Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al

Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Inginerie Economică și Business
Specialitatea de Business și Administrare

Lucrarea Individuală
la disciplina ETICA ȘI INTEGRITATEA ACADEMICĂ

Tema: ETICA DEZVOLTĂRII INTELIGENȚEI ARTIFICIALE

A efectuat studenta
grupei BA-211f: Ciurea Cătălina

A verificat: Cucoș Stela,

Conf. Univ., dr.

Chișinău, 2021

1
 Cuprins

1. Introducere ...................................................................................................... 3
2. Etica – sistem de principii morale.................................................................... 4
2.1. Noțiuni fundamentale ale eticii................................................................. 4
2.2. Funcțiile eticii............................................................................................ 4
2.3. Importanța studierii eticii.......................................................................... 5
3. Inteligența artificială........................................................................................ 6
3.1. Conceptul de inteligență artificială.......................................................... 6
3.2. Tipurile inteligenței artificiale.................................................................. 7
3.3. Utilizarea inteligenței artificiale............................................................... 8
4. Aspectele etice ale inteligenței artificiale....................................................... 10
5. Etica dezvoltării inteligenței artificiale........................................................... 10

Concluzii.............................................................................................................. 11
Bibliografie.......................................................................................................... 12

2
 Introducere

Există încă mult scepticism în ceea ce priveşte utilitatea eticii în tehnologie. Etica a
devenit, însă, cu atât mai necesară cu cât civilizaţia a evoluat, iar consecinţele utilizării ne-etice a
noutăţilor în domeniul tehnologic au devenit mai grave.

Ciber-etica este o abordare ce doreşte să prevină abuzul sau încălcarea drepturilor umane
ca urmare a diferitelor operaţiuni pe suport informatic, a transferului de date, protecţia demnităţii
umane, a vieţii private şi a proprietăţii intelectuale prin utilizarea reţelelor informatice.

Actualitatea temei:

În prezent, această temă este destul de importantă și revelantă, deoarece aspectele și

normele etice în utilizarea inteligenței artificiale sunt adesea încălcate, iar consecințele utilizării
ne-etice a noutăților în domeniul tehnologic au devenit mai grave.

Obiectivele generale:

 Identificarea problemei de nerespectare a aspectelor etice;

 Cercetarea conceptelor de etică și inteligență artificială;
 Studierea aspectelor etice ale inteligenței artificiale;
 Analizarea și crearea unei concluzii proprii în privința importanței eticii în dezvoltarea
inteligenței artificiale.

Structura:

Lucrarea include în primul rând, definirea conceptelor de bază a eticii și a inteligenței

artificiale, studierea aprofundată a acestora, explicarea aspectelor etice ale inteligenței artificiale
și nu în ultimul rând importanța eticii în dezvoltarea și utilizarea inteligenței artificiale în viața de
zi cu zi.

Cuvinte-cheie: etica, valori morale, lumea cibernetică, ciber-etica, inteligența artificială,

roboți, drepturile umane.

3
 Etica – sistem de principii morale

O dilema etică este o problemă morală dificilă, care implică mai multe variante de
acțiune ce se exclud reciproc și sunt egale moral.
Jane M. Durgin

Noțiuni fundamentale ale eticii

Etica reprezintă totalitatea normelor de conduită morală.

Dicţionarul explicativ al limbii române definește morala ca fiind "ansamblul

normelor de convieţuire, de comportare a oamenilor unii faţă de alţii şi faţă de colectivitate, şi a
căror încălcare nu este sancţionată de lege, ci de opinia publică".

În Dicţionarul limbii franceze morala este definită ca fiind: "ştiinţa binelui şi

răului;teoria acţiunii umane în calitatea ei de a fi supusă datoriei şi având ca scop binele;
ansamblulde reguli de conduită considerate de o manieră absolută". La baza moralei stau
principiile:demnităţii, responsabilităţii, libertăţii, solidarităţii, dreptăţii şi carităţii. Unul dintre
obiectivele tradiționale ale eticii este cel de a identifica tipurile de criterii înfuncție de care putem
distinge între ceea ce este „moral” și ceea ce este „imoral”.

