Simona Cratel

Sirnona Cratel este absolventd a Liceul Nicolae

Tonitza din Bucwegti (1991) qi a Universitdlii de Arrd,
Facultatea de Design din Bucuregti (1996). Scrie din
2003 sub acest pseudonim. A publicat rom arlele Strdinii
Q006) qi Podul Q009).Nuvela Afard ploud, Alessandro
Omul cu ciocanul
i-a fost publicatd pe site-ul eCreator.ro in 2017. intre
anil 2007 -2014 a Jinut rubrica ,,Respiratie sub ap6,, la
LiterNet.
Actualmente locuieqte si lucreazd la Miinchen.

LIMES
2020
 coleclia RoMANUL ROMANESCAL SECOLWUI )o(I
Editor: MIRCEA PETEAN
Coperta: OANA STEpAN

Ajuns la matin6, Munteanu ii ftcu semn din cap lui

Popescu. Acesta iegi, merse sprc uqa din spate, deschise
portioa d ti ordonl s6 ias6 de acolo unui bdrbat chel, slab
mort, ou ufl aspeot $ers. Toli tei se indreptari solemni spre
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rominiei malul r0ului pi se oprfu5 in spatele comisarului.
CRATEL, SIMONA Dupi ce asteptarA degeaba o weme, il avzkd cl'xn
Omul cu ciocanul / Simona Cratel. - Floreqti : lncepe si vorbeascd ca qi cum ar fi diotat cuiva:
Llmes,2020 ,,Ion Florea. Cincizeci qi cinci de ani. Cnsftorit de
rsBN 978-606-799-367 -7 treizeci de ani. $ase copii, dintre care trei deja adulli 9i
821.13 5.1 mutali la
casele lor. Funcfionm in administrafa
dormitoa-relor mrmcitorilor."
,,Da,s6ffAti."
Undeva ln depirtare ldtrau niqte cAini, de parci ar fi
fdspuns unei oferse de neiertat. Coman se tltoarse spre
birbahrl adus de mililian qi il abordi brutal.
,,Cine sunt eu?"
,,Sunteti marele criminalist din Bucureqti... Or plecat
cci de la judiciar qi or vsnit cei de la omormi din IML.
Dumneavoastrd smteti qefir1 5l mare."
,,$tii de ce te afli aici?'
,,Pentru reconstituire,"
@ Simona Cratel
Coman dddu din cap mulgumit. Nu i-ar fi plScut sd fie
@ Editura Limes, penuu prezenta ediqie luat &ept altcineva.
Str. Castanilor, 3 ,,Spune-mi cum ai omorAt-o."
4o7z8o Floreqti - Cluj Munteanu iqi roti ochii in orbite cu disperare, dar c6nd
T el./ f ax: oz64 / 544\ogt 07 n / t9 4c,22
Email: edituralimes@rahoo.com
vdzu cd qoferul il privege cu coada ochiului amuza! se
www.edifuralimes.n: aduni la un loc qi privi scena cu un aer profesional.
 Bnrbatul deveni extrem de palid si incercd si
rdspturda. Dar pentru cateva secunde nu fu apt sd spuJri
ceva. Gura lui forma cuvinte mute. Apoi incepu sA bdlbAie
ceva neinteligibil. Munteanu, dqi stdtea destul de deparle,
putea simti mirosul inlepator de transpiralie proaspdti
amestecatS. cu una veche, venind putemic dinspre suspect.
Frica animalicd.
,,Ce-ai spus?", intrebi Coman aplecdndu-se spre cel
interogat.
,,N-am omorAt-o eu."
,.Dar cine?"
,,Dd un' sd qtiu? Ce-s io, Malalda?"
,,Hai nu fi obraznic! Nu uita in fala cui te afli. Nu
locuia ir blocul de care aveai griji?"
,,Ba da."
,.O stiai?"
..Sigtrl c<r stiarn. I,,u cunosc llc loirtr'i lrrrnca. Nu existii
locittar cLr citrc sii lrrr li vorbil. CLr curc sili nu li schirnbat
mlcar cilcva cLrvintc. llu stiu totul despre to!i. Nu e in
sarcina nrea sir liu inlbrmat despre cine locuieste in cdmin
qi cr-r ce se ocupi?"
,,Era fmmoasd?"
,,Pdi... da."
,,$i tdndrA... Precis o pldceai."
