Anaforaua liturgica - intre tradifie si actualitate - (studiu introductiv) Diac. lector dr. Nicolac PREDA Keywords: Anaphora, tradition, prayer, eucharistic canon, sacrifice Anaforaua liturgici, denumiti si ,Rugiciunea euharistics’, reprezint’, fird doar si poate, una dintre cele mai cercetate teme din domeniul Liturgicii, in general, sial Liturgicii comparate, in mod specials confirmarea unci astfel de ipoteze poate surveni chiar si numai dup’ o simpli consultare a vastei bibliografii pe aceasta tema Despre Anaforaua liturgicd sar putea spune foarte multe lucruri, numai c& ma voi limita la acele aspecte care si ne limureasca in privinga caracteristicilor funda- mentale ale acestei structuri liturgice, cum ar fi: tipul, evolugia, forma, sistematizarea si generalizatea ci 1. Anaforaua liturgicd - cadru general Anaforaua liturgica a cunoscut o evolutie ,spectaculoasi”, lisand impre- sia, la prima vedere, c& ar fi fost sufocaté de numeroasele rituri auxiliare care sau dezvoltat in jurul acesteia. Aceasta evolusie ascunde, din pacate, si aspecte mai putin placute, in sensul cd, asa cum observa Pr. M. Arranz, deja cand ajungi la Anafora, cen- trul! prin excelengé al intregului cult crestin, esti ,oarecum” epuizat * Anaforaua sau rugiciunea Sfintei Jertfe este momentul culminant al Sfintei Liturghii...”, Protos. Chiril-Danicl Ciprian Lovin, Linurghia Sfantului Marcu din ritul liturgie alesandrin 123STUDI Anaforaua (de la gr. devacpood = ridicare, inalyare, ofrandi, jertfa)? sau Rugiciunea Sfintei Jertfe este considerata de citre specialisti ca fiind a doua parte a Liturghiei credinciosilor’. Marea Rugaciune Euharistica, cum mai este denumita Anaforaua, repre- zinté asadar «punctul culminant al liturghiei crestine, deoarece in cursul aces- tei rugiciuni se atinge obiectul (to £gyov), catre care tinde intreaga slujba si anume ,prefacerea darurilor in dumnezeescul trup si singe”, realizindu-se in acelasi timp si scopul (td téAoc, 6 okor6c) liturghici, care este ,slavirea lui Dumnezeu” si , sfingirea credinciosilor’»*, Anaforaua liturgicd se refera, de asemenea, in limbajul liturgic curent, atit la ,jertfa liturgica in sens propriu (Sfanta Euharistie)”, cat si la ,rugiciu- nea care o insogeste”®. Anaforaua ewbaristicd a fost definita, printre altele, si ca un ,complex de rugiciuni”, determinare mai putin exacti, in opinia mea, deoarece lasi loc la diverse interpretari: «Prin anafora in Liturghie se intelege azi un complex de rugiciuni, dintre care unele citite in tain de preot, iar altele cantate in acelasi timp de cor, care in Liturghia Sfantului Joan se cuprind intre cuvintele: ,Cu vrednicie si cu dreptate este a-Ti cinta Tie...”, si ecfonisul ,$i ne di noua, cu o guri si cu o inima’»S, O ,definigie” mai largi a Anaforalei eubaristice 0 gisim la pirin- tele Ieromonah P. Pruteanu: «Termenul grecese ,anaford” (Avacbogd/ Bo3HOMTeHie), care in romaneste are sensul de ,,ofranda (oferire)”, desem- neazi partea principala a Dumnezeiestii Liturghii sau, mai bine zis, rugaciu- nea euharisticd centrala in timpul cireia se sfingesc/prefac darurile de paine si vin (amestecat cu apa) in Trupul si Sangele Domnului nostru isus Hristos (...) Uneoti, prin Anafora se ingelege o parte mai mare a Liturghiei sau chiar ~ introducere, raducere si comentariu. Tex’ de Doctorat in Teologie, Bucuresti, Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Teologie Ortodoxa , Justinian Patriarhul”, 2009, p. 140. 2 Verbul este avarpégeo, devarhégety = ridic, inal, aduc jerefi > CE. Pr. prof. P. Vinrunescu, Liturghiile Bizantine priviteistovic in structura si rinduiala lor, Bucuresti, Tipogratia Cirgilor Bisericesti, 1943, p. 81; vezi si Pr. prof. P. Viwtitescu, ,Anafora sau ritualul Sfintei Jercle Euharistice’, in Biserica Ortodox Roména, anal LXXIX (1961), at. 7-8 (ulie-august), p. 733. “Pr. prof. P. Vinrmuscu, Lirurghiile Bizantine... p. 81; veri si Pr. prof. P. Vivritesce, -Anafora sau ritualul..”, p. 733. ° CE Pr. prof. P. Vintiescu, Liturghiile Bizantine... p. 81 © Pr, Tlie Cistranv, ,Anafora sau rugiciunea Sfintei Jervfe, in Liturghia clementina din Constitutiile Apostolice si in Licurghiile bizantine”, in Glasul Bisericii 2017-8 (1961), p. 591. 