7.

Credinţe personale faţă de sănătate

În mod tradiţional, oamenii au definit sănătatea în diferite moduri.

Persoanele care practică sport ȋn mod regulat, vor spune că sănătatea
înseamnă practicarea cu regularitate a unui complex de exerciţii şi asiguarea
unor mese pregătite ȋn propria bucătărie, pentru menţinerea unei greutăţi
normale şi a unei condiţii fizice bune.
Un medic va considera sănătatea ca fiind absenţa bolii.
Un psiholog va argumenta că sănătatea include capacitatea de soluţionare a
problemelor emoţionale şi a traumelor.
Majoritatea specialiştilor privesc aceste definiţii cât şi altele referitoare la
sănătate ca fiind incomplete. Din punctul de vedere modern, sănătatea are
mai multe dimensiuni – emoţională, intelectuală, fizică, socială şi
spirituală, fiecare dintre acestea contribuind la condiţia de bunăstare a
persoanei.
Pentru menţinerea unei sănătăţi bune, o persoană trebuie să-şi examineze
fiecare din aceste dimensiuni şi să se orienteze în sensul în care i se permite,
nu doar să trăiască o perioadă lungă de timp, ci de asemenea să se bucure de
viaţă pe de-a-ntregul.
În 1967, OMS a declarat că sănătatea este o stare totală de bunăstare fizică,
mentală şi socială şi nu în principal absenţa bolii sau a unei infirmităţi.
În timp ce toţi aceşti factori sunt importanţi pentru sănătate, cea mai importantă
influenţă în asupra noastră ȋl are stilul de viaţă
Stilul de viaţă se referă la totalitatea deciziilor şi acţiunilor voluntare care ne afectează starea de sănătate. Stilul
de viaţă sănătos joacă un rol esenţial în promovarea şi menţinerea sănătăţii cȃt şi ȋn prevenirea îmbolnăvirilor.
Un set de comportamente protectoare a sănătăţii, ceea ce ar trebui ȋncă de la vȃrste fragede să aflăm din
familie şi şcoală ar putea fi:

- somn între 7 şi 9 ore / noapte

- servirea micului dejun regulat
- mese regulate
- menţinerea greutăţii în limite normale
- fără vicii (fumatul interzis atȃt activ, cȃt şi pasiv, alcoolul consumat doar ocazional)
- practicarea exerciţiilor fizice regulat
- balanţă între muncă-odihnă-recreere
- gândirea pozitivă

Dacă sunt respectate aceste reguli, ne menţinem sănătatea pentru o perioadă lungă de timp.
Insă, astăzi - cȃnd incertitudinea unui loc de muncă, locuinţă, problemele personale şi familiare, lipsa timpului
liber şi viaţa dezorganizată sunt elemente reale ȋn viaţa de zi cu zi - factorul stres este unul din inamicii
numărul unu al fiecărui individ.
Factorii comportamentali de risc au un rol important în etiologia şi evoluţia bolilor; de exemplu, peste 25% din
bolile cardiovasculare ar putea fi evitate prin modificarea unui singur comportament de risc - fumatul. ·

Datorită lipsei de timp liber, a obiceiurilor nesănătoase ( mese neregulate, şi mȃncate “pe apucate”, şi cel mai
des nesănătoase, de tip fast-food, lipsa mişcării, fumatul şi cafeaua ȋn exces, poate chiar şi alcool) organismul
nostru ȋşi pierde din imunitate, ȋncepem să ne ȋmbolnăvim. Si ce e mai rău, nu avem timpul necesar să ne
ascultăm organismul, să vedem ce vrea să ne transmită. De multe ori este prea tȃrziu cȃnd realizăm că nu mai
putem face anumite lucruri banale, pe care altă dată le făceam fără niciun efort!

· Caracteristicile comportamentelor relaţionate cu sănătatea:

a) Comportamentele relaţionate cu sănătatea sunt determinate de factori diferiţi. De exemplu, fumatul poate
avea o funcţie de “rezolvare” a situaţiilor de stres, în timp ce activitatea fizică poate fi relaţionată cu accesul la
o sală de sport.
b) Factori diferiţi pot controla acelaşi comportament în mod diferit, la persoane diferite. De exemplu, fumatul
la vȃrste tinere, poate fi determinat de inabilitatea adolescentului de a-şi face prieteni, de abilităţi scăzute de
management al situaţiilor de stres sau de nevoia de acceptare într-un grup de colegi.
c) Factorii care controlează comportamentul se schimbă în timp. De exemplu, un tânăr fumează la început
pentru a se identifica cu normele grupului său de prieteni, pentru ca mai târziu fumatul să aibă o funcţie de
control al situaţiilor de stres.
Sau: sportul , la şcoală este obligatoriu, însă odată ce studiile s-au finalizat, se renunţă la exerciţiul fizic. d)
Comportamentele relaţionate cu sănătatea şi factorii care îi controlează diferă de la individ la individ. Un tânăr
poate începe să consume alcool din motive sociale, după care alcoolul să aibă o funcţie de “rezolvare” a
problemelor emoţionale; pentru un alt tânăr, etapele pot fi diferite, dar conduc la acelaşi rezultat: la
dependenţă!
Factori decisivi ai prevenţiei pot fi:
a) valorile generale privind sănătatea (“Sunt preocupat de sănătatea mea”)
b) convingerile privind vulnerabilitatea la o anumită boală (“Mama mea este supraponderală, aşa că şi eu voi fi
supraponderală”)
c) convingerile despre consecinţele bolilor (“Voi muri dacă voi avea cancer pulmonar”).

Cȃteodată suntem puşi ȋn faţa unor “dileme” greu de rezolvat.

Vreau să fac sport , dar nu am bani de abonament, sau nu voi mai avea timp şi pentru prietenii mei dacă merg
la sală.
Pentru sănătatea noastră, de cele mai multe ori trebuie să facem multe concesii.
Prietenii, dacă sunt din categoria celor adevăraţi, nu se vor pune de-a curmezişul dorinţei noastre, ci ne vor
ajuta, poate chiar vor veni şi ei cu noi şi vor adopta un stil de viaţă mai sănătos.
Intotdeauna, trebuie să ai şi o susţinere morală şi psihică din partea celor mai apropiaţi, deoarece aşa treci mult
mai uşor peste orice obstacol al vieţii, egal de ce natură e acest obstacol!

Cercetările arată că persoanele care dorm opt ore sau mai multe pe noapte sunt de trei ori mai
puţin predispuse să răcească ȋn comparaţie cu cele care se odihnesc mai puţin de şapte ore. Asta
pentru că, ȋn timpul nopţii, corpul se repară şi reglează hormonii de stres care ne pot face mai
predispuşi la infecţii.

Alimentele bogate ȋn antioxidanţi, precum cartofii dulci, citricele, ardeiul gras, migdalele si strugurii
roşii, sunt benefice celulelor deteriorate ȋn urma luptei ȋmpotriva germenilor şi bacteriilor.

Conform unui studiu realizat de Academia Naţională de Stiinţe ale Statelor Unite, producem de trei
ori mai mulţi interferoni dacă bem zilnic ceai negru. Deci, numai prin ȋnlocuirea cafelei cu ceai
negru, te poţi feri de boală.

Persoanele care se bucură de sprijin din partea celor apropiaţi atunci cȃnd se confruntă cu o
situaţie stresantă au mai puţine şanse să se ȋmbolnavească dacă sunt expuse la un virus. Iar
ȋmbrăţişarea ajută sistemul imunitar.

Conform lui Ron Eccles, menţinerea picioarelor calde este un aspect foarte important ȋn
timpul sezonului rece. Picioarele reci ȋi transmit creierului să păstreze căldura corporala, ceea ce
ȋnseamnă că organismul va ȋncepe să reducă fluxul de sȃnge ȋn zone care pierd rapid căldura. Avȃnd
ȋn vedere faptul că scăderea fluxului sanguin ȋnseamnă mai puţine globule albe ȋn lupta ȋmpotriva
infecţiei, suntem mai vulnerabili ȋn faţa germenilor.

Practicarea sportului ȋntăreşte funcţia imunitară, deci este foarte bine să facem mai des
mişcare, plimbări, efort fizic, pentru păstrarea sănătăţii. Riscul de boală se poate reduce cu pȃnă la
50% doar prin igiena mȃinilor, ȋnainte de pregătirea mȃncării, ȋnainte de masă, după ce strănuţi sau
tuşeşti. Faţa nu se atinge cu mȃinile murdare, mai ales ȋn zona ochilor şi a gurii.
 Eu, personal militez pentru prevenţie, adică respectarea unor reguli esenţiale pentru a fi
sănătoşi o perioadă cȃt mai lungă de timp. Sănătatea este cea mai importantă comoară de care
dispunem şi e bine să o folosim spre bunăstrarea noastră!