",Era faind f'ata. Toati lumea o plicea. Sigur. Nu numai
eu. CAnd venea de 1a serviciu, toli ieqeau brusc pe hol si
amnce gunoiul, ori sd duci niqte rufe la spdlat sau si
fumeze o ligard in fala sc[rii. Siglr c-o pl5ceam."
,,Ai vdzut-o in noaptea in care a fost omoratd?"
,Nu."
,.Unde erai?"
,,Acasd, cn so{ia si copiii. in acceaqi clidire locuiesc gi
eLr, la ultimul etaj."
locul faptei."
), t i er';ri la
..1
I r:rrrreLr solia."
."t ) krtl tiniri de doudzeci qi cinci de ani, fiirnoasd de
j)r(r, cu Lul serviciu bun ca tdnird inginerd consfiuctor,
rrrliclr si dcstcaptd brici pe deasupra, cu prieteni, veseld,
lrlirrrr tlc vialir. l'i-a lespins avansurile? Asta cred ca te-a
rrrlrrrirrt crrrrrplit. Ia zi, cAnd te-ai apropiat de ea qi ai atins-o,
tL ,r l:rr'rrl trrl:ri,. . lt rr prrs lrr punct, !i-a arltat unde !i-e locul?
I r .r .,r'. r,r t( r,l)ur( lrri ru'vi rsli-t-ta? ! Ji-a spus c[ eqti un
l''r'
{ rrrrtl il privi pc lrtltrittistnrlor, Muntciuru constati c[
;r( (:rtr irvcir oclrii plini tlc lacr-inii ;i trcurura din tot corpul.
r\poi bllblltrl rr inchis ochii si nu mai vada, ca qi cum Ei-ar
lr ,l.rri( ca sccrra ci-rrcia ii era protagonist sd nu aibd loc
rrrr rotlrlri. i;i inghilca sughilurile, ca wr om care qtie cd nu
loloscslc or-icum la nimic sa se apere.
..2i. lrli, vorbeEte, aqa a fost?"
Nu, l()vlltiifc."
Lrl,r lrr ('rrrrrrn t:l-r 1ri-r1i"r dcodati o culoare mai inchisd
rlr r,rl crr rk 1;r r,rr r :;r':rlr;rrrst: irtlr o glimasi:
l),rrrrrrrrlt, llll l{rvilll|r( A r l|t:scirzi-r-itr i-te cu domnule,
I t,,rrrrrrrl, ( orrr;rrr. Stru rIlrrrrLrlc (irrrrislrr- A;tcpt de la tine
.r,1, r.rrrrlr I :,,1r rr slile slr rtri-l spui'/"
,.Aru sprrs tot timpul adevirul."
..llr nu aud adevilul. $tii ce aud eu? Doar minciuni."
..Vi spun cum o fost, domnule. Mai mult n-am ce sd
',prrr. La pafu eram deja in picioare Ei-am trecut 1a h'eabi.
.[rs la pader, in ho1, nu era lunrini. intdi am crezut cA s-or
:rls becurile si m-am dus sd aduc altele, dar dupd ce l-am
.rL h imbat pe prirnul,
mi-arn dat seama cd erau doar
rlc;ulubate. L-am inqurubat pe al doilea la loc qi i-am spus
Ilmcii de serviciu sd-qi I'acd treaba mai departe. Ea se
ocupa deja sA spele o micA baltd de s6nge de lAngd un
 perete. $i pe perete erau urme de s6nge, m_a atenfonat ea,
dar io i-am zis sd spele tot. M-am dus ;i am adus si a doua
galeatd si am spalal impreund cu ea."
,,Exact. Ai curilat locul faptei dupd tine, ca s6 nu fii
prins."
,,Nu... staf pulinl"
,,Nu femeile de serviciu fac curat in clddire? De cAnd e
treaba administratorului?"
..Am crezut ca Nistor gi prisicaru de la eraiul unu. s_or
bdrut din nou. Se imbata si se bat. is ra!i pretini. Nu-i mai ia
nimeni in serios. De c6te ori a venit maEina milifei clin
cauza 7or? Cdte nopd albe am fEcut din cauza lor? Dar se
repetd la hfinil domne."
,,E adevdrat ci ai inlrelinut relatii sexuale cu multe
locatare din bloc?"
,,Da, e adevirat. Mi s-o pus intrebarea asta de un
milion de ori si nu am negat niciodatir."
,,EEti un pricitos. IJn albmciat."
