Muzeologia

Muzeologia este stiinta muzeului ce se diferentiaza de muzeografie, reprezentand aplicarea principilor de

ordin general in realizarea concreta a unui muzeu sau expozitie. Muzeologia obiectului presupune modul
de functionare si prezentare a muzeului bazat pe obiecte. Muzeologia ideii se bazeaza pe cunoastere,
obiective si concepte, aceasta fiind posibila odata cu intrarea in era digitala, media si a comuncarii.

Obiectul este pus in serviciul ideii, forma sa de prezentare fiind mai interactiva. S-a dezvoltat astfel
muzeologia punctului de vedere, avand ca obiectiv principal vizitatorul, caruia i se ofera mai multe
puncte de vedere.

Se utilizeaza conceptia teoretica de selectie tematica a expunerii si forma ambientala de prezentare a

obiectelor prin arhitectura, mobilier, sisteme de iluminare. Au aparut notiuni ca "industrie muzeala"si
"business muzeal".

Muzeografia a aparut in 1727 cand la Hamburg a aparut o lucrare destinata iubitorilor de arta, fiind
numita "Muzeografie", scrisa de Gaspar Neickel ce oferea sugestii privind organizarea unui muzeu:
cladirea, climatul adecvat, conditiile pentru conservare, categorisirea obiectelor in "naturalia"si "curiosa
artificialia". Muzeele erau initial cladiri care adaposteau colectii eterogene, simple depozite care
organizau expozitii subiective si aleatorii. Din 1883, muzeologia devenise stiinta.

Termenul de muzeu provinde din limba greaca si cea latina (museion sau museum), fiind locuri unde se
adunau filosofii, ce cuprindeau colectii , sali de anatomie, parcuri zoologice si botanice, ca museionul din
Alexandria.Erau depozite, numite "thesaurus"care pastrau opere de arta si daruri ce nu erau expuse in
temple. Se organizau pinacoteci, galerii de pictura. Muzeul coexista cu biblioteca, bibliotecile fiind
decorate cu statui inscriptionate. Marii patricieni detineau colectii de arta expuse in piete, gradini,
temple si teatre.

Si in evul mediu s-a mentinut tezaurizarea, manastirile colectionand piese valoroase in clisiarnite, iar
marile catedrale pastrau tezaure.

Erau indivizi ce detineau colectii particuare, mai ales in Italia, cand cardinalul Giordano Orsini din Roma a
creat un cabinet de antichitati. Lorenzo Magnificul detinea o colectie de manuscrise si geme. In secolul
XV, erau colectii de tapiserii, picturi flamande, fildesuri, covoare orientale, stampe, instrumente
muzicale, sculpturi antice.

Apar cabinete de curiozitati, cu obiecte antice si fosile preistorice, cu pavilioane pentru observatii
astronomice, experimentari si cercetari de alchimie. Ia nastere Muzeul Istoric sau Muzeul de Antichitati,
care acorda atentie personalitatilor si cuprindea monede si efigii ale imparatilor, portrete ale poetilor si
filosofilor. Sunt organizate muzee langa universitati, devenite laboratoare de studiu. Prima institutie
muzeala moderna a fost British Museum din Anglia, in 1753, fiind reunite mai multe colectii in scopul
cercetarii. Bazele muzeografiei moderne au fost puse in Franta, in urma activitatii enciclipedistilor ce
doreau organizarea sistematica , conservarea si restaurarea colectiilor. S-a format treptat muzeul public.
In 1791 s-a deschis Muzeul Luvru.

Muzeele actuale sunt institutii stiintifice cu caracter pluridisciplinar si functii educative , care cerceteaza,
conserva si valorifica patrimoniul in interesul publicului.

S-au format organizatii nonguvernamentale ce se preocupa de conservarea patrimoniului: UNESCO,

ICOM, ICOMOS, ICCROM. Muzeele desfasoara expozitii de baza si cele temporare.

Sunt muzee de istorie, de arta, de stiintele naturii, muzee tehnice , militare, sau cele etnografice. Si
casele memoriale , castelele, cetatile si institutiile pot deveni muzee. Se organizeaza muzee si in aer liber.

Pentru a se realiza o expozitie, este cules intregul material informativ, se grupeaza intr-un sistem coerent
dupa criterii, sunt selectionate obiecte si documente, fiind adaptate la spatiul existent. Este intocmit
planul definitiv de expunere pana la cele mai mici detalii, fiind realizate machete si afise cu fotografiile
exponatelor si sunt stabilite toate elementele auxiliare.