Crețu Maria

Grupa 12, seria A

Spălarea chirurgicală a mâinilor. Metodă. Eficiență. Studii comparative

În fiecare an, organismele de pe mâinile personalului medical sunt responsabile pentru

multe dintre cele peste 2 milioane infecții asociate asistenței medicale, dintre care majoritatea
apar în unități de spitalizare, cum ar fi spitalele și instituțiile de îngrijire pe termen lung. Agenţii
patogeni pot fi transmişi de la personalul de îngrijire la pacient, de la un pacient la altul şi de la
pacient la personalul de îngrijire. Mâinile reprezintă principala cale de transmitere a germenilor.
Este bine stabilit în literatura științifică actuală că infecția încrucișată a pacienților din
mâinile îngrijitorului are ca rezultat infecția asociată asistenței medicale (HCAI). HCAI este o
problemă globală, deoarece duce la creșterea morbidității și mortalității în rândul pacienților și la
dezvoltarea rezistenței în rândul microorganismelor din cauza utilizării rampante a
antimicrobienelor și reprezintă o povară economică uriașă pentru pacienți, precum și pentru
sistemele de sănătate. HCAI este deosebit de dificil de tratat în țările în curs de dezvoltare din
cauza resurselor limitate și a lipsei de investigații fiabile, monitorizare și standardizare a
dosarelor medicale. Acest lucru, împreună cu factori precum supraaglomerarea, sistemele de
sănătate cu personal insuficient și lipsa de supraveghere la nivel național, duce la o incidență de
câteva ori mai mare a HCAI în țările în curs de dezvoltare, comparativ cu țările dezvoltate. [1]
Pentru a reduce incidența HCAI, OMS recomandă cinci situații în care spălarea mâinilor
este considerată necesară: (1) înainte de contactul cu pacientul; (2) înaintea unei sarcini aseptice;
(3) după riscul de expunere la lichide corporale; (4) după contactul cu pacientul; și (5) după
contactul cu mediul înconjurător al pacientului . Chirurgii din întreaga lume efectuează în mod
obișnuit antisepsie chirurgicală a mâinilor înainte de a întreprinde proceduri invazive pentru a
distruge microorganismele tranzitorii și a inhiba creșterea microorganismelor rezidente.
Ghidurile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pentru spălarea chirurgicală
sunt astfel un instrument util pentru realizarea unei igiene optime a mâinilor și sunt respectate în
instituția noastră. [2] Chiar dacă spălarea chirurgicală a mâinilor este practicată în întreaga lume,
neconformitatea a fost observată în diferitele sale aspecte de către diferiți cercetători. Astfel, s-a
realizat un ciclu de audit în secția de chirurgie generală a instituției noastre cu stagiari în
chirurgie pentru a obține o rată de conformitate de 100% în spălarea chirurgicală a mâinilor. [3]
Igiena mâinilor este o strategie fundamentală pentru controlul răspândirii infecției.
Uscarea atentă a mâinilor este parte integrantă a procesului de igienă a mâinilor, care are ca scop
optimizarea eliminării microorganismelor potențial patogene. Uscarea ineficientă a mâinilor are
ca rezultat mâinile umede care reprezintă un risc de infecție, crescând potențialul de infecție.
Spălarea chirurgicală a mâinilor este o rutină obligatorie de mai puțin de 150 de ani.  În secolul
XXI, spălatul pe mâini a devenit un practică esențială în domeniul medicinei, chiar dacă relația
dintre spălarea mâinilor și răspândirea infecțiilor a fost stabilită la începutul secolului al XIX-lea.
