UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA

FACULTATEA DREPT
 
CATEDRA DREPT PUBLIC
 

 
LUCRARE DE LABORATOR
LA DISCIPLINA
”CRIMINALISTICĂ”
 

Tema: Cercetarea criminalistică a urmelor materiale

                         
                 

Autor
____________________
Coordonator ştiinţific
dr., prof. univ.
____________________

Chișinău 2022
Cuprins:
1. Metodele și procedeele de căutare, relevare, examinare preliminară, ridicare
și ambalare a urmelor de mâini de la fața locului; 
2. Un fragment de proces-verbal privind descrierea urmei digitale, relevată pe
obiectul prezentat studentului cu anexa fotografiei urmei respective; 
3. Fișa dactiloscopică a unei persoane (colegul de bancă) cu indicarea tipului de
desen papilar sub fiecare impresiune a degetelor celui amprentat; 
4. Ordonanța de dispunere a expertizei dactiloscopice cu formularea întrebărilor
expertului și a îndeplinirii tuturor rubricilor ordonanței.
5. Concluzie
6.Bibliografie

1. Metodele și procedeele de căutare, relevare, examinare preliminară,

ridicare și ambalare a urmelor de mâini de la fața locului;
 Căutarea urmelor
Urmele de mini ale infractorilor se caută la fata locului după un plan al ofițerului de
urmărire penală, procurorului, schițat (chibzuit) in raport cu imprejuările faptei in care s-a
produs infrațiunea, ținând cont si de natura locului unde aceasta a avut loc si de modul de
săvirșire a faptei.
De regulă, urmele digitale trebuie căutate pe toate suprafețele netede, cum ar fi:
obiecte confecționate din sticla sau cristal (pahare, sticle, bibelouri, scrumiere, oglinzi etc.);
pereți acoperiți cu faianță, lemn lustruit;
 obiecte din porțelan sau ceramică smăltuită (cești, lavoare);
 obiecte confecționate din lemn lustruit ori furniruit (birotică, rame);
 obiecte din material plastice, de tipul ebonite, bachelitei, aparate de teleton etc.
 obiecte din pile sau înlocuitori (poșetă, pantofi, cizme, genți);
 obiecte metalice nichelate or acoperite cu vopsea lucioasă (balustrade de scări, aparate
 electrocasnice);
 hârtii, documente, cărți cu suprafață lucioasa, ambalaje si pungi din celofan; unele
fructe si legume
 (mere, banane, roșii, vinete) etc.

