea 1.1. Respectarea programei 1.1.a. Existenţa programelor şcolare în 0,5
şcolare, a normelor de elaborare vigoare la portofoliul cadrului didactic.
a documentelor de proiectare, 1.1.b. Întocmirea planificărilor calendaristice 1
precum şi adaptarea acesteia la conform legislaţiei în vigoare până la
particularităţile grupei/clasei. termenul stabilit.
1.1.c. Întocmirea proiectelor unităţilor de 1
DOVEZI: învăţare conform legislaţiei în vigoare până la
- planificarea calendaristică
anuala, proiectarea unităţilor de termenul stabilit.
învăţare, shemele orare, 1.1.d. Proiectarea didactică întocmită pe baza 0,5
proiecte şi
schiţe de proiect de lecţie evaluării iniţiale şi particularităţilor de
vârstă/nevoi ale elevilor.
1.1.e .Completarea documentelor şcolare 2
fără/nr.min. de greşeli
1.1.f. Personalizarea documentelor prin 0,5
elemente de originalitatea (concepte de atins,
termeni-cheie etc.).
1.2. Implicarea în activităţile de 1.2.a. Întocmirea proiectării ofertei 0,5
proiectare a ofertei educaţionale educaţionale (C.D.L. -programă şcolară,
la nivelul unităţii. planificare calendaristică etc.)
DOVEZI: 1.2.b. Prezentarea ofertei educaţionale şi 1
- programă şcolară, planificare includerea acesteia în oferta educaţională la
calendaristică nivelul unităţii.
1.3. Folosirea TIC în activitatea 1.3.a. Realizarea proiectării activităţii în 1
de proiectare. format electronic.
DOVEZI: 1.3.b. Introducerea antetului specific 0,5
- portofoliul profesional
ministerului şi unităţii şcolare în realizarea
proiectării activităţii.
1.4. Proiectarea unor activităţi 1.4.a. Proiectarea unor întâlniri cu 1
extracurriculare corelate cu părinţii/elevii în conformitate cu documentele
obiectivele curriculare, nevoile unităţii (plan managerial, strategii, proceduri
şi interesele educabililor, planul etc.).
managerial al unităţii. 1.4.b. Participarea la lectoratele cu părinţii pe 1,5
DOVEZI: şcoală.
– programul activităţilor 1.4.c. Proiectarea activităţilor comisiilor în 2
extracurriculare, participare,
P.V. şedinte şi lectorare cu conformitate cu documentele unităţii (plan
părinţii, proiecte, materiale managerial, strategii, proceduri etc.).
pentru lectorate 1.4.d. Proiectarea activităţilor educative 2
extraşcolare şi extracurriculare în
conformitate cu documentele unităţii (plan
managerial, strategii, proceduri, planificări
etc.).
TOTAL DOMENIU 15p
a 2.1.Utilizarea unor strategii 2.1.a. Întocmirea unei liste bibliografice cu 1
didactice care asigură caracterul lucrări de pedagogie şi metodica predării
aplicativ al învăţării şi formarea disciplinei.
competenţelor specifice. 2.1.b. Prognozele didactice şi schiţele de lecţie 1
17
DOVEZI: sunt în concordanţă cu documentele care
- lista bibliografică, fişele de concretizează conţinuturile procesului de
asistenţă la lectii, portofoliul
profesional, proiecte de lectie, învăţământ (planul de învăţământ, programa
schiţe, chestionare aplicate la şcolară etc.).
clasă, raportul şefului de 2.1.c. Există concordanţă între competenţele 2
comisie metodică, produsele specifice-obiectivele operaţionale-conţinuturi-
activităţii elevilor, raportul
C.E.A.C., activităţi de învăţare-metode didactice-
probe de evaluare sumativa şi mijloace didactice.
formativă, planuri de remediere 2.1.d. Prognozele didactice şi schiţele de lecţie 2
şi ţin cont de instruirea diferenţiată/centrată pe
dezvoltare elev/elevii cu C.E.S/particularităţile de vârstă
ale elevilor.
2.1.e. Aplicarea metodelor contemporane 2
activ-participative.
2.1.f. Realizarea unor lecţii din perspectiva 1
transdisciplinară.
2.2. Utilizarea eficientă a 2.2.a. Utilizarea în cadrul fiecărei ore de curs 1
resurselor materiale din unitatea a manualului şcolar.
de învăţământ în vederea 2.2.b. Utilizarea în cadrul orelor de curs a 1
optimizării activităţilor didactice materialelor auxiliare existente în dotarea
inclusiv TIC. cabinetelor/bibliotecii şcolare/manualul
DOVEZI: profesorului.
- raport server AeL, fişe de 2.2.c. Realizarea şi utilizarea unor mijloace 1
asistenţă la lecţii, aplicaţii didactice, originale, specifice disciplinei.
informatice folosite, portofoliul 2.2.d. Utilizarea mijloacelor TIC în cadrul 2
profesional orelor de curs.
2.3. Diseminarea, evaluarea şi 2.3.a. Prezentarea rezultatelor în cadrul unor 1
valorizarea activităţilor realizate. întâlniri cu părinţii/la nivelul comisiei
DOVEZI: metodice.
- P.V. şedinţe cu părinţii, 2.3.b. Feed-back-ul primit de la elevi şi părinţi 1
fotografii activităţi, rapoarte ale prin aplicarea unor fişe/chestionare.
activităţilor desfăşurate 2.3.c. Valorizarea activităţilor prin realizarea 1
unor portofolii/expoziţii/exemple de bună
practică.
2.4. Organizarea şi desfăşurarea 2.4.a. Organizarea unor activităţi 1
activităţilor extracurriculare, extracurriculare la nivelul şcolii.
participarea la acţiuni de 2.4.b. Participarea la unele activităţi 0,5
voluntariat. extracurriculare la nivelul şcolii.
DOVEZI: 2.4.c. Redactarea/coodonarea realizării 2
– programul activităţilor revistei şcolii.
extracurriculare, procese
2.4.d. Organizarea unor activităţi de 1
verbale, rapoarte, analize,
voluntariat.
fotografii activităţi, adeverinţă
2.4.e. Participarea la activităţi de voluntariat. 0,5
participare/organizare
2.4.f. Întocmirea documentaţiei specifice 1
organizării şi desfăşurării unor activităţi
extracurriculare/de voluntariat (procese
18
verbale, rapoarte, analize etc.)
2.5. Formarea deprinderilor de 2.5.a. Promovarea studiului individual în 1
studiu individual şi în echipă în rezolvarea unor sarcini de lucru creative.
vederea formării /dezvoltării 2.5.b. Promovarea studiului în echipă în 1
competenţei de ,,a învăţa să rezolvarea unor sarcini de lucru.
înveţi‘’.
DOVEZI:
- portofoliul profesional,
proiectele si portofoliile
realizate de elevi, fisele de
asistenta ale lectiilor, fişe de
urmărire
TOTAL DOMENIU 25 p.
a 3.1. Asigurarea transparenţei 3.1.a. Prezentarea obiectivelor şi criteriilor 0,5
criteriilor, a procedurilor de evaluării elevilor.
evaluare. 3.1.b. Prezentarea planului evaluării elevilor şi 0,5
DOVEZI: planificării activităţilor de evaluare.
- portofoliul profesional, 3.1.c. Asigurarea permanentă a feed-back- 0,5
modelele testelor aplicate la ului.
clasă, carnetele de note ale 3.1.d. Anunţarea procedurii şi metodologiei de 0,5
elevilor, fişe de evaluare.
urmărire/reglare, grafice, 3.1.e. Aplicarea celor trei forme a evaluării: 1
interpretare teste, rezultate la iniţială, continuă şi sumativă.
examene de sfârşit de ciclu, 3.1.f. Notarea ritmică. 0,5
rezultate comparative rezultate 3.1.g. Rezultate la examene de sfârşit de ciclu:
bacalaureat/competenţe, diplome -Examene de certificare a competentelor Max.3
profesionale: 3
procent de promovare între : 2
1. 90 - 100% 1
2. 85 – 89,99% (unul din
3. 75 – 84,99% cele 3)
sau
Max 3
-creşterea procentului de promovabilitate la (unul din
bacalaureat, faţă de anul anterior şcolar şi se cele 4)
va puncta astfel: 3
1. peste 10 % 2
1. între 8 – 10% 1
2. între 7– 9.99% 0,5
3. între 5 – 6,99%
(se vor lua in considerare şi rezultatele
obţinute la competenţele lingvistice/ sau
TIC) Max.3
3 pct.-
- rezultate obţinute ca urmare a participării la premiul I
19
concursuri 2 pct.-
şcolare/olimpiade/simpozioane premiul
II
1 pct.-
premiul
III
0,5 pct. -
menţiune
3.2. Aplicarea testelor 3.2.a. Formularea itemilor în concordanţă cu 1
predictive, interpretarea şi obiectivele evaluării, conţinuturile evaluării şi
comunicarea rezultatelor. standardelor de performanţă.
DOVEZI: 3.2.b. Utilizarea itemilor obiectivi, semi- 1
- testele predictive, dosarul obiectivi şi subiectivi.
comisiei metodice, planul de 3.2.c. Prezentarea baremelor de corectare şi 0,25
măsuri ameliorare/dezvoltare, notare.
fişele cu centralizarea testelor de3.2.d. Analiza administrării testului şi 0,5
evaluare predictive, grafice, întocmirea matricei de specificaţie.
interpretare teste, plan remedial 3.2.e. Consemnarea progresului/regresului 0,5
şcolar.
3.2.f.Afişarea rezultatelor/comunicarea 0,5
individuală a rezultatelor evaluării.
3.3. Utilizarea diverselor 3.3.a. Folosirea unor fişe de lucru/chestionare. 1
instrumente de evaluare, inclusiv 3.3.b. Utilizarea unor instrumente diverse de 1
a celor din banca de instrumente evaluare (portofolii/referate/proiecte).
de evaluare unică. 3.3.c. Folosirea unor modele de teste folosite 0,25
DOVEZI: la nivel naţional (exemplu modelele de teste
- testele de evaluare sumativă de la evaluarea iniţială).
conform metodologiei, 3.3.d. Folosirea unor instrumente care să 0,5
portofoliul profesional, fişele de permită şi o evaluare orală/practică.
progres ale elevilor, portofolii
ale elevilor pe anumite teme
3.4. Promovarea autoevaluării şi 3.4.a. Includerea autoevaluării ca etapă în 1
interevaluării. demersul didactic în proiectarea activităţilor.
DOVEZI: 3.4.b. Folosirea unor fişe/chestionare de 1
– portofoliul profesional, grile autoevaluare.
de evaluare, fişe de auto şi 3.4.c. Realizarea autoevaluării individuale/în 1
coevaluare cadrul grupelor de lucru.
3.4.d. Realizarea interevaluării la nivelul 1
clasei/grupelor de lucru.
3.5 Evaluarea satisfacţiei 3.5.a. Aplicarea de chestionare părinţilor / 0,5
beneficiarilor educaţionali. elevilor.
DOVEZI: 3.5.b. Implicarea beneficiarilor educaţionali în 0,5
- rezultatul chestionarelor, alegerea ofertei educaţionale ce urmează a fi
procese verbale şedinte cu parcursă.
părinţii 3.5.c. Întâlniri periodice cu părinţii/elevii. 0,5
3.6. Coordonarea elaborării 3.6.a. Prezentarea conţinutului portofoliului 0,5
20
portofoliului educaţional ca educaţional.
element central al evaluării 3.6.b. Întocmirea criteriilor de evaluare a 0,5
rezulatelor învăţării. portofoliilor educaţionale.
DOVEZI: 3.6.c. Monitorizarea şi intervenţia pentru 0,5
– portofoliul educaţional, realizarea corespunzătoare a portofoliilor.
portofoliul profesional
TOTAL DOMENIU 20 p.
entul 4.1. Stabilirea unui cadru 4.1.a. Prezentarea normelor care trebuie 1
vi. adecvat (reguli de conduită, respectate în timpul orelor de curs.
atitudini , ambient) pentru 4.1.b. Întocmirea documentelor care justifică 1
desfăşurarea activităţilor în prezentarea normelor.
conformitate cu particularităţile
clasei de elevi.
DOVEZI:
- procese verbale, documentele
care justifică prezentarea
normelor
4.2. Monitorizarea 4.2.a. Completarea unor fişe de observaţie a 1
comportamentului elevilor şi comportamentului elevilor.
gestionarea situaţiei conflictuale. 4.2.b. Intervenţia pentru ameliorarea unor 1
DOVEZI: situaţii conflictuale.
- fişa de observare a 4.2.c. Completarea unei strategii de gestionare 1
comportamentului elevului, a situaţiei conflictuale.
graficul activităţilor de
consiliere, raportul Comisiei de
prevenire şi combatere a
violenţei
4.3. Cunoaşterea, consilierea şi 4.3.a. Completarea unor fişe de observaţie a 1
tratarea diferenţiată a elevilor. elevilor.
DOVEZI: 4.3.b. Consilierea permanentă a elevilor. 2
- caietul dirigintelui, fişa de
4.3.c. Tratarea diferenţiată a elevilor. 1
observare a elevului, graficul
activităţilor de consiliere
4.4. Motivarea elevilor prin 4.4.a. Scăderea numărului de absenţe/elev 2
valorizarea exemplelor de bună 4.4.b. Aplicarea măsurilor de reducere a 1
practică
DOVEZI:rapoarte/grafice absenteismului
absenţe,procese verbale
CP,sedinţe cu părinţii
TOTAL DOMENIU 12 p.
entul 5.1. Valorificarea competenţelor 5.1.a. Valorificarea competenţelor dobândite 0,5
al ştiinţifice, didactice şi metodice la cursurile de formare (prin redactarea
dobândite prin participarea la documentelor, desfăşurarea demersului
e. programele de formare didactic etc.).
continuă / perfecţionare. 5.1.b. Prezentarea de exemple de bună- 0,5
DOVEZI: practică utilizate în activitatea didactică
– copie (prin mese rotunde sau lecţii demostrative).
21
adeverinţă/certificat/atestat, 5.1.c. Diseminarea informaţiilor de înscriere 0,25
materiale formare în şcoală, la unele cursuri de formare continuă colegilor.
P.V. şedinţă de catedră, CP, CA 5.1.d. Redactarea unor articole metodico- 0,5
de diseminare ştiinţifice în reviste/lucrări de specialitate.
5.2. Implicarea în organizarea 5.2.a. Participarea cu lucrări metodico- 0,25
activităţilor metodice la nivelul ştiinţifice/organizarea unor activităţi metodice
comisiei/catedrei/responsabil. la nivelul catedrei/comisiei.
DOVEZI: 5.2.b. Participarea cu lucrări metodico- 0,25
- raportul şefului de comisie ştiinţifice/organizarea unor activităţi metodice
metodică, dosarul comisiei la nivelul unităţii şcolare.
metodice, procese verbale 5.2.c. Participarea la activităţi metodice 0,25
activităţi comisie metodică, organizate la nivel de I.Ş.J. şi C.C.D.
copie adeverinţă participare 5.2.d. Organizarea de activităţi metodice 0,5
conform programului C.C.D. organizate în
şcoală/centru metodic.
5.3. Realizarea/Actualizarea 5.3.a. Cunoaşterea conţinutului portofoliului 0,5
portofiului profesional şi profesional şi dosarului personal.
dosarului personal. 5.3.b. Realizarea şi actualizarea permanentă a 0,5
DOVEZI: portofoliului profesional şi dosarului personal.
- portofoliul profesional, dosarul
personal
5.4. Dezvoltarea capacităţii de 5.4.a. Comunicare permanentă cu celelalte 0,5

comunicare şi relaţionare în cadre didactice, responsabilii comisiilor şi
interiorul şi în afara unităţii cu conducerea şcolii.
elevii, personalul şcolii, echipa 5.4.b. Realizarea integrală a atribuţiilor la 0,5
managerială şi cu beneficiarii timp.
din cadrul comunităţii –familiile 5.4.c. Respectarea regulamentului intern şi 0,5
elevilor. normelor de organizare şi funcţionare a
DOVEZI: instituţiei şcolare.
- fişe de asistenţă, rezultate 5.4.d. Prezenţa spiritului de echipă în 0,5
chestionare, raport activitate realizarea unor sarcini la nivelul şcolii.
director, procese verbale şedinte 5.4.e. Disponibilitate la cerinţele şcolii. 0,5
cu părinţii, copii chestionare 5.4.f. Colaborare strânsă cu elevii/părinţii în 0,5
aplicate clasei şi părinţilor şi realizarea corespunzătoare a demersului
centralizarea acestora didactic şi activităţilor extracurriculare.
5.5. Manifestarea atitudinii 5.5.a. Atitudini morale şi civice conforme cu 0,5
morale şi civice (limbaj, ţinută, statutul de cadru didactic.
respect, comportament), 5.5.b. Promovarea deontologiei profesionale şi 0,5
respectarea şi promovarea a respectul faţă de ceilalţi.
deontologiei profesionale.
DOVEZI:
– raport director, fişa de
asistenţă, convorbire cu cadrul
didactic, observare
comportament
22
TOTAL DOMENIU 8 p.
ţia la 6.1. Dezvoltarea de parteneriate 6.1.a. Atragerea de parteneriate educaţionale. 1
şi proiecte educaţionale în 6.1.b. Redactarea unor proiecte educaţionale 1
lă şi vederea dezvoltării
6.1.c. Valorificarea implicării în parteneriate 1
rea instituţionale.
DOVEZI: şi proiecte educaţionale în vederea dezvoltării
ităţii
- proiectele şi parteneriatele, instituţionale.
contracte sponsorizare şi
donaţie
6.2. Promovarea ofertei 6.2.a. Promovarea ofertei educaţionale la 0,5
educaţionale. nivelul instituţiei/local.
DOVEZI: 6.2.b. Promovarea ofertei educaţionale la 2
- adeverinţă director nivelul judeţean/naţional.
6.3. Promovarea imaginii şcolii 6.3.a. Participarea la olimpiadele şcolare. 0,5
în comunitate prin participare şi 6.3.b. Participarea la concursuri/competiţii 1
rezultatele elevilor la olimpiade, locale/judeţene/naţionale.
concursuri, competiţii, activităţi 6.3.c. Participarea la simpozioane şi sesiuni de 0,25
extracurriculare şi extraşcolare. comunicări.
DOVEZI: 6.3.d. Popularizarea activităţilor 0,5
- copii diplome, adeverinţă extracurriculare şi extraşcolare prin mijloace
director
mass-media, site-uri educaţionale sau la nivel
de I.Ş.J./C.C.D.
6.4. Realizarea/pariciparea la 6.4.a. Participarea la programe/activităţi în 0,25
programe/activităţi de domeniul educaţiei pentru cetăţenie
prevenire şi combatere a democratică.
violenţei şi comportamentelor 6.4.b. Implicarea în activităţi de prevenire şi 0,5
nesănătoase în mediul şcolar, combatere a violenţei şi de prevenire şi
familie şi societate. combatere a comportamentelor nesănătoase.
DOVEZI: 6.4.c. Implicarea în acţiuni realizate în 0,25
- portofoliul profesional,
materialele colaborare cu Poliţia de Proximitate/O.N.G-
prezentate la lectorate, raport uri etc.
coordonator proiecte şi
programe,
dosarul comisiei prevenire şi
combatere violenţă, raport
comisie
disciplină elevi
6.5. Respectarea normelor, 6.5.a. Cunoaşterea şi aplicarea procedurilor de 0,5
procedurilor de sănătate şi sănătate şi securitate a muncii şi de PSI
securitatea muncii şi de PSI şi prevăzute de legislaţia în vigoare.
ISUJ pentru toate tipurile de 6.5.b. Implicarea în acţiuni comune cu unele 0,5
activităţi desfăşurate în cadrul instituţii abilitate.
unităţii de învăţământ precum şi 6.5.c. Diseminarea normelor şi procedurilor 0,25
a sarcinilor suplimentare. elevilor şi întocmirea documentaţiei specifice.
DOVEZI: 6.6.a. Disponibilitate pentru participare la Max.3
– portofoliul profesional, raport examene/simulări/activităţi desfăşurate în 1
coordoonator comisie şcoală pct./parti
23
cipare
6.6.b. Responsabil/membru în Max.2
colective/comisii 0,5/colec
tiv/
comisie
TOTAL DOMENIU 15 p.
2
7.1. Manifestarea atitudinii
ă morale şi civice (limbaj, ţinută,
respect, comportament).
7.2. Respectarea şi promovarea 3
deontologiei profesionale.
TOTAL DOMENIU 5 p.
TOTAL FIŞĂ 100 p.
Grila de punctaj pentru acordarea calificativelor:

 Calificativul “FOARTE BINE” – de la 100 până la 85 de puncte;
 Calificativul “BINE” – de la 84,99 până la 71 de puncte;
 Calificativul “SATISFĂCĂTOR” – de la 70,99 până la 61 de puncte;
 Calificativul “NESATISFĂCĂTOR” – sub 60,99 puncte
Cadrele didactice au drept de contestaţie asupra punctajului/calificativului acordat de consiliul de

administraţie, în conformitate cu graficul activităţilor de evaluare.
Toate contestaţiile se înregistrează la secretariatul unităţii de învăţământ în 2 zile lucrătoare de la
expirarea termenului final de acordare şi comunicare a calificativului.
CALIFICATIV ACORDAT: ________________________
Preşedintele Consiliului de Administraţie