,,E adcvirat cI rnai am o concubind din c6nd in cAnd.
dar nu lc fortcz la nimic. Avern deja 6 copii si nevasta nu
md mai primeste la ea in pat."
,,Dar c6!i ani are nevastA-ta?',
,,Pdi, patmzeci qi cinci."
,,Mai face copii lapatnneei si cinci?,,
,,Spune ci am traumatizalo cu naqterile prin care a
hecut. Cd e vina mea cd am simAnla prea a dracrl si se
prind dia mici de uterul ei uru'dupa altu', ca nebunii.-.
,,Nu srmteli pocdili? Credeam cd aqa e ldsat de la
Dumnezeu al vostru. Sd vd pui1i.,,
,,Eu stiu ce sd zic? Cred cd qi-a pierdut credinta.,,
..$i ce spur cei din biserica dcspre apucahrile
voastre?"
..Nrr rltirr, crr lu mai mergem la bisericd. Am atut
I'r,rlrlcrrrt pleir mari aco1o. Dar eu cred in continuare in
l)llrrezcu, chiar daci sunt un pacetos. $tiu ci o sA ajung
t t.lr I
..(lc-s pocailii A$tia, md Mrurtene?"
..Sur.rt o sectd creqtind, domnule comisar. Din cauza
lxrslLrrilor severe qi serviciilor divine foarte lungi ajung
rnlr'() slilrc de conr.ulsie, de aceea li se spune kernurici.
('rcrr rrl Ii capabili sd retrAiascA miracolul biblic tlait de
1'rrrrrir rrlxrstoli cre;tini, acela de a vorbi in limbi. La 50 de
t rlc tlupa invierea lui Hristos qi la 10 zile dupd inallarea lui,
lJiblia sclie cum cd: IscAndu-se vuietul ace1a, s-a adunat
rrrLrltimoa qi s-a tulburat, cdci liecare ?i auzea pe ei vorbind
irr linrba sa. In ziua cincizecimii, adici de Rusalii, Duhul
Sliint pogordse asupra apostolilor lui Hristos fbc6ndu-i sd
vorbclsci in limbi necunoscute de acestia inainte."
..llr tu poli aqa ceva, Florea? Ia vorbeqte-mi in
, lrirrt zr-r."
l l,rrcrr ii lrlrrrrcil o privire scurli qi i;i lasd privirea
lit|lr r I tl)iIniIll.
..Ai lr;rlrrl o pc lrcvrrslrr lit rit sil sl)unil cir ai fost cu ea in
rr.rlrllr irlir'' ( ':r r;lr 1i rlt.;r rrrr lrlilri.)"
.Nrr '
,.Alrrrrci ctun ai convins-o sA minti?"
..Nu mir.rle."
(irman igi scoase pachetul de Kent din buzunarul
,,r;lrrltului impecabil, pe care-l pufia cu vestd gi batisti la
picpt, ;i iqi scoase una. Dupd ce trase cAteva fumuri i-o
in ti nsc administratorului.
,.Hai, te calmeazi
1a cap. Face bine la nervi."
llzrbatul primi. Acun totul se terminase. Erau prieteni.
lil spusese ce stia. Adici nimic. Altceva nu qtia. Nu avea
crun sd stie cine o omorAse pe Camten. Iar dacd ar Ii qtiut,
 ar fi spus imediat. Carmen era o fatd frumoasd ;i bruri.
Politicoasd. Sigur ci o pllcuse. I se scurseserd ochii dupi
ea. O femeie frumoasd e o bucurie penfu ochi gi penfu
suflet. Sigur cd qi-ar fi dorit o iubitd ca ea. Cum si nu? Ar fi
dat orice. Dar nici mdcar nu trecuse peste zAmbete si
cLrvinte lira importanta. caci stia ca nu arc nicio;ansd la ea.
Nu se uita o domniqoard aqa mAndri la unu' ca el! Mbcar sd
fi alut bani ca si-i ofere ceva, dar el n-avea nici dupd ce
bea api, cu Ease copii qi o nevastd acas5... $i stia qi singur
cdt de ur6t este, ce respingAtoare era fata sa prost
proportionatd, acea faladA diformd cu care nmbla prin
lume, cu obrajii scobiti ;i nasul coroiat, pdml de nicio
culoare, corpul osos, picioarele scurte si cr6c6nate, pungile
de sub ochi. Dar cumva avea noroc la fernei, iar asta se
datora doar felului politicos qi umil cu care le aborda. De
mild, ii pica gi lui ceva. Plr"rs ci iqi dddea silinla ca cea
care-i ldcea o aselnenea thvoare sir nu rcgrete niciodatd. El
era oricun un om crotlincios si avca rcspect faln de f'emei,
doar ci din plcatc uncori logile Domnului nu se potriveau
cu realitatea. l-ar ii pldcut sI aibd arogan{a celor cme
putear: trdi exact dupi porunca LUI, dar el ftsese redus la
umilinJd de propriile nevoi.
