LICEUL TEHNOLOGIC ”LUCIAN BLAGA” REGHIN

PROIECT DE CERTIFICARE A CALIFICĂRII

PROFESIONALE
NIVEL IV
CALIFICAREA PROFESIONALĂ:
TEHNICIAN ÎN TURISM

PROFESOR COORDONATOR:
SAS MANUELA

ELEV: MERA DANA-MARIA

2021-2022
 LICEUL TEHNOLOGIC ”LUCIAN BLAGA” REGHIN

POTENȚIALUL TURISTIC A CETĂȚII ALBA IULIA

PROFESOR COORDONATOR:
SAS MANUELA

ELEV: MERA DANA-MARIA

2021-2022
 CUPRINS
Argument.......................................................................................................................................4

Capitolul I. Prezentarea zonei geografice a Județului Alba............................................................5

1.1 Așezarea geografică..................................................................................................................5

1.1.2 Căi de acces...........................................................................................................................6

1.1.3 Clima județului Alba.............................................................................................................6

1.1.4 Relieful județului Alba..........................................................................................................7

1.1.5 Hidrografia județului Alba....................................................................................................7

Capitolul II. Istoria Cetății Alba Carolina......................................................................................8

2.1 Istoria pe scurt..........................................................................................................................8

2.2 Rolul cetății..............................................................................................................................8

2.3 Porțile Cetății..........................................................................................................................10

2.4 Tradiție specifică sărbătorilor de iarnă...................................................................................13

Capitolul III Atracții turistice.......................................................................................................14

3.1 Monumente istorice................................................................................................................14

3.1.1 Statuia Egvestra și Basorelieful închinat lui Mihai Viteazul..............................................14

3.1.2 Monumentul Custozza și Monumentul Losenau.................................................................15

Circuit turistic Alba Iulia..............................................................................................................16

Anexe............................................................................................................................................19

Concluzie......................................................................................................................................20

Bibliografie...................................................................................................................................21

1
 ARGUMENT
De ce am ales potențialul turistic a Cetății Alba Iulia?

Eu am ales această temă, deoarece sunt interesată să aflu ce obiective turistice se găsesc
în această zonă minunată și care sunt tradițiile și culturile acesteia.

Cea mai mare cetate din România este un spațiu care nu lasă indiferent turistul, român
sau străin, ci îl transpune într-o poveste. Este locul în care vizitatorii pot trăi experiențe turistice
și culturale de neuitat.

Cetatea Alba Iulia este considerată cea mai mare scenă culturală în aer liber din România.
Fortificaţia este şi destinaţia perfectă pentru weekenduri cu distracţie garantată. Este locul în care
au loc festivaluri culturale, se aud orchestre celebre, unde concertează artiști de top, români și
străini.

Alba Iulia este primul oraș din România care are un brand profesionist, un manual de
branding și o strategie de marketing. Logo-ul este format din patru elemente: simbolul Cetății,
numele oraşului, sloganul aflat în partea superioară şi promisiunea turistică în partea de jos, sub
numele oraşului.

Astfel mi-am structurat lucrarea în 3 capitole:

2
 Capitolul I. Prezentarea zonei geografice a Județului Alba

1.1. Așezarea geografică

Judetul Alba este situat in partea central-vestica a Romaniei, pe cursul mijlociu al raului
Mures, in geospatiul de confluenta a acestuia cu Tarnavele, Ampoiul si Sebesul, cuprinzand
partea sud-estica a muntilor Apuseni. Geometria unitatii teritoriale a judetului Alba este
triunghiulara, cu varfurile orientate spre est, vest si sud si cu laturile spre nord-nord-vest, vest-
sud-vest si est-sud-est. Acest judet se suprapune peste anumite parti din trei mari unitati de relief
din tara noastra si anume: Carpatii Occidentali (Muntii Apuseni), Carpatii Meridionali (Muntii
Sebesului) si Podisul Transilvaniei, precum si peste zona depresionara de contact dintre acestea,
grefata pe Valea Muresului (depresiunea Alba Iulia-Turda) si prelungita spre est de Valea
Secasului si spre vest catre culoarul depresionar al Orastiei.

3
 1.1.2. Căi de acces
Orasul este strabatut de soseaua E80, care face legatura intre Deva si Cluj-Napoca la o
distanta de 380 km de Bucuresti, 100 km de Cluj si la 241 km de Arad. Lungimea totala a cailor
ferate in exploatare a fost in 1979 de 305 km; densitatea liniilor de cai ferate de 48,9
km/1000km2 este peste media pe tara 46,8. Magistrala Bucuresti- Brasov- Blaj se ramifica la
Teius (insemnat nod feroviar) spre Cluj si Arad. Lungimea drumurilor publice , in total 1952 km,
din care 331 km modernizate si 468 cu imbracaminti asfaltice usoare, prezinta o densitate de
31,13 km/ 100 km2.