Şef de catedră,
DIRECTOR,
__________________________________
prof. _______________
Am luat la cunoştinţă azi
Data _______________
Semnătura __________________
24
M3. Managementul calităţii. Evaluarea internă a calităţii
Tema: Analiza punctelor tari și slabe ale unității de învățământ și realizarea unui plan de
îmbunătățire a punctelor slabe.
Exempul de ANALIZA DE NEVOI (SWOT)- AN SCOLAR 2018-2019
PUNCTE TARI
OFERTA CURRICULARA
- şcoala dispune de întregul material curricular: planuri de învăţământ, programe şcolare,
auxiliare curriculare;
- activităţile extracurriculare sunt multiple: concursuri, olimpiade, serbări, cercuri, activităţi
sportive deosebite;
- currciculum la decizia şcolii realizat potrivit opţiunilor majorităţii elevilor.
RESURSE UMANE
- personal didactic calificat, performant, preocupat de propria perfecționare și formare continuă,
cu disponibilitate pentru inovație și muncă în echipă;
- ponderea mare a cadrelor didactice titulare;
- gradul de perfecţionare ( grad I);
- pregătirea profesională a managerilor şi a cadrelor didactice;
- relaţiile interpersonale existente favorizează crearea unui climat educaţional deschis, stimulativ
25
- există o bună delimitare a responsabilităţii cadrelor didactice şi o bună coordonare a acestora;
- existenţa unui logoped, a unui profesor de sprijin etc.
RESURSE MATERIALE SI FINANCIARE

- starea fizică a spaţiilor şcolare-bună;
- conectarea reţelei şcolare la Internet;
- sala de sport bine întreţinută, dotată cu material sportiv adecvat;
– există vestiare, grupuri sanitare;
– biblioteca şcolii.
RELATIILE CU COMUNITATEA
- există o bună colaborare cu părinţii;
- parteneriat între părinţi şi şcoală, cu accent pe consilierea părinţilor elevilor cu probleme de
comportament, în vederea integrării acestora în mediul şcolar;
– realizarea unor parteneriate educaționale locale, regionale și naționale care asigură relații bune
cu comunitatea locală ( Poliţia, Biserica şi Primăria ), cu diverse organizații, instituții publice și
de învățământ;
PUNCTE SLABE
OFERTA CURRICULARA
- nu satisface nevoile tuturor elevilor din şcoală, datorită faptului că se lucrează cu întreaga clasă;
RESURSE UMANE
- slaba motivare a unor cadre didactice, datorită salariilor mici;
- slaba implicare în activitatile şcolii a unor cadre didactice;
- existenţa elevilor dezinteresaţi de şcoală, datorită lipsurilor, anturajului, nesupravegherii de
către părinţi, absenţei părinţilor plecaţi în străinătate;
- lipsa unui informatician etc.
RESURSE UMANE SI FINANCIARE

-fondurile băneşti nu sunt suficiente pentru diferite achiziţii sau lucrări ce ar fi necesare în şcoală.
26
RELATIILE CU COMUNITATEA
- familia nu se implică suficient în activitatea de educare a copiilor;
- comunicarea dintre toate cadrele didactice şi comunitate ar trebui să fie mai puternică în toate
direcţiile;
OPORTUNITĂŢI
OFERTA CURRICULARĂ
- există posibilitatea informării cadrelor didactice prin cursuri variate.
RESURSE UMANE
- numărul de întalniri şi activităţi comune ale cadrelor didactice în afara orelor de curs
favorizează împărtăşirea experienţei, o comunicare mai bună;
- varietatea cursurilor de formare şi perfecţionare organizate de C.C.D., universităţi, proiecte
MECTS etc;
- creşterea ponderii cadrelor didactice cu rezultate deosebite;
RESURSE MATERIALE ŞI FINANCIARE

-aplicarea noului sistem de finanţare şi administrare a unităţilor de învăţămant;
-parteneriatele cu comunitatea locală, firme;
-posibila participare a părinţilor la activităţile de întreţinere a şcolii
RELAŢIILE CU COMUNITATEA
- disponibilitatea şi responsabilitatea unor instituţii publice de a veni în sprijinul şcolii (Poliţie,
Biserică, Primărie, instituţii culturale);
- crearea de parteneriate cu şcoli din ţară şi UE.
AMENINŢĂRI
OFERTA CURRICULARĂ
-insuficienta adecvare a C.D.Ş. la cerinţele părinţilor poate determina alegerea altei şcoli din
27
oraş;
-scăderea prestigiului profesiei didactice;
-educaţia nu mai e privită ca un mijloc de promovare socială.
RESURSE UMANE
- scăderea numărului de copii datorită scăderii natalităţii şi al nivelului de trai al părinţilor;
- criza de timp a unor părinţi, nivelul scăzut de educaţie sau conservatorismul unor părinţi;
- destrămarea unor familii sau indiferenţa părinţilor, determină o slabă pregătire şi supraveghere
a elevilor;
- lipsa de cadre tinere motivate, loiale şcolii, care se titularizează pe posturi rămase libere în
urma pensionărilor.
RESURSE MATERIALE ŞI FINANCIARE

- instabilitate legislativă, economică, socială;
- administrarea necorespunzătoare a resurselor materiale şi financiare existente;
- degradarea spaţiilor şcolare şi imposibilitatea efectuării de reparaţii;
- uzura morală a echipamentelor IT.
RELAŢIA CU COMUNITATEA
- migrarea părinţilor elevilor în alte ţări la lucru;
- concurenţa cu celelalte şcoli;
- timpul liber limitat al părinţilor conduce la slaba implicare în activităţile şcolii;
- instabilitate socială şi economică a partenerilor şcolii .
28
M4. Management de proiect.
Tema: Un proiect educativ
Exemplu de proiect educativ la care am fost parteneri.

Nr.
MEN: .....................................................
Ministerul Educaţiei Naționale

FORMULAR DE APLICAŢIE
pentru proiectele ce vor fi cuprinse în Calendarul Activităţilor Educative 2016
Proiectul va conţine doar: formularul de aplicaţie (scris cu TNR 12, la un rând), raportul de la
ediţia anterioară (vizat de inspectorul educativ - 1 pagină), diagrama Gantt (1 pagină) şi
regulamentul aprobat de inspectorul şcolar general (în cazul concursurilor), în dosar de plastic
cu şină, fără folii protectoare. Toate proiectele vor fi transmise de ISJ/ISMB, într-un singur
pachet, la Palatul Naţional al Copiilor (B-dul Tineretului nr. 8 – 10, sector 4, Bucureşti), până la
data de 17 noiembrie 2014 (data poştei). Pachetul va conţine doar proiectele
naţionale/internaţionale, conform regulamentului.
Avizat,
Inspector educativ
I.S.J./I.S.M.B__________
A. INFORMAŢII DESPRE APLICANT
Numele instituţiei/unităţii de învăţământ aplicante: Liceul Tehnologic „Aurel Vlaicu”

Cluj-Napoca
Adresa completă B-dul Muncii 199-201
Nr. de telefon/fax Tel: 0264-415119
Fax: 0264-415117
Site şi adresă poştă electronică http://gsavlaicu.ro/
gsavlaicu@yahoo.com
Coordonator/i (nume şi prenume, funcţie, date de prof.ing. Elena-Maria Mărginean
contact)
29
maria.marginean7@yahoo.com
Numărul cadrelor didactice participante la proiect/nr. 40 / 10

total de cadre didactice din unitate
Numărul elevilor din unitate participanţi la proiect 70
Alte programe/proiecte organizate (enumeraţi mai jos Interacţionez, mă adaptez, comunic
max. 5 titluri de proiecte, perioada de desfăşurare şi şi învăţ – proiect care este la a III-a
finanţatorul) ediţie (2012-2013, 2013-2014),
finanţat de şcoală
B. INFORMAŢII DESPRE PROIECT

B.1. Titlul proiectului: INTERACŢIONEZ, MĂ ADAPTEZ, COMUNIC ŞI ÎNVĂŢ
B.2. Precizați tipul activității principale din cadrul proiectului

Expoziţie culturală- demonstraţie tehnică
B.3. Domeniul în care se încadrează proiectul:
Domeniul cultural-tehnic
B4: Ediţia a III-a
B5: Număr participanţi la proiect: 250
B6: Bugetul proiectului:

Buget total Buget solicitat MEN Contribuţie proprie/alte surse
450 0 450
C. REZUMATUL PROIECTULUI
Proiectul “INTERACŢIONEZ, MĂ ADAPTEZ, COMUNIC ŞI ÎNVĂŢ” se desfăşoară pe
parcursul a 12 luni şi cuprinde activităţi diverse: activitate culturală cu ocazia Sărbătorilor de
30
iarnă prin organizarea unei expoziţii de lucrări, icoane şi alte creaţii ale tinerilor talentaţi , iar în
săptămâna “Să ştii mai multe să fii mai bun :Ziua porţilor deschise „Programăm şi ne jucăm pe
maşini cu comandă numerică, vizită de lucru la agenţii economici” pentru elevii claselor a VIII-a
şi activităţi care se doresc a fi orientative pentru elevi în alegerea unei specializări pentru o
meserie viitoare.
Prezentaţi minim următoarele elemente ale proiectului dumneavoastră:

a. Număr de elevi şi număr de cadre didactice implicate; 250
b. Beneficiarii direcţi şi indirecţi: direcţi: elevi, profesori, comunitate, indirecţi: elevi cu
posibilităţi materiale reduse din mediul rural
c. Activităţi propuse, în ordinea în care se vor desfăşura;
- Lansarea proiectului, realizarea parteneriatelor
- Interacţionez, Mă adaptez activitate culturală cu ocazia Sărbatorilor de iarnă “Expoziţie de
lucrări, icoane şi alte creaţii ale tinerilor talentaţi!”. Prezentare de carte, Editura Ecou Transilvan,
Cluj-Napoca
- Comunic şi Învăţ: Ziua porţilor deschise: „Programăm şi ne jucăm pe maşini cu comandă

numerică, vizită de lucru la agenţii economici” pentru elevii claselor a VIII-a
d. Descrierea activităţii principale;
Activitatea „Programăm şi ne jucăm pe maşini cu comandă numerică” se adresează elevilor din
clasa a VIII-a care vor veni la şcoala noastră în cadrul activităţii „Ziua porţilor deschise” când se
va organiza o prezentare de simulări de programe de execuţie a unor piese pe maşini cu comandă
numerică şi vor efectua vizite la agenţii economici din domeniu parteneri ai şcolii noastre.De
asemenea, vor putea afla răspunsul la întrebarea „De ce este bine să învăţ o meserie?” „Meseria,
brăţară de aur” despre planurile / gândurile lor de viitor participănd la vizitele organizate la
partenerii şcolii noastre, agenţii economici.
e. Impactul educativ estimat asupra grupului țintă.
Participarea elevilor la activităţile acestui proiect educativ le va facilita deciziile în orientarea
şcolară a absolvenţiilor prin informare şi atitudinea pozitivă de integrare la nou, uşurând aastfel
tranziţia etapei următoare.
D. PREZENTAREA PROIECTULUI
D.1. Argument justificare, context (analiză de nevoi) (max.1500 caractere);
31
Pentru a împlini cu succes dezideratele învăţământului românesc ne propunem să-i obişnuim pe
elevi să dezvolte relaţii constructive cu cei din jur, să-şi formeze atitudini pozitive în faţa
diferenţelor şi asemănărilor care există între persoane, să manifeste toleranţă, acceptare,
prietenie, armonie în interacţiunile lor.
Noile orientări ale educaţiei de azi se axează pe ideea de incluziune şi egalizarea şanselor tuturor
elevilor. Întâlnirile programate se vor desfăşura sub formă de activităţi comune prin care se
urmăreşte înţelegerea de către elevi a faptului că pot fi parteneri egali în învăţare, muncă, acţiuni
comunitare şi activităţi creative-recreative.
Elevii trebuie ajutaţi să intre în viaţă cu încredere, să fie dornici să-şi înţeleagă semenii. De
succesul acestor întâlniri depind multe din experienţele lor ulterioare.
Activităţile / proiectele de acest tip sunt esenţiale în formarea şi cultivarea deprinderilor
profesionale ale elevilor participanţi, iar participarea la acţiuni comune de învăţare le va oferi
experienţe noi, indispensabile în formarea lor ca viitori cetăţeni activi şi responsabili ai
comunităţii.
D.2. Scopul proiectului;

Proiectul „Interacţionez, mă adaptez, comunic şi învăţ” are scopul creării competiţiei între
elevii din medii şi cu abilităţi diferite, în sens constructiv, ca parte componentă a procesului de
învăţare, precum şi a promovării muncii calitative şi competiţionale ce depăşeste diferenţele
dintre tineri; lucrul în echipe, includerea fiecărui elev ca partener egal în echipă prin calităţile
proprii şi exploatarea acestor calităţi; adaptarea şi trecerea mai uşoară la etapa următoare a vieţii
prin construirea unui puzzle asemănator vieţii sociale, prin aportul personal al fiecăruia dintre noi
la atingerea armoniei sociale. Acest proiect se adreseaza în principal elevilor din clasele a VII-a,
respectiv a VIII-a şi elevilor din clasele terminale de liceu a XI-a, respectiv a XII-a pentru a
facilita tranziţia la următoare etapă din viaţa lor, în care urmează schimbarea lor ca statut, dar şi
pentru a le face tranziţia mai uşoară.
Se urmăreşte: Promovarea cooperării, munca în echipă a elevilor din instituţiile partenere în
vederea formării unor atitudini de acceptare şi valorizare a fiecărei persoane; Cultivarea
pasiunilor în mod constructiv pentru fiecare elev în parte, valorificarea acestora; Realizarea
dialogului, a comunicării şi a competiţiei între elevii din şcoli diferite care sunt în clase
terminale; Conştientizarea elevilor aflaţi în pragul examenelor asupra importanţei acestui pas
pentru viitorul lor şi încurajarea discuţiilor legate de acest subiect cu elevii din alte şcoli care au
aceleaşi preocupări; Studierea posibilităţilor pe care le oferă societatea actuală şi alegerea celei
mai potrivite oferte de studiu / muncă pentru fiecare.
D.3. Obiectivele specifice ale proiectului;
32
- Socializarea şi îmbogăţirea experienţei personale a copiilor.
-Încurajarea dezvoltării pasiunilor, aprecierea creaţilor
- Dezvoltarea capacităţii de relaţionare, exprimare şi de competiţie a elevilor
- Familiarizarea elevilor cu deficienţe de auz cu stilul de lucru al elevilor din alte şcoli
- Facilitarea deciziilor în orientarea şcolară a absolvenţiilor prin informare
- Promovarea atitudinilor pozitive pentru învăţare, pentru viaţă.
D.4. Descrierea grupului ţintă căruia i se adresează proiectul;

Elevii claselor VII-XII, profesori, părinţi, comunitate.
D.5. Beneficiarii direcți și indirecți;

Beneficiari direcţi: elevi, profesori, comunitate; indirecţi: elevi cu posibilităţi materiale reduse
din mediul rural.
D.6. Durata proiectului (minim 6 luni, max 12 luni);

12 luni
D.7. Descrierea activităţilor
Activitatea nr. 1
a. Titlul activităţii; Lansarea proiectului „Interacţionez, mă adaptez, comunic şi învăţ”
b. Data/perioada de desfăşurare; noiembrie – decembrie 2016
c. Locul desfăşurării; şcolile organizatoare
d. Participanţi (elevi, cadre didactice, părinți, reprezentanți ai comunității etc.); cadre didactice,
elevi, părinţi, reprezentanţi ai comunităţii
e. Descrierea pe scurt a activității.
Postarea pe blogul şcolii http://gsavlaicu.wordpress.com/ şi pe site-ul şcolii, http://gsavlaicu.ro a
tuturor informaţiilor despre proiect, astfel încât cei interesaţi să aibă acces la acestea şi să poată
primi, de asemenea, îndrumări cu privire la tematică, activităţi, derularea propriu-zisă a
proiectului.
33
Activitatea 2 – INTERACŢIONEZ, MĂ ADAPTEZ
a. Titlul activităţii; Activitate culturală cu ocazia Sărbatorilor de iarnă
b. Data/perioada de desfăşurare; decembrie 2015,decembrie 2016
c. Locul desfăşurării; Liceul Tehnologic „Aurel Vlaicu” Cluj-Napoca
d. Participanţi; elevi, cadre didactice, părinţi, reprezentanţi ai comunităţii
e. Descrierea pe scurt a activității.Activitatea este formată din două secţiuni şi anume:
“Expoziţie de lucrări, icoane şi alte creaţii ale tinerilor talentaţi” şi Prezentare de carte,
Editura Ecou Transilvan, Cluj-Napoca
Activitatea 3 – COMUNIC ŞI ÎNVĂŢ

a. Titlul activităţii; „Programăm şi ne jucăm pe maşini cu comandă numerică, vizită de
lucru la agenţii economici”
b. Data/perioada de desfăşurare; aprilie 2016
c. Locul desfăşurării; Liceul Tehnologic „Aurel Vlaicu” Cluj-Napoca
d. Participanţi; elevi, cadre didactice
e. Descrierea pe scurt a activității.
Activitatea „Programăm şi ne jucăm pe maşini cu comandă numerică” se adresează elevilor din
clasa a VIII-a care vor veni la şcoala noastră în cadrul activităţii „Ziua porţilor deschise” când se
vor organiza simulări de programe de execuţie a unor piese pe maşini cu comandă numerică. De
asemenea, vor putea afla răspunsul la întrebarea „De ce este bine să învăţ o meserie?” „Meseria,
brăţară de aur” despre planurile / gândurile lor de viitor participănd la vizitele organizate la
partenerii şcolii noastre, agenţii economici
Activitatea 5- Diseminarea proiectului
D.8. Diagrama Gantt a activităților
N Obiectiv Activitate no de ian feb ma apr nov dec Responsa

r. specific v c 201 201 r 201 201 bili
2016
cr 20 20 6 6 201 6 6
t. 15 15 6
1 Realizare Lansarea Profesorii
a unui proiectului coordonat
34
schimb , realizarea ori
de parteneriat
experienţ elor
ă între Prof.Corn
şcoli elia Pal
Înscrierea Profesorii
participanţ coordonat
i-lor, prin ori
completare
a acordului
de Prof.Corn
parteneriat, elia Pal
a fişei de
înscriere şi
trimiterea
lucrărilor
însoţite de
dovada
unei
preselecţii
la nivel
local
2 Dezvoltar Expoziţie Profesorii
ea de lucrări, coordonat
capacităţi icoane şi ori
i de alte creaţii
relaţionar ale tinerilor
e, talentaţi şi Prof.Corn
exprimar prezentare elia Pal
e şi de de carte a
competiţi editurii
e a “Ecou
elevilor Transilvan
”
4 Facilitare Programă Mera

a m şi ne Olimpia
deciziilor jucăm pe
în maşini cu
35
orientarea comandă Mărginea
şcolară a numerică, n Maria
absolvenţ vizită de
iilor prin lucru la
informare agenţii
economici
” pentru
elevii
claselor a
VIII-a
5 Disemina Constituire Profesorii
rea a unei baze coordonat
rezultatel de date cu ori
or elevii şi
proiectul profesorii
ui în participanț
unitățile i la proiect
școlare
Realizarea Profesorii
partenere
unor coordonat
, într-un
materiale ori
interval
electronice
de 8 luni
cu
rezultatele
proiectului
și
transmitere
a acestora
către elevii
şi
profesorii
implicaţi
în proiect
Organizare Echipa de
a unor proiect
eveniment Profesorii
e de participan
diseminare ți
în unităţile
şcolare
36
partenere
D.9. Rezultate calitative și cantitative aşteptate ca urmare a implementării proiectului

- Alcătuirea unei baze de date cu şcolile participante la proiect
- Publicarea de articole în revista şcolii „Puncte de vedere”, pe blogul şi pe site-ul şcolii
- Sprijin pentru orientarea în carieră pentru cel puţin 40 de elevi absolvenţi de clasa a VIII-a
- Publicarea unei cărţi cu lucrări prezentate în cadrul unor sesiuni de comunicări ştiinţifice
- Crearea unui album foto al activităţilor proiectului
- Participarea a cel puţin 80% din cadrele didactice şi elevii ce constituie grupul-ţintă al
proiectului
- Creşterea cu cel puţin 80% a interesului absolvenţilor de şcoală generală pentru alegerea unei
meserii.
D.10. Modalităţi de monitorizare şi de evaluare ale proiectului

- Chestionare de evaluare
- Rapoarte intermediare şi finale.
D.11. Modalități de asigurare a continuității /sustenabilității proiectului

Participarea într-un număr mare a elevilor şi a cadrelor didactice la acest proiect, care a ajuns la a
III-a ediţie, ne mobilizează să îl continuăm şi în anul şcolar viitor.
D.12. Activităţi de promovare/mediatizare şi de diseminare pe care intenţionaţi să le

realizaţi în timpul implementării proiectului
Proiectul va fi mediatizat pe tot parcursul desfăşurării lui atât în şcoala organizatoare, Liceul
Tehnologic “Aurel Vlaicu”, pe site, pe blog, în consiliul profesoral, în consiliul elevilor, în
revista şolii “Puncte de vedere”, cât şi în şcolile participante la proiect.
D.13. Parteneri implicaţi în proiect descrierea parteneriatului
Nr Nume şi Şcoala Adresa Telefon e-mail şcoală şi Responsabili

. prenume şcolii şcoală tăţi
e-mail personal
crt profesor Telefon
personal
37
.
1 Mera Liceul B-dul 0264415119 gsavlaicu@yahoo.com coordonator
Olimpia Tehnologic Muncii
„Aurel 199-201
Vlaicu” Cluj-
Napoca
2 Elena- Liceul B-dul 0264415119 gsavlaicu@yahoo.com coordonator
Maria Tehnologic Muncii
Mărginea „Aurel 199-201
n Vlaicu” Cluj-
Napoca
3. Laura Scoala Str lauracoldea@yahoo.co partener
Coldea Gimnaziala Moldovea m
Liviu nu nr 1
Rebreanu
4. Zoe Liceul pentru Calea 0264- zoepiontchevici@yaho partener
Piontchevi deficienti de Dorobanţil 431460, fax: o.com
ci auz Cluj- or nr. 40 430149
Napoca
5. Creţu Liceu Huedin 0264- gshuedin@yahoo.com partener
Gabriel tehnologic 351514
Str Horea
“Vlădeasa
Huedin nr. 78-80
6. Ţinică Şcoala str. Horea 0264/43398 scoala_horea_cluj@ya partener