,,Ia uite ce frumos e aici, nu e aqa, mii Florea, m[?"
,,Da, tov...domnule."
,,Acesta e rur oraq frumos, nimic de zis. Nu am mai
fost niciodati aici. Adicd am fost, dar doar pe flig6, nu sd
stau asa, luni de zile, c6t o si rimAn acum. Hai, poate o
luni. CAt pot sd stau? Eu zic cd inh-o lunb prind criminalul.
Intr-o luni, doud, cazul e rezolvat. Dar am mai venit, ca
omu', in tecut, penku citeva nle. Tot umblu prin lari de
colo-colo. Asta e meseria mea. Sunt chernat ba acolo, ba
acolo. Unde lumea nu mai are solulie, nu mai qtie ce s6
facd, m[ aduce pe mine. Asta e singura viata pe care o
10
{ utr()sc. Biata nevaste-mea a fost marni singuri, o femeie
',rrr1'rrrir in general. Are multe prietene, r.mora nici nu le $iu
doal ea Etie cum iEi petrece tirnpul. Numai ea
rrrrrrrclc,
:rrgLu'd. Io sunt tot timpul pe drumuri. Fata mea, tot aqa,
rrlria de Etie ce e dla tati. Tu i1i iube;ti copiii, md Florea?"
.,Mult, domnule, mult. $i pe nevastd-mea."
,,$i pe nevastl-ta?"
,,Sigur."
.,$i eu imi iubesc nevasta. Dar gtii cum este, uneori te
,t olte rdu din minli t'emeia. Cine si le inleleagd?
$tii cun
cslc in cuplu, uneori ifi vine s-o omori. De mai multe ori
rrr-arn gindit ce uqor ar fi sA ii tai gAtul gi sd scap de ea! Am
rrLrlti colegi care iqi bat regulat nevestele. Pdi ce si fac6,
r,rrrrcii? Te po! inlelege cu femeia? Pe muiere trebuie s-o
,rlt,rrcs(i regulat, sd-;i bage mintile in cap. Altfel se
,rlrrrzniceste. Trebuie sd ii arali unde ii e locul, altfel !i se
rrrr;r irr cap. Dar pe fatd o iubesc mai mult, dacd md
rrrlr lr 1'r . ('tr nevasta te mai cerfi, apar neilfelegeri, se lipd
rrrrrlr ,r' l:rc rx (.nc. Uneoli ajungi sd ili urd;ti consoarla. Jie
rrlr Ir i,( lli ttl)lil'1"
..Nc nrai ccltlm aEa, da, din cdnd in c6nd, ne mai
, , rliiur cltcoditlil- ca loti coilalli. Dar mai ales din cauza
l,.rrrilor. E ncmul{uliti. Crcd ;i io. Dal ce si fbc, daci astea
:;rrrrt saliuiile. Fata cea mare are nevoie de bani, cd are copil
r r ic. lliiatul r.nea
r
Ei el bani. CAt costd aia, c6t costS ailaltA. . .
i rrrl sirtul de socoteli."
..Si o udqti, nu-i aga?"
..Nrr pot sd cA o udsc. Doar ci md supdrd
, rrlrodali." ^c
..Ai r,r'ea uneori si-i zdrobegti creierii, nu-i aqa?"
..Sir-i zdrobesc creierii?"
..1 )a. Sd vezi sAnge, mult sAnge."
..Nu."
11
 ,,Vecinii spun altceva. Vecinii sprm cd se aud des
certuri de la voi. gi cd o qi atingi des. Cn-!i ba! qi copiii de
altfel. O uragti gi simfl aqa o furie ingrozitoare. $i urAgd
toate femeile."
,,Nu. incetali, domnu' comisar. O mai ating, ce sd-i fac
dacd e un drac de muiere? Cu ceru' gurii negm ca smoala?
Ce sd fac io? Ea mI face si o trosnesc ! Iar mucoqii dia
n-are frici de nimic, cun sl-i inv[{ ce e binele?"