Cultura etica înseamnă o putere în plus pentru om – ființă relativ fragilă, care caută, se
întreabă, alege, are de luat decizii, etc. Cultura etica vine în sprijinul omului în lămurirea sa
asupra gravelor probleme, le vine în întâmpinare, dând orientarea cuvenită omului pentru
destinația către care să priveasca și pentru calea propriu-zis de urmat, astfel încât el să-și
descopere și să-și împlinească potențialul uman.

Funcțiile eticii

Misiunea eticii este aceea de a expune aspectele teoretice ale moralei precum şi aceea de
a constitui un ghid practic, real, care să canalizeze şi să amelioreze viaţa morală a societăţii.
Rolul eticii este deci, acela de a veni în ajutorul instituţiilor şi persoanelor să decidă ce este mai
bine să facă, pe ce criterii să aleagă şi care le sunt motivaţiile morale în desfăşurarea acţiunilor
lor.

Etica analizează practic vorbind, morala şi izvoarele ei. Făcând apel la raţiunea şi bunul
simţ al omului, ea încearcă să canalizeze toate eforturile umane spre IDEALUL MORAL.

4
 Unii specialişti consideră că etica nu are, ca ştiinţă, un caracter utilitar deoarece impune
nişte norme facultative vizând conduita oamenilor în societate. Realitatea însă contrazice aceste
păreri întrucât etica are pe langă funcţia sa de informare asupra unor norme de conduită morală
şi aceea de relevare a realităţii reflectate de activitatea umană în general. Prin valorile pe care le
promovează, această ştiinţă îşi aduce o importanţă contribuţie la promovarea judecăţiilor de
valoare referitoare la conduita umană, şi ne ajută să dobândim deprinderi utile în a deosebi binele
de rău. Dar să vedem care sunt funcţiile cele mai importante ale eticii:

1. Funcţia cognitivă, ea se manifestă sub trei aspecte:

- aspectul explicativ care relevă factorii cauzali, generatori ai moralei, factori legaţi
de geneză, structura, progres moral.
- aspectul descriptiv ocupat cu problemele explicite ale vieţii morale (calităţi, defecte,
vicii, virtuţi, etc.)
- aspectul analitico-sintetic cel care elaborează modele teoretice ale moralei pe baza
analizei fenomenelor legate de moralitate.
2. Funcţia educativa, legată de transpunerea în practica a unor modele morale prin
implementarea “ de facto” a unor valori în conştiinţa colectivă sau individuală.
3. Funcţia normativă este cea axiologică, cu referire la constituirea de norme morale. Ea
vine să suplinească lipsa unor norme legale prin constituirea unei “instanţe morale”.
4. Funcţia persuasivă, fiind receptată ca o rezultantă a funcţiilor normativă şi cognitivă,
urmăreşte aspectele concrete ale vieţii morale, ducând spre actul convingerii.

Importanța studierii eticii

În modernul secol XXI, economia, care înglobează mai multe ramuri - printre care
economia generală, economia naţională, business-ul, administraţia publică, etc. - şi care cuprinde
totalitatea regulilor generale, de bază ale societăţii, reglează, organizează şi uneori schimbă
sistemele de valori.

Studiul şi însuşirea tuturor regulilor etico-morale este necesar, în primul rând, pentru că
Statul de drept funcţionează pe baza acestor reguli stabilite, înrădăcinate şi recunoscute şi pe
plan internaţional. Este cunoscut totodată faptul că pe langă totalitatea caracteristicilor sale,
comportamentul are şi o bază, un miez moral, ce nu totdeauna contravine legilor şi nu cade sub
sancţiuni. Normele etice capătă accente deosebite în perioade determinate de schimbarea
împrejurărilor, în funcţie de cerinţele societăţii, în funcţie de mărimea cercurilor sociale care le
solicită şi de importanţa ce li se atribuie.

