15 IANUARIE

ZIUA
CULTURII
NAȚIONALE
Mihai Eminescu, 1884-1885, portret realizat de Nestor Heck

MIHAI EMINESCU,
PREOCUPĂRI INEDITE
MIHAI EMINESCU - PROFESOR SUPLINITOR DE GEOGRAFIE ȘI STATISTICĂ
Cu prilejul Zilei culturii naționale și nu în ultimul
rând cu ocazia celebrării a 172 de ani de la
nașterea marelui poet Mihai Eminescu, suntem
bucuroși să onorăm memoria poetului nostru
național, amintind că alături de activitatea
publicistică și geniul său literar, acesta s-a
intersectat cu domeniul statisticii, un domeniu
nou dar pe care îl va trata cu mare seriozitate și
profesionalism având în vedere responsabilitatea de lui Mihai Eminescu la sociologia Spre exemplu, Eminescu indică spre manifestul poetului că acesta milita
a educa o generație foarte tânără de elevi. elitelor”, afirmă că Eminescu era statistica importului și a exportului pentru o reformă a clasei conducătoare
un fin observator al realităţilor de grâne din anul 1879 publicate cât și pentru o manevrare corectă a
sociopolitice din vremea sa, în „Monitorul oficial” de la acea cifrelor statistice.
remarcând preeminenţa criteriilor vreme. Cifrele statistice indicând
Mihai Eminescu a predat statistica la informale, netransparente, cliente- următoarele: Regretatul profesor de „Finanțe și
clasa a V-a. Mai exact, Eminescu s-a lare în selecţia şi numirea în funcţiile Import................ 254 482 629 l. 95b. Asigurări” la Universitatea „Alexandru
ocupat de elementele componente de conducere, în detrimentul Esport ................. 238 650 006l. 86b. Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Științe
ale „statisticii social-economice, valorii întruchipată de pregătirea Diferență ............. 15 832 623 l. 9 b. Economice, Ioan Burduja (1911-1985)
și de ramură, cât și de sistemul de profesională, ataşamentul faţă într-unul dintre articolele sale alocă o
indicatori și metodele statistice, de interesul naţional, dedicaţia Eminescu atrage atenția guvernării secțiune intitulată „Mihai Eminescu
de statistica demografică căreia i-a pentru rezolvarea problemelor de atunci că strict în baza cifrelor profesor suplinitor de geografie și
acordat o atenție deosebită, statistica cu care se confruntă cei mulţi: statistice „au ieșit din țară aproape 16 statistică la Iași”, în care subliniază
agricolă, industrială, financiară, „..Pretutindeni, în administraţie, în milioane mai mult decât au intrat”. intersecția mai puțin cunoscută a
statistica comerțului exterior, balanța finanţe, în universităţi, la Academie, Concluzia nu era alta decât aceea că poetului cu domeniul statisticii. Astfel,
comericală etc.” Trebuie subliniat în corpurile de selfgovernment, pe „balanța comercială” a României la profesorul Burduja afirma: „activitatea
faptul că Eminescu nu se considera jilţurile de miniştri, nu întâlnim în acea dată era destul de îngrijorătoare. didactico-pedagogică desfășurată de
pe sine un statistician prin definiție, mare majoritate decât, iarăşi şi iarăşi, Mai mult, Eminescu face o simplă Mihai Eminescu ca profesor suplinitor
ci a avut mai degrabă preocupări acele fizionomii nespecializate, comparație statistică între cifrele la școala comercială din Iași, catedra
economice și statistice pe care în baza aceeaşi protoplasmă de postulanţi, guvernului de atunci și a guvernului de geografie și statistică este mai
experienței mai sus amintite și-a dorit de reputaţii uzurpate, care se anterior. Concluzia era grăitoare de puțin cunoscută. Mai mult, profesorul
să le aprofundeze și să le înțeleagă. Fapt grămădeşte înainte în toate şi care la sine: „Țara deci exportă pentru Burduja afirmă că acest amănunt mai
ce reiese și din scrisoarea către bunul tratează c-o egală suficienţă toate 71 991 267 lei mai puțin decât sub puțin știut despre Eminescu, „a fost
său prieten, Al. Ghibici Răvneanu ramurile administrative publice” guvernul trecut, abstracție fâcând trecut sub tăcere”.
căruia îi scria următoarele: „...am mai (Timpul, 12 noiembrie 1880). că rămâne și în deficit în privința
încăput fără voie într-o belea greu de balanței comerciale cu 16 milioane În concluzie, aplicând cu conști-
descurcat. Fiind vacante mai multe Așadar, în revista „Timpul” (1880), aproape. Cu toate acestea națiunea e inciozitate și creativitate metodele
catedre la școala comercială, cerusem Eminescu a cutezat să confrunte înfloritoare, mare și glorioasă pentru... pedagogice în activitatea sa didactică,
suplinirea istoriei. Dar catedra aceasta clasa politică a vremii care potrivit că patrioții sînt la guvern! Iată soarta Eminescu dovedește din nou geniul
dându-se altuia, m-a însărcinat pe Mihai Eminescu, 1869 criticilor poetului, refuza realitatea țărilor ce se lasă amăgite prin fraze.” creator ce-l caracteriza chiar și în
mine cu geografia și statistica, cu un condițiilor sociale ascunzându-le Concluzia amară a poetului național, era domenii total noi precum statistica.
program foarte încărcat, obiect care în spatele vorbelor frumoase. aceea că în dorința de a lăuda progresul Nu întâmplător, sub acest aspect
are inconvenientul că n-ai cărți în se poate înțelege faptul că Eminescu de încurcată și îngrămădită, încât ar Drept urmare, mergând pe ideea că economic, guvernarea folosea cifrele marele Nicolae Iorga avea să afirme
esență pentru studierea statisticii...iar și-a dorit să se documenteze cu privire trebui un an sau doi pentru a introduce cifrele nu mint, Eminescu apelează statistice în mod eronat: „falisificarea despre geniul eminescian că „și cele
el însuși consistă dintr-un dicționar la metodele de lucru ale statisticii, dar orânduială în acest chaos ereditar.” la indicatorii statisticii oficiale și explicarea strîmbă a statisticei nu mai mici însemnări ale lui Eminescu
de mii de nume proprii și de cifre datele bibliografice erau greu de găsit: Ciprian Iftimoaei (2021) într-un pentru a-și argumenta observațiile schimbă cu nimic realitatea lucrurilor.” merită a fi culese căci slujesc la
statistice.” De asemenea, din scrisoare „cât despre onorata bibliotecă, e atât aritcol referitor la „contribuția îndreptate înspre guvernarea vremii. În consecință, se poate desprinde din educația națională”.
Facsimil din articolul “Mihai Eminescu profesor suplinitor de geografie şi statistică la Iaşi” - autor dr. Ioan Burduja

Scrisoarea semnată de Mihai Eminescu transmisă către bunul său

prieten, Al. Ghibici Răvneanu, la 20 octombrie 1884
Sursă foto: Arhivele Naţionale Iaşi

Colectiv redacţional:
Agnos HERȚELIU
Institutul Naţional de Statistică
Flavius Cristian ZAHARIA
Arhivele Naţionale Iaşi
Ciprian IFTIMOAEI
Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi
Bogdan PĂTĂRLĂGEANU
Institutul Naţional de Statistică
Bogdan DRĂGHIA
Institutul Naţional de Statistică