Examinarea urmelor
Prima activitate pentru descoperirea urmelor de mâini de pe obiectele depistate constă
in examinarea acestora sub diferite unghiuri de observație la lumina obișnuită a mediului
ambiant. Pentru ușurarea căutării urmelor de mâini, se folosește un fascicul de lumină,
inclinat sub un unghi de 45°, privind suprafața obiectului din direția opusă.. La asemenea
inclinare, lumina dirijată se reflectă pe suprafața lucioasă, iar in locul unde a rămas urma
digitală apare o pată mată ca rezultat din faptul că grăsimea cu care este îmbibată
urma absoarbe razele de lumina. O altă metoda, care se poate aplica in cazuri mai deosebite,
constă in pulverizarea pe obiectul presupus purtător de urma a unei soluții pe bază de
luminol. Sub acțiunea radiațiilor ultraviolete, urma va apărea intr-o luminiscentă specifică
pentru un timp scurt. Descoperirea urmelor este posibilă și cu ajutorul lămpii portabile de
radiațiii ultraviolete aflată in trusa criminalistică.
Relevarea urmelor
 Relevarea urmelor de mâini latente este operația tehnico-criminalistica prin care urmele
invizibile sunt puse in evidentă cu ajutorul unor substanțe sau procedee fizice sau chimice. In
prezent se cunosc mai multe metode de relevare a urmelor de mâini latente printre care:
metode fizice, chimice si optice.
Relevarea urmelor prin metode fizice constă in aplicarea de prafuri ori pudră cu
granulație foarte fină pe suprafața obiectului presupus purtător de urme. Aceste prafuri pot fi
pulverizate sau pudrate (prăfuite) pe suprafața sau obiectul unde se presupune că pot fi găsite
urmele. Substanțele folosite in relevare, pe lângă finețea lor, trebuie să îndeplinească
următoarele condiții.
 Sa fie in contrast de culoare, cu suportul pe care -a format urma (de exemplu, pentru
relevarea urmelor pe o suprafața albă se folosește un praf de culoare închisă, si
invers);
 Să prezinte o aderența selectiva, deci numai la materia din urmă, si nu la întregul
suport, pentru a evita urmei sau estomparea detaliilor caracteristice.
Dintre substanțele utilizate de criminaliști pentru relevarea urmelor de mini, se cunosc
bine: praful de aluminiu de culoare albă strălucitoare; oxidul de zinc; ceruza; grafitul; oxidul
de cupru; roșu, de Sudan III; clorură de plumb; praf galben fluorescent etc.
Metoda fizică de relevare a urmelor de mini cum este pudrarea, de obicei, se aplicà la
obiectele in poziție orizontala.
Pulverizarea se aplică la suprafețele verticale, cum ar fi, de exemplu: pereți, sobe,
șifoniere, uși ferestre, autovehicule $.a. Pulverizarea este tot o prăfuire, însă aplicarea
substanței colorante se face cu ajutorul pulverizatorului de praf.
Metodele chimice de relevare a urmelor papilare latente se bazează pe proprietatea
sărurilor, aminoacizilor etc. din transpirața umană de a intra in reacție cu anumite substanțe
urme cu reactivi chimici, care, intrând in reacție cu factorii componenți ai sudorii, colorează
amprenta papilară.
Dintre metodele chimice utilizate in practica criminalistică, se cunosc bine:
 vaporizarea cu aburi de iod;
 relevarea cu reactivi chimici propriu-ziși;
Ca substanțe chimice care se utilizează in practica criminaliștilor pentru relevarea
urmelor latente de mâini pot fi numite: aburi de iod, ninhidrina si nitratul de argint.
Vaporizarea cu aburi de iod se realizează cu ajutorul unui dispozitiv, care prezintă un
tub de sticlă unde se introduc cristale de iod. Tubul este unit la o extremitate cu para dublă de
cauciuc, menită să furnizeze curent de aer. La extremitatea opusă tubul are un locaș in care se
introduce vata de sticla pentru reținerea cristalelor. Vaporii de iod, care apar prin încălzirea
tubului, prin acțiunile respective cu para de cauciuc, se pulverizează pe suprafața obiectului
presupus ca purtător de urme latente.
Prin reacție cu iodul, secreție de transpirație se colorează intr-un oranj deschis, urma
devenind pentru un timp scurt vizibilă.
Relevarea cu reactivi chimici propriu-ziși constă in folosirea unor reactivi, cum ar fi
soluția de roșu de Sudan III azotat de argint, nitrat de argint $.a. De exemplu, relevarea cu
soluție de roșu de Sudan III, denumită si metoda Stockis se folosește in cazul urmelor vechi,
aflate pe obiecte de dimensiuni mici, care nu mai pot fi relevate prin metodele si procedeele
menționate mai sus.
Relevarea urmelor de mani cu nitratul sau azotul de argint, acidul fluorhidric s.a.se
utilizează des in practică, când este necesar de a releva urmele pe hârtie, sticlă, lemn. Acești
reactivi reacționează bine cu aminoacizi din sudoare, dând rezultate bune la urmele mai
vechi.
Metodele ontice de relevare a urmelor de mâini se constituie ca un ansamblu de metode
noi in materie, bazate pe tehnici de vârf, aplicate la specificul descoperirii urmelor papilare.
Un loc prioritar aici il deține folosirea laserului si, in special, a laserului cu argon.
O altă metodă optică de relevare a urmelor de mâini o constituie dispersia luminoasă a
unei raze de lumină incidentă, proiectată spre suprafața obiectului purtător de urmă. Imaginea
urmei se obține prin intermediul unor filtre electronice. Folosirea acestei metode prezintă un
dublu avantaj: nu este distructiv si permite fixarea imediată, prin fotografiere sau pe bandă
video magnetică a urmei.