5
 Inteligența artificială
Motto:
Inteligența artificială – arta de a face computerele să se comporte ca cele din filme.

Bill Bulko

Inteligența artificială este o noțiune care a apărut încă din antichitate. În mitologia greacă, de
exemplu, se vorbește despre creațiile mecanice ale zeului Hefaistos. În folclorul evreu, golemii
sunt ființe antropomorfice animate, create din lut. Chiar și monstrul doctorului Frankenstein,
personajul principal al povestirii lui Mary Shelley, face referire la ideea de inteligență artificială,
creată de om.

Istoria inteligenței artificiale așa cum este ea percepută în ziua de astăzi – tehnologie care
gândește ca un om – începe, însă, în a doua parte a secolului trecut. Odată cu invenția
computerului digital în anii ‘40, ideea construcției unei minți artificiale, electronice, a prins tot
mai mult contur.

Bazele cercetării Inteligenței Artificiale, ca domeniu de cercetare, au fost puse în vara anului
1956, în timpul unui workshop la colegiul american Dartmouth. Ray Solomonoff, Marvin
Minsky, și John McCarthy sunt cei trei cercetători care au participat și au coordonat toate
lucrările workshopului în cadrul căruia, pe parcursul a aproape 6 săptămâni, s-au trasat liniile
care vor călăuzi cercetările în domeniul AI pentru următoarele decenii.

Conceptul de inteligență artificială

Inteligența artificială este o ramură a informaticii care se ocupă de încorporarea

comportamentului inteligent, învățare și adaptarea mașinilor/roboților.

În termeni simpli, inteligența artificială (IA) se referă la sisteme sau la mașini care imită
inteligența umană, pentru a efectua diverse activități, și care se pot îmbunătăți iterativ pe baza
informațiilor pe care le colectează. IA se manifestă într-o serie de forme. Iată câteva exemple:

 Boții de chat utilizează IA pentru a înțelege mai repede problemele clienților și pentru
a oferi răspunsuri mai eficiente;
 Asistenții inteligenți utilizează IA pentru a analiza informațiile esențiale din seturile
de date mari de text, pentru a îmbunătăți programarea;

6
  Motoarele de recomandare pot oferi recomandări automate pentru emisiunile TV, în
funcție de obiceiurile de vizionare ale utilizatorilor

Tehnologiile IA au de obicei urmatoarele caracteristici:

Procesarea simbolica – e o caracteristica esentiala a inteligentei artificiale si focalizeaza

2 elemente:
- numeric versus simbolistica – calculatoarele au fost proiectate initial pentru a
procesa numere IA se bazeaza mai mult pe abilitatea de a procesa simboluri,
- algoritmic versus simbolistic – un algoritm este constituit dintr-o succesiune de
pasi ce descriu modul de obtinere a datelor de iesire precum si de la datele de intrare.
Caracteristicile euristicile – sunt cunoaștere intuitivă sau reguli bazate pe practică
învățate din experiență. IA se ocupă cu modurile de reprezentare a cunoașterii utilizând
simboluri cu metode euristice pentru reprezentarea de informații.
Inferențiere – ca o alternativă la euristici IA include capacități de raționare care pot
construi un nivel ridicat de cunoaștere de la euristicile existente.
Învățarea mașinii – este o capacitate umană importantă. Sistemele de inteligență
artificială au un fel de capacitate de învățare mecanică ce permite sistemelor să-și
ajusteze reacția și comportamentul față de schimbările mediului exterior.

Tipurile inteligenței artificiale

În funcție de modul în care acționează sau reacționează la factori externi, Inteligența

Artificială se împarte în două tipuri principale. Primul este deja implementat în tehnologia care
ne înconjoară, în timp ce al doilea tip de AI este structurat doar teoretic.

1.Inteligență Artificială îngustă (narrow) sau slabă (weak) – este acea AI care există deja în
viața noastră: computere inteligente care au fost învățate sau au învățat cum să ducă la
îndeplinire anumite sarcini fără să fie programate în mod specific.