,,Femeia te atati, nu-ti di pace, ba we4 ba nu vrea,
tincineqte intr-una rmrte qi ner.mte, iti aruncd in fald toate
e;ecurile, e geloas5, te urmdreqte, te spioneazi. $i
trdncbneqte zi qi noapte lErd incetare. Nu-i aqa cA urdEti
fbmeile, ia zi?"
,,Nu urisc femeile.", spuse Florea gi expird fumul din
plnmAni.
Iar in momentul acela sim! o palm[ peste fati care il
proiectd r-rn pas inapoi. il privi socat pc (loman. Ldsase
{igna si ii alunccc dintrc dcgctc in iarba in care sttteau.
Dar nu avea rrn acr agrcsiv. Nu pdrea sI se pregdteasci si
se apere. Ci doar abandonase lupta. Iar asta de mult. Cu doi
ani in urmi.
,,Zi adevdrult", urld Coman. ,,Tu ai omordt-o pe
Carmen! Nu wei sd te eliberezi de povara asta? Cum poli
sd dormi noaptea?"
Bdrbatul cdzu ?n genunchi ca secerat. Pldngdnd, rosti:
.,Domlu' imi este martor cA nu m-am atins de aceasti
fati. Lisati-md domne in pace, cd nu mai am putiere . . . "
,,Nu lua numele Domnului in deqert! Nu md minli!
Priveqte aceste poze!"
Ii apuc6 violent bdrbia cu palma stangl, iar cn dreapta
ii bdgd in fald maldlml de fotografii cu trupul neinsufletit,
pe care le cira in brzrmar. Daci priveai prima fotografie,
arita ca Ei cum o fatd s-ar li sculimdat in apd sd caute ceva,
12
rl.rrrr cri cra complet dezbrdcatd qi albul pielii sale contrasta
\ rr)l( r)t ou griLrile grele Ei negrul din jur. Pdrul negru gi
lr r ru rr plutea deasupra apei asemenea
unui ve;mant ridicat.
N lrrrrtcanu cunogtea poza preabine. I se impregnase undeva
rrr lLrndul capului ;i nu mai scApa de ea. Dar in momentul
rrr'clir cra doar qocat pentru ca feful sdu era un cunoscut
rrlerrr czue tocmai soma pe cineva sd nu ia numele Domnului
rr r r lcsctt.
..I'riveqte! Uite ce-ai {Ecut!"
l)cschise ochii Ei privi poza irfi:icoEdtoare pe care o
rrr;ri vizuse de un milion de ori. Din ochi ii curgeau lacrimi
:rtlcvi"rLate. Iar Munteanu putea deja sa recunoascd asta ca
rrrr plolLsionist, vizuse destr,rle lacrimi de crocodil.
..liu qtiu adevirull", ridicd tonul Coman. ,,in noaptea
,lr I I scptcrnbri e 1972 ai agteptat-o sd se intoarcd de la
pr r( lcnLtl ci. Ai desurubat becudle. Cand a ajuns in dreptul
r r rrr r:i
;i a vrut si i;i scoatA cheia, ai atacat-o de la spate cu
,r r , r, x i rr, rrpoi ai tArdt-o pdnd in curle gi ai violat-o intr-un
rrtr. l)rl),r rrrtt.rr :ri cirat-o peste gard qi ai anurcat-o in
j ,, rrrrr':,,
".Nrr". u r.os(i( hiu tratul cu o voce slZi-r'sitA.
('ornlut ii ltlivi Pc cr:illtlli polli:ot oalm indit'erent, de
;i
t'.rrtir ar"lijucat ur nrl dc calc s a plictisit brusc si pe care a
l( )iil ncvoie siJ abandoneze, apoi spuse cu inocenli:
,.Nc pierdem vremea. Dar puneli-l si care manechinul
1,'rrrl in holul cdminului qi inceperr de acolo. La cine-i
, x rrnul? Hai bdieli, miqca!i-v6! Mai aler1. Cd rteau sd vid
',
,l,rr:r o ruuncd de pe pod, de acolo, apa duce manechinul
:rrci cu adevdrat. Vreau sd stabilesc cu exactitate de unde a
1,, rt rl rurcat cadavr-ul."
litlivicu talpa mucul ligarii in iarbd, se rAsuci gi incepu
,rr ulc la micii monqtri tuciwii care se apropiaserd si se
13
 uite ca 1a urs. in dreapta se formase deasupra apei cea{d, iar
un tunet din depirtare anunla ci vine wemea rea.