[4] Practica a evoluat de-a lungul anilor cu dovezi evidente ale importanței sale vaste și împreună
cu alte practici de igienă a mâinilor, ce au drept scop scăderea agenților patogeni responsabili de
infecțiile nosocomiale. [5] Produsele cel mai frecvent utilizate pentru antisepsia chirurgicală a
mâinilor sunt săpunurile care conțin clorhexidină sau povidonă iod. Cei mai activi agenți (în
ordinea descrescătoare a activității) sunt gluconat de clorhexidină, iodofori, triclosan și săpunul
simplu. [6] Pregătirea chirurgicală a mâinilor este, prin urmare, un element critic pentru siguranța
asistenței medicale pentru a reduce contaminarea microbiană a unei plăgi chirurgicale în cazul
unei ruperi nedetectate a mănușii.
Spălarea chirurgicală este practicată obligatoriu de către întregul personal medico-sanitar
în vederea efectuării unor procedure aseptice. Pe lânga procedura standard include, după umezire
cu apă sterile, săpunire și clătire, o frecare a unghiilor cu perie sterile și sapun lichid antiseptic
(timp de 2-3 minute pentru fiecare mână), urmată din nou de clătire. Se continua cu o nouă
săpunire, clătire și dezinfecție cu solutie antiseptic pe bază de alcool, prin aplicare și frecare a
mâinilor până la pătrunderea complete în tegument a acesteia. Uscarea mâinilor se face prin
stergerea cu prosop steril începând cu degetele și terminând cu coatele sau prin uscare la aer,
degetele fiind ținute în sus. După uscarea complete se pot pune mănușile sterile, necesare
intervențiilor medicale aseptice. Toată această procedură durează aproximativ 5-10 minute,
având drept scopul suprimarea atăt a florei rezidente, cât și a celei tranzitorii. [7] Pot exista și
complicații, deoarece atât săpunul, cât şi produsele antiseptice utilizate, îndepărtează flora
microbiană protectivă şi grăsimea naturală a pielii, prin spălarea frecventă se poate ajunge la
uscarea şi crăparea pielii mâinilor, iritaţii şi dermatite. Aceste efecte sunt întâlnite în cazul
utilizării frecvente a agenţilor de curăţare, mai ales la persoanele cu piele sensibilă. În scopul
evitării şi diminuării riscurilor de apariţie a efectelor negative, mâinile trebuie clătite foarte bine
după orice folosire a agenţilor de spălare. În cazul apariţiei de dermatite, va trebui efectuată o
evaluare de către medicul dermatolog. Se poate încerca, totodată, şi o înlocuire a produselor de
spălare şi a antisepticelor utilizate, cu altele. Este necesară excluderea de la îngrijirea pacienţilor,
chiar în condiţiile purtării de mănuşi, a personalului medical şi auxiliar care prezintă leziuni
infecţioase (supuraţii, dermatite, panariţii, etc). Igiena mâinilor este singura și cea mai critică
măsură pentru reducerea riscului de transmitere a organismelor către pacienți și furnizorii de
servicii medicale. A fost citată drept cea mai eficientă măsură pentru prevenirea infecțiilor
asociate asistenței medicale, iar impactul său asupra reducerii acestor infecții este estimat la
50%. [8]Deși periajul este în mod tradițional o parte esențială a ritualului de spălare
prechirurgicală, practica a fost din ce în ce mai pusă sub semnul întrebării recent. Utilizarea
periei poate îndepărta stratul exterior al epidermei și poate expune flora bacteriană la straturile
mai profunde ale pielii, rezultând o colonizare mai mare.
Mai mulți termeni diferiți sunt utilizați atunci când se descrie antisepsia chirurgicală a
mâinilor. Antisepsia cu apă curentă și o soluție apoasă este denumită un scrub chirurgical sau
tradițional. Antisepsia cu o soluție de alcool este denumită frecare cu alcool sau scrub fără apă.