Asistenții virtuali cum ar fi Siri de la Apple sau Alexa de la Amazon intră în această
categorie, la fel și sistemele automate de șofat sau programele care fac recomandări de produse
în funcție de căutările tale online sau de ultimele achiziții pe care le-ai făcut. Toate aceste
sisteme pot să învețe cum să ducă la îndeplinire doar anumite sarcini – este motivul pentru care
tipul de AI este „îngust”.

7
 Pentru a înțelege mai ușor modul în care funcționează acest tip de inteligență artificială,
iată câteva dintre modurile în care este folosită:

 interpretarea imaginilor video filmate de drone;

 organizarea și păstrarea la zi a agendei de lucru;
 să răspundă la întrebări de bază ale potențialilor clienți;
 să facă rezervări online;
 să descopere și să marcheze conținut explicit în mediul online (fie că e vorba despre
fotografii, video sau text);

2. Inteligență Artificială generală sau puternică (strong) – este un tip de AI mult mai flexibil
decât cel „îngust”, caracterizat prin adaptabilitate și abilitatea de a învăța din experiență cum să
ducă la îndeplinire o paletă mult mai vastă de sarcini, unele fără nicio legătură între ele. Pe scurt,
este vorba despre un intelect flexibil care este caracteristic oamenilor, iar un exemplu concret
este computerul Skynet din seria The Terminator.

Tehnologia care poate crea Inteligența Artificială generală nu există în acest moment, iar
părerea generală a experților din acest domeniu este că vor mai trece câteva zeci de ani până la
apariția acestui tip de AI.

Utilizarea inteligenței artificiale

Iată câteva funcții pe care le folosim fără a realiza întotdeauna că sunt aplicații ale IA:

 Cumpărăturile și publicitatea online – inteligența artificială este utilizată pe scară largă

pentru a oferi internauților recomandări personalizate, pe baza căutărilor sau achizițiilor
lor anterioare, de exemplu, sau a altor tipuri de comportament online. IA are o importanță
enormă în economie, pentru optimizarea produselor, planificarea inventarelor, logistică
etc.
 Căutarea pe internet – motoarele de căutare învață din volumul imens de date introduse
de utilizatori pentru a oferi rezultate pertinente.
 Traducerea automată – software-urile de traducere, scrisă sau orală, utilizează
inteligența artificială pentru a face traducerile, dar și pentru a le îmbunătăți. Același este
și cazul altor funcții, cum ar fi subtitrarea automată.
 Locuințe, orașe și infrastructuri inteligente – termostatele inteligente învață din
comportamentul nostru pentru a economisi energie, iar dezvoltatorii orașelor inteligente
speră să controleze traficul pentru a îmbunătăți conectivitatea și a reduce ambuteiajele.

8
  Automobilele – deși vehiculele autonome nu sunt încă norma, automobilele utilizează
deja funcții de siguranță bazate pe IA. UE a contribuit, de exemplu, la finanțarea VI-
DAS, senzori automați care detectează posibilele situații periculoase și accidente.
 Inteligența artificială împotriva Covid-19 – În contextul epidemiei de Covid-19, IA
este utilizată în imagistica termică din aeroporturi și din alte locuri. În medicină, IA poate
ajuta la recunoașterea infecțiilor prin tomografia computerizată a plămânilor. De
asemenea, a fost utilizată la colectarea datelor pentru a urmări răspândirea bolii.
 Combaterea dezinformării – Anumite aplicații de IA pot detecta știrile false și
dezinformarea prin extragerea informațiilor false postate pe platformele de socializare,
căutând cuvinte senzaționale sau alarmante și identificând sursele online considerate
oficiale.

IA va transforma practic toate aspectele vieții și economiei. Iată câteva exemple.

o Sănătatea – cercetătorii studiază cum poate fi utilizată IA pentru a analiza cantități mari
de date medicale și a găsi modele care ar putea conduce la noi descoperiri în medicină și
la îmbunătățirea diagnosticării pacienților.