Fixarea si examinarea preliminară

Principala modalitate de fixare a urmelor este descrierea acestora in procesul-verbal al
acțiunii de urmărire penală, in cadrul căreia au fost depistate. Mai apoi se expun calitățile si
starea suprafeței pe care au fost depistate urmele.
Sub raport tehnic criminalistic, fixarea presupune, in primul rând, fotografierea urmelor
atât in cadrul ambiantei generale a locului faptei, cât si in calitatea lor de obiecte principale,
asupra redării cu claritate a detaliilor caracteristice In al doilea rând, printre procedeele de
fixare a urmelor se mai nominalizează întocmirea schiților si desenelor efectuate la fata
locului si care, de asemenea, ca si fotografiile, se anexează la procesul-verbal.
 Examinarea si interpretarea urmelor de mâini la fata locului oferă posibilități de
stabilire a diferitelor imprejurări privind modul de operare a infractorului, sexul si numărul
persoanelor implicate in actul produs,unele particularități fizice si psihologice ale acestora,
iar in unele situații si mecanismul infracțiunii.
Interpretarea urmelor de mini la fata locului are drept scop: analiza indiciilor
(caracteristicilor) urmei concrete: stabilirea locului si obiectelor ce au intrat in sfera de interes
a infractorului; obținerea unor informațiii preliminare asupra obiectului creator de urma
(persoanei infractorului); stabilirea acțiunilor întreprinse de făptuitor in câmpul infracțiunii;
determinarea mâinii si a degetului care a creat urma respectivă. stabilirea tipului desenului
papilar al urmei relevate si a caracteristicilor ei; aprecierea valorii de identificare a urmei.

Ridicarea si ambalarea
Ridicarea urmelor de mini se efectuează, in primul rând, prin ridicarea propriu-zisă a
obiectelor purtătoare de urme, apoi prin transferarea urmelor relevate pe pelicule adezive sau
prin mulare In cazul când obiectele pe care au fost depistate urme de mini nu pot fi ridica-te
in totalitate, de pe aceste urme se fac copii (transferuri) si mulări de urme.
Obiectele dure (sticlă, metal, lemn, ceramică, masă plastică etc.) se manipulează cu mâinile
îmănușate sau prin intermediul unei batiste; cele flexibile (documentele. celofanul si diferite
alte pelicule) se prind cu ajutorul pensetei.
 Descrierea Urmei Digitale

1- începutul liniei papilare

2- sfârșitul liniei papilare
3- ramificarea liniei papilare
4- contopirea liniei papilare
5- butoniera papilară
6- reîntoarcerea
7- anastomoza papilara
8- fragment de line papilara
9- intersecție
2. Un fragment de proces-verbal privind descrierea urmei digitale, relevată
pe obiectul prezentat studentului cu anexa fotografiei urmei respective; 

Fragment de proces-verbal
de cercetare la fata locului

mun.Chișinău 22.02.2022

Organul de urmărire penală in persoana ofițerului de urmărire penală din cadrul SUP a IP
Centru mun. Chișinău, locotenent major de poliție XXXXX,
Cu participarea:
-Expert-criminalist, căpitan de poliție XXXX, căruia i-au fost comunicate drepturile si
obligațiile prevăzute de art.87 CPP, despre răspunderea pentru refuzul de ași îndeplini
obligațiile, prezentarea cu bună știintă a unei concluzii false, conform art.312 -313
CP a fost prevenit.

Expert-criminalist
Capitan de poliție
XXXXX ___________________
(Semnătura expertului)

-Inspectorul poliție criminale, locotenent major de poliție XXXXX, in conformitate cu

prevederile art. 118 Cod de procedură penală a efectuat cercetarea la fata locului despre care
fapt, in conformitate cu prevederile art. 124, 260, 261 CPP a întocmit prezentul proces-
verbal.