Deci, înțelegem că antisepsia chirurgicală a mâinilor cuprinde ambele metode de antisepsie
chirurgicală: spălare și frecare. Personalul medical trebuie să îşi scoată ceasul, inelele, brăţările,
unghiile artificiale înainte de a se pregăti pentru efectuarea oricărui gest/act chirurgical. Scrub-
urile sau frecările efectuate după, dar în aceeași zi, sunt denumite antisepsii ulterioare. Mai mulți
termeni diferiți sunt utilizați atunci când descriem antisepsia chirurgicală a mâinilor. Antisepsia
cu apă curentă și o soluție apoasă este denumită un scrub chirurgical sau tradițional. Antisepsia
cu o soluție de alcool este denumită un frec cu alcool sau un scrub fără apă. În această lucrare,
înțelegem că antisepsia chirurgicală a mâinilor cuprinde ambele metode de antisepsie
chirurgicală: spălare și frecare. Prima antisepsie a zilei este denumită antisepsie inițială. Scrub-
urile sau frecările efectuate ulterior, dar în aceeași zi, sunt denumite antisepsii ulterioare.
Igiena mâinilor face parte din Precauţiunile standard, se aplică de către întregul personal
medical şi auxiliar în scopul reducerii riscului de diseminare şi transmitere a agenţilor patogeni.
Consolidarea importanței igienei mâinilor trebuie să facă parte din fiecare instruire medicală.
Educația în ceea ce privește elementele de bază ale spălării mâinilor nu poate fi subestimată,
deoarece este un proces atât de important în eliminarea contaminării microbiene de pe suprafața
mâinilor. Îmbunătățirile în igiena mâinilor sunt cu siguranță posibile atunci când face parte dintr-
un studiu care urmează să fie publicat pentru a demonstra modul de creștere a respectării igienei
mâinilor. Personalul medico-sanitar, fiind de multe ori sub o presiune imensă pentru a îndeplini
multe îndatoriri, neglijează importanţa igienei mâinilor.
Principiile controlului infecțiilor sunt universale, iar igiena mâinilor este la fel de
importantă în cadrul stomatologic. Un tratament stomatologic de rutină, cum ar fi fluidele
corporale profilate dentare, cum ar fi sângele, saliva sau placa dentară, sau suprafețele și
obiectele contaminate. Acești microbi pot trece prin imperfecțiunile epidermei și pot infecta
personalul stomatologic sau pot fi infectați alți pacienți. Poate preveni până la 80% din infecțiile
purtate de mână . Nerespectarea practicilor de igienă a mâinilor este asociată cu infecțiile, cu
răspândirea organismelor multirezistente și a contribuit major la izbucnirea bolilor infecțioase.
[9] Igiena mâinilor este foarte importantă în rândul stomatologilor, deoarece aceștia sunt expuși
mai frecvent riscului de contaminare cu sânge și fluide corporale. Mâinile medicului stomatolog
se pot contamina prin atingerea secrețiilor corporale, rănilor și excrețiilor pacienților. Pentru a
evita contaminarea prelungită a mâinilor, este important să se practice bune obiceiuri de igienă.
