săritura în înălțime este o formă clasică de atletism, care, din motive destul de misterioase, nu a fost enumerate printre speciile care au făcut parte din programul Jocurilor Olimpice din Grecia antică. Au sărit în lungime, cu o gantera în mâinile, care este aruncat înainte de aterizare naiv, astfel, în speranța de a crește gama de salt. Rezultatul jumperi vechi în calcul nostru a fost de aproximativ 16 de metri, ceea ce duce în mod inevitabil la concluzia că o compensare a fost luată în suma de trei nu este foarte departe salturi, pentru că la 16 de metri, la un moment dat, puteți sări doar pe luna.Aceasta a fost inclusa in Jocurile Olimpice la anul 1896. Recordul mondial masculin este detinut de Javier Sotomayor care a sarit 2,45m.Cel feminin este detinut de Stefka Kostadinova care a sarit 2,07m.
Saritura in inaltime cu prajina
Multe izvoare istorice, constând în documente şi imagini, vorbesc despre vechimea acestei probe sportive, considerată până astăzi ca fiind cea mai tehnică probă a atletismului. Marele poet latin Ovidiu (43 î.Chr. – 17 d.Chr.), exilat la Tomis de împăratul Octavian August, povesteşte că zeiţa Diana, vrând să se răzbune pe Nestor, a trimis împotriva acestuia un mistreţ uriaş. Încercând să scape, Nestor a sărit într-un copac cu ajutorul unei prăjini. Recordul mondial la aceasta proba este detinut de suedezul Armand Duplantis care a sarit 6.18m in anul 2020. Prăjina este o bară cu lungime şi diametru variabile confecţionată în trecut din lemn de bambus, astăzi fiind realizată şi din metal, fibre sintetice sau alt material, cu ajutorul căreia sportivii executa sărituri în înălţime.