Silvia- „Horea” nr. 19/A 0 hoo.com
Veronica 0742/00460
1 doinalehene@yahoo.co
m
7. Garofiţǎ Şcoala cu str. 0264271771 scoalachinteni@yahoo. partener

Revnic clasele I-VIII Principală com
Chinteni 144
8. Carmen Şcoala cu str. 0264/31000 scoala_tureni@yahoo.c partener
Porcişanu clasele I-VIII Principală 3 om
Tureni
9. Gavril Scoala Loc Jucu 264233088 gbaritiujucu@yahoo.co partener
Spătar Gimnaziala m
"George
38
Baritiu" Jucu
de Sus, com.
Jucu
10. Simona Şcoala Strada 0727207555 scoala.iorga@yahoo.co partener
Ianchiş Gimnazială “ Războieni, 0264 m
Nicolae nr.67, 439518
Cluj-
Iorga” Cluj-
Napoca
Napoca
11. Alb Lucia Şcoala Horticulto 0264 542 scoala_brancusi@yaho partener
generală „C. -rilor 1 396 o.com
Brâncuşi”
12. Baciu Editura Ecou Str Horea 0745828755 nadia@edituraecou.ro partener
Nadia Transilvan nr 201
Laura
E. DEVIZ ESTIMATIV
Nr. Fonduri Finanţare Total

Descrierea cheltuielilor proprii solicitată
crt. sumă
1 Organizarea festivalului de colinde 200 0 200
Programăm şi ne jucăm pe maşini cu 150 0 150

comandă numerică, vizită de lucru la
agenţii economici
2
3 Diseminarea şi evaluarea proiectului 100 0 100
TOTAL RON 450 0 450
F. BUGETUL ULTIMELOR 2 EDIȚII

Anul de desfășurare Ediția Buget total Buget primit de Contribuţie
la MEN proprie/alte surse
2013 2 300 0 300
2014 1 500 0 500
39
G. În cazul în care nu va exista posibilitatea de finanţare MEN, doresc ca proiectul să fie
inclus în CAEN 2016:
DA
Coordonatori
prof. Elena-Maria Mărginean
Director unitate
prof.
40
Liceul Tehnologic „Aurel Vlaicu”, Cluj-Napoca
Şcoala ..........................................
B-dul Muncii, nr. 199-201
Adresa..........................................
Tel/fax 0264 415117
Tel.................................................
Web: www.gsavlaicu.ro
Web:..............................................
E-mail: gsavlaicu@yahoo.com E-
mail: ........................................
Nr. ……../………… Nr. ……../…………
ACORD DE PARTENERIAT
Încheiat astăzi, ……………, între:
Liceul Tehnologic “Aurel Vlaicu”, Cluj-Napoca, reprezentat prin prof. Olimpia Mera în
calitate de director, prof. Olimpia Mera şi Elena-Maria Mărginean, în calitate de coordonatori şi
Şcoala Gimnaziala Liviu Rebreanu ., reprezentată prin prof. ..................................... în calitate de
director şi prof. Laura Coldea în calitate de partener.
Scopul colaborării este realizarea ediţiei a III-a a proiectului educativ „Interacţionez,
mă adaptez, comunic şi învăţ”.
Prezentul acord s-a convenit a fi încheiat, având în vedere următoarele condiţii:
- respectând Legea învăţământului, Statutul personalului didactic şi Regulamentul de
organizare şi funcţionare al instituţiilor implicate;
- urmărind menţinerea şi creşterea prestigiului instituţiilor şi dezvoltarea relaţiilor
comunitare;
- ţinând cont de potenţialul educativ al învăţământului extraşcolar şi de nevoia de a întări
relaţiile dintre educaţia şcolară şi cea extraşcolară în scopul modelării personalităţii
elevilor şi eficientizării procesului instructiv-educativ.
Grup ţintă: elevi din clasele V - XII.
Organizatorii se obligă:
- să mediatizeze organizarea proiectului;
- să respecte termenele de desfăşurare ale proiectului;
- să emită şi să distribuie diplomele elevilor şi cadrelor didactice;
- să tipărească cartea cu lucrările înscrise la sesiunea de comunicări ştiinţifice.
Partenerul se obligă:
- să mediatizeze proiectul în cadrul instituţiei pe care o reprezintă;
41
-
să pregătească şi să îndrume elevii pentru activitate;
-
să respecte regulamentul de desfăşurare a concursului;
-
să selecteze lucrările elevilor participanţi la concurs;
-
să evite orice situaţie generatoare de risc ce poate afecta în mod negativ imaginea
concursului.
Se încheie prezentul acord, care face parte din categoria activităţilor extraşcolare.
Organizator: Partener:
Liceul Tehnologic “Aurel Vlaicu”, Cluj-Napoca Școala

Director Director
L.s. L.s.
Coordonator
prof.ing.matematician Elena-Maria Mărginean
42
M5. Relaţia între management şi leadership în educaţie
Tema: Eseu ”Analiza comparativă a atitudinii leaderului vs. managerului în cadrul unității de
învățământ preuniversitar (față de elevi, părinți, personal angajat, comunitate locală)”
Motto:
Omul sfinţeşte locul
(proverb românesc)
Motivaţia alegerii temei:
Şcoala şi comunitatea sunt două aspecte care i-a preocupat în egală măsură pe pedagogi,
sociologi, psihologi, filozofi, antropologi etc., fiecare încercând să surprindă aspectele ce
contribuie la mecanismele de funcţionare ale acestora, agenţii implicaţi şi gradul de implicare al
acestora în promovarea educaţiei. Asistăm astăzi la dezvoltarea unui adevărat curent social care
are în centrul său comunitatea şi dezvoltarea sa. De cele mai multe ori, termenii şi expresiile
folosite de practicieni, specialişti şi chiar oamenii de rând sunt confuzi, ne întâlnim cu o mare
diversitate semantică în acestă problematică.
Şcoala este una din instituţiile centrale ale comunităţii, are roluri specifice dar nu poate
funcţiona şi nu se poate dezvolta fără a ţine cont de specificul comunităţii în care funcţionează.
În acestă lucrare am încercat identificarea punctelor comune în valorile transmise de către
şcoală şi comunitate, a unor puncte de dezvoltare comune în vederea creşterii gradului de
educaţie al actorilor comunităţii (elevi, părinţi, diverse categorii sociale etc.).
Lucrarea este structurată în patru părţi distincte:
43
- Partea I a lucrării – Şcoala şi contextul social îşi propune o clarificare a
rolurilor sociale ale şcolii, o plasare a acesteia în contextul comunitar în care funcţionează,
delimitaterea conceptelor utilizate în problematica abordată;
- Partea a II-a a lucrării – Şcoala şi partenerii săi abordează într-o manieră
descriptivă şi interpretativă parteneriatul dintre şcoală şi principalii agenţi comunitari identificaţi:
părinţi, autorităţi locale, poliţie, biserică, unităţi sanitare, agenţi economici, organizaţii
neguvernamentale;
- Partea a III-a a lucrării - Educaţia şi extensia câmpului educaţional face o
analiză a modului în care cele trei forme principale ale educaţiei: formală, nonformală şi
informală se întrepătrund şi crează spaţiul necesar manifestării parteneriatului educaţional;
- Partea a IV-a a lucrării – Şcoala şi dezvoltarea locală analizează aspectele
care fac posibilă dezvoltarea locală a şcolii, descentralizarea ca premisă a parteneriatului, factorii
dezvolotării comunitare, modele de dezvoltare comunitare. În acestă parte sunt cuprinse şi
rezultatele demersului de cercetare realizat asupra a trei şcoli care funcţionează în contexte
comunitare diferite şi sugestii privind dezvoltarea acestora.
Motivaţiile alegerii temei sunt multiple: generozitatea teme, puţinele preocupări teoretice
care să ofere un tablou complet al parteneriatului dintre şcoală şi comunitatea locală în care
funcţionează, asupra agenţilor comunitari locali, diversitatea semantică folosită atunci când se
vorbeşte despre comunitate şi dezvoltarea sa.
Sperăm ca prin demersul întreprins, să fi clarificat măcar o parte din aspectele mai puţin
abordate în literatura de specialitate iar sugestiile date reprezentanţilor şcolilor analizate să le fie
de folos acestora.
CAPITOLUL I - SPECIFICUL PARTENERIATULUI ÎN RELAŢIA ŞCOALĂ –

COMUNITATE LOCALĂ
Interogaţii pedagogice: Care este locul şcolii în contextul social în care funcţionează?
Care sunt acceptiunile termenulului de comunitate? Cum poate fi caracterizată o relaţie de
parteneriat? Care este specificul unui parteneriat educaţional? Este necesar parteneriatul dintre
şcoală şi comunitate locală? Cine ar trebi să se implice în acest parteneriat, care sunt
problemele educative majore pe care se poate baza parteneriatul şi care sunt blocajele care pot
interveni?
Cuvintele/sintagme cheie: şcoala, comunitatea, comunitatea locală, binele comun,
parteneriat, parteneriat şcoală – comunitate locală.
I. I. Şcoala şi contextul social
Abordarea temei „Şcoala şi comunitatea locală – parteneriat pentru educaţie” îşi găseşte
legitimarea în tendinţele actuale ale extinderii câmpului educaţional de la organizaţia şcolară
către alţi agenţi educaţionali.
Şcoala este pe de o parte o instituţie care oferă un serviciu social, care este direct
influenţată de ceea ce se întâmplă în mediul social, transmite cunoştinţe, dezvoltă abilităţi,
44
norme, valori recunoscute şi acceptate social; pe de altă parte are o logică internă de dezvoltare,
reproduce propriile norme şi valori, are propriul sistem de organizare.
Privită dintr-o altă perspectivă, şcoala, este o instituţie care funcţionează într-o
comunitate alcătuită din mai mulţi factori de educaţie: familie, autorităţi, organizaţii
guvernamentale şi neguvernamentale, agenţi economici etc. care au la rândul lor o ofertă
educaţională explicită şi/sau implicită. Organizaţiile şcolare sunt astfel, supuse presiunii
multiplilor factori: a grupurilor ideologice care activează la nivel local, a sistemelor politice, a
condiţiilor economice şi a diverselor tendinţe manifestate în societate. Astfel, asupra şcolilor sunt
manifestate influenţe de ordin: economic, politic, culturale şi ideologice. Şcolile depind de
mediul în care funcţionează în ceea ce priveşte: obţinerea resurselor materiale, resursele umane,
resursele financiare, resursele informaţionale etc.
Şcoala funcţionează într-un context social larg, complex alcătuit din societatea globală,
constitută ca sistem social global (naţional, statal). Influenţele contextului social global asupra
instituţiilor de învăţământ se materializează în: finalităţi ale educaţiei (scopuri şi obiective),
conţinuturi ale disciplinelor, modul de organizare al sistemului de educaţie şi al instituţiilor,
reglementări de ordin juridic şi administrative.
Pe de altă parte, şcoala funcţionează într-un context social imediat, într-o comunitate
locală şi zonală, care furnizează elevii dar care are un set de aşteptări cărora instituţia şcolară
trebuie să le răspundă.
I. II. Delimitări conceptuale
1. Şcoala – caracteristici generale
Şcoala este o organizaţie formală, care are ca scop furnizarea serviciului social de
educaţie în vederea educării, formării, socializării, profesionalizării tinerei generaţii. Şcoala
funcţionează într-o comunitate locală – dar are propriile reguli de funcţionare, prescrise,
transmite valori acceptate local. Pe de altă parte – şcoala „prelucrează material uman” din
comunitatea locală, cadrele didactice şi elevii sunt persoane care trăiesc în comunitate şi suportă
influenţele acesteia.
2. Comunitatea
Abordările conceptuale ale termenului de comunitate au o lungă evoluţie în timp.
Sintetizând diversele abordări putem extrage câteva caracteristici ale comunităţii:
- comunitatea reprezintă o entitate socială globală în care legăturile dintre membri sunt
foarte strânse, iar sentimentul de ingrup este foarte puternic şi are rădăcini în tradiţii profunde;
- comunitatea este o entitate supraindividuală care are întâietate în raport cu individul
izolat în virtutea transcedenţei sale de ordin etic şi politic;
- comunitatea este: depozitara unui bine comun, este element de referinţă morală pentru
individ, promovează valori de bază (prin legile şi tradiţiile sale) şi de referinţă pentru individ.
În România comunitatea este percepută mai ales ca o noţiune geografică, ca un spaţiu
fizic delimitat. Deşi este un termen „la modă” şi se vorbeşte mult despre dezvoltarea comunitară
45
ca soluţie la rezolvarea problemelor locale, legăturile interumane bazate pe sprijinul reciproc se
află, în cele mai multe cazuri, la începutul cristalizării. Comunităţile din România trebuie să facă
efortul de a deveni comunităţi adevărate care să-şi descopere spaţiul comun în care oamenii
trebuie să conlucreze pentru a identifica ce nevoi specifice au şi care sunt lucrurile pe care le
preţuiesc cel mai mult.
I. III. Parteneriatul şcoală comunitate locală
Noţiunea de parteneriat are un câmp semantic vast.
Din punct de vedere juridic, parteneriatul se defineşte ca o înţelegere legală în care
partenerii definesc împreună scopul general al parteneriatului.
Din punctul de vedere al beneficiilor pe care le aduce, parteneriatul poate fi definit ca o
modalitate eficientă în realizarea reformei managementului fie prin schimbarea practicilor
manageriale, fie prin schimbarea modului în care sunt abordate problemele publice, astfel încât
soluţionarea lor să devină fezabilă prin parteneriat.
Parteneriatul poate fi o soluţie pentru alocarea şi folosirea resurselor locale la nivel
comunitar, pentru atragerea altor resurse externe pentru rezolvarea problemelor comunitare.
Ideea de parteneriat între şcoală şi comunitate trebuie să se bazeze pe principiul
complementarităţii serviciilor sociale oferite de către diversele organizaţii care activează în
comunitate.
Construirea parteneriatului este un proces deliberat ce implică aptitudini specifice,
strategii şi cunoştinţe pe care părţile implicate trebuie să le cunoscă şi să le folosească.
Succesul parteneriatului şcoală – comunitate locală este bazat pe legătura permanentă,
constantă între agenţii comunitari şi reprezentanţii şcolii. Se realizează astfel un echilibru între
schimbare şi continuitate, între specific şi global, între împlinirea individuală şi exigenţele de
ordin social.
Şcoala ca şi organizaţie, pentru a-şi atinge obiectivele, are nevoie de un sistem
managerial adecvat definit prin funcţii specifice: proiectare, decizie, organizare, coordonare,
evaluare etc. Managementul şcolii trebuie să asigure funcţionarea şi dezvoltarea şcolii ca sistem
deschis, aflat în relaţie permanentă cu mediul său exterior, cu comunitatea în care funcţionează şi
nu numai. Pentru a-şi realiza obiectivele propuse şcoala este nevoită să atragă, aloce, folosească
o gamă diversă de resurse: materiale, financiare, umane, informaţionale şi de timp.
46
CAPITOLUL II – ŞCOALA ŞI PARTENERII SĂI
Interogaţii pedagogice: Care sunt agenţii comunitari cu rol educativ major? Cum poate
colabora şcoala cu: familia, autorităţile locale, agenţii economici, unităţile sanitare, poliţia,
biserica, organizaţiile neguvernamentale?
Cuvintele/sintagme cheie: parteneri ai şcolii, familia, autorităţi locale, agenţi economici,
unităţi sanitare, poliţie, biserică, organizaţii neguvernamentale.
II. I. Şcoala şi familia

Parteneriatul şcoală – familie poate contribui la creşterea factorilor educogeni ai familiei,
prin activităţi specifice părinţii pot fi sprijiniţi să conştientizeze rolul pe care-l au în educaţia
copiilor lor, să conştientizeze şi să îndrepte comportamente şi atitudini greşite în familie, să fie
sprijiniţi să se implice în activităţi educative.
Fenomenele sociale care influenţează evoluţia familiei şi parteneriatul şcoală – familie
sunt:
- evoluţia natalităţii;
- divorţialotatea;
- migraţia forţei de muncă;
- trecerea de la familia comunitară la familia societală.
Implicarea familiei în parteneriatul şcolii este condiţionat de gradul de interes al
familiei faţă de şcoală. Acesta este crescut dacă familiile au copii care frecventează şcoala.
Cu cât şcoala reprezintă o valoare a familiei cu atât gradul de implicare al familiei este
mai mare. Se constată că acei copii care sunt sprijiniţi de părinţi, care au în familie atitudini pro-
şcoală adecvate obţin performanţe şcolare ridicate şi au un grad de aspiraţie ridicat faţă de
nivelul de şcolarizare pe care doresc să-l atingă. Atitudinea familiei faţă de şcoală se transferă şi
copiilor şi se manifestă în gradul de interes faţă de activităţile şcolii, faţă de teme, faţă de
rezultatele evaluării, faţă de aprecierile cadrelor didactice etc.
Considerăm că şcolile din România nu sunt unitar dezvoltate în ceea ce priveşte
colaborarea şcolii cu familia. Dacă pregătirea cadrelor didactice pentru a susţine o relaţie
corespunzătoare cu familia este abordată în programele de pregătire iniţială şi continuă a cadrelor
didactice, colaborarea concretă este diferită de la o şcoală la alta.
Educarea părinţilor pentru un bun parteneriat şcoală - familie
Educaţia părinţilor poate fi etapizată pe două paliere mari:
- educaţia viitorilor părinţi prin: introducerea unor cursuri de educaţie sexuală, educaţie
pentru viaţa de familie etc.;
47
- educarea părinţilor care au deja copii în funcţie de nevoile acestora. Dacă pentru copiii
mici pot fi urmate cursuri privind îngrijirea şi dezvoltarea copilului mic, aspecte medicale,
juridice etc. pentru părinţii copiilor adolescenţi pot fi introduse cursuri referitoare la
caracteristicile psiholgice ale adolescenţilor, riscuri şi modalităţi de comunicare cu adolescenţii
etc. Informarea şi formarea părinţilor în ceea ce priveşte şcolaritatea copilului presupune, cel
puţin, ca fiecare părinte să cunoască: obligaţiile legale privind educaţia copilului, drepturile de
care dispune pentru educaţia copilului, importanţa atitudinii lui pentru reuşita şcolară a copilului,
metodele de colaborare cu şcoala.
Forme de organizare ale relaţiei şcoală – familie
În ceea ce priveşte relaţia dintre familie şi părinţi cele mai frecvente forme de organizare
a acestei relaţii sunt:
 Şedinţele cu părinţii.
 Discuţii individuale între cadrele didactice şi părinţi.
 Organizarea unor întâlniri cu părinţii
 Implicarea părinţilor în manifestări culturale ale şcolii şi activităţi recreative
 Voluntariatul
 Asociaţiile de părinţi
Dimensiunea formală a parteneriatului şcoală – familie
Conform Regulamentului şcolar părinţii au dreptul de a alege unitatea şcolară.
La nivelul şcolii, părinţii sunt implicaţi în mai multe tipuri formale de organizare:
1. Consiliul reprezentativ al părinţilor / Asociaţia de părinţi
2. Consiliul clasei
3. Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în şcoală
4. Comitetul de părinţi ai clasei
Parteneriatul şcoală – familie poate lua forma unor servicii dezvoltate de către şcoală şi
de care familiile elevilor să beneficieze. Acestea pot fi organizate exclusiv de către şcoală sau în
parteneriat cu alte organizaţii/instituţii.
Aceste servicii pot fi: centre de consiliere, centre de sănătate, de practicare a diverselor
sporturi, centre pentru supravegherea copiilor la teme după orele de curs (after-school) care pot
avea şi alte servicii incluse: predarea limbilor străine, sport, miniexcursii, teatre, spectacole,
vizite în diverse locuri etc.; centre de voluntariat; cluburi; cantine; seminternate etc.
Oferta de servicii pentru familii prin intermediul şcolii reprezintă o strategie de întărire a
relaţiilor şcoală familie. Părinţii capătă încredere în şcoală, instituţie care devine mai transparentă
şi mai apropiată de nevoile comunităţii. Un punct câştigat este coerenţa serviciilor, părinţii nu
mai sunt nevoiţi să caute prin mijloace proprii să beneficieze de diverse servicii, ei le găsesc în
şcoală. Şcoala ca furnizor de servicii complexe va face trecerea de la educaţia instituţională, cu
48
accent pe instituţie (care are un program, curriculum la care elevii trebuie să se adapteze) la
şcoala centrată pe elev, pe nevoile acestuia şi pe ale comunităţii.
II.II Şcoala şi autorităţile locale