[10] Mai multe studii privind igiena mâinilor au fost efectuate pe persoanele din domeniul
sănătății, inclusiv pe profesioniștii stomatologici din diferite țări din întreaga lume. [11]Multe
dintre aceste studii au declarat că practica igienei mâinilor în rândul medicilor este scăzută, în
ciuda faptului că este unul dintre cele mai simple aspecte ale controlul infecției. Acest lucru a
început să se schimbe la începutul pandemiei. [12]
Produsele cu alcool au fost introduse la sfârșitul anilor 1990 ca o alternativă la soluțiile
antiseptice tradiționale pe bază de apă. Ele nu necesită clătire și sunt uneori denumite scrubs fără
apă. Acestea conțin un agent antiseptic, cum ar fi gluconat de clorhexidină într-o soluție de
alcool. Deoarece alcoolul în sine este un agent antiseptic, aditivul (adică clorhexidina) este un
agent antiseptic suplimentar. Despre alcool se spune că combină efectele reziduale ale agentului
antiseptic suplimentar, precum și proprietățile de distrugere rapidă ale alcoolului. Spălarea
corectă a mâinilor distruge agenții patogeni, elimină sânge, resturi și microorganisme
contaminante și previne acumularea de sânge pe mâini. Scruburile chirurgicale pentru mâini
acționează rapid și au o amplă gamă de activitate bactericidă și reziduală. Antisepticele folosite
pentru spălarea mâinilor sunt clorhexidină (2-4%) cu alcool izopropilic 4%, povidonă-iodă (7,5–
10%), paraclorometaxilenol (2%) și hexaclorofen. Cremele pentru mâini pe bază de alcool,
folosite ca produse antiseptice sunt cele mai eficiente pentru reducerea numărului de germeni de
pe mâinile persoanelor ce lucrează în spitale sau cabinete. Săpunurile antiseptice și detergentii
sunt urmatoarele cele mai eficiente produse pentru menținerea igienei mâinilor. Uscarea este, de
asemenea, esențială parte a procesului de igiena a mainilor. Trebuie folosite prosoape moi de
hârntie de unică folosință de calitate. [13] Îmbunătățirea igienei mâinilor este o acțiune
importantă pentru a atinge obiectivele pacienților în toate unitățile spitalicești, cu precădere în
cabinetele de medicină dentară. Metodele tradiționale de spălare prechirurgicală a mâinilor
implică spălarea cu perii și soluții antimicrobiene pentru 3-5 min. [14]
Clinicienii ar trebui să se spele pe mâini fie cu săpun, fie cu o soluție antimicrobiană
pentru mâini la începutul zilei de lucru. Mâinile trebuie, de asemenea, spălate atunci când sunt
murdare vizibil, după ce au fost contaminate, înainte de punerea mănușilor și după îndepărtarea
mănușilor, iar dacă mănușile au sunt fisurate, acestea trebuie îndepărtate și igiena mâinilor
trebuie repetată. Eficacitatea igienei mâinilor poate fi redusă atât prin prezența bijuteriilor, cât și
a unghiilor artificiale. Unghiile lungi sau artificiale, precum și inelele fac mai dificilă punerea și
îndepărtarea mănușilor și fac mai probabile ruperea mănușilor. În plus, numărul de bacterii este
mai mare la mâinile cu unghii lungi sau artificiale și la unghiile cu lac șters. Prin urmare, se
recomandă păstrarea unghiilor nelustruite și scurte, cu margini rotunjite, pilite. Prin urmare,
purtarea de bijuterii de mână în timp ce se asigură îngrijirea dentară de rutină este puternic
descurajată și interzisă în timpul procedurilor chirurgicale.

Soluții chirurgicale de antisepsie a mâinilor

a. Scruburile apoase sunt soluții pe bază de apă care conțin ingrediente active care sunt
utilizate în timpul scruburilor tradiționale pentru mâini. Cele mai frecvente soluții
conțin gluconat de clorhexidină sau povidoneiodă. Spălarea implică umezirea
mâinilor și antebrațelor cu apă, aplicarea sistematică a unei soluții de scrub apos
folosind fie mâini, fie bureți, clătirea sub jet de apă și apoi repetarea procesului.
b. Soluțiile pe bază de alcool sunt folosite pentru a efectua o „frecare cu alcool”.
Profesioniștii din domeniul sănătății aplică soluția pe mâinile uscate și apoi le freacă
sistematic înainte de a lăsa soluția să se evapore. Frecțiile cu alcool nu necesită apă
pentru aplicare. Unele soluții de frecare cu alcool conțin agenți antiseptici activi
suplimentari.
