Dr. biolog D.

Gheţeu - Microbiologie
 când Ag pătrunde pe calea mucoaselor respiratorie sau digestivă, răspunsul imun se
desfăşoară în ţesului limfatic local. Ac acţionează local, iar limfocitele B şi T migrează spre
alte locuri de rezidenţă.
În concluzie, Ag care reuşesc să depăşească barierele nespecifice, activează sistemul
imun declanşând răspunsul imun.
Curs III

Bacteriile – morfologie, fiziologie, patogenitate

Bacteriile sunt celule procariote, cu un singur cromozom, saprofite, strict sau condiţionat
patogene. Dimensiuni: 0,1-300 µm. Se văd doar la microscop.
Produc bacterioze (de exemplu pneumonia, tuberculoza, meningita etc.).
Bacteriile au o capacitate mare de sinteză şi multiplicare. Se înmultesc asexuat, prin
diviziune directă, în 10-12 minute în condiţii favorabile. Sunt sensibile la acţiunea antibioticelor
şi chimioterapicelor.
Sporul bacterian este forma de rezistenţă care apare la unele specii în condiţii neprielnice de
înmulţire.
Creşterea bacteriilor este procesul biologic prin care bacteriile îşi măresc volumul, datorită
sintetizării de noi produşi şi acumulării apei.
Multiplicarea bacteriilor se realizează prin diviziune directă şi rar prin înmugurire.
Diviziunea bacteriană are loc atunci când bacteriile se găsesc într-un mediu favorabil
(lichid sau solid):
- prin diviziune directă sau binară - amitoza, prin sciziparitate, care se produce la majoritatea
bacteriilor; ritmul de diviziune este foarte rapid de 10-20 min; excepţie face bacilul Koch care
are un timp de 18-20 ore.
- prin înmugurire sau ramificare (la un număr foarte redus de bacterii).

III.1. Morfologie
Pentru descrierea şi identificarea bacteriilor există mai multe criterii: morfologia, afinitatea
tinctorială, sporogeneza, mobilitatea etc..
Morfologic, bacteriile prezintă:
 Capsulă de natură polizaharidică complexă cu molecule neramificate lipsite de miez
lipopolizaharidic, puternic hidratată (99% apă).
 Membrana externă - stratul exterior al peretelui celular, este triplu stratificată.
 Peretele bacterian -cu componenta principală mureina sau peptidoglicanul, polimeri micşti,
din două tipuri de hexoze: N-acetilglucozamina (G) şi acidul N-acetilmuramic (M).
 Membrana citolplasmatică - delimitează citoplasma cu componentele sale structurate:
o nucleoid- reprezentat de cromozomul bacterian,
o ribozomi, etc.
 Flagel(i)- flexibil(i)- cu rol în mişcare.
 Pili (Fimbrii) – imobili.
Protoplaştii sunt forme bacteriene lipsite de perete bacterian, create artificial, menţinute în
medii osmotice capabile să protejeze de liză bacteriană. In medii hipotone aceste celule se
sparg, iar la medii hipertone se ratatinează. Protoplaştii provin din bacterii Gram-pozitive.
Sferoplaştii sunt forme bacteriene create artificial prin indepărtarea parţială a peretelui.
Peretele este lipsit de mureină, însă conţine lipide, motiv pentru care au aspect sferic.
Sferoplaştii provin bacterii Gram-negative.
Grupe morfologice de bacterii:
 Sferică: cocii: stafilococi şi streptococi;
 pneumococi (formă lanceolată);
 meningococi şi gonococi (reniformi).
 Cilindrici: bacili: forma alungită, de bastonaş cu forme diferite:
24