De exemplu, a fost creat un program de IA pentru a răspunde apelurilor de urgență, care

să recunoască un stop cardiac în timpul apelului mai rapid și mai frecvent decât dispeceratul
medical. Un alt exemplu este KConnect, cofinanțat de UE, care dezvoltă servicii de căutare de
text multilingve, pentru a ajuta oamenii să găsească cele mai relevante informații medicale
disponibile.

o Transportul - IA ar putea îmbunătăți siguranța, viteza și eficiența traficului feroviar

prin reducerea la minimum a frecării roților, maximizarea vitezei și permiterea conducerii
autonome.
o Fabricația – IA poate ajuta producătorii europeni să devină mai eficienți și să readucă
fabricile în Europa, prin utilizarea roboților în fabricație, optimizarea vânzărilor și prin
anticiparea din timp a întreținerii sau a întreruperilor în fabricile inteligente.
o Alimentația și agricultura – Inteligența artificială poate fi utilizată pentru a construi
unui sistem alimentar sustenabil în UE: IA poate asigura o alimentație mai sănătoasă prin
reducerea la minimum a utilizării îngrășămintelor, a pesticidelor și irigațiilor, precum și
prin susținerea productivității și reducerea impactului asupra mediului. Roboții ar putea
elimina plantele dăunătoare, reducând astfel utilizarea erbicidelor, de exemplu.

9
 Aspectele etice ale inteligenței artificiale

Când auzim asemenea termeni ca etica inteligenţei artificiale, pe de o parte, sau ciber-
etică, în alte contexte, ne punem firesc întrebarea ce sunt, iar după ce aflăm ne întrebăm dacă
folosesc la ceva!

Ciber-etica este o abordare ce doreşte să prevină abuzul sau încălcarea drepturilor umane
ca urmare a diferitelor operaţiuni pe suport informatic, a transferului de date, protecţia demnităţii
umane, a vieţii private şi a proprietăţii intelectuale prin utilizarea extinsă a reţelelor informatice.
Aceasta însă este numai o parte a problemei, un domeniu de actualitate, reglementat prin
directive a căror transpunere practică este monitorizată. Ceea ce afectează sau poate afecta omul
în profunzime este inteligenţa artificială autonomă utilizabilă în activitatea curentă. Sunt
instrumente care deja există şi produc efecte importante în viaţa companiilor,în transformarea
muncii de birou. Pătrundem astfel pe terenul domeniului denumit adesea “ethics of artificial
intelligence” - etica inteligenţei artificiale, denumită şi roboetică.

Ciber-etica şi etica inteligenţei artificiale, sau roboetica, sunt tratate ca domenii

distincte, deşi în esenţă sunt faţete ale aceluiaşi grup de probleme, generate de interacţiunea
personalităţii şi conştiinţei umane cu noile tehnologii. Istoria demonstrează că fiecare tehnologie
are o latură critică, având potenţialul de a crea probleme ce trebuie să fie tratate cu cea mai mare
atenţie. Pentru AI –Artificial Intelligence, riscul poate să apară din tratarea inadecvată a
aspectelor etice.

De-a lungul timpului numeroşi oameni de ştiinţă, inventatori şi vizionari, au avertizat asupra
consecinţelor dezvoltării Inteligenţei Artificiale. Omenirea ar putea să îşi creeze un succesor…
final. „Dezvoltarea unei inteligenţe artificiale complete ar putea însemna sfârşitul speciei
umane”, a declarat Stephen Hawking pentru BBC, în anul 2014. La rândul lui, celebrul Elon
Musk, fondatorul companiilor Tesla şi SpaceX, avertiza că dezvoltarea sistemelor de Inteligenţă
Artificială (AI) ar putea duce la apariţia unui „dictator nemuritor”. „Ne îndreptăm rapid spre
apariţia unei superinteligenţe artificiale care va depăşi cu mult orice inteligenţă umană. Şi cred că
acest lucru este destul de evident”, a susţinut Musk în cadrul unui documentar televizat despre
inteligenţa artificială.