c. Alcoolii au un efect rezidual redus sau deloc, iar concentrația, mai degrabă decât tipul
de alcool, este considerată a fi cea mai importantă în determinarea eficacității
acestuia. Produsele cu alcool sunt de obicei disponibile în preparate cu 60% până la
90% și sunt eficiente împotriva unei game largi de bacterii gram-pozitive și
gramnegative, mycobacterium tuberculosis și multe virusuri fungice. Cei trei alcooli
principali utilizați sunt etanolul, izopropanolul și n-propanolul, iar unele frecări pot
conține un amestec al acestora. În comparație cu alte produse antiseptice obișnuite,
alcoolul este asociat cu cea mai rapidă și mai mare reducere a numărului de microbi,
dar nu îndepărtează murdăria de suprafață. deoarece nu contine agenti tensioactivi sau
are actiune de spumare. Soluțiile pe bază de alcool conțin de obicei (dar nu
întotdeauna) ingrediente active suplimentare pentru a combina efectul bactericid rapid
al alcoolului cu o activitate chimică mai persistentă. [15]
d. Iodul a fost în mare parte înlocuit cu iodofori, deoarece iodul provoacă iritații și
decolorarea pielii. Iodoforii sunt compusi din iod elementar, iodură sau triiodură și un
purtător polimer cu greutate moleculară mare.
e. Clorhexidina. Este o biguanida eficienta impotriva bacteriilor gram-pozitive,
gramnegative, virusurilor si drojdiilor lipofile, nesporicide. Aceasta are o actiune de
lunga durata deoarece se ataseaza de stratul cornos a pielii. [16]
f. Compuși cuaternari de amoniu. Alchil-clorura de benzalconiu este cea mai
utilizată. Este bacteriostatic, fungistatic și microbicide la concentratii mari. Are o
activitate mai mare împotriva bacteriilor grampozitive decât gram-negative și
activitatea sa este slabă împotriva micobacteriilor și ciupercilor. Are o activitate
foarte bună împotriva virusurilor lipofile.
g. Hexaclorofenen. Hexaclorofenul este un compus halofenol. Este o acțiune lentă
h. antiseptic care formează o peliculă peste piele. Filmul păstrează proprietăți
bacteriostatice și este eficient împotriva bacteriilor grampozitive, dar este mai puțin
 eficient cu bacteriile și ciupercile gram-negative. Un raport de toxicitate la nou-
născuți a condus la limitarea utilizării, iar astăzi, hexaclorofenul a fost în mare parte
înlocuit cu triclosan.
i. Triclosan. Triclosanul (2,4,4’-triclor-2’-hidroxidifenil eter) a fost încorporat în
detergenți (0,4% până la 1%) și alcooli (0,2% până la 0,5%) utilizat pentru antisepsia
igienică și chirurgicală a mâinilor sau dezinfecția preoperatorie a pielii. Inhibă
stafilococii, coliformii, enterobacterii și o gamă largă de flora intestinală și cutanată
gram-negativă. Majoritatea tulpinilor de pseudomonas sunt rezistente, iar triclosanul
are doar activitate corectă împotriva mycobacterium tuberculosis și activitate slabă
împotriva ciupercilor.
j. Cloroxilenol. Este un compus fenolic cu un substitut halogenat. NU acționează la fel
de rapid ca cea a clorhexidinei sau iodoforilor și prezintă o activitate reziduală scurtă.
[17]
Cu toate acestea, astfel de soluții sunt aplicate folosind a perie sau burete, ducând la
deteriorarea pielii, vărsare excesivă a straturilor superficiale ale pielii și tăieturi microscopice pe
piele suprafata. Pielea deteriorată poate găzdui microorganisme și provoacă răspândirea
infecțiilor.
Spălarea simplă a mâinilor elimină majoritatea bacteriilor tranzitorii ale pielii, în timp ce
antisepsia mâinilor inhibă și creșterea bacteriilor rezidente, reducând astfel riscul de SSI.