124Anaforaua liturgica -intre tradigie si actualtate ~ (ctudiw introductiv) intreaga Liturghie a Credinciosilor’. De fapt insa, ea se referd la momentul ce incepe dupa cuvintele Sa mulfumim Domnului si se incheie cu Amin-ul de la ecfonisul Si ne di noud cu o gurd si 0 inimd... Aceasti rugiciune reprezinté un tot intreg, chiar daca textul de azi o imparte in fragmente, dintre care unele se zic in glas, iar altele in taindv* Un alt aspect esengial care reflecti practica veche a Bisericii ,una’, il reprezinci faptul cd intreaga Anafora este ,consacratorie”, adicd Anaforaua in integralitatea sa ,opereaza” prefacerea Cinstitelor Daruri, potrivit opiniilor unora dintre liturgistii contemporani: ,, Questa visione, che la preghiera della consacrazione sia Vanafora nella sua interezza, non solo aleune parti del suo insieme prese come una «formula» isolata, credo che sia pitifedele alla pits antica tradizione comune della Chiesa indivisa”®. 2. Anaforaua liturgicé - denumire Consider cd mai inainte de a enumera cateva dintre denumirile Anaforalei euharistice este bineveniti aici precizarea termenului ,,anafora’: a) ,,Anafora (avacpood, 1 - anaford = cerere) sau Anaforaua — este, in cultul crestin ortodox, Marea Rugaciune a Sfintei Jertfe din randuiala Sfintei Liturghii, in cursul careia are loc sfingirea Darurilor. Ea incepe cu adresarea citre Dumnezeu-Tatal, ca Ziditor al lumii, continua, reca- pitulénd pe scurt opera mantuitoare realizata de Dumnezeu-Fiul (anam- neza) si sfargeste prin invocarea Pogorarii Sfantului Duh, pentru sfintirea Darurilor noastre de paine si vin si prefacerea lor in Sfantul Trup si Sange 10, al Domnului b) ,Termenul de anafond, cate in sens proprit inseamna rugiciune care insoyeste oferta, este, in liturghiile risiritene, denumirea obignuita a rugd- ciunii ewharistice. Are ca si corespondenga in tradigia caldeeana termenul de 7 Din picate, pitintele Jeromonah P. Prutean nu indie’ sursa conform cireia susfine aceasti ipotezi. * Teromonah Petru PautzaNv, Liturphiaovtodosi iri actualitate, Bucuresti, Paicura Zorpia, 2008, p. 73, RE Tarr, A partire dalla liturgia. Derché & la liturgia che fa la Chiesa, Roma, Edizioni Lipa, 2004, p. 342. "© Pr. prof. dr. E. Brantsrs si Prof. Ecaterina Brantsté, Dictionar enciclapedic de cunostinge religioase, Caransebes, Editura Diecezani, 2001, p. 30. 125STUDI gquddasha sau rugiciune de sanctificare si, in tradigia romana, termenul de canon, in sensul de rugiciune canonica sau normativa”"; ©) «§ IV. = Anaphore ou Canon. Dans son acception primitive, le terme grec Anaphora signifie ,oblation’ mot Illatio qui désigne le Canon dans les liturgies gallicane et mozarabe. Il on équivalent latin serait donc plutot le répond, en fait, a ce que les Latins appellant aujourd’hui le Canon de la messe (au sens de Kavesy, régle, priére déterminée, officielle)». In ceea ce priveste denumirile pe care le-a primit Anaforaua euharisticd de-a lungul timpului, ag dori si fac doar o remarca si anume cé multitudi- nea de numiri din dreptul acesteia nu scoate in evidenti decat caracteristica sa esentiali, adicd importanga covargitoare pe care o are si a avut-o dintot- deauna in cultul diferitelor rituri liturgice, fiind, far doar si poate, centrul intregului cult. Cu siguranta, denumirile Anaforalei euharistice sunt numeroase, ins’ voi reda aici numai citeva dintre acestea: a) Anafora'’; b) Anaforaua'; ©) Anaforaua euharistica’’, "'C, Girauo, ,Anafora", in Edward G. Farrueia S.J., Dicfionarul