Dr. biolog D.

Gheţeu - Microbiologie
2. Infecţia subclinică : tulburări funcţionale , modificări morfologice, biochimice.
3. Infecţia latentă : asimptomatică, determinată de starea de toleranţă a gazdei, faţă de agentul
patogen. Exemple : infecţia herpetică, cu cu virus rubeolic, tuberculoză, bruceloză.
4. Infecţia persistentă : cu evoluţie lentă, este determinată de multiplicarea lentă, însăcontinuă a
virusurilor, mai ales imunologic. Exemple : encefalita spongiformă, PESS ( panencefalita
sclerozantă subacută).
5. Infecţia localizată: agentul patogen este la nivelul porţii de intrare, cu modificări locale şi
facultativ generale (febră, frison), Exemple : foliculite, abcese, guturai.
6. Infecţia de focar: infecţie localizată, cu evoluţie cronică, cu modificări locale minime
asociate unor manifestări generale clinice (febră, stare generală alterată, mialgii), sindrom
inflamator paraclinic (VSH, fibrinogen).
7. Infecţia cronică: rar în bolile infecţioase (TBC, bruceloză), mai frecvent ca o posibilitate
evolutivă (hepatita cronică postvirală).
Starea de purtător :
- La persoanele sănătoase (purtătorii sănătoşi de hemolitic, meningococ, etc).streptococ
- Poate finaliza o boală infecţioasă indiferent de forma clinică, realizând purtătorul
convalescent de scurtă durată ( infecţia dizenterică, salmonelozică).
- Purtătorul cronic ( bacilul dizenteric, VHB).
Boala infecţiosă ciclică: este cea mai frecventă modalitate de manifestare a bolilor infecţiose, cu
evoluţie etapizată :
- Perioada de incubaţie : timpul de la momentul pătrunderii agentului patogen până la apariţia
primului simptom clinic ; poate fi :
o Scurtă( 30 – 60 minute în toxinfecţia stafilococică).
o Medie (7 – 14 zile : rujeola, dizenteria, varicela, tusea convulsivă).
o Lungă ( >14 zile : hepatita virală B , C, rabie).
- Perioada de debut : invazie, prodromală. Exemplu : tetanostrismus, rujeolăKoplick ;
sursa cea mai bogată de infecţie ; debutul poate fi :
o Scurt (câteva ore) gripă , scarlatină, meningita bacteriană, tetanosul supraacut.
o Câteva zile ( rujeolă, difteri, moninucleoză infecţioasă)
- Perioada de stare : sindroame clinice particulare ( febril, digestiv, respirator, meningeal,
icteric, ganglionar, hepatic, splenomegalic, eruptiv.
- Perioada de convalescenţă :de scurtă sau lungă durată, consemnează atenuarea
simptomatologiei clinice până la dispariţie ; poate fi abruptă ( in crisis) sau lent (in lisis).
- Imunitatea post infecţioasă :
o Puternică si de durată : scarlatină, rubeolă, rujeolă, infecţie urliană.
o Slabă şi de scurtă durată cu posibile recidive : febră tifoidă, dizenterie bacteriană, erizipel.
o Fără imunitate după boală : tetanos.
- Ieşirea din infecţie se poate face cu :
o Vindecare completă, cu restitutio ad integrum ( rujeolă, varicelă, scarlatină) şi după
tratament complet şi corect.
o Vindecare clinică însoţită de stare de stare de purtător temporar sau cronic.
o Cu sechele : poliomielita, hepatite.
o Cronicizare : hepatitele B , C , D, bruceloză , dizenterie bacteriană.
- Evoluţia :
o Nefavorabilă spre deces : diagnostic incorect, sau tardiv, consecinţă a unui tratament
indecvat, forme severe. Letalitatea este 100% , neinfluenţată de tratament : rabia, PESS, SIDA.
- Infecţia septicemică : septicemia
o Focar primar la poarta de intrare, a prezenţei continue sau intermitente a agenţilor patogeni şi
a toxinelor lor în sânge, precum şi a focarelor metastatice secundare.
- Bacteriemia: focar primar, prezenţa continuă sau intermitentăa agenţilor patogeni şi a
toxinelor lor în sânge.
- Recidivele = reapariţia tuturor semnelor de boală după aparenta vindecare a unui episod.
Exemplu : hepatite acute virale, meningite purulente, scarlatină.

10