Imprejurimile sunt deosebit de atragatoare. Partea de vest a orasului este strajuita de

inaltimile impadurite ale Muntilor Metalici cu Varful Mamut (630m). Spre est, peste Mures, se
disting dealurile argiloase de culoare rosiatica ale podisului ardelean, erodate de raurile Mures,
Sebes si Secas, acestea formand un sir de rape cu forme interesante si vegetatie rara. Spre sud, in
zilele senine, se vad culmile muntilor Sebesului, cu Varful Surianul si cu Varful lui Patru.
Aceasta este ambianta orasului Alba Iulia, unde bogatia pamantului se impleteste armonios cu
peisajele variate si odihnitoare.

1.1.3. Clima județului Alba

Clima se caracterizeaza prin veri calduroase, toamne lungi si ierni blande, cu o
temperatura medie anuala de +10 C si precipitatii care ating o medie anuala de 650 m. Teritoriul
judetului Alba se incadreaza in 2 sectoare climatice. Estul si centrul apartin sectorului cu clima
continental- moderata, iar vestul si sudul sectorului cu clima de munte. Tinutul de dealuri se
caracterizeaza prin veri calde, cu precipitatii nu prea bogate si ierni reci, cu strat de zapada
instabil. Sectorul montan este caracterizat prin veri racoroase, cu precipitatii in general bogate si
ierni friguroase cu strat de zapada gros si stabil.

1.1.4. Relieful județului Alba

4
 Judetul Alba este format, predominat din unitati montane (61%) la care se adauga,
subordonat, cele de dealuri (39 %). Carpatii Meridionali sunt reprezentati prin Muntii Sureanu.
Acestia intra in alcatuirea judetului doar prin culmile care se desprind prin plaiul inalt de peste
2000 m ( Vf. Patru 2130 m, Vf. Sureanu 2059 m) si coboara domol spre nord pana la 800 m. In
bazinul superior al Sebesului se gaseste o parte din Depresiunea Oasa. In nord sunt delimitati de
Carpatii Apuseni prin Culoarul Depresionar al Muresului, respectiv Culoarul Orastiei, in cadrul
caruia se remarca lunca larga si terasele Muresului continuate spre sud de un relief colinar,
uneori cu caracteristici piemontane. Podisul Transilvaniei, ce formeaza partea de est a teritoriului
judetului se remarca prin relief colinar, cu inaltimi de 400-500 m fragmentat de vai largi cu lunci
si terase, dominate uneori de versanti cuestici afectati de alunecari de teren si ravenari.

1.1.5. Hidrografia județului Alba

Cursurile de apă: Hidrografia județului Alba este dominată de cursul mijlociu al
Mureșului, care colectează toate râurile din teritoriul său. Principalii afluenți ai Mureșului în
județul Alba pe partea dreaptă sunt : Arieșul, Aiudul, Geoagiul, Valea Teiușului, Valea Gălzii,
Cricăul, Ampoiul, Vinţul etc, iar pe partea stângă Mureșul primește : Târnava (Mare și Mică),
Secașul, Sebeșul, Pianul, Cu girul și altele. În zona Munților Apuseni avem râul Arieș cu cei doi
afluenți ai săi: Arieșul Mare și Arieșul Mic.

5
 Capitolul II. Istoria Cetății Alba Carolina

2.1. Istoria pe scurt

Fortificația bastionară de la Alba Iulia este cea mai mare Cetate din România, care stă în
picioare de mai bine de 300 de ani. Cetatea este locul în care vă puteți întoarce în timp, de-a
lungul a două milenii, printre vestigiile a trei fortificații, din tot atâtea epoci diferite. Altfel spus,
fiecare cetate ridicată aici a înglobat-o pe cea veche: Castrul ridicat de romani, Cetatea
medievală și Cetatea Alba Carolina.

Ultima a fost ridicată la Alba Iulia la începutul secolului al XVIII-lea. Primul proiect al
fortificației a fost realizat de arhitectul italian Giovanni Morando Visconti, care a condus și
prima fază a lucrărilor. Arhitectul a murit de ciumă și își doarme somnul de veci în Catedrala
Romano Catolică din Alba Iulia.

Piatra de temelie a Cetății fost pusă în 4 noiembrie 1715. În linii mari, se consideră că anul
de încheiere al lucrărilor este 1738, deși au existat diferite lucrări și în anii următori.

