ALCADIENE (DIENE)

DEFINIȚIE

Alcadienele sunt hidrocarburi nesaturate ce conțin în

molecula lor două legături duble C=C.
Alcadienele au formula generală CnH2n-2 și NE=2.
 DENUMIRE

Denumirea alcadienelor cu catenă liniară se obține prin

înlocuirea sufixului „-an” din denumirea alcanului
corespunzător cu sufixul „-dienă”. Pentru alcadienele cu
cel puțin patru atomi de carbon în catena principală se
indică și poziția legăturilor duble.

CH2=C=CH2
1 2 3 4
propadienă
CH2=C=CH–CH3
1 2 3 4
1,2-butadienă
CH2=CH–CH=CH2 1,3-butadienă
 DENUMIRE

La denumirea alcadienelor cu catenă ramificată se aplică

același algoritm ca și la denumirea alchenelor cu catenă
ramificată.

5 4 3 2 1
CH3 C C C CH2
CH3 CH3CH3

2,3,4-trimetil-1,3-pentadienă
 CLASIFICARE ȘI STRUCTURĂ

În funcție de poziția relativă a celor două legături duble

alcadienele pot fi clasificate în:
• Alcadiene cu legături duble cumulate (alcadiene la care
cele două legături duble au un atom de carbon comun);
• Alcadiene cu legături duble conjugate (alcadiene la care
între cele două legături duble există o legătură simplă
C-C);
• Alcadiene cu legături duble izolate.
 CLASIFICARE ȘI STRUCTURĂ

În funcție de poziția relativă a legăturilor duble, în

molecula alcadienelor găsim atomi de carbon în două sau
chiar în toate cele trei stări de hibridizare.
În cazul alcadienelor cu legături duble conjugate sau
izolate cei patru atomi de carbon din legăturile duble sunt
hibridizați sp2, deci formează câte trei legături  și câte o
legătură p. sp2 sp2 sp2 sp2 sp3 sp2 sp2 sp3 sp2 sp2
CH2 CH CH CH CH3 CH2 CH CH2 CH CH2
1,3-pentadienã 1,4-pentadienã
 CLASIFICARE ȘI STRUCTURĂ

În cazul alcadienelor cu legături duble cumulate, atomul de

carbon dintre cele două legături duble este hibridizat sp,
ceilalți doi atomi de carbon din legăturile duble sunt
hibridizați sp2, iar ceilalți sunt hibridizați sp3.

sp3 sp2 sp sp2 sp3 sp2 sp sp2 sp3 sp3

CH3 CH C CH CH3 CH2 C CH CH2 CH3
2,3-pentadienã 1,2-pentadienã
 CLASIFICARE ȘI STRUCTURĂ

Alcadienele conjugate mai prezintă o particularitate

structurală. Legătura simplă dintre cele două legături duble
are, la rândul ei, caracter parțial de legătură dublă, pentru
că cei 4 electroni p se află într-un orbital molecular extins
pe toți cei 4 atomi de carbon din sistemul conjugat. Astfel,
unele proprietăți ale butadienei sugerează că structura
acesteia corespunde imaginii din partea stângă, și nu celei
din dreapta.
 IZOMERIE

La fel ca și în cazul alchenelor, la alcadiene putem

întâlni izomerie de catenă, de poziție, de funcțiune și
geometrică.
1,2-pentadiena și 1,3-pentadiena, de exemplu, sunt
izomeri de poziție. Cea din urmă este izomer de catenă
cu izoprenul. CH2 C CH CH2
CH2 C CH CH2 CH3 CH2 CH CH CH CH3 CH3
izopren
1,2-pentadienã 1,3-pentadienã (2-metil -1,3-butadienã)
 PROPRIETĂȚI CHIMICE

Alcadienele pot participa la toate reacțiile caracteristice

alchenelor: adiție, polimerizare, oxidare etc.
Alcadienele cu legături duble conjugate se comportă
diferit în reacțiile de adiție și de polimerizare, datorită
structurii lor.
 ADIȚIA HALOGENILOR

Datorită sistemului conjugat de legături duble și a

formării orbitalului molecular p extins, la adiția halogenilor
cei doi atomi de halogen se leagă preponderent la capetele
sistemului conjugat cu formarea unei legături duble la
mijlocul acestui sistem (adiție 1-4).
În funcție de reactanți se obțin, în proporții variabile, și
produșii de adiție la o singură legătură dublă (adiție 1-2).
 ADIȚIA HALOGENILOR
CH2 CH CH CH CH3
Cl Cl
CCl4 1,4-dicloro-2-pentenã
CH2 CH CH CH CH3 + Cl2 CH2 CH CH CH CH3
Cl Cl
1,3-pentadienã
4,5-dicloro-2-pentenã
CH2 CH CH CH CH3
Cl Cl
3,4-dicloro-1-pentenã
 REACȚIA DE POLIMERIZARE

Reacția de polimerizare a alcadienelor cu legături duble

conjugate decurge tot după un mecanism de adiție 1-4.
Datorită formării legăturii duble la mijlocul sistemului
conjugat produșii rezultați sunt elastomeri și au structură
asemănătoare cauciucului natural.
 REACȚIA DE POLIMERIZARE

polimerizare
n CH2 CH CH CH2 * CH2 CH CH CH2 n *
polibutadienã
1,3-butadienã
polimerizare
n CH2 C CH CH2 * CH2 C CH CH2 n *
CH3 CH3
izopren poliizopren
(2-metil -1,3-butadienã)
 REACȚIA DE COPOLIMERIZARE

1,3-butadiena poate polimeriza împreună cu alți produși

nesaturați de tipul CH2=CH–Y (monomeri vinilici).
Procesul se numește copolimerizare.
copolimerizare
nx CH2 CH CH CH2 + ny CH2 CH
1,3-butadienã Y

* CH2 CH CH CH2 x CH2 CH y n *

Y
 UTILIZĂRI

Cea mai importantă direcție de utilizare a butadienei și a

izoprenului este obținerea cauciucului sintetic.
Astfel prin procesul de copolimerizarea a acestora cu
diverși monomeri vinilici se obține o largă varietate de
cauciucuri sintetice care se utilizează apoi în diverse
domenii.