Caracteristicile unui antiseptic ideal ar fi: acțiune imediată, persistentă (care durează mai multe
ore), activitate cumulativă (expunerea repetată asigură o inhibare sporită a creșterii bacteriene),
spectru larg de activitate și utilizarea în siguranță de către personalul din sala de operație. [18]
Scrubul chirurgical al mâinilor se efectuează preoperator pentru a elimina flora tranzitorie
și pentru a reduce flora rezidentă a mâinilor. Periajul mâinilor și antebrațelor în timpul spălării
chirurgicale a mâinilor poate duce la dezvoltarea infecției la nivelul locului chirurgical (SSI),
ducând la erupție cutanată și abraziune. SSI și ghidurile de igiena a mâinilor oferă diverse
recomandări despre metodele și durata spălării chirurgicale a mâinilor. Spălarea chirurgicală a
mâinilor este acțiunea de spălare a mâinilor preoperator pentru a elimina flora tranzitorie și a
reduce flora rezidentă a mâinilor. Implementarea eficientă a acestei metode ușoare și ieftine de
prevenire a infecției este crucială pentru a preveni transferul infecțiilor asociate asistenței
medicale. Antisepsia chirurgicală a mâinilor are ca scop prevenirea infecțiilor la nivelul locului
chirurgical (SSI) cauzate de microorganisme de pe mâinile echipei chirurgicale. În ciuda faptului
că exfolierea chirurgicală a mâinilor este o cerință, nu există un protocol standard privind
metodele și durata scrubului în ghidurile clinice și există variații în practica scrubului chirurgical.
[19]În 2018, ghidurile OMS au raportat o deficiență în literatura de specialitate cu privire la
impactul duratei și metodei de spălare chirurgicală a mâinilor asupra SSI. [2]
Au fost descrise două metode chirurgicale majore de antisepsie a mâinilor, spălarea
tradițională a mâinilor(rubbing) și frecarea mâinilor (scrubbing). Spălarea mâinilor implică
adăugarea de dezinfectant concentrat la curățarea mâinilor cu apă, în timp ce frecarea mâinilor
folosește ingrediente active pe bază de alcool pentru a dezinfecta mâinile fără a fi spălate sub apă
curentă. Frecarea mâinilor a fost folosită de mult timp de SUA și Europa continentală pentru
antisepsia chirurgicală a mâinilor. De fapt, deoarece metoda a primit în prezent o popularitate
crescândă în restul lumii, datorită necesității unui timp total de antisepsie mai scurt și a unui efect
mai mic asupra incidenței intoleranței cutanate. Cu toate acestea, nu este clar dacă această
metodă are același efect asupra antisepsiei în ceea ce privește eliminarea agenților patogeni ca
spălarea tradițională a mâinilor.
 Perioada pandemică a impus măsuri mai drastice de antisepsie. Caracteristicile
fiziopatologice ale sindromului COVID-19, transmisibilitatea particular de SARS-CoV-2 îi fac
pe stomatologi și pe toți lucrătorii stomatologici foarte expuși la un risc de infecție. Eficient
procedurile de igienizare combinate cu utilizarea corectă a EIP pot reduce semnificativ
probabilitatea a SARS-CoV-2 fiind transmisă în timpul practicii stomatologice. Mai mult, acest
virus este un invizibil și inamic extrem de furtun care poate fi transmis în mai multe moduri.