1. Instituţiile autorităţilor locale, rolul lor social, educativ şi responsabilităţi
Analiza responsabilităţilor principalilor reprezentanţi ai colectivităţii locale – primarul şi
consiliul local, ne arată faptul că aceştia sunt răspunzători de asigurarea unui climat de ordine şi
linişte pe raza localităţii pe care o reprezintă, sunt cei care supervizează funcţionarea serviciilor
specializate destinate cetăţenilor, gestionează fondurile la nivel local, sunt răspunzători de
patrimioniul local etc.
Se ridică însă unele probleme legate de profesionalizarea administraţiei publice, de
exercitarea influenţei politice asupra deciziilor, influenţa personală a leaderilor informali faţă de
deciziile consiliului local.
Sub influenţa teoriei birocraţiei lui Weber este înlocuit sistemul administraţiei personale
cu un sistem impersonal, bazat pe reguli, pe principii, care anulează arbitrariul în decizia
administrativă.
Teoriile clasice ale managementului (Weber, Taylor) introduc elemente menite să asigure
coerenţa unui sistem de management precum: specializarea sarcinilor, caracterul impersonal al
muncii, realizarea şi utilizarea de manuale şi proceduri, accentul pe raţionalitate şi
impersonalism.
Începând cu anii 80 prinde contur un nou model managerial (cunoscut cu numele de
„managerialism” sau „noul management public” - Hood, 1991) care pune un nou accent pe
relaţiile dintre gestionarea sectorului public şi sectorul de afaceri precum şi cel neguvernamental.
Noua paradigmă pune accentul pe rezultate, pe satisfacţia cetăţeanului-client, consumator de
servicii publice.
Dacă sistemul tradiţional îşi găsea legitimarea în soliditatea regulilor şi procedurilor,
predictibilitate şi conformitate, noul sistem de management îşi găseşte legitimitatea în
eficacitatea acţiunilor, în capacitatea sistemului de a-şi îndeplini sarcinile şi obiectivele,
volorizează schimbarea, inovaţia, mobilitatea.
În sistemul românesc este greu de precizat în acest moment, unde ne situăm. După o
lungă perioadă în care deciziile erau centralizate şi supervizate de la un centru de putere s-a
trecut la delegarea responsabilităţilor la nivel local. Pe de o parte, structurile au trebuit să se
adapteze din mers, unele responsabilităţi au fost delegate, altele nu, pe de altă parte mentalitatea
oamenilor se schimbă greu, aceştia învaţă greu să-şi asume responsabilităţile. Controlul
cetăţenilor asupra autorităţilor publice este de cele mai multe ori inexistent. Organizaţiile
neguvernamentale ale cetăţenilor îşi exercită prea puţin influenţa asupra deciziilor administraţiei
locale.
49
În parteneriatul şcoală – autorităţi publice locale este de discutat şi relaţia dintre
reprezentanţii autorităţilor şi şcolile de pe raza acestora de acţiune. Mai ales în oraşe, autorităţile
locale au în administrare şi trebuie să stabilească legături cu mai multe şcoli. Se ştie că, acestea
au nevoi diferite (de amenajare, de salubrizare, de întreţinere curentă), sunt frecventate de
populaţie şcolară diferită, din medii sociale diferite, cu nevoi sociale diferite.
În acest context cum se asigură un echilibru în interesul manifestat de autorităţile locale
faţă de nevoile specifice ale şcolilor? Managementul contextual în care resursa urmează nevoia
ar putea fi un răspuns.
Iniţiativa parteneriatului, deschiderea unor canale de comunicare între reprezentanţii
şcolii şi ai autorităţilor locale sunt de cele mai multe ori abordate de către şcoli. Se constată o
situaţie bună în şcolile care şi-au formulat direcţii clare de dezvoltare, ai căror reprezentanţi
(directori, cadre didactice) au luat iniţiative de comunicare, de iniţiere de parteneriate. Resursele
sunt astfel orientate spre cei care îşi ştiu nevoile şi îşi promovează interesele. Şcolile, aflate în
concurenţă pentru furnizarea de servicii educaţionale de calitate, pentru aşi atrage elevi vor fi
nevoite, din ce în ce mai mult să dezvolte relaţii de colaborare cu autorităţile, cu părinţii, cu
organizaţiile neguvernamentale, cu unităţile medicale şi alte entităţi reprezentative de la nivel
local.
2. Modalităţi de colaborare ale autorităţilor publice centrale, judeţene şi locale cu
atribuţii în domeniul educaţiei
Analiza legislaţiei în vigoare ne indică direcţii de acţiune ale colaborării dintre autorităţile
centrale, judeţene şi locale cu atribuţii în domeniul educaţiei astfel:
- în realizarea demersurilor pentru participarea copiilor la învăţământul preşcolar
şi învăţământul obligatoriu.
- dezvoltarea unor programe de educaţie pentru părinţii tineri.
- organizarea unor cursuri de pregătire pentru copiii ce nu pot răspunde cerinţelor
programei naţionale şi celor care au abandonat şcoala, în vederea reintegrării lor şcolare.
- organizarea şi dezvoltarea unor posibilităţi adecvate de petrecere a timpului
liber şi odihnă.
- realizarea sau iniţierea demersurilor necesare pentru prevenirea abandonului
şcolar din motive economice.
II.III Şcoala şi poliţia

1. Roluri educative ale Poliţiei în comunitate
În comunitate, Poliţia reprezintă o instituţie de referinţă pentru locuitorii săi.
Rolurile Poliţiei în domeniul educaţional pot fi împărţite în două mari categorii:
- preventive;
- de intervenţie în situaţii speciale.
Parteneriatul dintre şcoală şi poliţie are la bază îndeplinirea obiectivelor comune.
În comunităţi, întâlnim practici ale parteneriatului diferite de la o şcoală la alta. În esenţă,
domeniile în care întâlnim parteneriatul şcoală – poliţie sunt următoarele:
50
- Asigurarea integrităţii personale a elevilor, cadrelor didactice, a locuitorilor comunităţii
în general;
- Prevenirea delincvenţei juvenile şi a criminalităţii;
- Violenţa în familie, stradală, în cadrul şcolii;
- Prevenirea consumului, a traficului de droguri;
- Educaţia rutieră;
- Prevenirea prostituţie/proxenetism, pedofiliei;
- Prevenirea cerşetoriei;
- Prevenirea exploatării prin muncă a copiilor;
- Promovarea respectului faţă de lege;
- Promovarea drepturilor omului şi ale copilului;
- Promovarea unui comportamnet civilizat în societate;
- Promovarea imaginii pozitive ale Poliţiei în comunitate şi creşterea încrederii în
instituţie;
- Culegerea de informaţii şi date de interes în cazuri speciale;
- Menţinerea ordinii şi liniştii publice în unităţile de învăţământ, în afara acestora
(perimetrul şcolii, traseul de la şcoală – acasă al elevilor), în comunitate;
- Realizarea / proiectarea unor programe/proiecte de parteneriat;
- Stabilirea identităţii persoanelor şi educarea copiilor pentru utilizarea actelor care atestă
identitatea;
- Recrutarea viitoarelor cadre ale instituţiei.
Şcoala prin reprezentanţii săi, cadre didactice, elevi, personal administrativ trebuie să
identifice problemele de comportament ale elevilor, să colaboreze cu poliţia în cazul copiilor
infractori sau potenţial infractori. Desigur, nu numai şcoala şi poliţia trebuie să se implice în
aceste situaţii, se impune o colaborare cu reprezentanţii serviciilor sociale, cu asistenţii sociali,
cu familia elevilor.
Este de menţionat faptul că pregătirea elevilor trebuie să îmbrace forme diferite, în
funcţie de nivelul de vârstă, de înţelegere al acestora, de potenţialele riscuri ale grupelor de
vârstă. Formele de parteneriat sunt multiple şi implică nu numai şcoala şi poliţia, ci şi alţi actori
comunitari cu rol educaţional: părinţii, organizaţiile neguvernamentale, autorităţile etc.
II.IV Şcoala şi unităţile sanitare

1. Tipuri de unităţi sanitare, roluri şi responsabilităţi educative ale acestora în
comunitate
La nivelul comunităţilor locale, un rol important îl au unităţile sanitare. Şcolile pot
desfăşura parteneriate împreună cu acestea în vederea asigurării sănătăţii mentale şi fizice a
copiilor şi a familiilor acestora.
Parteneriatul şcoală – unităţi sanitare poate fi analizat din prisma acestor responsabilităţi
comunitare pe care unităţile sanitare le au.
Unităţile sanitare reprezintă unităţile care asigură populaţiei asistenţă medicală, curativă
şi profilactică în sectorul public şi privat prin: spitale şi ambulatorii de spital şi de specialitate,
51
dispensare medicale, policlinici, centre de sănătate, sanatorii TBC, centre de diagnostic şi
tratament, ambulatorii de spital şi specialitate, preventorii, cabinete medicale de familie, cabinete
stomatologice, laboratoare medicale, de tehnică dentară, cabinete medicale de specialitate,
cabinete medicale şcolare/studenteşti, laboratoare medicale, creşe, farmacii şi puncte
farmaceutice, depozite farmaceutice, unităţi medico-sociale, centre de diagnostic şi tratament, de
specialitate, centre de transfuzie sanguină, sanatorii, preventorii etc.
Rolul unităţilor sanitare este în principal acela de asigura sănătatea populaţiei.
Fiecare tip de unitate sanitară are însă responsabilităţi diferite.
2. Domenii şi forme ale parteneriatului şcoală – unităţi sanitare
În opinia noastră, cel mai mare rol educativ îl au medicii de familie şi cabinetele medicale
şcolare/studenţeşti. Medicul de familie este acela care, cunoaşte pacientul în complexitatea sa,
cunoaşte familia de provenienţă, eventualele probleme genetice, evoluţia fizică şi psihică a
copilui. Acesta poate recomanda familiei şi copilului un anumit tip de activităţi, sau pot informa
asupra activităţilor nerecomandate (ex. activitate sportivă), poate informa, respectând
confidenţilitatea datelor şi drepturile pacientului, cadrele didactice despre problemele copiilor. În
cazuri speciale medicii de familie pot recomanda părinţilor un anumit tip de şcoală (ex. şcoala de
masă sau cea specială în cazul copiilor cu dizabilităţi) debutul sau amânarea şcolarizării, pot
interveni în cazuri de refuz din partea şcolii, a cadrelor didactice, a părinţilor pentru a primi în
şcoală/clasă un copil cu dizabilităţi, sau boli cronice, pot da explicaţii, date despre riscuri,
precizări privind comportamentul. Iniţiativa de a participa la acţiuni şcolare poate fi a medicului
de familie, a părinţilor sau chiar a şcolii. De asemenea, medicul de familie trebuie să anunţe
unitatea şcolară în cazul în care constată o boală contagioasă la un copil, la cadrele didactce sau
personalul şcolii (hepatită, bolile copilăriei, TBC, gripă), care pune în pericol sănătatea colegilor,
a cadrelor didactice, să anunţe alte unităţi sanitare cu responsabilitati specifice (Direcţia de
Sănătate Publică) şi să intervină în colectivitate.
Medicul de familie poate consilia şi orienta părinţii, atunci când constată probleme care
pot afecta activitatea şcolară a copiilor, spre alte servicii specializate (ex. cabinete oftalmologice,
investigaţii şi intervenţii medicale de specialitate, unităţi sportive de practicare a diverselor
sporturi etc.). Medicii de familie pot iniţia sau pot participa la acţiunile iniţiate de şcoli, la
activităţi educative pentru copii: educaţie pentru sănătate, educaţia reproducerii, prevenirea
transmiterii bolilor contagioase, siguranţa şi sănătatea alimentaţiei etc.
Medicii de familie pot apela, în cazul sesizării unor situaţii de abuz asupra copiilor, la alţi
profesionişti din comunitate pentru a sesiza şi rezolva cazurile acestora: asistenţi sociali, poliţişti,
alţi reprezentanţi ai autorităţilor etc. Medicii pot sesiza abuzurile asupra copiilor, dar, cei care
intră mai frecvent în relaţiile cu copii sunt cadrele dicatice. Relaţia de colaborare dintre aceştia
este esenţială, personalul medical şi cadrele didactice trebuie să aibă informaţii despre semnele
prin care pot recunoaşte un abuz, despre cum pot interveni în tratarea copiilor, consilierea
familiilor sau să apeleze la alţi specialişti din reţeaua comunitară.
52
O situaţie de discutat este aceea în care, unităţile farmaceutice, sau mai exact marii
producători de medicamente iniţiază acţiuni, campanii educative în şcoli, fie pentru că şi-au
conştientizat rolul social pe care-l au, fie ca o formă mascată de publicitate. În aceste cazuri, se
impune o analiză a influenţelor educative, a consecinţelor acestor acţiuni de către reprezentanţii
şcolii, părinţi şi copii şi să se decidă continuarea sau stoparea unor astfel de acţiuni.
Activităţi educative şi de prevenţie pot fi desfăşurate în unităţile sanitare, în cabinetele
medicale dar şi în şcoli sau în alte medii nonformale.
Un caz special este cel al copiilor care suferă de boli cronice şi care sunt nevoiţi să-şi
întrerupă şcoala. În cazul în care, copilul se află în îngrijirea familiei, personalul medical ar
trebui să informeze şcoala despre posibilitatea ca bonavul să fie şcolarizat acasă, care sunt
riscurile dar şi capacitatea de efort a copilului. În cazul în care, copii bolnavi cronici trebuie să
fie internaţi pe perioade lungi de timp, unităţile sanitare trebuie să asigure posibilitatea copiilor
bolnavi să-şi continue studiile: să amenajeze spaţii corespunzătoare, să angajeze personal, să
colaboreze cu inspectoratul şcolar pentru asigurarea personalului, a materialelor didactice, a
manualelor etc.
În toate informaţiile şi serviciile oferite copiilor trebuie să se ţină seama de vârsta
copiilor, de nivelul acestora de înţelelegere, de nivelul cunoştinţelor acestora.
Temele care pot fi abordate în programele educative pot fi multiple:
- igiena personală, a locuinţei, a spaţiului şcolii, a mediului înconjurător;
- acordarea de prim ajutor în cazuri de urgenţă;
- educaţie sexuală şi de sănătatea reproducerii;
- educaţia pentru prevenirea consumului de droguri, alcool, tutun;
- educaţia pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi a accidentelor;
- educaţia pentru practicarea sporturilor;
- educaţia pentru organizarea timpului liber (timp de joacă adecvat, timp pentru sport, timp
alocat televizorului şi calculatorului, etc.)
- educaţie pentru consum alimentar sănătos etc.
3. Programe educative comunitare desfăşurate în parteneriat şcoală unităţi
sanitare
Formele generale adoptate pentru diseminarea cunoştinţelor se realizează prin campanii
de informare şi de prevenire. Contribuţia unităţilor sanitare şi a personalului medical la succesul
acestor acţiuni are un rol decisiv. Personalul medical trebuie să depună eforturi pentru
informarea părinţilor şi a copiilor asupra diverselor probleme privind sănătatea şi alimentaţia
copiilor, igiena şi salubritatea mediului înconjurător, obiceiuri de viaţă sănătoase etc. Personalul
medical poate oferi aceste informaţii în incinta unităţilor sanitare sau în munca de teren.
Programele educaţionale oferite de către şcoli pot atrage personalul medical să se implice
în: cursuri privind igiena, primul ajutor, educaţia sexuală, sănătatea reproducerii etc. Pot fi
organizate concursuri pentru copii (de desen, de acordare a primului ajutor etc.) în care copiii să
capete informaţii, deprinderi într-o manieră încurajatoare.
53
II. V. Şcoala şi biserica
1. Scurt istoric al parteneriatului şcoală – biserică
Una dintre instituţiile cu un mare rol comunitar este biserica. Şcoala şi biserica au
colaborat încă din cele mai vechi timpuri. Biserica a fost cea care a înfiinţat primele şcoli.
Biserica a avut un rol important în constituirea instituţiilor destinate învăţământului dar şi
în promovarea educaţiei de tip moral – religios.
2. Roluri educative ale bisericii în comunitate, domenii şi forme ale
parteneriatului şcoală – biserică
În societatea contemporană rolul bisericii ca instituţie comunitară s-a diminuat mult. Cu
toate acestea, putem identifica, pe o axă a influenţei valori diferite ale impactului bisericii în
comunităţile în care funcţionează. Dacă în marile aglomerări urbane, influenţa bisericii este mult
diluată, manifestările religioase ale credincioşilor sunt manifestate datorită voinţei persoanelor,
în mediul rural influenţa bisericii este semnificativă. Aici sistemul relaţiilor interpersonale este
unul strâns, instituţia este vizibilă, păstrarea obiceiurilor şi a tradiţiilor religioase este mai
evidentă. Cu toate acestea şi în mediul rural întâlnim influenţe diferite ale bisericii asupra
comunităţii. Acestea, indiferent de mediul la care ne raportăm, sunt puternic influenţate de
persoanele implicate în instituţia bisericii, ţin de un anumit marketing comunitar de identificare
şi implicare în problemele comunităii, de promovare a unei bune imagini a bisericii în
comunitatea în care funcţionează.
Trebuie făcută însă o distincţie între funcţionarea instituţiei bisericii la nivel comunitar şi
educaţia religioasă realizată în şcoli.
Pledăm pentru faptul că biserica şi religia au rol important în formare competenţelor şi
atitudinilor moral – sociale ale copiilor. Acestea promovează valori precum: binele,
responsabilitatea faţă de ei şi faţă de alţii, toleranţa, diversitatea şi acceptarea sa, respectarea
drepturilor omului, umanismul, solidaritatea, libertatea, promovarea bogăţiei şi identităţii
spirituale, binele comun, etc.
Cele mai frecvente manifestări ale parteneriatului le întâlnim în:
- organizarea unor manifestări cultural artistice comune (serbări, expoziţii, spectacole etc.)
cu ocazia marilor sărbători creştine: Crăciun, Paşti, Florii, Ziua eroilor neamului etc.;
- participarea reprezentanţilor bisericii la manifestări organizate de către şcoală:
deschiderea/închiderea anului şcolar, sfinţirea lăcaşului şcolii, lectorate cu părinţii, întâlniri ale
reprezentanţilor bisericii cu elevii;
- organizarea de excursii, pelerinaje la diverse aşezăminte bisericeşti (mănăstiri, schituri);
- participarea reprezentanţilor bisericii la campanii destinate eradicării: violenţei,
comportamentelor deviante în rândul elevilor, traficului de copii etc.
O importantă misiune educativă şi filantropică o au preoţii parohi. Astfel, având în vedere
valorile creşine pe care le promovează şi vocaţia lor umanitară, preoţii pot contribui la:
- educarea cu privire la drepturile copilului şi la beneficiile pe care respectarea acestora le
aduce întregii comunităţi;
- identificarea nevoilor copiilor şi familiilor, precum şi a situaţiilor de risc în care se pot
afla acestea;
- îndrumarea, informarea şi orientarea către diverse servicii;
54
- medierea în vederea restabilirii relaţiilor familiale sau în vederea prevenirii abandonului
copilului (mediere între mamă şi tată, copil şi părinţi, familie şi comunitate, mama singură şi
familia acesteia) prin promovarea reconcilierii şi a iertării greşelilor celorlalţi etc.;
- sesizarea situaţiilor de abuz, neglijare şi exploatare;
- implicare în rezolvarea problemelor prin structurile comunitare consultative;
- mobilizarea comunităţii, pentru a sprijini familiile şi copiii aflaţi în nevoie;
- implicare în dezvoltarea unor servicii pentru copii şi familii la nivelul comunităţii;
- organizarea şi implicarea în manifestări culturale ale comunităţii şi ale şcolii.
II.VI. Şcoala şi agenţii economici

1. Domenii şi forme ale parteneriatului şcoală – agenţi economici
În cazul parteneriatului dintre şcoală şi agenţii economici plecăm de la premisa care stă la
baza lucrării de faţă, că implicarea comunităţii largi (părinţii, elevii, patronate, sindicate,
autorităţi publice locale, sectorul non-profit, asociaţiile profesionale) în mecanismele decizionale
şi de consultare vor conduce la democratizarea sistemului educaţional. Implicarea cât mai multor
factori aduce inovaţia şi diversificarea ofertei educaţionale şi responsabilizarea celor implicaţi.
În ce priveşte parteneriatul şcoală – agenţi economici acesta are efecte pe termen lung, în
funcţie de forma pe care o îmbracă astfel: o mai bună corelaţie dintre oferta şi cererea pe piaţa
muncii (corelarea reţelei şcolare: structurată pe filiere, profiluri, specializări şi calificări
profesionale în funcţie de nevoile educaţionale locale şi naţionale), integrarea socială prin
diferenţiere a absolvenţilor, în funcţie de competenţe şi opţiuni, transmiterea unor valori precum
responsabilitatea, respectul pentru muncă şi valorile produse de către aceasta etc. Toate acestea
se pot realiza printr-o bună corelare între sistemul economic şi social la nivelul macrosistemului
şi a microsistemului.
Din punct de vedere formal, conform cu legislaţia în vigoare, agenţii economici pot
participa la conducerea unei instituţii de învăţământ prin desemnarea de reprezentanţi în
Consiliul de administraţie al unei şcoli.
Din punctul de vedere al parteneriatului raportat la ciclurile de şcolarizare
activităţile desfăşurate pot fi multiple:
- pentru ciclul primar şi gimnazial: vizite la agenţii economici, lecţii deschise, sponsorizări
acordate de agenţii economici pentru diverse manifestări, participarea unor reprezentanţi ai
agentilor economici la lecţii care să aibă ca obiectiv educaţia economică a micilor şcolari;
- la ciclul gimnazial aceste activităţi pot fi diversificate prin implicarea elevilor în activităţi
productive care să pună în practică diverse cunoştinţe dobândite în şcoală, consiliere
profesională, activităţi cu scopul orientării şcolare şi profesionale, prezentarea diverselor meserii
etc.;
- pentru ciclul liceal activităţile, pe lângă cele menţionate anterior, pot fi de practică de
specializare în anumite domenii economice conform cu specializarea oferită de către şcoală.
Parteneriatul în acest caz capătă un aspect formal, între unităţile de învăţământ, inspectoratele
şcolare şi partenerii agenţi economici existând contracte de colaborare clare.
55
Concret, şcoala şi agenţii economici pot colabora prin:
- asigurarea de spaţii şi dotări necesare efectuării practicii în cadrul unităţilor economice,
acest lucru ducând la formarea deprinderilor profesionale ale elevilor;
- angajarea absolvenţilor. Sunt agenţi economici care, selectează absolvenţi în vederea
angajării, unii chiar acordând burse elevilor cu rezultate bune condiţionând acordarea bursei de
angajarea la agentul economic respectiv după terminarea studiilor;
- organizarea de stagii de învăţare, de întâlniri cu persoane din structura de management a
companiilor, modele de succes profesional;
- organizarea şi desfăşurarea de programe de formare continuă pentru angajaţi în şcoli sau
pentru cadre didactice în unităţi economice;
- realizarea, în partenerait, a unor planuri de dezvoltare a resurselor umane;
- organizarea unor târguri ale firmelor de exerciţiu, târguri de locuri de muncă pentru
absolvenţi;
- furnizarea unor servicii de informare, orientare şi consiliere pentru carieră elevilor.
II.VIII Şcoala şi organizaţiile neguvernamentale

