Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
3. Pentru a scoate în evidenţă elementele esenţiale ale noţiunii de proiect se impune să se definească ceea ce
nu constituie un proiect şi anume:
a) un ansamblu de activităţi complexe care consumă resurse şi fonduri băneşti;
b) o intenţie sau o schiţă, proiectul are un caracter concret şi un scop bine definit, iar atunci când nu este
terminat nu reprezintă o realitate operantă;
c) un ansamblu de activităţi noi, conjugate, specifice, structurate metodic care au ca scop realizarea unui obiectiv
precizat;
d) un grup de activităţi care trebuie realizate într-o perioadă precizată de timp şi cu resurse limitate;
e) o cercetare abstractă.
9. Programul reprezintă:
a) un grup de evenimente interdependente administrate în mod coordonat/concertat de o autoritate contractantă
pentru a obţine rezultate care nu ar fi posibile prin derularea de sine stătătoare a fiecărui proiect în parte;
b) un grup de activităţi interdependente administrate în mod coordonat/concertat de o autoritate contractantă
pentru a obţine rezultate care nu ar fi posibile prin derularea de sine stătătoare a fiecărui proiect în parte;
c) un grup de faze interdependente administrate în mod coordonat/concertat de o autoritate contractantă pentru a
obţine rezultate care nu ar fi posibile prin derularea de sine stătătoare a fiecărui proiect în parte;
d) un grup de proiecte interdependente administrate în mod coordonat/concertat de o autoritate contractantă
pentru a obţine rezultate care nu ar fi posibile prin derularea de sine stătătoare a fiecărui proiect în parte.
e) un efort de atingere a unui obiectiv strategic de anvergură, cu rază lungă de acţiune.
10. Orice proiect are un ciclu de derulare care este orientat pe obţinerea unor rezultate concrete (produs,
serviciu, tehnologie). Aceste rezultate sunt condiţionate de următoarele elemente interdependente:
a) timp, resurse, calitate, informaţii, organizare;
b) timp, bani, calitate, specificaţii, organizare;
c) timp, bani, calitate, sfera de cuprindere, informaţii, organizare;
d) împărţirea în etape şi faze, adoptarea deciziilor, controlul.
16. Clasificarea proiectelor se poate realiza după diverse criterii. După amploarea obiectivelor proiectele pot fi
clasificate în:
a) naţionale;
b) organizaţionale;
c) regionale;
d) culturale.
17. Clasificarea proiectelor se poate realiza după diverse criterii. După natura proiectelor acestea pot fi
clasificate în:
a) sociale;
b) organizaţionale;
c) culturale;
d) medii.
18. Clasificarea proiectelor se poate realiza după diverse criterii. După mărime proiectele pot fi clasificate în:
a) naţionale;
b) internaţionale;
c) medii;
d) sociale.
23. Proiectul se poate reprezenta prin mai multe modele, dar vizualizarea uzuală o reprezintă triunghiul
proiectului alcătuit din:
a) timpul de realizare, costul (buget) şi sfera de cuprindere;
b) timpul de realizare, costul (buget) şi echipamentele necesare;
c) timpul de realizare, costul (buget) şi resursele necesare;
d) timpul de realizare, costul (buget) şi obiectivele proiectului.
24. În multe cazuri, proiectele demarează cu întârziere, ceea ce are o influenţă directă asupra termenului final
de execuţie. Întârzierea startului proiectului poate fi cauzată de:
a) dificultăţi legale, informaţii sumare, lipsa de fonduri, termene reduse;
b) dificultăţi legale, informaţii sumare, lipsa de fonduri, specificaţii insuficiente;
c) dificultăţi legale, informaţii sumare, lipsa de fonduri, obiective insuficiente;
d) dificultăţi legale, informaţii sumare, lipsa de fonduri, resurse insuficiente.
27. Instrumentele care participă la gestionarea restricţiilor proiectului cuprind următoarele componente:
a) timp, cost şi sfera de cuprindere;
b) timp, cost şi resurse;
c) timp, cost şi obiective;
d) timp, cost şi rezultate.