Suport Slides Alergologie Spital Clinic “Nicolae Malaxa” - Conf. dr.

Florin-Dan Popescu

Hipersensibilitatea determină simptome sau semne obiective reproductibile, iniţiate prin expunere la stimul bine definit,
care este tolerat de subiecţii normali.

Alergiile sunt reacţii de hipersensibilitate iniţiate prin mecanisme imunologice.

Alergiile pot fi mediate prin anticorpi (de obicei IgE specifice) sau prin celule ale sistemului imunitar (de obicei limfocite T)

Mare parte a reacíilor alergice sunt mediate de anticorpi care aparţin izotipului IgE, fiind denumite alergii mediate IgE (ex. rinita alergică cu
sensibilizare IgE la aeroalergene). Nu toate alergiile mediate IgE apar la indivizi atopici (ex. alergia la venin de himenoptere sau penicilină).
Bolile alergice sunt printre cele mai frecvente afecțiuni cronice și cuprind rinita alergică, rinoconjunctivita alergică, astmul, eczema/dermatita
atopică; dar și alergiile alimentare și cele la veninuri de insecte, care se manifestă deseori prin anafilaxie. Alergiile au impact negativ asupra
calității vieții persoanelor afectate, iar la nivel social provoacă costuri semnificative reflectate în utilizarea asistenței medicale, reducerea
productivității economice și impactul asupra activităților de viață de zi cu zi, inclusiv absenteism la școală sau la locul de la muncă.

În alergiile non-IgE mediate sunt implicați de obicei anticorpi IgG sau limfocite T.
Dermatita alergică de contact reprezintă un exemplu de alergie mediată celular prin limfocite T, non-IgE mediată.
Alergenele sunt antigene ce produc reacţii alergice definite ca reacţii de hipersensibilitate prin mecanisme imunologice.
Clasificarea alergenelor după accesul la sistemul imunitar se face în:
• aeroalergene - alergene aeropurtate cu surse variate, de origine animală: acarieni din praf de casă, epitelii ale animalelor de companie,
gândaci de casă, de origine fungică sau vegetală: polenuri ale unor plante anemofile, cum ar fi arbori și arbuști, graminee și buruieni;
• alergene ingerate - trofalergene sau alergene alimentare, medicamente administrate per os,
• alergene injectate - veninuri de insecte himenoptere, medicamente administrate parenteral și
• alergene de contact - metale, aditivi din cauciuc, rășini, parfumuri, cosmetice, medicamente topice etc.
Atopia este predispoziţia personală şi/sau familială (de obicei din copilărie, adolescenţă) de a deveni sensibilizat şi a produce anticorpi IgE
ca răspuns la expunerea obişnuită la alergene de mediu (care la majoritatea persoanelor nu produce răspuns IgE prelungit) şi de a dezvolta în
consecinţă simptome tipice de astm, rinoconjunctivită, eczemă.
Alergiile mediate IgE specifice la veninuri de himenoptere sau alergii medicamentoase nu necesită ca pacientul să fie atopic.
Sensibilizarea IgE este definită prin prezența anticorpilor IgE specifici detectabili, fie prin testare cutanată prick, fie prin determinarea
nivelurilor IgE specifice serice. Nu trebuie pus semn de egalitate între termenii de alergie, atopie și sensibilizare.
Hipersensibilitatea non-alergică este termen pentru hipersensibilitatea în care mecanismele imunologice nu pot fi dovedite.
Hipersensibilitatea la aspirină/alte AINS neselective COX este nealergică prin mecanisme ce implică metabolismul acidului arahidonic.
Termenul "pseudoalergie" trebuie abandonat.
Suport Slides Alergologie Spital Clinic “Nicolae Malaxa” - Conf. dr. Florin-Dan Popescu

Inflamația de tip 2 este o caracteristică majoră a alergiilor respiratorii alergice, afecțiuni alergice cele mai frecvente care sunt definite în
principal de endotipul de tip 2. Expunerea la alergene a mucoasei respiratorii declanșează cascada inflamatorie de tip 2 care produce local un
mediu dominat de citokine de tip 2, cu eozinofilie și producție specifică de IgE.

Inflamația de tip 2 se caracterizează prin prezența eozinofilelor și citokinelor de tip 2 (IL-5, IL-4 și IL-13) derivate din limfocitele Th2 și
celulele limfoide înnăscute de tip 2 (ILC2). TSLP (limfopoietina stromală timică), IL-25 și IL-33 sunt citokine alarmine secretate tipic de
celulele epiteliale care induc sau amplifică acest tip de inflamație.

Cascada inflamatorie declanșată de prezentarea alergenului de către celulele prezentatoare de antigen limfocitelor Th2 și eliberarea citokinelor
de tip 2 reprezintă etapa importantă în inflamația de tip 2 din alergiile respiratorii.
IL-5 are rol cheie în diferențierea, recrutarea, activarea și supraviețuirea eozinofilelor în inflamația alergică eozinofilică.
IL-4 și IL-13 au rol cheie în inflamația de tip 2: IL-4 are rol cheie în diferențierea limfocitelor Th2, IL-4 și IL-13 au rol în sinteza IgE și
recrutarea eozinofilelor, iar IL-13 este implicată în mai multe etape de diferențiere a limfocitelor B și disfuncția barierei epiteliale.

IgE alergen-specifice se leagă la receptorul IgE de înaltă afinitate (FcεRI) de pe celule efectoare importante, cum ar fi mastocite și bazofile,
această interacțiune fiind etapă critică cu degranulare celulară în dezvoltarea răspunsurilor alergice și implicarea unor mediatori celulari cheie.
Histamina, mediator important de fază precoce, generat de mastocitele și bazofile activate.
Cisteinil leucotrienele (LTD4, LTC4), eliberate de mastocite, eozinofile și bazofile, acționează asupra receptorilor CysLT1 și sunt implicate
atât în reacțiile inflamatorii de fază precoce, cât și în faza tardivă. Factorul de activare plachetară (PAF) este alt mediator inflamator potent.

Tratamentul farmacologic care vizează patogenia bolilor alergice implică acțiuni la nivelul mecanismelor imune complexe, inclusiv citokine
și chemokine (corticosteroizi), mediatori proinflamatori și receptorii lor (antihistaminice H1, antileucotriene) etc.
Imunoterapia alergenică constă în expunerea repetată la alergen la intervale regulate pentru a induce toleranța la alergenul specific, în
scopul reducerii simptomele și a necesarului de medicamente pentru bolile alergice mediate IgE și pentru a modifica cursul natural al bolii
Actual, imunoterapia alergenică se realizează pe cale injectabilă (uzual subcutanat) sau non-injectabilă (uzual sublingual cu înghițire).
Imunoterapia cu anticorpi monoclonali ca medicamente biologice care vizează căile inflamatorii în astm sau dermatita atopică a apărut ca
abordare stratificată modernă în tratamentul formelor severe:
• anti-imunoglobulina E anti-IgE: omalizumab (previne legarea IgE de FcRI de pe bazofile și mastocite)
• anti-citokine anti-IL-5: mepolizumab, reslizumab (previn legarea IL-5 la receptorul specific de pe eozinofile, bazofile)
• anti-receptori pentru citokine anti-IL-5Rα: benralizumab (inhibă semnalizarea IL-5 prin legarea de subunitatea α a receptorului IL-5)
anti-IL-4Rα: dupilumab (inhibă semnalizarea IL-4/IL-13 prin legarea de subunitatea α a receptorului IL-4)