1. Legitimarea parteneriatului şcoală – organizaţii negunernamentale prin prisma
axei public – privat
Şcoala este o instituţie care funcţionează într-o comunitate, la intersecţia dintre o
multitudine de alte organizaţii. Influenţele acestora pot fi unele directe sau indirecte asupra
şcolii. Unele dintre organizaţiile care-şi manifestă cel mai activ influenţa asupra şcolilor sunt
organizaţiile neguvernamentale.
Parteneriatul dintre instituţiile de învăţământ şi organizaţiile neguvernamentale poate fi
analizat pe axa public – privat în oferirea de servicii sociale. Educaţia poate fi considerat un
serviciu social de interes general, la fel cum şcoala poate fi considerată o organizaţie publică.
Organizaţiile publice, printre care şi şcolile sunt aşteptate să devină, ca şi cele private
antreprenoriate, inovatoare şi eficiente, trebuie să răspundă unor sarcini din ce în ce mai
complexe, în medii în schimbare. Schimbarea organizaţiilor publice este complexă: se produc
schimbări în funcţionarea lor, în structura de organizare, în tipurile de servicii oferite şi în modul
în care sunt oferite aceste servicii.
Şcoala, alături de alte organizaţii publice, trebuie să facă faţă concurenţei, organizaţiile de
tip privat au început să ofere servicii similare cu cele publice ale şcolii, acestea având o
dimensiune mai mică sunt mai flexibile şi se pot adapta mai uşor contextelor şi cerinţelor,
organizaţiile private pot prelua chiar modelele de funcţionare, total sau parţial, de la organizaţiile
publice. Influenţa este deci, una reciprocă.
Graniţa dintre organizaţiile publice şi cele private este din ce în ce mai flexibilă, acestea
intră în reţele adaptabile la probleme şi la nevoile reale ale beneficiarilor (clienţi, cetăţeni).
56
Şcoala este o organizaţie publică, cu un tip aparte de management, cu roluri sociale
recunoscute. Parteneriatul impune o schimbare managerială, o redefinire a rolurilor, adoptarea
unor noi tipuri de servicii.
Parteneriatul cu organizaţiile neguvernamentale poate fi legitimate de mai multe motive:
- complementaritatea serviciilor oferite copiilor şi familiilor acestora;
- crearea unei reţele de servicii care să răspundă nevoilor reale;
- dezvoltarea profesională a celor implicaţi;
- satisfacţia beneficiarilor: elevi, părinţi, comunitatea în ansamblu.
Parteneriatul şcolii cu agenţii comunitari poate funcţiona în mai multe feluri:
- punerea în comun a resurselor (materiale, umane, financiare, logistice, de timp,
informaţionale etc.) pentru binele comun;
- activităţi / proiecte / programe comune;
- alocarea de resurse din partea agenţilor comunitari către şcoală;
- voluntariat şi implicare în acţiuni la nivel comunitar;
- testarea nevoilor locale;
- formarea resurselor umane;
- atragerea de resurse către comunitate etc.
Este dificil să facem o descriere a tipurilor de parteneriat dezvoltate de şcoli cu
organizaţiile neguvernamentale datorită marii diversităţi a acestor forme. Vom încerca o
clasificare a organizaţiilor şi a tipurilor de servicii/proiecte derulate după mai multe criterii.
Concret, organizaţiile neguvernamentale activează în:
- furnizarea de servicii sociale către diverse categorii sociale de personae;
- dezvoltarea comunitară: creşterea nivelului de dezvoltare socio-economică în zonele
rurale şi semi-rurale, revitalizarea spiritului comunitar, implicarea cetăţenilor în
activităţi/proiecte/programe de dezvoltare locală, dezvoltare personală;
- advocacy şi influenţarea politicilor publice la nivel naţional şi local (promovarea unor
iniţiative legislative, a procedurilor de intervenţie în diverse cazuri, a drepturilor persoanelor
etc.);
- protecţia mediului: prevenirea deteriorării mediului, supravegherea calităţii mediului de
care beneficiază populaţia, educaţia privind protecţia mediului şi militarea pentru îmbunătăţirea
acestuia;
- parteneriate cu alte organizaţii (federaţii, coaliţii), cu organizaţii guvernamentale centrale
şi locale, cu instituţii, cu alte organizaţii naţionale şi internaţionale etc.
Influenţa organizaţiilor neguvernamentale asupra şcolilor se manifestă pe mai multe
planuri:
- iniţierea unor noi forme de organizare ale activităţilor educative: centre de zi pentru
copiii cu dizabilităţi cu servicii integrate (educaţie, socializare, recuperare), centre after school
(pentru copiii ai căror părinţi sunt la muncă, provin din familii sărace etc.). Aici sunt organizate
activităţi educative, sportive şi de recreere), clase integrate (copii fără dizabilităţi împreună cu
copii cu dizabilităţi) etc.;
- influenţe asupra curriculumului;
- profesionalizarea şi/sau perfecţionarea cadrelor didactice;
57
- implicarea cadrelor didactice / elevilor / părinţilor / reprezentanţilor organizaţiilor
neguvernamentale în diverse activităţi;
- realizarea unor studii, asimilarea rezultatelor în practicile / politicile educaţionale;.
- influenţe asupra politicilor educaţionale;
- contribuţii la îmbunătăţirea condiţiilor din şcoli;
- promovarea unor modele de activităţi/proiecte/programe educaţionale inovatoare.
Parteneriatul este benefic pentru ambele tipuri de organizaţii. Organizaţiile
neguvernamentale îşi legitimează rolul social, îşi îndeplinesc misiunea pentru care au fost create,
şcolile se dezvoltă, îşi completează aria de servicii oferite beneficiarilor: copii, părinţi,
comunitate.
CAPITOLUL III. EDUCAŢIA ŞI EXTENSIA CÂMPULUI EDUCAŢIONAL DIN

PERSPECTIVA PARTENERIATULUI ŞCOALĂ – COMUNITATE
Interogaţii pedagogice: Cum poate fi dezvoltat parteneriatul şcoală – comunitate locală

în cadrul formelor educaţiei: formală, nonformală, informală? Care sunt interferenţele formeloe
educaţiei care încurajează parteneriatul şcoală – comunitate locală?
Cuvintele/sintagme cheie: educaţia formală, educaţia informală, educaţia nonformală,
interacţiunea formelor educaţiei din perspectiva parteneriatului şcoală – comunitate locală.
III. I. Forme ale educaţiei
Parteneriatul şcoală – comunitate poate fi analizat şi din perspectiva relaţiilor dintre
formele educaţiei: educaţia formală, nonformală, informală.
Raportându-ne la gradul de organizare şi de oficializare ale formelor educaţiei, putem
delimita astfel trei mari categorii:
- educaţia formală;
- educaţia non-formală;
- educaţia informală.
1.1 Educaţia formală tinde astăzi să depăşească graniţele clasice prin care aceasta
deţinea rolul prioritar. Şcoala trebuie să se schimbe şi să se deschidă în faţa problematicii lumii
contemporane. Parteneriatul şcoală - comunitate poate fi susţinut printr-o serie de măsuri
concrete precum:
- descongestionarea programelor de învăţământ şi a materiei de studiu;
- introducerea unor discipline/capitole care să vizeze viaţa comunităţii în care şcoala îşi
desfăşoară activitatea care să abordeze aspecte ce ţin de dezvoltarea comunităii, istoricul acestei,
valorizatea aspectelor pozitive ale comunităţii etc.;
- susţinerea elevilor pentru a-şi manifesta talentele şi aptitudinile prin creşterea şi
diversificarea ofertei de opţionale şi de alternative educaţionale (pachete de cursuri opţinale, alte
servicii sociale dezvoltate în şcoală etc.);
58
- oferirea unor şanse reale pentru fiecare unitate de învăţământ de a-şi determina
propriul curriculum (prin curriculum la decizia şcolii);
- posibilitatea utilizării flexibile a segmentului neobligatoriu din programe în funcţie de
nevoile locale de educaţie şi formare;
- asigurarea unei conexiuni adecvate între învăţarea formală, nonformală şi informală,
în sensul deschiderii şcolii înspre influenţele educative nonformale şi informale şi găsirea
modalităţilor optime de articulare între acestea;
- armonizarea politicilor şi practicilor privind instruirea initială, şi continuă (asigurarea
calităţii şi continuităţii prin conţinutul curriculum-ului, evaluare şi recunoaştere) şi regândirea
tuturor nivelurilor şi structurilor învăţământului din prespectiva educaţiei permanente etc.
1.2 Educaţia nonformală
Educaţia nonformală care serveşte unei mari varietăţi de necesităţi educaţionale (mai ales
la tineri şi adulţi) se regăseşte sub mai multe forme:
a) educaţia “complementară”, paralelă cu şcoala, întâlnită mai ales la elevi;
b) educaţia “suplimentară, pentru cei care şi-au întrerupt prematur studiile;
c) educaţia de “substituţie”, pentru cei care sunt analfabeţi.
- o altă clasificarea a educaţiei nonformale poate fi făcută în funcţie de activităţile
desfăşuare. Astfel întâlnim:
1) activităţi extraclasă/extradidactice (cercuri pe disciline, interdisciplinare sau tematice,
ansambluri sportive, artistice, concursuri şcolare, olimpiade, competiţii etc.);
2) activităţi de educaţie şi instruire extraşcolare, denumite paraşcolare şi perişcolare.
- Activităţile paraşcolare se dezvoltă în mediul socio-profesional specific: activităţi de
perfecţionare şi de reciclare, de formare civică sau profesională.
- Activităţile perişcolare sunt desfăşurate în mediul socio-cultural ca activităţi de
autoeducaţie şi de petrecere organizată a timpului liber în cadrul universităţilor populare, al
cluburilor sportive, la teatru, în muzee sau în cluburile copiilor, în biblioteci publice, în excursii,
acţiuni social-culturale sau în familie ori prin intermediul massmedia.
Toate aceste activităţi folosesc predominant resurse locale.
Obiectivele educaţiei nonformale sunt multiple şi specifice diverselor situaţii întâlnite.
Totuşi putem sistematiza câteva dintre acestea:
a) Perfecţionarea profesională/recalificarea persoanelor care au nevoie de acest lucru.
b) Pregătirea cetăţenilor pentru a cunoaşte, folosi mai bine resursele locale
c) Alfabetizarea Este cunoscut faptul că, analfabetismul este sursă de sărăcie,
marginalizare socială, conflicte sociale etc.
d) Dezvoltarea unora dintre componentele educaţiei: morală, profesională, fizică,
igienică, ecologică, pentru petrecerea timpului liber, interculturală, civică etc.
e) Recreerea şi destindrea participanţilor şi petrecerea adecvată a timpului liber;
f) Lărgirea şi completarea orizontului cultural al participanţilor la diverse activităţi;
59
g) Exersarea şi cultivarea abilităţilor, aptitudinilor, talentelor, capacităţilor
Educaţia nonformală este realizată de o serie de agenţi care acţionează la nivelul
comunităţii locale: familie, organizaţii nonguvernamentale, case de cultură şi tehnică, muzee,
teatre, biserică, poliţie, unităţi sanitare, agenţi economici, cinematografe, biblioteci, universităţi
populare etc. cât şi prin mass-media.
Din punctul de vedere al parteneriatului şcoală – comunitate locală, educaţia nonformală
este importantă pentru că:
- fiind centrată pe cel care învaţă, dezvoltă capacităţi, competenţe aptitudini personale care
pot fi utilizate în acţiuni la nivel comunitar;
- răspunde promt şi adecvat unei nevoi concrete de formare acest lucru contribuind la
formarea resurselor umane locale;
- dispune de un curriculum la alegere, flexibil şi variat propunându-le participanţilor
activităţi diverse şi atractive, în funcţie de interesele acestora, de aptitudinile speciale şi de
aspiraţiile lor. Aşa cum am mai arătat, acest curriculum poate viza, pe lângă aspecte de pregătire
personală şi aspecte comunitare;
- contribuie la lărgirea şi îmbogăţirea culturii generale şi de specialitate a participanţilor,
oferind activităţi de perfecţionare profesională, de completare a studiilor şi de sprijinire a
categoriilor defavorizate sau de exersare a capacităţii indivizilor supradotaţi;
- creează ocazii de petrecere organizată a timpului liber, într-un mod plăcut, urmărind
destinderea şi refacerea echilibrului psiho-fizic, “supape” din acest punct de vedere pentru
membrii comunităţii;
- în cadrul său se pot organiza manifestări de promovarea a comunităţii locale, prin
implicarea membrilor comunităţii conducând la creşterea coeziunii membrilor comunităţii;
- asigură o rapidă actualizare a informaţiilor din diferite domenii;
- menţine interesul publicului larg, oferind alternative flexibile tuturor categoriilor de
vârstă şi pregătirii lor profesionale etc.
1.3 Educaţia informală
Din perspectiva parteneriatului şcoală – comunitate această formă de educaţie este
deosebit de relevantă. Plecând de la premisa că educaţia informală se referă la experienţele
zilnice ce nu sunt planificate sau organizate şi conduc către o învăţare informală, Sorin Cristea
subliniază faptul că atunci când aceste ”experinţe sunt interpretate de către cei mai în vârstă sau
de către membrii comunităţii ele se constituie în educaţie informală.”
Educatorii informali sunt agenţii care acţionează la nivel comunitar în relaţiile
interpersonale dezvoltate de membrii comunităţii şi pot fi: părinţii, prietenii, rudele etc.
Interacţiunea este una continuă, copilul învaţă din aceste interacţiuni să se descurce în viaţa de zi
cu zi.
Deschiderea şcolii către comunitate vizează aspecte ce ţin de valorificarea experienţelor
pozitive ale educatorilor informali, orientarea şi consilierea acestora. Îmbrăcând forme de
educaţie nonformală, au fost astfel create cursuri speciale pentru părinţi în care aceştia pot învăţa
cum să-i sprijine pe copii la lecţii, primesc informaţii despre psihologia vârstelor, sunt consiliaţi
60
dar sunt şi consultaţi în probleme care ţin de administrarea şcolii şi a comunităţii, realizarea
programelor de finanţare pentru şcoală şi comunitate etc.
Învăţarea de tip informal este o învăţare cu caracter pluridisciplinar, informaţiile
provenind din variate domenii, completându-le pe cele achiziţionate prin intermediul celorlalte
forme de educaţie. Această situaţie îi conferă individului posibilitatea de a interioriza şi
exterioriza atitudini, comportamente, sentimente etc.
Parteneriatul şcoală – comunitate asigură puntea de legătură între cele trei forme de
educaţie. Agenţii implicaţi în educaţie sunt multipli şi au influenţe specifice celor trei forme de
educaţie.
CAPITOLUL IV. ŞCOALA ŞI DEZVOLTAREA LOCALĂ
Interogaţii pedagogice: Este descentralizarea o premisă a parteneriatului şcoală –

comunitate locală? Cum influenţeză dezvoltarea locală instituţia şcolară şi parteneriatul şcolii cu
agenţii comunitari? Au persoanele implicate în parteneriat percepţii diferite legate de
parteneriatul şcoală – comunitate locală (părinţi, cadre didactice, elevi, poliţişti, agenşi
economici, medici, preoţi, reprezentanţi ai autorităţilor, ai ONG-urilor etc.)
Cuvintele/sintagme cheie: descentralizarea, dezvoltarea locală, direcţii de dezvoltare ale
parteneriatului şcoală – comunitate locală.
IV.I. Descentralizarea premisă a parteneriatului şcoală – comunitate locală

1. Premise teoretice ale descentralizării
Descentralizarea sistemului educaţional este o opţiune de politică educaţională necesară
din perspectiva democratizării vieţii interne şi a eficientizării administraţiei serviciilor publice.
Şcoala, este o instituţie care funcţionează într-o comunitate alcătuită din mai mulţi factori
de educaţie: familie, autorităţi, organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale, agenţi
economici, biserică, poliţie, unităţi sanitare etc. Pentru ca parteneriatul şcoală – comunitate
locală să funcţioneze adecvat, descentralizarea este absolut necesară. Ea este inevitabilă.
În esenţă descentralizarea învăţământului preuniversitar reprezintă transferul de
autoritate, responsabilitate şi resurse în privinţa luării deciziilor şi a managementului general şi
financiar către unităţile de învăţământ şi comunitatea locală. Se crează astfel cadrul unei
colaborări eficiente între şcoală şi comunitate.
Direcţia aleasă, pentru politica educaţinală din sistemul educaţional românesc, este cea a
descentralizării. Analiza prevederilor legale şi a măsurilor adoptate în cadrul procesului de
reformă, ne indică faptul că, cel puţin formal descentralizarea este soluţia aleasă.
Descentralizarea în educaţie presupune:
61
• redistribuirea responsabilităţilor, a autorităţii decizionale şi a răspunderii publice pentru
funcţii educaţionale specifice, de la nivel central către nivelul local ;
• participarea factorilor non-administrativi, a reprezentanţilor societăţii civile, la procesul de
luare a deciziilor (părinţi, ONG, mediul de afaceri, asociaţii profesionale, parteneri sociali etc.).
• transferul competenţelor decizionale de la nivelurile centrale către cele locale şi/sau
organizaţionale, pentru a apropia decizia de beneficiarii serviciului public de educaţie.
Descentralizarea nu este un scop în sine. Este o opţiune de politică educaţională care
se înscrie în strategia naţională de descentralizare.
Succesul descentralizării se bazează în principal pe echilibrul între autoritate şi
responsabilitate pe de o parte, precum şi capacitatea resurselor umane şi fluxurile de informaţii,
pe de altă parte.
Descentralizarea conferă şcolii rolul de principal factor de decizie, asigurând participarea
şi consultarea tuturor actorilor sociali interesaţi din perspectica dezvoltării durabile a comunităţii
în care funcţionează, pe de o parte, iar pe de altă parte din perspectiva globalizării educaţiei
Descentralizarea este o politică intersectorială ce vizează şi celelalte componente ale
socialului (politice, economice, culturale, administrative).
2. Domenii ale descentralizării
2.1 Domeniul legislativ – asigurarea aplicării măsurilor de descentralizare trebuie
făcută în primul rând prin prevederi legislative în care să existe o corelaţie între legislaţia
specifică sistemului de învăţământ şi celelalte domenii.
2.2 Sincronizarea descentralizării învăţământului cu celelalte procese similare în
plan politic, economic, administrativ
Descentralizarea prin delegarea unor competenţe de decizie sporite în direcţia şcolii, a
partenerilor sociali şi economici presupune realizarea unei reforme globale care afectează
intreg sistemul educativ. Formarea comunităţilor locale, cu o politică de dezvoltare locală
coerentă şi solidă este în măsură să încurajeze descentralizarea sistemului de învăţământ.
Şcoala componentă esenţială a comunităţii locale trebuie să dezvolte astfel un parteneriat
comunitar. Descentralizarea este un proces desfăşurat în toate sectoarele sociale: servicii
educaţionale, servicii sociale, administraţie publică, etc. Funcţionalitatea măsurilor de
descentralizare este asigurată de sincronizarea acestora în toate domeniile sociale.
2.3 Revizuirea şi reelaborarea structurilor de decizie în domeniul educaţiei
Descentralizarea este un process realizat în etape cu o durată mare şi vizează atât
mecanismele sistemului cât şi schimbarea mentalităţilor. Realizarea unui plan al
descentralizării, adoptarea unor strategii de acţiune pe termen mediu şi lung sunt condiţii
esenţiale.
62
4. Caracterizarea sistemului educaţional românesc din perspectiva descentalizării
În studiul de diagnoză menţionat în Strategia Naţională pentru Descentralizarea

