BAZELE CONTABILITĂŢII – Seminar 2 1

Dubla înregistrare a elementelor poziţiei financiare şi performanţelor întreprinderii

Necesitatea contului
Dubla înregistrare a elementelor poziţiei financiare şi performanţelor întreprinderii este o consecinţă a dublei reprezentări a
acestora şi ea este realizată cu ajutorul contului şi ea presupune că orice operaţiune care afectează resursele controlate de
întreprindere să fie reflectată prin intermediul a cel puţin două conturi.

Legătura dintre dubla înregistrare cu dubla reprezentare este dată de legătura dintre bilanţ şi cont: ambele reflectă existenţele
de elemente ale poziţiei financiare şi performanţelor întreprinderii, adică conturile preiau existenţele din bilanţ, reflectă
modificările determinate de operaţiunile economice realizate şi apoi transmit în bilanţ existenţele în urma acestor modificări.

Elementele contului D (Debit) „Simbol şi denumire cont” C (Credit)

a) Denumirea contului; SId (Sold iniţial debitor) SAU SIc (Sold iniţial creditor)
b) Explicaţia sumei înregistrată în (N11) S11 S21 (N21)
cont; (N12) S12 S22 (N22)
c) Debitul şi creditul contului; ... ... ... ...
d) Rulajele contului; (Numărul operaţiunii) (Numărul operaţiunii)
e) Totalul sumelor contului; (Sume debitoare) (Sume creditoare)
f) Soldul contului. Rd (Rulaj debitor) Rc (Rulaj creditor)
TSd (Total sume debitoare) TSc (Total sume creditoare)
SFd (Sold final debitor) SAU SFc (Sold final creditor)

Formula contabilă
Modificările reprezentate de o operaţiune economică sunt reflectate concomitent în debitul unui cont respectiv în creditul altui
cont. Legătura creată între cele două conturi poartă denumirea de corespondenţa conturilor.

Pentru redactarea corespondenţei conturilor contabilitatea utilizează formula contabilă care are următoarele componente:
a) contul sau conturile corespondente debitoare (care se debitează) care sunt trecute în partea stângă a semnului „=”;
b) contul sau conturile corespondente creditoare (care se creditează) care sunt trecute în partea dreaptă a semnului „=”;
c) semnul „=” care reprezintă egalitatea dintre sumele înscrise în conturile corespondente;
d) suma sau sumele cu care se debitează respectiv creditează conturile corespondente.

Modul de redactare propriu-zisă a formulei contabile diferă în funcţie de documentul pe care se scrie respectiv în funcţie de
reglementările sau cutumele existente în fiecare sistem contabil, dar varianta cea mai utilizată de autorii lucrărilor de specialitate
este următoarea:
„Cont X” = „Cont Y” Suma
Dacă la elementele formulei contabile mai sunt adăugate elementele de mai jos:
 data la care a avut loc operaţiunea economică înregistrată prin formula contabilă respectivă;
 documentul/documentele justificative care au stat la baza înregistrării în contabilitate;
 explicaţia descriptivă a operaţiunii economice realizate, se obţine articolul contabil.

Analiza contabilă
Analiza contabilă este utilizată pentru stabilirea formulei contabile în cazul operaţiunilor economice care trebuie înregistrate în
contabilitate. Analiza contabilă porneşte de la cercetarea documentelor justificative în care sunt consemnate operaţiunile
economice şi se încheie la stabilirea formulei contabile aferente parcurgând următoarele etape strict succesive:
1. Stabilirea naturii operaţiunii economice
2. Stabilirea influenţelor operaţiunii economice asupra poziţiei financiare şi/sau performanţelor într.
3. Stabilirea conturilor corespondente
4. Aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor
5. Întocmirea formulei contabile

Contabilitatea capitalurilor
Contabilitatea capitalului social, primelor legate de capital şi a rezervelor

Titular curs: Lect. univ. dr. Sorin Achim 1

Asistenţi: Asist. univ. drd. Andreea Cîrstea, Asist. univ. drd. Victor Müller www.econ.ubbcluj.ro/victor.muller
BAZELE CONTABILITĂŢII – Seminar 2 2