Inspectorul poliție criminale

locotenent major de poliție
XXXXX ___________________
(Semnătura)

Prin cercetare s-a constatat:

La locul comiterii infracțiunii, pe str. M. Kogilniceanu 67, blocul I, auditoriul 118 pe o
bucată de carton care se află pe masă, situată in paralel cu tabla la o distantă de 1 m, prin
plimbarea pe suprafața dură a acestuia a pulberii magnetice de culoare contrast (roșie) pe
bază de fier redus cu hidrogen, aplicat cu ajutorul pensulei magnetice, unde se presupunea că
există amprente papilare, a fost relevată o urma digitală latentă. S-a relevat o urma digitală de
suprafață cu mărimea de 2 cm, lățimea si 3 cm lungimea are forma unui desen in forma de
cercuri. S-a realizat ridicarea acesteia prin fotografiere si transferarea ulterioară pe o peliculă
adezivă cu punerea acesteia intro pungă sigilată cu numărul T34852.
*In cadrul cercetării au fost utilizate următoarele mijloace tehnico - științifice:
- Trusa criminalistică universal;
- Aparatul de fotografiat Nikon 9000;
**De la locul faptei au fost ridicate:
- O urmă digitală, ridicată de pe o bucată de carton , introdus intr-o pungă polietilenică

Această urmă a fost ridicată in prezenta participanților la cercetare. Punga a fost

sigilată cu ștampila n. 127. Pe acestea ambalaje au fost specificate: data, locul si modul de
ridicare a urmelor, confirmate de semnăturile tuturor participant la cercetare.
*Obiecțile si explicațile participanților: partea participanților obiecții, observații cu privire la
modul in care -a efectuat cercetarea la fata locului si cu privire la cele consemnate in
procesul-verbal n-au parvenit.

Expert-criminalist
căpitan de poliție (Semnătura)

Inspectorul poliție criminale (Semnătura)

Ofiter de urmárire penală

din cadrul SUP a IP Buiucani.
locotenent major (Semnătura)
 3. Fișa dactiloscopică a unei persoane (colegul de bancă) cu indicarea
tipului de desen papilar sub fiecare impresiune a degetelor celui
amprentat;

Fig.1. Impresiunea digitală a degetului mare de la mâna dreaptă are desenul papilar Tipul
cerc bideltic spiral stânga
Fig.2. Impresiunea digitală a degetului arătător de la mâna dreaptă are desenul papilar Tipul
arc simplu adeltic.
Fig.3. Impresiunea digitală a degetului mijlociu de la mâna dreaptă are desenul papilar Tipul
laț simplu, monodeltic, sinistrodeltic (delta în stânga, deschizătorul lațului în dreapta).
Fig.4. Impresiunea digitală a degetului inelar de la mâna dreaptă are desenul papilar Tipul
cerc bideltic (subtipul circular - nucleul format dintr-un cerc succedat de alt cerc).
Fig.5. Impresiunea digitală a degetului mic de la mâna dreaptă are desenul papilar Tipul laț
monodeltic, sinistrodeltic (delta în stânga, deschizătorul lațului în dreapta).
 Fig.6. Impresiunea digitală a degetului mare de la mâna stângă are desenul papilar Tipul
cerc bideltic spiral dreapta.
Fig.7. Impresiunea digitala a degetului arătător de la mâna stângă are desenul papilar Tipul
laț monodeltic, dextrodeltic (delta în dreapta, deschizătura lațului la stânga).
Fig.8. Impresiunea digitală a degetului mijlociu de la mâna stângă are desenul papilar Tipul
laț simplu, monodeltic dextrodeltic (delta în dreapta, descizătura lațului la stânga).
Fig.9. Impresiunea digitală a degetului inelar de la mâna stângă are desenul papilar Tipul
laț simplu, monodeltic dextrodeltic (delta în dreapta, descizătura lațului la stânga).
Fig.10. Impresiunea digitală a degetului minc de la mâna stângă are desnul papilar Tipul laț
monodeltic dextrodeltic (delta în dreapta, descizătura lațului la stânga).  