Sistemului de Învăţământ Preuniversitar şi dat publicităţii în 2005, sunt menţionate
următoarele constatări referitoare la stadiul procesul de descentralizare:
- Acţiunile guvernamentale iniţiate şi realizate în perioada 1997-2004 în vederea
modernizării învăţământului preuniversitar şi al compatibilizării acestuia cu sistemele de
învăţământ europene s-au materializat, între altele, în adoptarea şi aplicarea unui set de acte
normative care au asigurat, parţial, transferul de la nivelul central la cel al unităţilor de
învăţământ şi consiliilor locale al unor responsabilităţi şi atribuţii cu privire la conţinutul şi
structura procesului de învăţământ, la reţeaua şcolară, la finanţarea şi administrarea unităţilor de
învăţământ şi la politicile în domeniul resurselor umane.
- Deciziile privind descentralizarea nu au fost coerente şi consecvente în perioada
menţionată. În 2004, prin HG nr. 1942/2004 au fost desemnate 8 judeţe-pilot în care se aplică
prevederile Legii nr. 354/2004 de modificare şi completare a Legii învăţământului nr. 84/1995 şi
Legii nr. 349/2004 de modificare şi completare a Statutului Personalului Didactic, cu privire la
descentralizarea sistemului de finanţare şi administrare a şcolilor.
- Transferul de decizie de la nivelul central la cel local s-a desfăşurat în ritmuri diferite
pe diversele domenii ale sistemului – curriculum, resurse, administrarea unităţii de învăţământ,
politici de personal etc, într-un cadru legislativ în care persistă prevederi contradictorii, generând
astfel unele incoerenţe şi disfuncţionalităţi în sistem.
5. Impactul procesului de descentralizare asupra parteneriatului şcoală –
comunitate locală
Impactul estimat al procesului de descentralizare vizează aspecte importante ale
parteneriatului şcoală – comunitate şi anume:
a) la nivelul şcolii:
– democratizarea vieţii şcolii;
– inovaţie şi diversificare a ofertei şcolare;
– asumarea responsabilă a deciziilor privind calitatea procesului instructiv-educativ şi a
condiţiilor de realizare a acestuia;
b) la nivelul consiliului local:
– implicarea reală şi efectivă în funcţionarea şi dezvoltarea serviciului educaţional;
– asumarea de către autorităţile locale a responsabilităţii privind furnizarea de servicii
educaţionale;
– dezvoltarea comunităţii prin transformarea şcolii în centru de informare şi dezvoltare
pentru comunitate;
c) la nivelul societăţii:
- corelarea mai bună dintre oferta şi cererea pe piaţa muncii;
- integrarea socială prin diferenţiere a absolvenţilor, în funcţie de competenţe şi
opţiuni;
- promovarea valorilor autentice şi a tradiţiilor specifice.
63
IV.II Dezvoltarea comunitară şi influenţa sa asupra instituţiei şcolare
1. Dezvoltarea comunitară şi efectele ei asupra dezvoltării şcolii
Caracteristicile unei comunităţi dezvoltate
Şcoala, alături de alte instituţii care funcţionează în comunitate este direct influenţată de nivelul
de dezvoltare comunitară. În esenţă dezvoltarea comunităţii vizează evoluţia acesteia, un proces
de intervenţie complexă, planificată, care are ca scop creşterea capacităţii comunităţii de a-şi
pune în practică propria viziune de dezvoltare.
Dezvoltarea comunitară urmăreşte, promovarea “binelui comun”, încurajează sentimentul
de apartenenţă al individului la aceasta şi-l face responsabil de dezvoltare.
În această perspectivă “dezvoltarea comunitară” poate fi definită ca un proces social prin
care indivizii dintr-o comunitate controleaza tot mai bine şi se adaptează tot mai bine la aspectele
specifice ale unei lumi în permanentă schimbare.
Dezvoltarea comunitară este o evoluţie planificată în care aspectele economice, sociale,
culturale, de mediu, administratice contribuie la realizarea unui mai “bine comun”, la bunăstarea
comunităţii şi a oamenilor care fac parte din ea. Membrii comunităţii acţionează colectiv pentru a
soluţiona problemele comunităţii, iniţiativele variind ca intensitate şi întindere de la iniţiative
luate de grupuri mici până la iniţiative majore care implică întreaga comunitate.
1.3 Factorii dezvoltării comunitare
Dezvoltarea comunitară este dependentă de o multitudine de resurse: naturale, umane,
financiare, de infrastructură.
Resursele naturale sunt cele furnizate de natură: pământul, apă, aer, minerale şi metale de
suprafaţă/subteran, petrol şi gaze naturale, păduri, vegetaţie, viaţă sălbatică. O bună gestionare şi
administrare a acestora aduce bunăstare comunităţii şi membrilor săi.
Resursele umane sunt deosebit de importante în dezvoltarea comunitară şi vizează:
familii şi stiluri de viaţă sănătoase, capacitatea de a construi, educa şi pregăti, planificarea
carierei, valori şi norme etc.
Resursele financiare sunt importante în dezvoltarea comunitară în măsura în care ele sunt
localizate, atrase şi cheltuite adecvat la nivelul comunităţii.
Infrastructura este o parte necesară a dezvoltării comunitare. Aici putem include structuri
şi construcţii fizice, transport, sisteme de comunicaţii, sisteme electrice, hidrotehnice, canalizare,
încălzire, curăţenie şi gestionarea deşeurilor etc.
64
Nu trebuie să facem însă abstracţie de istoria comunităţii, de contextul socio-economic şi
istoric în care se dezvoltă o comunitate.
În România dezvoltarea comunitară este diferită de la o regiune la alta şi este dependentă
de localizarea geografică, de nivelul dezvoltării economice şi sociale.
2. Dezvoltarea şcolii către o şcoală comunitară
Dezvoltarea şcolii trebuie privită din cel puţin două perspective:
- aceea a eforturilor depuse de către comunitate în ansamblu în scopul dezvoltării:
autorităţi active, oameni implicaţi, nivelul investiţiilor crescut, venituri bune pe cap de locuitor,
investiţii în infrastructură în general şi în infrastructura şcolii etc.;
- eforturi depuse de către şcoală în scopul adaptării la cerinţele comunităţii: management
participativ, conlucrare cu autorităţile, părinţii, implicare a cadrelor didactice şi pregătirea
adecvată a acestora etc.
Dezvoltarea comunităţii în care funcţionează o şcoală o influenţeză decisiv pe acesta din
urmă. Fenomene precum: scăderea natalităţii, migraţia forţei de muncă tinere, îmbătrânirea
populaţiei, schimbarea structurii ocupaţiilor etc. influenţeză viaţa şcolii, mai ales a perioadei de
şcolarizare obligatorie. Pe de altă parte, infrastructura nedezvoltată, accesul greu la unităţile
şcolare, insuficienţa spaţiilor de învăţământ, lipsa spaţiilor de cazare pentru copiii ale căror
familii locuiesc departe de şcoală, lipsa de salubritate etc., influenţeză viaţa de zi cu zi a şcolii.
Într-o comunitate interdependenţa aspectelor sociale conduce la funcţionalitatea sa. Dacă de
exemplu, autorităţile nu se preocupă pentru sporirea condiţiilor de viaţă ale locuitorilor (nu
gestionează corespunzător: reţelele de apă şi canalizare, electricitate, managementul deşeurilor,
nu întreţine reţeaua de străzi), locurile de muncă lipsesc etc. – tinerii sunt tentaţi să părăsească
localitatea, natalitatea scade şi acest lucru poate duce la desfiinţarea unităţilor şcolare.
Relaţia şcoală comunitate locală este influenţată de o multitudine de factori printre care
putem enumera:
- mediul social al comunităţii (rural, urban, mărimea comunităţii, întindere geografică etc.).
- gradul de cultură, nivelul studiilor populaţiei care îşi trăieşte viaţa în comunitate –
influenţeză şi viaţa şcolii. Modelul social al profesiilor de succes, modelele oferite de către cei
apropiaţi copiilor influenţează şi gradul acestora de aspiraţii.
- profesiile dominante în comunitate – pot deveni atât modele pentru copii dar pot dicta şi
o anumită orientare a şcolii către pregătirea copiilor în domeniul profesiilor cerute de către
comunitate, de agenţii economici activi;
- dezvoltarea economică şi tehnologică a comunităţii;
- reprezentările sociale, mentalităţile şi atitudinile privind educaţia copiilor, nivelul
aspiraţiilor familiilor faţă de educaţia copiilor;
- valoarea acordată studiilor şi profesiilor;
- percepţia privind misiunea şcolii în comunitate;
- componenţa demografică a comunităţii: ritmul creşterii demografice, structura pe vârste a
populaţiei, tipul de familii, structura ocupaţională a locuitorilor etc.
Considerăm că o şcoală dezvoltată într-o comunitate este motorul dezvoltării comunitare.

Iniţiativele parteneriatului vin de cele mai multe ori din partea şcolii. Parteneriatul şcolii cu alţi
65
reprezentanţi ai comunităţii se dezvoltă pe acele componente care au responsabilităţi, interese
privind copiii şi familiile acestora. Parteneriatul produce efecte benefice atât pentru şcoală, copii,
familii dar şi pentru comunitate. Şcolile care au acces la mai multe resurse ale comunităţii
(umane, materiale, informaţionale, tehnologice) pot dezvolta forme de manifestare ale
parteneriatului şcoală – comunitate diverse şi centrate pe nevoile comunităţii.
Pe de altă parte, gestionarea optimă a problemelor educaţionale şi sociale identificate de
către şcoală este dependentă de gradul în care şcoala este responsabilă de propriul management.
Prin descentralizarea unităţilor de învăţământ se încearcă sporirea ariei de responsabilitate a
şcolii în privinţa propriului management. Cu cât şcoala are responsabilităţi mai mari în ceea ce
priveşte propriul management, cu atât parteneriatul este mai posibil.
Dezvoltarea şcolii către o şcoală comunitară presupune un efort de voinţă din partea celor
implicaţi dar şi o opţiune mangerială. În opinia noastră nu putem vorbi de o dezvoltare adecvată
a şcolii în context comunitar fără a ţine seamă de toate aspectele enumerate. Deşi investite cu
aceleaşi roluri sociale, şcolile funcţionează în comunităţi diferite, gradul de dezvoltare al acestora
este dependent de resursele comunităţii, de tipul de management adoptat de conducerea şcolii dar
şi de nevoile beneficiarilor de servicii educaţionale: copii, familii, adulţi etc.
O şcoală dezvoltată este aceea care răspunde adecvat unei game cât mai mari de nevoi ale
beneficiarilor săi, dispusă şi implicată în parteneriate, flexibilă şi cu oameni pregătiţi şi motivaţi.
I. II. 3 PROPUNERI DE PROGRAME PENTRU DEZVOLTAREA

PARTENERIATULUI ŞCOALĂ – COMUNITATE LOCALĂ
În realizarea prezentei cercetări am plecat de la premisa că la nivel local, comunităţile se
dezvoltă diferit, au caracteristici care le diferenţiază. Şcoala, ca instituţie centrală a comunităţii
locale, se dezvoltă şi ea conform unor direcţii locale. În cercetarea noastră am încercat să aducem
argumente care să certifice cele afirmate.
I. OBIECTIVELE CERCETĂRII:
1. Identificarea rolurilor agenţilor comunitari din perspectiva parteneriatului şcoală –
comunitate;
2. Descrierea factorilor care contribuie la creşterea coeziunii din cadrul parteneriatului
şcoală – comunitate locală;
3. Identificarea posibilelor forme de organizare a parteneriatului şcoală – comunitate locală.
4. Identificarea blocajelor care pot apărea în parteneriatul şcoală – comunitate locală;
5. Identificarea unor soluţii de optimizare a parteneriatului şcoală – comunitate.
II. IPOTEZELE CERCETĂRII:

Ip. 1 Dacă şcoala are iniţiativa organizării unor forme de parteneriat relevante pentru
comunitate atunci, este posibil ca diverşi parteneri să se alăture activităţilor iniţiate de
către şcoală;
Ipoteze de lucru:
a. Parteneriatul se dezvoltă pe componentele comunităţii care au interes pentru
copii;
66
b. Dacă parteneriatul şcoală – agenţi comunitari există atunci, produce efecte
benefice pentru ambele părţi.
Ip. 2 Dacă şcoala are acces la mai multe resurse ale comunităţii (umane, materiale,
informaţionale, tehnologice) atunci, formele de manifestare ale parteneriatului şcoală –
comunitate sunt mai diversificate şi mai centrate pe nevoile comunităţii;
Ipoteze de lucru:
c. Cu cât şcoala are responsabilităţi mai mari în ceea ce priveşte propriul
management cu atât dezvoltarea parteneriatului este mai posibilă;
d. Parteneriatul instituţional între şcoală şi agenţii comunităţii este mai prezent în
mediul urban decât în mediul rural.
III. UNIVERSUL CERCETĂRII

Nu ne propunem ca prin cercetarea noastră să extragem date semnificative statistic la
nivel naţional. Aşa cum am mai afirmat, şcolile, din perspectiva parteneriatului cu comunitatea
locală, se dezvoltă diferit. Fiecare şcoală funcţionează într-un context local diferit din mai multe
puncte de vedere: istoric, economic, al resurselor umane (demografie, structură etc.), al
resurselor naturale, al perspectivelor de dezvoltare, culturale etc. De aceea, considerăm că, o
analiză de tip statistic la nivel naţional nici nu poate fi posibilă fără să ştirbim din specificul
local, din „originalitatea” locului. În funcţie de acest specific, nevoile de dezvoltare instituţională
locală ale şcolii sunt diverse. De aceea, pe baza analizei specificului local, utilizând instrumente
de analiză proprii, vom creiona câteva direcţii de dezvoltare locală pentru fiecare din şcolile
studiate. Analiza realizată a avut în vedere şcoli care furnizează educaţie pentru nivelul de
şcolarizare obligatoriu (şcoli generale). În cazul altor tipuri de instituţii de învăţământ
parteneriatul poate avea nuanţe diferite influenţate de obiectivele acestor tipuri de şcoli, de
caracteristicile populaţiei şcolare etc.
Universul prezentei cercetării cuprinde mai multe domenii:

- instituţional: şcoli, autorităţi, instituţii locale (unităţi medicale, poliţia, biserica), agenţi
economici locali, ONG-uri care au dezvoltat programe de parteneriat sau care ar putea fi
interesate de astfel de programe.
Instituţiile şcolare studiate sunt în număr de 3:
- Şcoala cu clasele I – VIII din localitatea Puieşti de jos, com. Puieşti, jud. Buzău;
- Şcoala cu clasele I - VIII, din comuna Băleşti, jud. Vrancea;
- Şcoala cu clasele I – VIII, nr. 1 „Sfinţii Voievozi”, sectorul I, Bucureşti
Motivaţiile alegerii celor 3 şcoli sunt multiple:
- Comunităţile unde acestea funcţionează sunt diferite: o şcoală care funcţionează
într-o comunitate teritorială întinsă, cu o unitate şcolară coordonatoare şi alte şcoli subordonate
(7 sate) - Şcoala cu clasele I – VIII din localitatea Puieşti de jos, com. Puieşti, jud. Buzău; o
şcoală care funcţionează într-o comunitate teritorială compactă, un sat comună - Şcoala cu
clasele I - VIII, din comuna Băleşti, jud. Vrancea; o şcoală care funcţionează în mediul urban -
Şcoala cu clasele I – VIII, nr. 1 „Sfinţii Voievozi”, sectorul I, Bucureşti. Realităţile sociale din
67
comunităţile studiate sunt diverse – structura populaţiei diferită, ocupaţii principale ale populaţiei
sunt diferite, posibilităţi economice şi de dezvoltare diferite, resurse locale diferite, istoric
specific pentru fiecare şcoală/comunitate etc.;
- 2 şcoli sunt din mediul rural şi 1 din mediul urban;
- şcoala din localitatea Băleşti, judeţul Vrancea funcţionează într-o comunitate
compactă, un sat comună, fiind singura unitate de învăţământ din comunitate care are arondată şi
o unitate de învăţământ preşcolară;
- şcoala din Comuna Puieşti are arondate mai multe şcoli mai mici aflate în satele
comunei. Comuna Puieşti are 7 sate iar unităţile şcolare sunt dispuse astfel: Şcoala cu clasele I –
VIII Nicoleşti (deserveşte satele Nicoleşti şi Dăscăleşti), Şcoala cu clasele I – VIII Puieşti de jos
(deserveşte satele: Puieşti de jos – centru de comună, Puieşti de sus, Lunca, Plopi, Măcrina),
Şcoala cu clasele I-IV Măcrina. Trebuie menţionat faptul că pe raza comunei funcţionează 5
unităţi preşcolare (în satele: Măcrina, Puieşti de jos, Puieşti de sus, Nicoleşti şi Dăscăleşti).
- Diversitatea comunităţilor studiate ne va ajuta să creionăm o imagine complexă a
relaţiei şcoală – comunitate în contexte sociale diferite.
- uman: părinţi, elevi, cadre didactice, preoţi, medici, reprezentanţi ai agenţilor
economici, reprezentanţi ai autorităţilor publice locale (primar, viceprimari, consilieri locali),
poliţişti;
- informaţional: statistici, lucrări de specialitate, site-uri, documente
administrative, monografii ale şcolilor, documente cu caracter istoric etc.
1. METODE DE CERCETARE
În demersul de cercetare folosesc mai multe metode:
- ancheta pe bază de chestionar;
- observaţia;
- monografia;
- analiza documentelor sociale;
- studiul de caz;
- interviul structurat;
- biografia socială.
V. INSTRUMENTE UTILIZATE IN CERCETARE
V. 1 Principalul instrument de cercetare utilizat a fost: grila de evaluare a şcolii prin prisma
parteneritului şcoală comunitate şi a gradului de dezvoltare comunitară care a vizat analiza
a trei paliere temporale:
- trecut - dimensiunea istorică a şcolii şi comunităţii locale;
- prezent – situaţia şcolii şi a comunităţii în prezent;
- viitor – dezvoltarea şcolii în context comunitar local.
Pentru obţinerea informaţiilor necesare completării grilei am utilizat toate metodele de
cercetare enunţate: ancheta pe bază de chestionar, observaţia, monografia, analiza documentelor
68
sociale, studiul de caz, interviul structurat, biografia socială. Toate acestea ne-au ajutat să facem
o radiografie a şcolilor şi comunităţilor în care acestea funcţionează.
Instrumentul I: Grila de evaluare a şcolii (ANEXA I)a urmărit următoarele dimensiuni:
1. Dimensiunea istorică a şcolii şi comunităţii
2. Resurse locale de dezvoltare actuale
3. Dimensiunea resurse umane
4. Conducere şi management
5. Resurse informaţionale
6. Comunicare
7. Cultură
8. Resurse strategice
9. Resurse materiale
10. Resurse financiare
11. Alte resurse
12. Programe în parteneriat
13. Disponibilitatea pentru parteneriat
Instrumentul propune o posibilă grilă de evaluare a şcolii prin prisma parteneritului şcoală
comunitate şi a gradului de dezvoltare comunitară. Această grilă nu este una exhaustivă, ea
poate fi îmbunătăţită şi nuanţată. Rezultatele unei analize complexe, realizate prin aplicarea
criteriilor acestei grile îi poate ajuta atât pe managerii şcolari cât şi pe ceilalţi reprezentanţi ai
comunităţii să realizeze o strategie de dezvoltare a şcolii coerentă şi să o pună în aplicare.
V.2 În cercetare Ancheta pe bază de chestinar este aplicată mai multor agenţi comunitari
din comunităţile studiate: elevi; părinţi; cadre didactice; primari şi viceprimari, consilieri locali;
medici; poliţişti; preoţi; reprezentanţilor agenţilor economici.
Instrumentul II: Chestionarul
Pentru fiecare categorie de agenţi comunitari a fost elaborat un chestionar, urmărind
variabile comparabile, care cumulate, pot da o imagine asupra percepţiei şcolii şi a rolurilor
acesteia în comunitatea locală precum şi posibilităţi de dezvoltare de parteneriate la nivel local.
Chestionarul aplicat elevilor (Anexa II):
Chestionarul a fost aplicat colectiv (în timpul orelor, cu sprijinul cadrelor didactice) şi a
cuprins 11 întrebări (închise, deschise, mixte, cu variante la alegere) care vizau:
- identificarea noţiunilor caracteristice ale şcolii, familiei şi şcolii/familiei (împreună) –
(elevilor li se cerea să scrie primele trei cuvinte care le vin în minte atunci când aud aceste
cuvinte);
- percepţia copiilor despre implicare părinţilor în viaţa şcolii;
- identificare activităţilor extraşcolare/extracurriculare care sunt organizate de către şcoală
(aşa cum sunt ele percepute de elevi);
- identificarea activităţilor extraşcolare pe care elevii le au.
Chestionare aplicate părinţilor (Anexa III):
69
Chestionarul a fost autoaplicat şi a cuprins 26 de întrebări (închise, deschise, mixte, cu
variante la alegere) care vizau:
- identificarea noţiunile caracteristice ale şcolii, familiei şi şcolii/familiei (împreună) –
(părinţilor li se cerea să scrie primele trei cuvinte care le vin în minte atunci când aud aceste
cuvinte);
- identificarea gradului în care părinţii sunt mulţumiţi de diferite aspecte ale şcolii;
- Frecvenţa vizitelor la şcoală a părinţilor;
- Identificarea persoanelor pe care părinţii le contactează atunci când vin la şcoală;
- Implicarea şi disponibilitatea părinţilor în viaţa şcolii;
- Procedurile de consultare cu părinţii folosite de şcoală (contactarea părinţilor, alegerea
acestora în structurile representative, alegerea manualelor, a disciplinelor opţionale);
- Percepţia părinţilor faţă de colaborarea dintre şcoală şi agenţii comunitari.
Chestionare aplicate cadrelor didactice (Anexa IV):
Chestionarul a fost autoaplicat şi a cuprins 12 întrebări (închise, deschise, mixte, cu
variante la alegere) care vizau:
- climatul organizaţional al şcolii;
- identificarea unor practici la nivelul şcolii care să ne indice tipul de management întâlnit
în şcoală (identificarea elementelor de management participativ);
- formele de perfecţionare continuă pe care le-au urmat cadrele dicatice (arată interesul dar
şi gradul de acces al cadrelor dicatice din mediul rural la activităţi de perfecţionare);
- formele de parteneriat şi colaborare desfăşurate de către şcoală la nivel local şi percepţia
cadrelor didactice faţă de acestea precum şi posibilităţile de dezvoltare în această direcţie.
Chestionarul aplicat reprezentanţilor autorităţilor publice locale: primărie şi
consiliu local (Anexa V)
variante la alegere) care vizau parteneriatul şcoală – autorităţi locale şi evidenţierea următoarelor
aspecte:
- percepţia reprezentanţilor autorităţilor locale faţă de rolurile pe care le îndeplineşte şcoala
în comunitate;
- percepţia reprezentanţilor autorităţilor locale faţă de rolurile pe care le îndeplinesc
autorităţile locale faţă de şcoală în comunitate;
- beneficiile parteneriatului şcoală – autorităţi locale;
- rolul autorităţilor locale în parteneriatul şcoală – comunitate;
- disponbiltatea de implicare a celor chestionaţi;
- identificarea formelor de parteneriat şcoală – autorităţi locale;
- bariere ce stau în calea parteneriatului şcoală – autorităţi locale şi posibile soluţii pentru
îmbunătăţirea parteneriatului.
Chestionarul aplicat agenţilor economici (Anexa VI):
variante la alegere) care vizau parteneriatul şcoală – agenţi economici şi evidenţierea
următoarelor aspecte:
70
- percepţia agenţii economici faţă de rolurile pe care le îndeplineşte şcoala în comunitate;
- beneficiile parteneriatului şcoală – agenţi economici;
- rolul agenţilor economici în parteneriatul şcoală – comunitate;
- identificarea formelor de parteneriat şcoală – agenţi economici;
- bariere ce stau în calea parteneriatului şcoală – agenţi economici şi posibile soluţii pentru
Chestionarul aplicat reprezentanţilor bisericii (preoţi) (Anexa VII)
variante la alegere) care vizau parteneriatul şcoală – biserică şi evidenţierea următoarelor
aspecte:
- percepţia reprezentanţilor bisericii faţă de rolurile pe care le îndeplineşte şcoala în
comunitate;
- beneficiile parteneriatului şcoală – biserică;
- rolul bisericii în parteneriatul şcoală – comunitate;
- identificarea formelor de parteneriat şcoală – biserică;
- bariere ce stau în calea parteneriatului şcoală – biserică şi posibile soluţii pentru
Chestionarul aplicat reprezentanţilor unităţilor sanitare (medici) (Anexa VIII)
variante la alegere) care vizau parteneriatul şcoală – unităţi sanitare şi evidenţierea următoarelor
aspecte:
- percepţia reprezentanţilor unităţilor sanitare faţă de rolurile pe care le îndeplineşte şcoala
în comunitate;
- beneficiile parteneriatului şcoală – unităţi sanitare;
- rolul unităţilor sanitare în parteneriatul şcoală – comunitate;
- identificarea formelor de parteneriat şcoală – unităţi sanitare;
- bariere ce stau în calea parteneriatului şcoală – unităţi sanitare şi posibile soluţii pentru
Chestionarul aplicat reprezentanţilor poliţiei (Anexa IX)
variante la alegere) care vizau parteneriatul şcoală – poliţie şi evidenţierea următoarelor aspecte:
- perceţia reprezentanţilor poliţiei faţă de rolurile pe care le îndeplineşte şcoala în
comunitate;
- beneficiile parteneriatului şcoală – poliţie;
- rolul poliţiei în parteneriatul şcoală – comunitate;
- identificarea formelor de parteneriat şcoală – poliţie;
- bariere ce stau în calea parteneriatului şcoală – poliţie şi posibile soluţii pentru
71
VI. REZULTATELE CERCETĂRII
VI.1.3 Concluzii şi direcţii ale dezvoltării Şcolii generale cu clasele I – VIII Puieşti
Analiza datelor rezultate din efectuarea cercetării ne relevă câteva concluzii cu privire la
nivelul de dezvoltare şcolară şi direcţii de acţiune viitoare din perspectiva parteneritului.
Datele adunate, în cazul şcolii Puieşti confirmă ipotezele cercetării. Şcoala s-a dezvoltat
şi a evoluat o dată cu evoluţia comunităţii locale. Viaţa sa a fost şi este influenţă de ceea ce se
întâmplă la nivelul comunei. Formele de parteneriat identificate sunt dezvoltate cu preponderenţă
pe acele componente care au ca principal beneficiar elevul.
Şcoala analizată este bine dezvoltată, recunoscută pe plan local ca o instituţie însemnată.
Aceasta confirmă ipoteza conform căreia, accesul la resurse diverse ale comunităţii, a condus la
existenţa unei şcoli bine dezvoltate şi recunoscute la nivel comunitar.
Buna colaborare cu autorităţile locale a făcut posibil ca şcoala, cel puţin din punct de
vedere material, să aibă o dezvoltare bună.
Reprezentanţii primăriei şi ai consiliului local au conştientizat faptul că, investiţia în
infrastructura locală şi servicii este unul din motoarele dezvoltării, că locuitorii unei comune sunt
cu atât mai motivaţi să rămână să locuiască, să muncească, să investească în plan local cu cât au
acces mai mare la servicii şi utilităţi publice. Astfel, comuna a fost racordată la reţeaua de apă, s-
au asfaltat căi de acces, a fost construită o sală de sport modernă, reconstruite / consolidate:
clădirile primăriei, 2 biserici, localurile şcolilor.
Infuzia de fonduri în infrastructură conduce la creşterea motivaţiei atât pentru personalul didactic
cât şi al elevilor, familiilor acestora, locuitorilor comunităţii.
Comunitatea se prezintă ca una în plină dezvoltare, agenţii comunitari percep rolul pe
care îl au în parteneriat cu şcoala, conştientizează efectele benefice ale parteneriatului asupra
comunităţii şi a reprezentaţilor acesteia.
În privinţa şcolii, deşi sunt făcute eforturi permanente pentru întreţinerea / dotarea şcolii,
acesta mai are o serie de nevoi materiale:
- renovarea spaţiilor şcolilor comunei (în prezent este consolidat şi reamenajat localul
şcolii din Puieşti de jos). Existenţa mai multor localuri ale şcolilor şi unităţilor preşcolare pe raza
comunei face ca şi efortul autorităţilor locale să fie mai mare. De asemenea, faptul că unele
localuri ale şcolilor din satele unde nu mai pot fi organizate clase ca urmare a lipsei copiilor sunt
dezafectate, impune un efort de conservare al localurilor sau o redistribuire a acestor spaţii
pentru a fi folosite în alte scopuri;
- dotarea şcolilor şi a unităţilor preşcolare cu materiale şi mijloace didactice moderne. Este
o nevoie resimţită de cadrele didactice şi care condiţionează în bună măsură oferirea unei
educaţii de calitate;
- dotarea şcolilor din satele Dăscăleşti şi Măcrina cu centrale pentru încălzire. Acestă
dotare ar oferi un plus de siguranţă şi confort copiilor şi cadrelor didactice dar ar crea şi
necesitatea alocării unor resurse umane suplimentare care să se ocupe cu întreţinerea acestora;
72
- primăria şi şcoala în analizele făcute în plan local semnalează necesitatea susţinerii
activităţii de educaţie preşcolară prin construirea unui local adecvat pentru grădiniţa din Puieşti
şi funcţionarea acesteia cu program prelungit. Acest lucru presupune un efort consistent din
partea autorităţilor locale: construirea spaţiilor, dotarea, angajarea de personal pentru susţinerea
programului prelungit pentru pregătirea şi servirea mesei, supravegherea programului de somn.
Tinând cont că multe dintre femeile care au copii de vârste preşcolare sunt casnice, că în
comunitate copiii mai sunt încă supravegheaţi de bunici, se impune o analiză atentă a nevoilor pe
termen mediu şi lung;
- sporirea numărului de calculatoare şi conectarea acestora la reţeaua de internet. Acest
lucru oferă copiilor posibilitatea să înveţe, le oferă copiilor şi cadrelor didactice posibilitatea de a
avea acces mai facil la informaţii. O posibilă soluţie la acestă problemă ar fi solicitarea unei
sponsorizări din partea agenţilor economici care oferă servicii de cablu la nivelul comunei.
Acestă solicitare poate veni fie din partea reprezentanţilor şcolii, fie ai autorităţilor locale sau
poate fi o cofinanţare a acestora a costului de acces.
În ce priveşte resursele umane pot fi desprinse mai multe concluzii:
- în satele mai dezvoltate ale comunei rata natalităţii este relativ constantă ceea ce asigură
sustenabilitatea funcţionării şcolilor pe termen mediu. Şcoala şi autorităţile au identificat ca pe o
ameninţare faptul că populaţia comunei are tendinţe de îmbătrânire ceea ce conduce la scăderea
natalităţii. Pentru asigurarea populaţiei şcolare o posibilă soluţie ar fi şcolarizarea copiilor de
etnie rromă, a căror natalitate este crescută. Problema care se pune este însă că familiile acestor
copii nu valorizează educaţia, abandonul şcolar întâlnit este în rândul acestor copii este mare. Se
mai întâlnesc încă practici de căsătorie a copiilor minori în rândul acestei populaţii. Şcoala şi
autorităţile în acest caz trebuie să-şi unească eforturile. Şcoala, ca o posibilă soluţie la
analfabetismul populaţiei de etnie rromă, îşi propune realizarea unor cursuri de alfabetizare
pentru aceasta (majoritatea rromilor sunt analfabeţi). Sunt însă două probleme majore: motivarea
populaţiei rrome de a participa la aceste cursuri (nu le văd utilitatea) şi resursele financiare
necesare unui astfel de program. Accesarea unor fonduri nerambursabile, fie în numele şcolii sau
al autorităţilor locale, fie înfiinţarea unei organizaţii neguvernamentale care să poată accesa
fonduri nerambursabile (asociaţie a comunităţii, asociaţie de profesionişti etc.) pot fi soluţii
pentru finanţarea unor cursuri destinate adulţilor. În ce priveşte motivarea populaţiei adulte
rrome pentru participarea la cursuri, poate trebuie făcută o consultare cu reprezentanţii acestora.
De asemenea, părinţii trebuie informaţi şi consiliaţi cu privire la efectele abandonului şcolar, la
căsătoria timpurie a copiilor. În comună populaţia de etnie rromă este foarte săracă, nu migrează,
mijloacele de subzistenţă fiind asigurate de munca în agricultură, ca zilieri şi prin acordarea de
ajutoare sociale de la primărie. Un alt fapt de menţionat este acela că în rândul acestei populaţii,
mai ales în rândul bărbaţilor, este frecvent alcoolismul, combaterea şi prevenirea acestuia poate
fi făcută prin acţiuni concertate ale autorităţilor, unităţilor sanitare, şcolii, poliţiei etc.;
- o altă problemă sesizată este aceea a numărului mic de copiii la şcoala din Măcrina, care
a impus organizarea de clase cu predare simultană (a I - a cu a III-a şi a II-a cu a IV-a). Procesul
de învăţământ este astfel greoi, rezultatele şcolare ale copiilor sunt scăzute. Am identificat două
posibile soluţii: fie se fac demersurile necesare pentru aprobarea funcţionării unor clase cu
efectiv redus, fie, copiii să fie transportaţi în şcolile din Puieşti de jos şi Nicoleşti;
- în rândul copiilor întâlnim şi situaţii în care părinţii acestora sunt plecaţi la muncă în
străinătate. Este necesară urmărirea mai îndeaproape a acestor copii, sesizarea situţiilor
problematice, care pot apărea, unităţilor de asistenţă socială precum şi consilierea şi informarea
părinţilor cu privire la drepturile şi obligaţiile pe care le au faţă de copii;
73
- în ce priveşte cadrele didactice, procentul mare de cadre didactice navetiste (40% din
totalul cadrelor didactice ale şcolii) creşte riscul migrării acestora. Acest risc este dublat de
procentul asemănător de suplinitori care, de asemenea, pot migra uşor. Din păcate, numărul de
ore alocat pentru unele discipline nu asigură normarea în totalitate a unora dintre posturi.
Accesul facil în localitate, prezenţa mijloacelor de transport în comun, a căilor de acces adecvate,
apropierea de oraş a localităţii (la 14 km. de oraşul Râmnicu Sărat) fac însă ca naveta cadrelor
didactice să fie uşoară, şcoala să fie atractivă pentru cadrele didactice din afara şcolii.
Ca puncte bune în caracterizarea şcolii mai putem menţiona: faptul că toate cadrele
didactice sunt calificate, multe cadre didactice sunt tinere şi numai un cadru didactic este
pensionar.
- o altă problemă pe care o semnalăm este aceea a implicării cadrelor didactice în activităţi
extraşcolare şi extracurriculare. Deşi se declară deschise pentru implicare, motivaţia acestora
poate fi fluctuantă. Activităţile de acest tip pot fi influenţate şi de faptul că mulţi profesori sunt
navetişti. Valorizarea celor imlplicaţi, evidenţierea lor în diverse manifestări culturale, premierea
celor cu rezultate pot fi căi de motivare a celor implicaţi;
- analizând punctele strategice menţionate în documentele şcolii am întâlnit ca punct de
referinţă faptul că şcoala, ţinând cont de datele sale istorice (de faptul că a mai funcţionat o astfel
de şcoală în localitatea Nicoleşti), să înfiinţeze în anul şcolar 2007 – 2008 o clasă specifică Şcolii
de Arte şi Meserii în care elevii să fie pregătiţi în meserii cerute pe piaţa locală de forţă de
muncă: zidar, tâmplar, fierar, croitor etc. Acest lucru nu s-a realizat în perioada menţionată. Dacă
acest deziderat va fi menţinut, şcoala şi autorităţile locale trebuie să identifice posibilităţlie legale
pentru un astfel de demers precum, logistica necesară şi sursele de finanţare aferente. De
asemenea, se impune o analiză a cerinţelor locale de forţă de muncă precum şi a aspiraţiilor
copiilor şi a familiilor acestora.
În strategia de dezvoltare a şcolii ca punct slab este menţionat faptul că unii copii
abandonează şcoala după cele 8 clase oferite în plan local. Din documentele şcolare rezultă că
toţi cei care absolvă cele opt clase merg mai departe cu pregătirea şcolară (liceu, şcoala de arte şi
meserii). În cazul copiilor cu risc de abadon, şcoala, autorităţile, familiile trebuie să-şi unească
eforturile, să consilieze familiile, să identifice surse pentru acordarea de sprijin material;
- deşi cazurile de violenţă şcolară nu sunt foarte grave, cadrele didactice menţionează o
creştere a acesteia în rândul copiilor (din chestionare şi din planul strategic). Este o tendinţă
semnalată la nivelul întregii ţări. Consilierea copiilor (de către un specialist), informarea despre
riscurile şi consecinţele unor astfel de manifestări, implicarea poliţiei, reprezentanţilor unităţilor
sanitare, bisericii etc. în aceste activităţi pot fi soluţii pentru diminuarea violenţei;
- ca şi manifestări de cultură organizaţională şcoala îşi propune reînvierea tradiţiilor
culturale prin desfăşurarea de activităţi extraşcolare şi extracurriculare prin organizarea de
manifestări precum: hora satului (a fost organizată în colaborare cu Primăria), şezători, claca,
urări de sărbători etc. Aşa cum am văzut, aceste manifestări culturale există, sunt vizibile în
comunitatea locală şi apreciate.
Pentru întârirea imaginii şcolii şi marcarea specificului acesteia în comunitate şi regiune
poate ar fi indicat ca acesta să adopte un nume care să o diferenţieze de alte şcoli precum şi a
unei zile a şcolii în care să fie organizate acţiuni comune cu actorii comunitari (părinţi, autorităţi,
polţie, biserică etc.).
74
Un alt punct strategic menţionat de către şcoală este realizarea unei monografii complete
a şcolii. Este benefic un astfel de demers din perspectiva culturii organizaţionale a şcolii. De
asemenea, în demers pot fi implicate mai multe persoane: cadre didactice, copii, bătrânii satului,
persoane reprezentative din comunitate etc.
- dacă analizăm componenta informaţională constatăm că în curriculum la decizia şcolii
oferta este puţin variată, unele dintre discipline sunt impuse pentru completarea normei unor
cadre didactice. Atât copiii cât şi părinţii acestora propun ca părinţii şi elevii să se implice mai
mult în alegerea manualelor şi a disciplinelor opţionale. Acest lucru presupune însă şi un
comportament adecvat din partea cadrelor didactice, o deschidere către comunicare, informarea
şi consilierae părinţilor, diversificarea ofertei educaţionale a şcolii;
- În ce priveşte relaţia cu familia, şcoala îşi propune colaborarea mai strânsă cu părinţii
pentru armonizarea opţiunii acestora cu oferta educaţională a şcolii precum şi pentru
diversificarea surselor de finanţare (nu se precizează cum), cuprinderea în Consiliul de
Administraţie al şcolii a 1 - 2 reprezentanţi ai părinţilor. Deşi formal, Comitetele de părinţi
există, în plan operaţional acestea nu sunt funcţionale în totalitate. Aşa cum am văzut şi din
datele furnizate de chestionarea părinţilor, mulţi dintre părinţi nu sunt foarte mulţumiţi de
colaborarea cu şcoala, mai ales de modalităţile de comunicare cu acesta. Marea majoritate a
părinţilor se declară deschişi colaborării. În opinia noastră, şcoala ar trebui să regândească
procedurile de consultare cu părinţii, să organizeze mai des întâlniri cu aceştia, să îi consulte nu
numai în probleme care privesc situaţia şcolară a copiilor. Din analiza situaţiei prezente a şcolii,
din opinia copiilor, reiese că şcoala desfăşoară multe activităţi extraşcolare, sportive, culturale,
foarte apreciate de copii, dar care sunt puţin cunoscute de către părinţi. Şi din analiza altor date
obţinute putem trage concluzia că şcoala este în continuare un spaţiu de manifestare al cadrelor
didactice şi copiilor, familia fiind cea care colaborează mai degrabă tradiţional cu aceasta
(şedinţe, discuţii cu profesorii şcolii). Copii văd şcoala ca pe un loc în care socializează, învaţă
dar şi ca pe un loc care provoacă stres, frustrare. În ce priveşte colaborarea cu familiile lor a
şcolii, deşi doresc o mai strânsă colaborare, o implicare concretă a părinţilor (activităţi sportive,
culturale) văd relaţia cu şcoala ca pe una stresantă. Acest lucru poate fi rezultatul practicilor de
comunicare cu părinţii, aceştia sunt chemaţi la şcoală când sunt probleme, la şedinţe se discută
rezultate şcolare, probleme de comportament ale copiilor. Părinţii de multe ori resimt ei înşişi
acestă relaţie ca pe una frustrantă;
- Ceilalţi agenţi comunitari, deşi au o bună relaţie de colaborare în plan local, aceasta ţine
tot de manifestarea unor roluri ale instituţiilor pe care le reprezintă. Este de apreciat însă, că
întâlnim la nivelul comunităţii prezentate, multe practici de colaborare şi parteneriat, un climat
adecvat şi deschis;
- Din analiza răspunsurilor la chestionarele aplicate consilierilor locali rezultă că aceştia au
mai degrabă o idee vagă faţă de rolurile pe care le au de îndeplinit în raport cu şcoala, marea
majoritate spunând că acesta trebuie să finanţeze şcoala. De aceea considerăm că, reprezentanţii
şcolii trebuie să facă lobby pe lângă consilieri, să-i atragă în activităţi;
- Primăria, printr-un contract făcut cu agenţii economici care asigură transportul local,
finanţează transportul copiilor din satele comunei la şi de la şcoală. Achiziţionarea unui mijloc
de transport propriu pentru şcoală paote ar fi o soluţie mai bună;
Analiza datelor furnizate din chestionareale aplicate ne arată că, cei chestionaţi identifică
o serie de bariere care stau în calea unei mai bune colaborări dar şi posibile soluţii.
75
În concluzie considerăm că, deşi parteneriatul şcolii cu agenţii comunitari în plan local
este destul de bine dezvoltat, eforturile pentru îmbunătăţirea acestuia trebuie să fie continue.
VI. 4 CONCLUZII
Analiza datelor colectate în realizată vine să confirme ipotezele cercetării.
Şcolile cercetate au un grad diferit de dezvoltare. Acesta este influenţat de contextual
comunitar în care funcţionează, de acccesul acestora la resurse şi, nu în ultimul rând, de calitatea
resurselor umane, a managementului şcolii.
Şcolile au relaţii de parteneriat cu diverşi actori comunitari locali: familiile elevilor,
autorităţi, poliţie, unităţi sanitare, unităţi de asistenţă socială, biserică, agenţi economici,
organizaţii neguvernamentale. Parteneriatul şi colaborarea sunt diferenţiate. Cele mai strânse
relaţii se desfăşoară cu cei care sunt cei mai interesaţi de binele copiilor, cu familiile acestora.
Colaborarea cu ceilalţi agenţi comunitari: poliţie, biserică, autorităţi locale, unităţi sanitare ţin pe
de o parte de exercitarea obligaţiilor instituţionale ale acestor organizaţii şi pe de altă parte de
calitatea resurselor umane, de motivaţia celor implicaţi, de conştientizarea rolului comunitar pe
care îl au.
Colaborările cu autorităţile, instituţiile, organizaţiile locale de orice tip ţin de cele mai
multe ori de manifestarea atribuţiilor legale ale acestora, de rolurile tradiţionale percepute de
către cei din comunitate. Manifestarea parteneriatului este dependentă de resursele umane
implicate, de voinţa şi disponibilitatea acestora de a se implica, de a găsi resurse care să răspundă
nevoilor comunităţii.
Motivaţiile care stau la baza iniţierii parteneriatului sunt: rezolvarea unor probleme
instituţionale, administrative; rezolvarea unor probleme specifice beneficiarilor (elevi, părinţi,
cadre didactice), promovarea rolului educaţional al şcolii, satisfacţia celor implicaţi, „binele
comun” etc.
Pe fondul schimbărilor accentuate ale socităţii contemporane, educaţia, învăţământul,
şcoala este principala instituţie care are rolul de refacere a identităţii sociale şi de valorizare a
potenţialului uman. Considerăm benefic pentru toţi cei analizaţi dezvoltarea parteneriatului între
şcoală şi comunitatea locală, ca răspuns la nevoi locale diverse.
În concluzie, putem afirma că parteneriatul dintre şcoală şi comunitate locală trebuie să
aibă în vedere crearea unei reţele comunitare. Funcţionarea optimă a acestei produce efecte
benefice atât asupra celor educaţi cât şi întregii comunităţi locale.
II. BIBLIOGRAFIE
76
1. *** Autoritate Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copiilor - Ordinul nr. 219 /2006
privind activităţile de identificare, intervenţie şi monitorizare a copiilor care sunt lipsiţi de
îngrijirea părinţilor pe perioada în care aceştia se află la muncă în străinătate
2. *** Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului - Rolul şi responsabilităţile
asistenţilor sociali în protecţia şi promovarea drepturilor copilului, Bucureşti, Editura Trei,
2006
3. *** Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului - Rolul şi responsabilităţile
poliţiştilor în protecţia şi promovarea drepturilor copilului, Bucureşti, Editura Trei, 2006
4. *** Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Rolul preoţilor în protecţia
şi promovarea drepturilor copilului, Bucureşti, Editura Trei, 2006
5. *** Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Rolul şi responsabilităţile
personalului medical în protecţi şi promovarea drepturilor copilului, Bucureşti, Editura Trei,
2006
6. *** Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile - Catalogul Asociaţiilor şi Fundaţiilor din
România, 1999
7. *** Guvernul României, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor,
Programul Operaţional Regional, 2007
8. *** Institutul de Ştiinte ale Educaţiei, UNICEF - Violenţa în şcoală, Bucureşti, 2005,
http://arhiva.ise.ro/evaluare/VIOLENTA.studiu.TOTAL.FINAL.27.04.2005.pdf
9. *** Ministerul Educaţiei şi Cercetării – Strategia descentralizării învăţământului
preuniversitar
10. *** Programul de guvernare 2005-2008;
11. *** Proiectul John Hopkins de Studiere Comparativă a Sectorului Nonprofit: Globalizarea
Sectorului Nonprofit - o revizuire, Editura Fundaţiei pentru Dezvoltarea Societăţii Civile,
Bucuresti, 1999
12. *** Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române
13. *** Strategia actualizată a Guvernului României privind accelerarea reformei în
administraţia publică 2004-2006 ( H.G. nr.699/2004);
14. *** Strategia post-aderare 2007–2013 a Ministerul Educaţiei şi Cercetării;
15. *** Strategia privind Descentralizarea Sistemului Învăţământului Preuniversitar
16. *** UNICEF - Manual pentru implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi
promovarea Drepturile Copilului, Bucureşti, Vanemonde, 2006
17. Alexiu, Teodor, Mircea; Teodora, Anastăsoaei - Dezvoltare comunitară, Editura Waldpress,
2001
18. Ausubel, David; Floyd R. - Învăţarea în şcoală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1981
19. Bandura, A., şi Walters, R. H. - Social learning and personality development, New York:
Holt, 1963 în Davitz, J. R. şi Ball, S., Psihologia procesului educaţional, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşt, 1978
20. Bauman, Zigmunt – Comunitatea Căutarea siguranţei într-o lume nesigură – Editura Antet,
Bucureşti, 2001
21. Bădescu Ilie - Istoria sociologiei, Editura Porto-Franco, Galaţi, 1994
22. Băran, Pescaru, Adina – Parteneriat în educaţie Familie – şcoală – comunitate, Editura
Aramis Print, Bucureşti, 2004
23. Bogard, G. - Éducation des adultes et mutations sociales. Rapport intérimaire (1989-1990).
Strasbourg, Conseil de l'Europe, Conseil de la Cooperation culturelle, 1991
77
24. Bolam, R., Wieringen, F., - Research on educational management in Europe, Waxmann
Munster\New York, Munchen, Berlin, 1999
25. Bontaş, Ioan - Pedagogie, Editura All, Bucureşti, 1997
26. Bunescu, Gheorghe - Democratizarea educaţiei şi educaţia părinţilor,
http://www.1educat.ro/resurse/ise/educatia_parintilor.html
27. Cerghit, Ioan - Formele educaţiei şi interdependenţa lor, în Cergit, Ioan, Vlăsceanu, Lazăr,
coord., Curs de pedagogie, Universitatea Bucureşti, 1988
28. Cerghit, Ioan - Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri si
strategii, Editura Aramis, Bucuresti, 2002
29. Cergit, Ioan, Vlăsceanu, Lazăr., coord. - Curs de pedagogie, Universitatea Bucureşti, 1988
30. Chiriac Dumitru, Stănculescu Manuela Sofia, Humă Cristina - Dezvoltarea comunitară
rurală a zonei metropolitane Bucureşti, ICCV, Bucureşti, 2000 în www.iccv.ro
31. Constituţia României, Secţiunea a 2-a, art. 119 publicată în Monitorul Oficial nr. 233 din 21
noiembrie 1991
32. Coombs, Philip, H. - La crise mondiale de l’education, Presses Universitaires de France,
Paris, 1968
33. Cosmovici A., Iacob L. (coord) - Psihologie şcolară, Editura Polirom, Iaşi, 1998
34. Cozma, Teodor - Educaţia formală, nonformală şi informală, în Psihopedagogie, Editura
Spiru Haret, Iaşi, 1997
35. Cristea, Sorin - Dicţionar de pedagogie, Grupul Editorial Litera Educaţional, Chişinău, 2002
36. Cristea, Sorin - Dicţionar de termeni pedagogici, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1998
37. Dakova Vera, Dreossi Bianca, Hyatt Jenny, Socolovschi Anca - O prezentare a sectorului
ONG românesc: Revigorarea strategiilor donatorilor, Septembrie 2000 în
http://www.donorsforum.ro/fdr.php?b=Publicatii&lg=ro
38. Delors, Jacques – Comoara lăuntrică. Raportul UNESCO al comisiei internaţionale pentru
educaţie în secolul XXI – Iaşi, editura Polirom
39. Diaconu Mihai, Sociologia educaţiei, Editura ASE, Bucureşti, 2004
40. Doise, W., Mugny, G. - Psihologie socială şi dezvoltare cognitivă, Editura Polirom, Iaşi,
1998
41. Durkheim, Emile, Regulile metodei sociologice, Etitura Polirom, Iaşi, 2002
42. Fiszbein, Ariel – Descentralizing Education in Transition Societies. Case Studies from
central and Eastern Europe, Washington, The World Bank, 2001
43. Fred M. Cox, John L. Erlich, Jack Rothman, John E, Tropman – Strategies of Community
Organization
44. Fred M. Cox, John L. Erlich, Jack Rothman, John E, Tropman – Tachtics and techniques of
Community Practice – F. E. PEACOCK PUBLISHERS, INC., Ilasca, Illinois, 1989
45. Frege, X., - Descentralizarea, Editura Humanitas, Bucureşti, 1991
46. Georgescu, Marin – Monografia Şcolii Generale Nr. 1, Bucureşti, 1992 – 1972
47. Gheţău, Vasile, Scăderea numărului populaţiei şi îmbătrânirea demografică – una din
marile sfidări ale României la începutul secolului XXI, „Populaţie & Societate”, supliment
nr. 1, 2001.
48. Guthrie, J., Garnes, W., Pierce, L., - School finance and educational policy, Second edition,
Allyn and Bacon, 1998
49. Hotărârea de Guvern nr. 1942/2004, prin care au fost nominalizate 8 judeţe pilot (Brăila,
Cluj, Dolj, Harghita, Iasi, Neamţ, Satu-Mare si Sibiu;
78
50. Hotărârea de Guvern nr. 2192/2004, privind aprobarea normelor metodologice de
administrare si finanţare a unităţilor de învăţământ preuniversitar din judeţele pilot;
51. Hotărârea de Guvern nr. 224/2005 privind numirea şi salarizarea directorilor şi a directorilor
adjuncţi din unităţile de învăţământ preuniversitar;
52. Hotărârea Guvernului României nr. 1488/2004
53. Hotărârea Guvernului României nr.1432/2004
54. Illich, I. - Une societe sans ecole, Edition du Seuil, Paris, 1971
55. Iosifescu, S. (coord.) - Management educaţional pentru instituţiile de învăţământ, Bucureşti,
ISE - MEC, 2001
56. Iosifescu, Şerban – Managementul în contextual descentralizării în Patru exerciţii de politică
educaţională, Editura Educaţia 2000+, Humanitas Educaţional, Colecţia Politici
Educaţionale, Bucureşti, 2006
57. Isopescu, V., Raduleac, E. - Concluziile studiului comparativ privind structurile de decizie
din sistemul de învăţământ, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Bucureşti, 1994
58. Ivan,G., Brâncoveanu, R. - Descentralizarea reformei învăţământului, Revista de pedagogie,
nr. 9\1991
59. Jinga Ioan, Istrate Elena - Manual de pedagogie, Editura All Educaţional, Bucureşti, 2001
60. Kant, Imanuel - Tratat de pedagogie, Iaşi, Editura Agora, 1992
61. Legea Administraţiei Publice Locale, nr. 215/2001, publicată în Monitorul Oficial al
României nr. 204/23 aprilie 2001
62. Legea învăţământului nr. 84/1998
63. Legea nr. 21 din 6 februarie 1924 pentru persoanele juridice (Asociaţii şi Fundaţii) publicată
în Monitorul Oficial nr. 27/6 feb. 1924
64. Legea nr. 218 din 23 aprilie 2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române,
publicată în Monitorul Oficial nr. 305 din 9 mai 2002
65. Legea nr. 246 din 18 iulie 2005 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu
privire la asociaţii şi fundaţii, pubicată în Monitorul Oficial nr. 656/25 iul. 2005
66. Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
67. Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale;
68. Legea nr. 349/2004 de modificare si completare a Legii nr. 128/1997 privind Statutul
Personalului Didactic;
69. Legea nr. 354/2004 de modificare si completare a Legii învăţământului nr. 84/1995;
70. Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale
71. Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006
72. Macbeth, Al., (coordonator) şi colaboratorii, L'enfant entre l'école et sa famille. Rapport sur
les relations entre l'école et la famille dans les pays des Communautés Européennes.
Bruxelles, Comisia comunităţilor europene, Colecţia Studii, Seria Educaţie, nr. 13, 1984
73. Ministerul Educaţiei şi Cercetării - Regulamentul şcolar
74. Miroiu, A., (coord.) – Învăţământul românesc azi – studiu de diagnoză, Editura Polirom, Iaşi,
1998
75. Mitrofan I, Ciupercă C, - Incursiune în psihosociologia şi psihosexologia familiei, Editura
Edit Press, Bucureşti, 1998
76. Mitter, W., - The school in the local community: autonomy and responsibility, General
raport, Concil for cultural cooperation Strasburg, 1993
77. Monteil, J.-M.- Educaţie şi formare, Editura Polirom, Iaşi, 1997
79
78. Neacşu, I., (coord.) – Şcoala românească în pragul mileniului trei, Editura Paideia,
Bucureşti, 1998
79. Niel, Mathilda - Drama eliberării femeii, Editura Politică, Bucureşti, 1994,
80. Novak, C., (coord.), - Cartea albă a reformei învăţământului, Ed. Alternative, Bucureşti,
1998
81. Oprea Crenguţa Lăcrămioara - Pedagogie. Alternative metodologice interactive interactive
în http://www.unibuc.ro/eBooks/StiinteEDU/CrengutaOprea/cap1.pdf
82. Ordin al Ministrului Educaţiei Nr.4496 / 11.08.2004
83. Ordin de ministru comun Ministerul Educaţiei si Cercetării (nr. 5004/31.04.2006) si
Ministerul Administraţiei si Internelor (nr. 1423/31.08.2006), privind organizarea si
derularea fazei-pilot a proiectului “Managementul financiar si administrativ al scolii într-un
mediu descentralizat”
84. Ordin de ministru nr. 157/15.01.2007, privind aprobarea Echipei de proiect la nivelul
Ministerul Educaţiei si Cercetării si a Echipelor de coordonare la nivel de judeţ, precum si
Planul de acţiuni al proiectului
85. Ordin de ministru nr. 5671, privind numirea Grupului de Coordonare pentru organizarea si
desfăsurarea fazei pilot „Managementul administrativ si financiar al şcolii într-un mediu
descentralizat”;
86. Ordonanţa de Guvern nr. 26 din 30 ianuarie 2000, publicată în Monitorul Oficial nr. 39/31
ian. 2000
87. Osterrieth, P., Copilul si familia, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1973
88. Pârnuţă, Gh. – Istoria învăţământului şi gândirea pedagogică din Ţara Românească Secolul
XVII – XIX, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1971
89. Păun, Emil - Şcoala – o abordare sciopedagogică, Editura Polirom, Iaşi, 1999
90. Popescu, Ion; Bondrea, Aurelian; Constantinescu Mădălina – Dezvoltarea durabilă O
perspectivă românească, Editura Economică, Bucureşti, 2005
91. Potolea Dan (coord.) - Pedagogie. Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative, Editura
Polirom, Iaşi, 2002
92. Rădulescu Eleonora, Tîrcă Anca – Şcoală şi comunitate Ghid pentru profesori, Colecţia
educaţia 2000+, editura Humanitas Educaţional, Bucureşti 2002
93. Sandi, A., (coord.) - Analiza structurilor de decizie în vederea descentralizării sistemului
românesc de învăţământ, Institutul de ştiinţele educaţiei, Bucureşti, 1992-1994
94. Sandu, Dumitru - Dezvoltare comunitară Cercetare Practică Ideologie, Editura Polirom,
Iaşi, 2005
95. Sandu, Dumitru (coord.) – Practica dezvoltării comunitare, Editura Polirom, Iaşi, 2007
96. Simion Maria - Profilul demografic al României în
http://www.iccv.ro/romana/revista/rcalvit/pdf/cv2004.1-2.a03.pdf
97. Stanciu, I. Gh. - Şcoala şi doctrinele pedagogice în secolul XX, Bucureşti, E.D.P., 1995
98. Stăiculescu, Camelia – Solicitarea cu success a fondurilor europene, Forum Media
Publishing, Bucureşti, 2003
99. Stăiculescu, Camelia - Managementul parteneriatului şcoală – familie”, în volumul
Managementul grupului educat, Editura ASE, Bucureşti, 2007
100. Stăiculescu, Camelia - Managementul parteneriatului şcoală – organizaţii
neguvernamentale, în volumul Schimbarea Paradigmei în Teoria şi Practica Educaţională,
volumul II, Chişinău, Republica Moldova
80
101. Stăiculescu, Camelia, Râşnoveanu Adriana - Managementul proiectelor cu finanţare
externă în domeniul educaţional, în Pleşanu, T.,I., Kraft L. (coord.), Managementul
cunoaşterii: proiecte, sisteme, tehnologii, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol
I”, Bucureşti, 2007
102. Stăiculescu, Camelia - Managementul parteneriatului şcoală – comunitate, în Spaţiul
sud-est european în contextul globalizătii, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol
I”, Bucureşti, 2007
103. Stăiculescu, Camelia - Premise teoretice şi practice ale descentralizării sistemului de
învăţământ în Lefter V., Râpan F., Maloş G., Ciobanu O (coord.), Educaţie şi instruire -
calitate, etică, descentralizare, Editura Universităţii Naţionale de Apărare "Carol I",
Bucureşti, 2006
104. Stăiculescu, Camelia - Managementul parteneriatului şcoală – familie în Jinga I.,
Ciobanu O., Managementul grupului educat, Editura ASE, Bucureşti, 2006
105. Stănciulescu, Elisabeta - Teorii sociologice ale educaţiei, Editura Polirom, Iaşi, 1996
106. Străinescu, Ioan; Ardelean, Ben-Oni – Managementul ONG, Editura Didactică şi
Pedagogică, R. A., Bucureşti 2007
107. Toth Georgiana, Toth Alexandru, Voicu Ovidiu, Mihaela Ştefănescu - Efectele migratiei:
copiii rămaşi acasă, www.soros.ro, Bucureşti, 2007
108. Văideanu, George - Educaţia la frontiera dintre milenii, Editura Politică, Bucureşti, 1998
109. Vlăsceanu Mihaela – Organizaţii şi comportament organizaţional, Editura Polirom, Iaşi,
2003
110. Vlăsceanu Mihaela – Sectorul non-profit. Contexte, organizare, conducere, Bucureşti,
Editura Paideea, 1996
111. Voiculescu, Florea - Analiza resurse – nevoi şi managementul strategic în învăţământ,
Editura Aramis, 2004
112. Zamfir C., Vlăsceanu L. – Dicţionar de sociologie, Editura Babal, Bucureşti, 1993
113. Zamfir Cătălin, Stănescu Simona (coord.) – Enciclopedia dezvoltării sociale, Editura
Polirom, Iaşi, 2007
114. Zani, Bruna; Palmonari Augusto (coordonatori) - Manual de psihologia comunităţii,
Editura Polirom, Iaşi, 2003
Webgrafie:
115. http://arhiva.ise.ro/evaluare/VIOLENTA.studiu.TOTAL.FINAL.27.04.2005.pdf
116. http://atlas.usv.ro/www/codru_net/CC12/06%20beguni.pdf
117. http://edu.ro
118. http://ro.wikipedia.org/wiki/Natalitate
119. http://www.1educat.ro
120. http://www.afaceriagricole.net/localitate/2135-Balesti.html
121. http://www.beclocale2008.ro/documm/
122. http://www.brasov.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=1012&lacas=true
123. http://www.copii.ro/
124. http://www.corectonline.ro/stiri.php?id_meniu=1&&id_stire=3515
125. http://www.crestinortodox.ro/
Festivalul_oratoric_Sf__Ioan_Gura_de_Aur_si_a_desemnat_castigatorii-135-6569.html
126. http://www.donorsforum.ro/fdr.php?b=Publicatii&lg=ro
81
127. http://www.edu.ro
128. http://www.euractiv.ro/uniuneaeuropeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_8263/
Dosar-Natalitatea-in-cadere-libera-in-Romania-si-in-lume.html
129. http://www.europa.eu.int/comm/education/elearning/
130. http://www.fundatia-smb.ro/gradinita-si-scoala.php
131. http://www.guv.ro/obiective/mec/program-educatie-sanatate.pdf
132. http://www.iccv.ro/romana/revista/rcalvit/pdf/cv2004.1-2.a03.pdf
133. http://www.just.ro/MeniuStanga/PersonnelInformation/tabid/91/Default.aspx
134. http://www.patriarhia.ro/_upload/documente/statutul_bor.pdf
135. http://www.patriarhia.ro/ro/opera_social_filantropica/relatia_cu_ong_urile_2.html
136. http://www.politiaromana.ro/Prevenire/programe_in_derulare.htm
137. http://www.primariasector1.ro
138. http://www.recensamant.ro/datepr/tbl6.html
139. http://www.resurse-ortodoxe.ro/ortodox/scurt-istoric-al-bisericii-ortodoxe-romane/
biserica-din-tara-romaneasca-si-moldova-in-evul-mediu/
140. http://www.see-educoop.net/portal/id_workshop_bukaresta.html
141. http://www.unesco.org/education/portal/e_learning/index.shtml
142. http://www.unibuc.ro/eBooks/StiinteEDU/CrengutaOprea/cap1.pdf
143. http://www.unibuc.ro/eBooks/StiinteEDU/CrengutaOprea/cap1.pdf
144. https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=SAN101A
145. www.edu.ro/index.php?module=uploads&func=download&fileId=4564
146. www.fdsc.ro
147. www.iccv.ro
148. www.soros.ro
82