Impunătoarea fortificație a primit numele împăratului Carol al VI-lea, în vremea căruia a

fost ridicată, respectiv Carlsburg-Cetatea lui Carol.

2.2. Rolul cetății

Rolul Cetății a fost unul militar, de apărare, dat de sistemul bastionar, de tipologia pieselor
de artilerie cu care a fost înzestrată, precum şi de mărimea trupelor existente în interiorul ei.
Cetatea a fost atacată o singură dată în existența ei militară, dar niciodată cucerită. Episodul a
avut loc în 1849, când 8.000 de soldați maghiari au asediat-o fără succes.

Cetatea Alba Carolina a cunoscut în ultimii ani transformări spectaculoase, care o fac tot
mai vizibilă pe „tortul” turistic al Europei. În paralel cu lucrările de restaurare, cofinanțate din
fonduri europene, s-a avut în vedere si valorificarea patrimoniului său cultural de excepție.
Fortificația este locul în care au loc festivaluri culturale, se aud orchestre celebre, unde
concertează artiști de top, români și străini.

6
7
 2.3. Porțile Cetății
Prima poartă se aseamănă cu un arc de triumf care are în alcătuire 3 intrări separate.
Statile așezate în planul superior simbolizează, de la stânga la dreapta: zeița Venus,stema
Austriei reprezentată de vulturul bicefal cu o sabie și un sceptru și zeul Marte.

A doua poartă a fost refăcută după ce a fost distrusă la începutul secolului al XX.-lea.
Poarta se regăsește la capătul superior al pantei unde se află și poarta întăi. Cele două zidurri
laterale, cu două ghiulele deasupra, care au mai rămas din vechea poartă a II-a, au reprezentat
punctul de pornire pentru reconstituirea întregii porți.

A treia poartă reprezintă cea mai impresionantă construcție baroc dintre toate cele patru
porți. Comparată tot cu un arc de triumf, având tot trei intrări ca și poarta întâi se remarcă prin

8
stilul doric. Statuia triumfătoare ce se ridică deasupra porții aparține împăratului Carol al VI-lea
al Austriei, sub domnia căruia s-a construit cetatea Alba Carolina, care îi poartă și numele.

A parta poartă încheie cercul monumetelor cu însemnătate importantă din cadrul Cetății
Alba Carolina. Se află la mijlocul dintre cele două mari catedrale cea romano-catolică Sf. Mihail
și cea ortodoxă a Încoronării.

Multe locuri din România uimesc prin frumusetea si bogăția istoriei lor. Orașul Alba Iulia,
faimos datorită Cetății Alba Carolina este unul dintre aceste locuri uimitoare. Cetatea a avut rol

9
de apărare împotriva Imperiului Otoman, însă de-a lungul celor aproape 300 de ani a fost mai
mult de atât și a devenit parte a unor întâmplări istorice majore

Cetatea Alba Carolina este construită pe locul

vechiului oraș Alba Iulia. Orașul medieval a fost demolat,
iar locuitorii săi obligați să se mute într-o zonă
mlăștinoasă care astăzi poartă numele ”Orașul de jos”..

Carolina dezvăluie multe lucruri cu adevărat interesante pe care trebuie să le afli. Iată mai jos
doar o parte dintre ele:

O vizită la Cetatea AlbaCetatea Alba Carolina este cea mai mare și cea mai valoroasă fortificație
bastionară din sud-estul Europei, fiind mult mai mare decât cetatea din Brașov, cetatea Devei sau
cetatea din Arad. A fost construită după planurile inginerului militar Giovani Morando și are o
suprafață de 70 de hectare iar la ridicarea ei au contribuit mii de iobagi din împrejurimile
orașului. Are un sistem propriu de canalizare și o serie de alte utilități, cum ar fi fântânile adânci,
atelierele de reparații sau amenajări care puteau deservi până la 10 000 de soldați pe timp de
război.

2.4. Tradiție specifică sărbătorilor de iarnă

10
În judeţul Alba se păstrează încă un obicei vechi de 400 de ani, care a fost întrerupt doar în
timpul războaielor. Potrivit etnografilor, tradiţia numită”Butea feciorilor” este specifică
sărbătorilor de iarnă şi se mai practică în satele din Ţara Secaşelor, fiind aproape nealterată.
Potrivit acesteia, în timpul războaielor, satele ardeleneşti îşi jeleau fiii morţi pe fronturi, departe
de cei ai casei, astfel încât în multe comunităţi preoţii cereau ca obiceiul să nu se mai practice în
semn de doliu.