 
 4. Ordonanța de dispunere a expertizei dactiloscopice cu formularea
întrebărilor expertului și a îndeplinirii tuturor rubricilor ordonanței.

ORDONANTĂ
pentru dispunerea efectuării expertizei
dactiloscopică
mun. Chișinău 22.02.2022

Organul de urmărire penală reprezentat de către ofițerul de urmărire penala a IP Centru

al DP mun. Chisinau, inspector Vlas Andrei, examinînd cauza penală nr. 2017010234,
A CONSTATAT:
In ziua de 18 octombrie 2019 de pe str. M. Kogîlniceanu 67, blocul Il, auditoriul 118
(Cabinetul de criminalistica) au fost sustrase bunuri folosite la procesul de instruire a
studenților in suma de 4000 de lei .
In cadrul cercetării cabinetului , pe masa profesorului pe o bucată de carton, prin
plimbarea pe suprafața dură a acestuia a pulberii magnetice de culoare contrast (rosie) pe
bază de fier redus cu hidrogen, aplicat cu ajutorul pensulei magnetice, unde se presupunea cà
există amprente papilare, a fost relevată si ridicată o urmă digitală latentă. Amprenta
respectivă a fost fotografiată si ridicată pe o peliculă adezivă.
In baza celor expuse si in conformitate cu prevederile articolelor 142, 143, 144 CPP,
DISPUNE:
1.Efectuarea expertizei dactiloscopice CT si EJ al Inspectoratului General al Poliției MAI
RM.
2. Spre soluționare experților a pun următoarele întrebări:
- Urma prezentata este valabilă pentru identificarea persoanei?
- Dadă da, atunci putea fi creată de cet. A sau de altă persoană?
3. La dispoziția experților a pune:
- Un plic cu pelicula adeziva cu urma papilar ridicată
- Fisele dactiloscopice ale cet.A, precum si ale membrilor familiei sale;
- Copia ordonanței in cauză.

Ofițerul superior SUP

a IP Centru al DP mun. Chișinău
Inspector Vlas Andrei
 Concluzie:

 
În concluzie putem spune că realizările științifice și tehnice actuale, aduc ramurii
dactiloscipia un rol foarte inportant in criminalistică, oferind noi soluții și posibilități mari pentru
descoperirea și individualizarea infractorilor. Tot odată  această ramură ne oferă diferite mijloace,
metode și tehnici de descoperire, cercetare, prelevare și examinarea urmelor papilare, care ne
oferă detalii speciale despre persoana care a lăsat aceste urme și ne ajută a o identifica.
 Cercetarea unei fapte infracționale presupune desfașurarea unor activități complexe prin
prisma cărora organele abilitatea urmăresc identificarea persoanei ce a săvârșit fapta ce constituie
obiectul cercetării urmăririi penale.In acest proces de identificare a persoanelor se alătură și
expertiza judiciară care are un rol aparte, care ne ajută un complet de date și  informații specifice.
 Bibliografie

1. Badia A. Mijloace tehnico-criminalistice aplicate la cercetarea locului faptei.

Ch.:Tip.Centrală, 2019.216 
2. Badia A., Golubenco Gh., Criminalistică: Caiet de curs. Chișinău:Tip Centrală, 2019. 212 p.
3. Doraş S. Criminalistica. Chişinău: Tipografia centrală, 2011. 632 p
4. Golubenco Gh. Urmele infracţiunii. Teoria şi practica examinării la faţa locului. Chişinău:
Garuda-Art. 1999. 159 p.
5. Golubenco Gh. Criminalistică: Cercetarea urmelor materiale ale infracţiunii. Material
ştiinţifico-didactic. Chişinău:Î.S. F.E.-P “Tipografia Centrală”, 2016. 116 p.
6. Voinea D., Drăghici C., Necula I.Categorii de urme care fac obiectul de studiu al tehnicii
criminalistice.Bucureşti: H.G.Chimics S.R.L., 2011. 219 p.
7. Drăghici C. et al. Tratat de tehnică criminalistică. Craiova: Sitech, 2018. 572 p.