Distanțare socială, comportament correct reguli, un schimb de aer adecvat al tuturor cabinetelor
stomatologice/clinicilor, sterilizare validată a instrumentelor, și protocoalele de igienizare a
suprafețelor, pot reduce riscul de răspândire a SARS-CoV-2, dar nu de resetare. [20]
Spălarea chirurgicală a mâinilor (scrubbing) este o procedură care trebuie efectuată
înainte de efectuarea unei proceduri chirurgicale pentru a reduce riscul de infecție a locului
chirurgical (SSI). În special în spitale, sala de operație trebuie să stabilească procedurile standard
de operare (SOP) în ceea ce privește utilizarea antisepticelor pentru spălarea chirurgicală a
mâinilor (scrubbing). Standardul de serviciu este de a servi drept referință pentru medici și
asistente din sala de operație în timpul spălării chirurgicale a mâinilor (scrubbing). POS care se
îndreaptă în direcția corectă trebuie să fi fost menționat în literatura de specialitate și în studii
recente care se concentrează pe siguranța pacientului pentru a preveni apariția infecției la locul
chirurgical (ISS). Pe baza rezultatelor revizuirii sistematice, se poate considera că utilizarea
antisepticelor este cea mai eficientă în îndeplinirea POS. Există trei antiseptice care pot fi
folosite pentru a reduce numărul de microorganisme de pe mână. Acestea sunt alcool
clorhexidină, clorhexidină și providonă iod. Prin evaluarea sistematică, autorii au identificat și
comparat cele trei antiseptice și care dintre ele a fost mai eficient de utilizat. Al treilea antiseptic,
alcoolul clorhexidin, este cel mai eficient în utilizare și trebuie luat în considerare din cauza cât
de eficient și eficient este în ceea ce privește funcționalitatea și prețul. În plus față de utilizarea
cremelor pentru mâini cu alcool, s-a dovedit a fi eficient. Timpul necesar pentru spălarea
mâinilor nu este prea mare (2 minute) iar costul este mai accesibil. [21]
Practica eficientă a igienei mâinilor rămâne una dintre cele mai utile instrumente de
prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale, infecții încrucișate și răspândirea rezistenței
antimicrobiene. Subiectul spălării mâinilor este o problemă înșelător de complexă, iar
conformitatea este afectată de o serie de factori, inclusiv cunoștințele exacte, tehnica corectă de
decontaminare, factorii umani, mediul și conducerea eficientă. Pandemia COVID-19 a subliniat
importanța unei practici eficiente de igiena a mâinilor. Cu toate acestea, este important de
subliniat că personalul medical ar trebui să mențină standardele de igienă a mâinilor în orice
moment, nu doar în circumstanțe dificile. [22]
Orientările anterioare au sugerat că 10 minute este timpul ideal de dezinfecție și 10
minute de spălare a mâinilor preoperatorie s-a considerat a fi necesare pentru a reduce rata de
infecție a locului chirurgical (SSI). Cu toate acestea, studiile ulterioare au demonstrat că nu a
existat nicio diferență între grupurile de 5 minute și 10 minute. [23]
În concluzie, ultimii 20 de ani au adus schimbări în recomandările și ghidurile pentru
îngrijirea mâinilor pentru profesioniștii din domeniul sănătății. Cercetarea și dezvoltarea de noi
produse și tehnici pot părea să fi complicat procesul de igienă a mâinilor, dar principiul
fundamental rămâne: igiena mâinilor este cea mai importantă măsură importantă pentru
reducerea riscului infectii. Mâinile contaminate continuă să fie un mod de transmitere a infecției
în timpul îngrijirii pacientului și o igiena eficientă a mâinilor protejează atât pacienții, cât și
membrii echipei. Cu toate că multe produse sunt disponibile pentru îngrijirea mâinilor, este
recomandat ca persoanele din domeniul sănătății să folosească produse care sunt fabricate pentru
a fi utilizate strict pentru domeniul medical. Toți membrii echipei stomatologice ar trebui să fie
instruiți asupra importanței unei igiene adecvate a mâinilor, deoarece este esențială pentru
succesul oricărui program de control al infecțiilor. Astfel, scopul principal al spălării chirurgicale
a mâinilor în spital este elimina transmiterea microorganismelor patogene către pacienți.

Bibliografie
[1] R. Mukherjee și M. Parik, „Achieving Perfect Hand Washing: an Audit Cycle with Surgical
Internees,” Indian J Surg, 2021.
[2] W. H. O. (WHO), „Global guıdelines for the prevention of surgical,” 2018.
[3] P. M. Nthumba, „Effective Hand Preparation for Surgical Procedures in Low- and Middle-Income
Countries,” Surgical Infections, 2020.