Obiceiul piţăritului începe şi acum în curtea primei case din sat, unde copii de diferite vârste se
adună având fiecare o trăistuţă atârnată de gât şi strigă: „Bună dimineaţa la Moş Ajun! Daţi-ne
un colindreţ, că ne moare porcu-n coteţ! Daţi-ne un covrig, că ne moare porcu’ de frig! Ne daţi
sau nu ne daţi, sau nu ne lăsaţi! Hăăăăăăăăi, hăi!”.

Gazdele îi întâmpină pe piţărăi cu un coş plin cu bomboane, ciocolată sau fructe pe care apoi le
aruncă în curte, în timp ce copiii încearcă să-şi umple trăistuţele cu bunătăţi. Obiceiul piţăritului
începe şi acum în curtea primei case din sat, unde copii de diferite vârste se adună având fiecare
o trăistuţă atârnată de gât şi strigă: „Bună dimineaţa la Moş Ajun! Daţi-ne un colindreţ, că ne
moare porcu-n coteţ! Daţi-ne un covrig, că ne moare porcu’ de frig! Ne daţi sau nu ne daţi, sau
nu ne lăsaţi! Hăăăăăăăăi, hăi!”.

Capitolul III : Atracții turistice

11
3.1. MONUMENTE ISTORICE
In Alba Iulia se pot gasi o serie de monumente si grupuri statuare de o importanta deosebita atat
din punct de vedere istoric cat si arhitectural. In cetate, cele mai importante sunt monumentele
dedicate lui Mihai Viteazul si rascoalei de la 1784, precum si cele doua monumente din fata
Universitatii dedicate eroilor cazuti in bataliile de la Custozza si pentru apararea orasului. Tot in
cetate, in fata salii Unirii se afla un grup statuar cu personalitati de seama care si-au adus
contributia la realizarea Marii Uniri.

Monumente si statui se gasesc si in afara zidurilor cetatii, cum ar fi statuia lui I.C Bratianu,
statuia lui Mihai Eminescu si monumentul Lupoaica, reprezentand legenda intemeierii Romei.

3.1.1. STATUIA ECVESTRA SI BASORELIEFUL INCHINAT

LUI MIHAI VITEAZUL
Amplasata in fata palatului princiar, statuia lui Mihai Viteazul a fost realizata in bronz de catre
sculptorul Oscar Han (1968). Amplasat in fata Palatului Princiar, in spatele statuii ecvestre,
basorelieful a fost realizat de catre Horia Flamandu (1975) si-l reprezinta pe Mihai Viteazul
primind omagiile celor trei tari romane unite. Basorelieful are o lungime de 6,20 m si o latime de
3 m, iar la baza se afla o placa pe care este insemnat :'Aici la Alba Iulia in anul 1600 ca un
simbol al dreptului istoric al poporului roman de a trai unit, liber si independent s-a infaptuit prin
lupta si vointa neamului, prin vitejia si geniul marelui voievod Mihai Viteazul, maretul act al
primei uniri politice a celor trei principate romane - Tara Romaneasca, Moldova, Transilvania
mai 1975'.

12
3.1.2. MONUMENTUL CUSTOZZA SI MONUMENTUL
LOSENAU

In parcul din fata Universitatii I Decembrie 1918 se afla un mic monument ridicat in 1853 in
memoria col. Ludwic von Losenau, cazut in lupta impotriva trupelor conduse de generalul Bem.
In acelasi parc din fata Universitatii '1 Decembrie 1918, spre Sala Unirii se afla un monument in
forma de mic obelisc imprejmuit cu lanturi grele intercalate cu ghiulele de tun. Monumentul a
fost dezvelit in 1906 in amintirea soldatilor si ofiterilor din Regimentul 50 infanterie din Alba
Iulia, cazuti in batalia de la Custozza in timpul razboiului austro-italian din 1866.

MONUMENTUL CUSTOZZA SI MONUMENTUL LOSENAU

13
 Circuit turistic Alba Iulia
Traseu:
Plecare din Chisinau

Pornire: 16 noiembrie ora 21.00 (Circ)

ZIUA 1 : 17.11.2018

- deplasare pe traseul Cluj(tur de oras).

- Salina Turda . Amenajarea Salinei Turda a fost refacuta intre anii 2008-2010. S-a instalat un
lift panoramic, o roata cu gondole, s-a creat un spatiu de agrement cu debarcader in care turistii
se pot da cu barcutele. Salina Turda constituie astazi un adevar muzeu de istorie a mineritului in
sare. Sedimentarea sarii a avut loc in bazine marine izolate, in conditii de climat cald si relativ
umed pe fondul unei subsidente active. Situat in partea de Nord-Est a orasului, zacamantul se
intinde pe o suprafata de aproximativ 45 km, iar grosimea medie a sarii se situeaza in jurul
valorii de 250 m. Aparitia sarii la suprafata, ca urmare a erodarii de catre Valea Florilor si Valea
Sarata a rocilor sterile situate in acoperisul zacamantului, a facut ca prezenta ei sa fie cunoscuta
inca din cele mai vechi timpuri. Cazare in Hotel 3* in Alba Iulia.