Contabilitatea capitalului social, a primelor legate de capital şi a rezervelor se conduce cu ajutorul conturilor
din grupa 10 „CAPITAL ŞI REZERVE” a cărei structură de conturi este:
101 „Capital”
1011 „Capital subscris nevărsat”
1012 „Capital subscris vărsat”
1015 „Patrimoniul regiei”
1016 „Patrimoniul public”
104 „Prime legate de capital”
1041 „Prime de emisiune”
1042 „Prime de fuziune/divizare”
1043 „Prime de aport”
1044 „Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni”
105 „Rezerve din reevaluare”
106 „Rezerve”
1061 „Rezerve legale”
1063 „Rezerve statutare sau contractuale”
1065„Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din
reevaluare”
1068 „Alte rezerve”
109 „Acţiuni proprii”
1091 „Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt”
1092 „Acţiuni proprii deţinute pe termen lung”

AP1. Mai multe persoane fizice şi/sau juridice hotărăsc constituirea unei societăţi comerciale pe acţiuni cu un capital social
subscris de acţionari în sumă de 100.000 lei. La subscriere fiecare acţionar depune în contul curent al societăţii partea de capital
la care s-a angajat.

AP2. Societatea comercială S.C. FINCONT S.A. are următoarea situaţie financiară la începutul exerciţiului financiar curent: capital
social 2.000.000 lei divizat în 20.000 de acţiuni, alte rezerve 100.000 lei, materii prime 50.000 lei, disponibilităţi în conturile
bancare 2.000.000 lei şi disponibil în casierie 50.000 lei. Adunarea Generală a Acţionarilor (A.G.A.) aprobă majorarea capitalului
social prin emisiunea a 4.600 noi acţiuni din care:
a) 1.000 acţiuni sunt distribuite gratuit acţionarilor pentru încorporarea în capital a altor rezerve în sumă de 100.000 lei;
b) 3000 acţiuni sunt acordate unui acţionar care aduce ca aport un mijloc de transport (valoarea de aport de 360.000 lei);
c) 600 acţiuni sunt subscrise de acţionari la valoarea de emisiune de 120 lei/acţiune şi încasate integral la subscriere.

AP3. Societatea comercială S.C. SERVAUDIT S.A. are următoarea situaţie financiară la începutul exerciţiului financiar curent:
capital social 10.000 lei divizat în 2.000 de acţiuni şi disponibilităţi în conturile bancare 10.000 lei. Adunarea Generală a
Acţionarilor (A.G.A.) aprobă diminuarea capitalului social prin următoarele operaţiuni:
a) retragerea unui acţionar care deţine 1.000 acţiuni, contravaloarea acţiunilor retrase decontându-i-se prin virament bancar;
b) răscumpărarea a 200 acţiuni cu plata pe loc, prin virament bancar, cost de achiziţie 5,1 lei/acţiune şi anularea lor.

Contabilitatea creditelor bancare pe termen lung şi a dobânzilor aferente

Contabilitatea creditelor bancare pe termen lung şi a dobânzilor aferente se conduce cu ajutorul unor conturi din grupa 16
„ÎMPRUMUTURI ŞI DATORII ASIMILATE” a cărei structură de conturi este:

162 „Credite bancare pe termen lung”

1621 „Credite bancare pe termen lung”
1622 1622 „Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenţă”
1623 „Credite externe guvernamentale”
1624 „Credite bancare externe garantate de stat”
1625 „Credite bancare externe garantate de bănci”
1626 „Credite de la trezoreria statului”
1627 „Credite bancare interne garantate de stat”
168 „Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate”
1682 „Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung”

AP4. O întreprindere a cărui capitalul social este de 50.000, având datorii faţă de furnizori de 20.000 şi dispunând de
disponibilităţi în conturi bancare de 30.000 şi creanţe faţă de clienţi de 40.000 lei, primeşte la data de 01.05.N un credit bancar în
sumă de 240.000 lei cu scadenţa la data 01.05.N+1. În prima zi lucrătoare a fiecărei luni calendaristice (cu excepţia lunii mai
Titular curs: Lect. univ. dr. Sorin Achim 2
Asistenţi: Asist. univ. drd. Andreea Cîrstea, Asist. univ. drd. Victor Müller www.econ.ubbcluj.ro/victor.muller
BAZELE CONTABILITĂŢII – Seminar 2 3
exerciţiul financiar N) întreprinderea rambursează o tranşă din creditul primit în sumă de 20.000 lei şi plăteşte dobânda aferentă
de 7.200 lei (considerată în sumă egală pentru fiecare lună pentru simplificarea modului de rezolvare).

Titular curs: Lect. univ. dr. Sorin Achim 3

Asistenţi: Asist. univ. drd. Andreea Cîrstea, Asist. univ. drd. Victor Müller www.econ.ubbcluj.ro/victor.muller