[4] T. Vermeil, A. Peters, C. Kilpatrick și D. Pires, „Hand hygiene in hospitals: anatomy of a
revolution,” Journal of Hospital Infection, 2019.
[5] J. Gammon și J. Hunt, „The neglected element of hand hygiene - significance of hand drying,
efficiency of different methods and clinical implication: A review,” Journal of Infection Prevention,
2019.
[6] D. Fry, „Operating Room Hand Preparation: To Scrub or to Rub?,” SURGICAL INFECTIONS, 2019.
[7] D. M. Berceanu Văduva și M. Rădulescu, Infecții asociate asistenței medicale, Timișoara:
Editura ,,Victor Babeș", 2020.
[8] M. Hque, M. Sarteli și B. Abu, „Health care-associated infections - an overview,” INFECTION AND
DRUG RESISTANCE, 2018.
[9] N. Lotfinejad, A. Peters și E. Tartari, „Hand hygiene in health care: 20 years of ongoing advances
and perspectives,” The Lancet Infectious Diseases, 2021.
[10] M. D. Hillier, „Using effective hand hygiene practice to prevent and control infection,” Nurs Stand
35, 2020.
[11] S. Diefenbacher și J. Keller, „On the Role of Habit in Self-Reported and Observed Hand Hygiene
Behavior,” APPLIED PSYCHOLOGY-HEALTH AND WELL BEING, 2020.
[12] F. Huang, M. Armando, S. Dufau și O. Florea, „COVID-19 outbreak and healthcare worker
behavioural change toward hand hygiene practices,” JOURNAL OF HOSPITAL INFECTION, 2021.
[13] W. Feng, S. Lin și D. Huang, „Surgical hand rubbing versus surgical hand scrubbing: Systematic
review and meta-analysis of efficacy,” JOURNAL OF HOSPITAL INFECTION, 2019.
[14] H. YH, Y. Wang și E. Loh, „Antiseptic efficacies of waterless hand rub, chlorhexidine scrub, and
povidone-iodine scrub in surgical settings: a meta-analysis of randomized controlled trials,”
JOURNAL OF HOSPITAL INFECTION, 2019.
[15] S. Akita, M. Fujioka și J. Tanaka, „Effects of Hand Hygiene Using 4% Chlorhexidine Gluconate or
Natural Soap During Hand Rubbing Followed by Alcohol-Based 1% Chlorhexidine Gluconate
Sanitizer Lotion in the Operating Room,” ADVANCES IN WOUND CARE, 2021.
[16] R. Vallejo, D. Fernandez și L. Cervera, „Effectiveness of surgical hand antisepsis using chlorhexidine
digluconate and parachlorometaxylenol hand scrub Cross-over trial,” MEDICINE, 2018.
[17] J. M. Boyce, „Best products for skin antisepsis,” AMERICAN JOURNAL OF INFECTION CONTROL,
2019.
[18] G. A. D. I. T. C. P. M. V. E. Izaguirre A, „Surgical hand antisepsis: experimental study.,” Annals of
 surgical treatment and research, 2018.
[19] E. A. Parlak, E. Iigun, A. Albay și O. Bedir, „Impact of methods and duration of surgical hand scrub
on bacterial count: A randomized controlled trial,” American Journal of Infection Control, 2021.
[20] A. Amato, M. Caggiano, M. Amato, G. Moccia, M. Capunzo și D. C. Francesco, „Infection Control in
Dental Practice During the COVID-19 Pandemic,” Int J Environ Res Public Health, 2020.
[21] H. &. S. T. &. M. M. &. M. N. Widodo, „Effectiveness of Surgical hand Washing with Chlorhexidine,
Providone iodine and Alcohol on Reducing the Microorganisms on the Hands: A Systematic
Review,” Jurnal Ners, 2020.
[22] M. D. Hiller, „Using effective hand hygiene practice to prevent and control infection,” Nurs Stand,
2020.
[23] L. Croke, „Recommended practices for surgical hand antisepsis,” AORN, 2019.