14
ZIUA 2 : 18.11.2018 (mic dejun):

- Plecare catre Alba Iulia (Vizitarea Cetatii Alba Iulia). Cetatea - simbol al oraşului, este o
construcţie impresionantă ce poate fi admirată de către oricine. Fiind un important loc turistic,
oraşul este mereu vizitat de turiştii veniţi din toată Europa.

- Plecarea spre Sibiu. Municipiul Sibiu a reprezentat unul dintre cele mai importante si
infloritoare orase din Transilvania, fiind centrul colonistilor sasi stabiliti in zona. A cunoscut in
ultimii ani o renastere economica si culturala semnificativa, fiind astazi unul dintre orasele cu cel
mai mare nivel de investitii straine din Romania.

- Se viziteaza Manastirea Simbata de Sus - un colt de rai si-un loc divin.

- Plecarea Spre Chisinau.

ZIUA 3 : 19.11.2018 Sosire in Chisinau cu apropximatie ora 00:00 (Circ)

Pretul include :

- transport cu autocar clasificat pentru transport intern si international

- ghid de turism atestat

- 1 noapte de cazare cu mic dejun in Hotel in Alba Iulia/Tureni, conform disponibilitatii (17-
18.11.2018)

Pretul nu include : biletele de intrare pentru vizitarea obiectivelor turistice (Salina Turda, Cetatea
Alba Iulia etc.);

15
Grup minim 45 persoane.

Program Vizitare si tarife:

Program de intrare in Salina Turda

Luni - Duminica: 09.00 - 16.00

Tarife bilete intrare:

Adulti 30 roni/persoana

Copii, elevi, studenti 15 roni/persoana

Pensionari 15 roni/persoana

Program şi costuri obiective turistice (Cetatea Alba):

- Catedrala Ortodoxă

Luni - sâmbătă: 6.30-21.00,

Duminică: 7.30-21.00.

- Catedrala Romano-Catolică

Luni - sâmbătă: 09.00-19.00,

Duminică: 10.00-18.00.

- Museikon

Marți - Duminică: 09.00-19.00

Adulti - 10 roni

Copil - 5 roni.

- Muzeul Național al Unirii, Sala Unirii (accesul este gratuit)

Marți-Duminică:10.00-17.00 (Iarna)

Casieria se închide la ora 16.30.

Preţuri: 10 lei adulți; 5 lei copii, studenți, seniori.

Tarif ghidaj: 35 lei (Muzeu și Sala Unirii)

Ghidaj în Cetate: 100 lei/1 oră, 150 lei/2 ore

16
Anexe:

17
 Concluzie

Cetatea Alba Carolina este o fortăreață cu bastioane de tip Vauban construită la începutul
secolului al XVIII-lea în orașul medieval Alba Iulia pe Dealul Citadelei, având rol de fortificație
strategică de apărare a Imperiului Habsburgic împotriva eforturilor militare ale Imperiului
Otoman și de consolidare a puterii habsburgice pe plan local.

Alba Iulia este un oras cu o mare rezonanta istorica si acest lucru constituie in principal si
motivul pentru care am ales ca aceasta lucrare sa cuprinda, cat mai bine structurat, toate
elementele care sa scoata in evidenta si sa valorifice importanta si frumusetea acestui oras.
Descoperirile facute in judetul Alba sunt dovada existentei uneia din cele mai importante culturi
din Transilvania. Este, fara indoiala una din asezarile bine conturate, puternic centru economic
politic si religios inca din vremea statului roman si pana in zilele noastre

18
 Bibliografie
https://albaiuliaqr.ro/cetatea-alba-carolina/

https://alba24.ro/obiceiuri-vechi-de-sute-de-ani-pastrate-in-alba-butea-feciorilor-traditie-
specifica-sarbatorilor-de-iarna-din-tara-secaselor-380348.html

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cetatea_Alba_Carolina#Monumentele

https://www.referatele.com/referate/geografie/online8/Alba-Iulia--Localizare--geografica--Cai-
de-acces-si-imprejurimi--Cultura-Educatie-Sport-referatele-c.php

https://turismistoric.ro/cetatea-alba-carolina-lectie-de-istorie-si-turism/

19