Se urcard inapoi in maqind. Comisaml ?ncepu pe loc s6
mormdie ceva pentru sine.
Munteanu isi rdsuci fala spre stradd qi privi, furios 1a
rdndul siu, oamenii care treceau pe stradd. Un amalgam de
negru qi griuri, fele anonime qi case dirdpdnate. Strddu{e
neasfaltate, gridini cu flori gi legume, cate un tractor sau o
ciru!5 trecdnd din sens opus. Oamenii se rdsuceau pe stradS
spre maqina neagrS. care le tulbura liniqtea. Erau pu,tine
maqini in acest oraq, qi toatd lumea avea deja idee cui putea
sd aparlind aqa o radtate. Aqa c[ se dddeau in lAturi cu
respect Ei fricd. Doar o capri ritdcifi pe strdzi, scdpati din
weo curte, refuza sd se dea din drumul 1or qi trebuird sf,
claxoneze ;i sd asJepte pind animalul se hotiri din proprie
iniliativd sd plece din mijlocul strizii.
Se aflau in acest ora$ de doar doui sitplirmAni, in acel
octombrie capricios. in rnaqina neagri, care nll trecea
neobservatl, pfreau intruparea rnei pdsdri de pradd neagrd
care se rotea deasupra oraqului in cdutarea rurei victime. Cu
aceasta, o nou[ zi fhr[ rezultat se incheia aga cum incepuse:
gri, lipicioasd, urAt mirositoare qi sufocantd. intr-o supdrare
inddrjitd pentru toati lwnea.
1.
O masi compactd de senzalii qi gdnduri. Totul opac,
zorii zilei provoc6nd cripituri in negrul dur, risipind
negreala, ur gri ldptos mijindu-se intr-un col! de cer, trupul
leneq sub jetul apei cdlii, aproape rece, ciripitul ruror wdbii
dincolo de micul geam deschis, pala de aer proaspdt qi rece
care se strecoard dinspre lumea de-afard.
14
Doi ochi alintili asupra ei. Fix6nd-o. Doud pupile
vcrzi, iriEi uriaqi. Privire firf, iertare. Ea trecAndu-qi palmele
poste coapse, abdomen, piept, apa curgAndu-i peste umeri
cu o mantie s,i adunindu-i-se in locurile in care palmele ei
sc odihneau, formAnd rAuri pi rdulele in permanenti
schimbare pe teritoriul cdmii ei. in scu.ger", o coroand de
spturd Ibcea invizibil locul exact in care apa dispdrea
,lucAnd mai departe celulele moarte ndpArlite de pielea ei
inca tdnird. Pe brale qi pe interiorul pulpelor i se increjise
rlc la frig.
,,Du.te, Frili, du-te, nu pot acrun, nu vezi? $tiu, !i-o fi
lirame."
Luir sirpurul ;i il fiecn in palme. Distribui egal pe
rlrtlourcn olcma moalc qi parhulatd.
Nu r.;ra o zi obiqnuitd. Era o zi mult aqteptatd. Corpul ei
l)ostc noapte adunase in el energii noi, sAngele ei gemea,
rinrloa ceva in pAntece, o atingere a cev4 sAnii o dureau
r l r,
'r'.
contractii normale de muqchi, se reprogramase pentru
r,rlrrlc nevoi. Se regenerase. Acesta era ritrnul naturii,
, h rprr iauri uma mereu primdvara. Doar cd in realitate vara
sc slirsise qi incepea iama. Aceastd contradicfe nu o
rlclattja, cl uvca altocvit in mintc, vorbca dc o cu totul altd
lrrrti,
Oale ce mai era prin frigider? Credea cd ar mai fi
rrel)uit sa fre un iaurt. Sd nu uili sn iei altul, iEi spune in
1'.rirrd. O felie de pdine. Mama ei pleacd pe la zece. Marlea
',, r,cde cu o veriqoard. Stau 1a cafea sau ce fac ele. Prostii,
rrunra du este in pragul pensiei, se corecteazd imediat.
Nlruna are abia 55. $tia de ce gdndeEte uneori aqa. Din
lrrr ie . Din supdrate. Femeia bitrAni. O impingea mai
,rproape de moarte. Murcitoare la Demarla am6ndou5, pe
, rrrrtl ca este operatoare la stafia de radioficare. A fost
',tulitiL de soarta asta. Printre mrurcitori. Acei oarneni
15