Portofoliu de Evaluare-Curs 1management

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Portofoliu de Evaluare-Curs 1management

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Program de formare

”Asigurarea eficienței managementului educațional în unitățile de

M1. Legislaţie şi deontologie în învăţământ....................................................................................3

M1. Legislaţie şi deontologie în învăţământ.

Ȋn data de 30 decembrie 2013, a fost publicata in Monitorul Oficial - Ordonanta de urgenta

Modificarile punct cu punct la Legea Educatiei Nationale pe care le opereaza Ordonanta

Articolul 23 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

La articolul 24, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

La articolul 30, alineatul (3) se abroga.

La articolul 31, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

La articolul 32, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 33, alineatele (5) si (6) asa cum erau in LEN:

La articolul 74, alineatul (5) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 74, alineatul (5) asa cum era in LEN:

La articolul 75, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 75, alineatul (2) asa cum era in LEN:

La articolul 76 alineatul (2), litera b) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 76 alineatul (2), litera b) asa cum era in LEN:

La articolul 76, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 76, alineatul (4) asa cum era in LEN:

Articolul 84, alineatele (1) si (2) asa cum erau in LEN:

La articolul 85, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 85, alineatul (2) asa cum era in LEN:

La articolul 102, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 102, alineatul (2) asa cum era in LEN:

La articolul 105, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 105, alineatul (1) asa cum era in LEN:

La articolul 111, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 111, alineatul (4) asa cum era in LEN:

La articolul 125 alineatul (1), litera b) se abroga.

La articolul 132, alineatul (5) se abroga.

La articolul 136, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 136, alineatul (1) asa cum era in LEN:

La articolul 160, alineatul (4) se abroga.

Articolul 193, alineatele (7) si (9) asa cum erau in LEN:

La articolul 193, alineatul (10) se abroga.

La articolul 197, litera b) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 197, litera b) asa cum era in LEN:

La articolul 205, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 205, alineatul (2) asa cum era in LEN:

La articolul 206, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 206, alineatul (2) asa cum era in LEN:

Articolul 221, alineatul (2) asa cum era in LEN:

Articolul 253 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 253 asa cum era in LEN:

Articolul 285, alineatul (4) asa cum era in LEN:

La articolul 296, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Articolul 296, alineatul (2) asa cum era in LEN:

FIŞA CADRU DE AUTOEVALUARE / EVALUARE ÎN VEDEREA ACORDĂRII

Numărul fişei postului ..............

5.4. Dezvoltarea capacităţii de 5.4.a. Comunicare permanentă cu celelalte 0,5

Grila de punctaj pentru acordarea calificativelor:

Cadrele didactice au drept de contestaţie asupra punctajului/calificativului acordat de consiliul de

CALIFICATIV ACORDAT: ________________________

Preşedintele Consiliului de Administraţie

Am luat la cunoştinţă azi

Exempul de ANALIZA DE NEVOI (SWOT)- AN SCOLAR 2018-2019

RESURSE MATERIALE SI FINANCIARE

RESURSE UMANE SI FINANCIARE

RESURSE MATERIALE ŞI FINANCIARE

RESURSE MATERIALE ŞI FINANCIARE

Exemplu de proiect educativ la care am fost parteneri.

Ministerul Educaţiei Naționale