Sunteți pe pagina 1din 7
CH. PE) Motanul incaltat UN MORAR, dintr-un sat oarecare, moartea lui, celor trei feciori ai sai, drept most moar, un asin si 0 pisica. Baietii se gandira si s gandira: s4 cheme notarul sa le imparta moste $a nu-l cheme? cici, socotind darile pe care le-ar de platit, isi didura seama ca nu le-ar mai ramat nimic... Asa ca se hotrara s-o imparta intre ei, cum va taia capul. Celui mai mare i se cuvenea moara, cae era feciorul dintai. Celui de al doilea, asinul, iar celu de al treilea nu-i mai ramanea decat pisica si bie baiat se tot vaita zicand: ~ Daca fratii mei ar voi sa se intovaraseasca si-at putea cAstiga foarte bine bucatica de paine. Dar eu? Ce sa ma fac? Daca imi mananc pisica si imi fac cAciula din blana ei, raman muritor de foame. Pisica il auzi — si nu se didu de la inceput pe fafa. Dar apoi se hotari sa-i vorbeasca si-i spuse cu mi seriozitate si intelepciune: ~ Nu te mai necAji, stapane. Da-mi mie un porunceste si mi se faci o pereche de cizme, -_ porni prin balarii si vei vedea ca n-ai fost Pacalit asa precum tise pare, | cu partea de mostenire Care {i-a ramas. La inceput stapanul motanului nu puse prea mare pret pe cuvintele lui, dar vazandu-| Prinzand sobolani cu multa indemanare, spalandu-si blana sau ascunzan- du-se in faina si prefacandu-se mort, pentru a prinde soareci, se mai inviora gi incepu a trage oarecare nadejde. Cand isi vazu dorinta implinita, motanul isi trase cu multé barbatie cizmele si, luandu-si sacul la spinare, se duse de-a dreptul intr-o crescatorie in care se afla un mare numar de iepuri. Isi puse in sac tarate si susai si se intinse ca $i cum ar fi fost mort, asteptand ca vreun iepure tanar, lipsit de experienta vietii si care nu stia inca ce-i siretenia, s& intre de buna voie in sac pentru a se infrupta din ceea ce se afla in el. Dar nici n-apucase bine s& se culce cand banuiala i se adeveri. Un zapacit de iepuras se furisi repede in sac, iar jupanul motan, fara a mai sta pe ganduri, inchise repede sacul la gura, fara pic de mila. Apoi, mandru de isprava, se duse de-a dreptul la palat si ceru sa-i vorbeasca maiestatii sale regelui. Fu primit pe data si condus chiar in fata tronului. Motanul nostru facu o adanca plecaciune, apoi vorbi: ~ Ingaduiti-mi, Sire, si va infatisez un dar pe care Marchizul de Carabas m-a insarcinat s vi-l pun la Picioare din partea lui (nazdravanul nascocise pe loc 81 i... Ie acesta pentru stapanul sau). E un iepure din numele a ie | e Sale. cresc — stapanului tau ca fi multumese si CA ming facut o mare placere. ; Dar... Nu trecu mult $i motanul nostru se jn gorau, stand la panda dupa o noua prada Si intrg. devir zari doua potarnichi pe care le prinse $i le puse in desaga pregatita pentru asemenea Ispravl. Se duse din nou la rege si i le dadu in dar. Acesta jj multumi din nou si-i dadu sa bea. i Si mereu, mereu ii ducea regelui cate un vanat din partea stapanului sau. Trecusera cAteva luni. Intr-o zi afla cd regele avea sa iasd la plimbare pe malul unui rau impreuna cu fiica lui, care era cea mai frumoasa printesa din cate s-au vazut vreodata. Alerga repede si-i spuse stapanului sau: ; sl eae stapane, daca vei Jua in seama sfatul ithorcias een cel mai fericit om din lume. $i” locul ce fi-1 yoi pene imediat la rau si te scalda, pe Marchizul de re ae aceea... las’ pe mine! ‘notanul, dar fir eae intocmai cum il inva- Deodats SMP ce se sea] Unoaste temeiurile. 