Etica dezvoltării inteligenței artificiale

Există încă mult scepticism în ceea ce priveşte utilitatea eticii în tehnologie. Etica a
devenit, însă, cu atât mai necesară cu cât civilizaţia a evoluat, iar consecinţele acţiunilor ne-etice
au devenit mai grave. O tehnologie cu potenţial disruptiv, cum se spune că este inteligenţa

10
artificială, pune şi probleme etice care ne interesează pe toţi cei ce dorim să beneficiem de
avantajele ei.

Ce înseamnă o abordare etică sau, dimpotrivă, lipsită de etică? Unde este graniţa dintre
cele două? Fără să intrăm în detalii filozofice sau istorice, putem observa un lucru simplu: ceea
ce era perfect etic şi moral in antichitate, în Roma, Grecia sau China antică, nu mai este etic, ba
chiar este ilegal în zilele noastre. Comerţul cu sclavi şi utilizarea sclavilor este unul dintre acele
lucruri care au devenit monstruoase şi ilegale, cu toate că au fost perfect onorabile cu sute sau cu
mii de ani în urmă. S-a spus pe bună dreptate că nu poate fi liber acela ce posedă sclavi.

Utilizarea intensă a inteligenţei artificiale şi a bazelor de date informatizate, problemele

de securitate cibernetică, dar şi cele de etică a inteligenţei artificiale, vor deveni extrem de
importante. Cultura de firmă a unei întreprinderi cu o astfel de componenţă trebuie să se
construiască în jurul unei etici generoase, atât faţă de clienţi, cât şi între inteligenţele implicate.
Prin valori şi atitudine o astfel de firmă trebuie să aibă o “amprentă culturală” proprie în
comunitate, importantă, spre deosebire de amprenta de mediu care trebuie să fie redusă.

Concluzii

Principalele idei susţinute în cadrul acestei lucrări sunt: - Importanța studierii eticii; - Și
Aspectele etice ale Inteligenței Artificiale. Unele idei sunt bazate pe lucrările şi articolele
consultate, altele izvorâte din experienţa oamenilor renumiți care lucrează în diferite companii
internațioanale și care au adoptat politici şi proceduri corporatiste.

La finele aceste lucrări, putem concluziona faptul ca cultura etica a inteligenței artificiale
rămâne a fi una în dezvoltare, astfel încât o dată cu dezvoltarea inteligenței artificiale, cultura
etica a acestei tehnologii a devenit una destul de necesară pentru întreaga populație.

Cei care folosesc inteligența artificială zi de zi, ar trebui să știe de asemenea aspectele
etice ale acesteia și cum ar putea respecta în totaliate normele etice. Ei sunt cei care ar trebui să
fie informați despre securitatea cibernetică a datelor de caracter personal, evitarea încălcării
drepturilor uman, a transferului de date, protecţia demnităţii umane, a vieţii private şi a
proprietăţii intelectuale prin utilizarea extinsă a reţelelor informatice.

11
 Bibliografie

 ASPECTE DE ETICĂ ȊN DEZVOLTAREA ŞI UTILIZAREA INTELIGENŢEI

ARTIFICIALE ȊN REŢELELE ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE/ Dr. ing. Daniel
CRACIUN, Florin JIANU.
 https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-ecologica-din-bucureti/etica/etica-
si-morala-din/20813323
 https://administrare.info/domenii/management/286-funcţiile-eticii-şi-rolul-ei-în-societate
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Inteligență_artificială
 https://gotech.world/inteligenta-artificiala-definitie-tipuri-de-ai-cum-invata-si-ce-
aplicatii-are/
 https://www.creeaza.com/referate/informatica/Inteligenta-artificiala217.php
 https://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/society/20200827STO85804/ce-este-
inteligenta-artificiala-si-cum-este-utilizata

12