4 Aj t%2i Pe motan dda, trecu pe acolo ineacgy “OT! Sarigiy Ajut Strigand: a ‘or! Marchizul de C, RE 8 ee SS HS eciane tance caeeee La strigitele acestea, regele scoase capul prin fereas- tra calestii si vazéndu-l pe motan, care ii adusese de atatea ori daruri din vanatorile domnului Marchiz de Carabas, porunci garzii sale sa alerge in graba sa-1 scape. Si in timp ce oamenii regelui se luptau s4-1 scape marchiz, motanul se apropie de Maiestatea sa si fi sopti cd in timp ce stapanul sau se scalda, trecusera pe acolo niste hofi, si cu toate ca el strigase din toate puterile dupa ajutor, acestia fi pradara stapanul, care a ramas fara vesminte. (Afurisitul de motan le Pitise bine pe cele ponosite, sub un bolovan de pe marginea raului.) Auzind acestea, regele, ingrozit, porunci ofite- rilor din garda sa sa aduca in graba cele mai frumoase vesminte pentru domnul Marchiz de Carabas. Apoi ii arataé marchizului toata prietenia; si cum vesmintele cele frumoase il prindeau de minune (caci era baiat voinic si aratos, nevoie mare), printesa, careia Marchizul de Carabas nu-i aratase decat respect, il indragi. Regele il pofti sa urce in caleagca sa si si faci impreund plimbarea hotaraté. Multumit ca toate planu- rile sale au izbutit si ca totul ii mergea dupa voie, motanul le sopti oamenilor care coseau pe c4mp: »Daca va intreaba regele al cui e graul pe care il cositi, sa raspundeti: Al Marchizului de Carabas! Altfel va fi vai $i amar de voi.“ lata de ce, cAnd fura intrebati de rege al cui era graul pe care jl coseau, faranii raspunsera cu tofii: 83 —. ae — Al cui sa fie? Al Marchizului de ©, — Vad ca aveti o avere frumoasa! spu {umit de tot ce i se intamplase in ziua ace — O, sire. Aceasta e numai o biata aduce an de an roade destul de imbelsugate, cu multa sfiosenie proaspatul Marchiz de Dupa aceasta isprava, jupanul motan, care m 1 inaintea calestii regale, intalni niste secerato le spuse: — Daca nu veti spune ca graul acesta e al zului de Carabas, va fi vai si amar de voi! Regele intreba, bineinteles, al cui era graul pe vedea inaintea ochilor. ~ Al Marchizului de Carabas, raspunsera se torii; si el se bucura din nou. Si tot asa facu motanul care pasea mandru inain' calestii, cu tofi acei pe care ii intalnea, iar regele mira de atétea bunuri cate | eee © avea Marchizul Carabas, macar ca era atat de tanar si de sfios. 4 Sera pana = Mota nul intrebé cine era acest clpclainere ce bogat din tot finutul gi ceru 4.1 aN - oamenilor de paz cA nu intelege gx . Spunan i i i prin apro- pierea castelului sdu fara a i se inclina cy oo 84 . nm Capedunul il primi atat de frumos pe cat poate rimi un ciipcdun si-l pofti in camera de oaspeti si se mai odihneasca. — Mi s-a spus despre maria voastra ca aveti darul de a va preface in fel si chip de animale. intr-un ele- fant, de pilda, intr-un leu si asa mai departe, grai mieros motanul. — Ce ai auzit este foarte adevarat; si, pentru a te convinge, ma voi preface pe loc in chip de leu. La auzul acestor cuvinte motanul fu atat de inspai- mantat, incat fugi sa se ascunda intr-un jgheab, ceea ce nu era tocmai usor din pricina cizmelor care se dovedira a nu fi bune de nimic atunci cand era nevoie sA se cataére pe acoperisuri. Dar capcaunul isi relua repede intruchiparea dinainte si motanul ii destdinui spaima prin care trecuse. — Mis-a mai povestit, dar nu prea imi vine a crede, zise cu glas dulceag motanul, ca puteti lua si asema- narea celor mai mici animale, adica puteti deveni un sobolan sau chiar un soarece, ceea ce va marturisesc sincer c4 nu-mi prea vine a crede. — $i zi aga? Nu-ti vine a crede? intreba jignit cap- c4unul. Ia stai numai un pic gi vei vedea... C&pcdunul se prefacu pe data intr-un soricel care incepu sa alerge, zburdand, de colo pana colo. : Dar n-apucd sa zburde prea mult, c&ci motanul atata astepta. Se azvarli asupra lui si-l inghiti dintr-o data. 85 i intre timp. regele Se apropiase $i zarind fry castel al capcaunului dadu sa intre. Mota auzise zgomotul calestii pe puntea castelului, i ge ainte $l, ploconindu-se, rosti: Sa ‘ _ Fifi binevenit, Maiestate, in castelul Marchizulyj de Carabas! : — Asadar, domnule marchiz, vad ca $i acest caste] iti apartine! Te asigur cd n-am vazut niciodata ceva 4 f mai maret decat acest turn si cladirile ce-l inconjoaril — Dar poftiti! Poftiti, va rog! Intrafi! , Marchizul diadu mana printesei $i porni in urma regelui, care urcd cel dintai puntea. Se trezira dint-o data intr-o sala foarte mare in fafa unui ospaf din mai imbelsugate pe care capcaunul fl pregati oaspetii sai, care, afland ca regele se afla acolo indraznira sa intre. . — Domnule marchiz, atat eu c&t $i p sA ne faci cinstea de a fi la randul dum nostru. Tanarul facu o plecdciune ada pentru totdeauna alaturi de printesa cu ¢ Acum motanul, ajuns mare di mai prindea goareci decat pentru p in 86

S-ar putea să vă placă și

  • Rugad
    Rugad
    Document3 pagini
    Rugad
    Mihaela Milea
    Încă nu există evaluări
  • 20 Iulie
    20 Iulie
    Document1 pagină
    20 Iulie
    Mihaela Milea
    Încă nu există evaluări
  • SF Ilie Iulie
    SF Ilie Iulie
    Document1 pagină
    SF Ilie Iulie
    Mihaela Milea
    Încă nu există evaluări
  • Rugaciune
    Rugaciune
    Document1 pagină
    Rugaciune
    Mihaela Milea
    Încă nu există evaluări
  • 1 Aprilie
    1 Aprilie
    Document1 pagină
    1 Aprilie
    Mihaela Milea
    Încă nu există evaluări
  • Priveste Cerul!
    Priveste Cerul!
    Document1 pagină
    Priveste Cerul!
    Mihaela Milea
    Încă nu există evaluări
  • Musca
    Musca
    Document1 pagină
    Musca
    Mihaela Milea
    Încă nu există evaluări
  • 25 Martie Buna Vestire
    25 Martie Buna Vestire
    Document1 pagină
    25 Martie Buna Vestire
    Mihaela Milea
    Încă nu există evaluări
  • 40 Zile
    40 Zile
    Document9 pagini
    40 Zile
    Mihaela Milea
    Încă nu există evaluări
  • Hans Norocosul-Fratii M
    Hans Norocosul-Fratii M
    Document6 pagini
    Hans Norocosul-Fratii M
    Mihaela Milea
    Încă nu există evaluări
  • Privesc Orașul-Furnicar
    Privesc Orașul-Furnicar
    Document2 pagini
    Privesc Orașul-Furnicar
    Mihaela Milea
    Încă nu există evaluări
  • Flirturi Periculoase-Kerrigan Byrne
    Flirturi Periculoase-Kerrigan Byrne
    Document180 pagini
    Flirturi Periculoase-Kerrigan Byrne
    Mihaela Milea
    75% (8)
  • Proiect Power Point
    Proiect Power Point
    Document3 pagini
    Proiect Power Point
    Mihaela Milea
    Încă nu există evaluări
  • Sfatul Sobolanilor
    Sfatul Sobolanilor
    Document1 pagină
    Sfatul Sobolanilor
    Mihaela Milea
    Încă nu există evaluări