Enciclopedic al Raséritului erestin. Traducetea din limba italiani Adrian Popescu, Vasile Rus, loan Muntean si Andrei Marcus, Targu Lapus, Editura Galaxia Gutenberg, 2005, p. 54 "S, Satavante, Liturgies orientale: la Messe, vol. I, Paris, Librairie Bloud & Gay, 1942, p. 9 0S. Savavinie, Liturgies orientales: la Messe, vol. Il, p. 9; Px. Prof. B. Vinritescu, Liturghiile Bizantine..., p. 81; Pr. prof. dr. E. Branigre, Liturgica Special pentru institutele teo- ogice, Bucuresti, Editura Insticucului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, *1985, 227, PNG Protos. ChisDaniel Ciprian Lovin, Linerghia Sfintului Marcu... p. V40. Indica de incepere a anaforalei este in manuscrisul 1970: «Preotul incepe anaforauay...”, ,0 LeQevs Ggxetar tis dvadbooas”, FE. BRIGHTMAN, Liturgies Eastern and Western. Being the texts original or ranslated of the principal Liturgies of the Church, vol. L. Eastern Liturgies, Oxford, Ac the Clarendon Press, 1896, p. 125; Vat. gr. 1970, Eucologio, sec. XI [«2. Vat. MS. Gr. 1970» si «2. Vatican MS. Gr. 1970 (Rossano)»], cf. H. W. Copaincron, The Liturgy of Saint Peter, Licurgiegeschichtliche Quellen und Forschungen, Heft 30, Miinster in Westfalen: Verlag der Aschendorfischen Verlagsbuchhandlung, 1936, pp. 12 si 137 [vezi si E. BarcHTMan, Liturgies Eastern and Western. Wii 's Liturghia copta a Sfantului Marcu noteazi: Cu Dumnezeu ~ Sfinta anafora a preafe ricitului Marcu impreund si a preacuviosului Chiril (164.2-3), vitlu de unde copgii au denumit fnteeaga liturghie: a sfntului Chiril”, Protos. Chitil-Daniel Ciprian Lovin, Liturghia Sfineului Marcu... p. 140. WAthid. Ioan 1. [ek jr, .Cuodnt inainte’, in Ciprian loan Streza, Anaforaua Sfineului Vasile cel Mare. Istorie — text — analiza comparati — comentariu teologic, Sibiu, Edicura Andreiana, 2009, p. 16, 126Anaforaua liturgica -intre tradigie si actualtate ~ (ctudiw introductiv) d) Anaforaua eubaristica vasiliand’; ©) Anaforana brisosotomiand®, £) Anaforaua vest-siriand”; g) Anaforaua antiobiani”; h) Anaforaua liturgicas i) Rugiciune ewharistica; j) Marea Rugaciune euharistic k) Canon; 1) Canon euharistic’; m) Canonul liturgic roman’, n) Canonul romans; 0) Canon de la mes Y Athid. Toan I. Ick jr, Cuvée inainte’, in Ciprian Ioan Streza, Anaforaua Sfintului Vasile cel Mare.., pp. 16, 17; de notat ci aceasta sintagma reprezinté o precizare (denumire) mult mai restrinsi, mai exact \ Athid. Ioan I. Ick jr, ,Cuvéint inainte”, in Ciprian Ioan Streza, Anaforaua Sfintului Vasile cel Mare... pp. 16, 17. © Ciprian Ioan Srreza, Anaforaua Sfimtului Vasile cel Mare... p. 45. ® Ciprian Ioan Sraez, Anaforaua Sfintului Vasile cel Mare... p. 45; P. Sathad JamMmo, Anafora caldea, maronita, ¢sira: struttura ¢ composizione. Appunti per I'uso privato degli alunni, Roma, Pontificium Insticutum Orientalium Studiorum, 2000-2001, p. 10. ® C. Giravpo, ,Anafori’, in Edward G. Farrucia SJ., Dicfionarul Enciclopedic... p. 54. % Pr. prof. de. E. Braniste si Prof. Ecaterina Branisre, Dictionar enciclopedic.... p. 31; de notat, ci aceasti sintagma denumeste, in special, prima parte a Anaforalei ewharistce: »Rugiciunile care compun Anaforaua sunt: Rugiciunea de lauda side mulyumire de la incepuc adici Marea Rugiciune euharisticd, in care se face o rememorare a istoriei mantuirii omului de la creasie pana la mantuirea lui prin jertfa de pe Cruce i lnvierea Dommului...”, Pr. prof. dr. E Baantsre si Prof. Ecaterina Branists, Dictionar enciclopedic... p. 31 2... cermenuil de canon, in sensul de rugiciune canonica sau normativa’, C. GiRavbo, Anafori’, in Edward G, Farructa S.J., Dictionarul Encielopedic... p. 54. % in cadigia liturgicd rusd, Anaforaua a mai fost numici si «canon euharisticy (terminolo- gie occidentala), dar aceasta denumire nu este intru totul corecta”, Teromonah Petru PRUTEANU, Liturghia ortodaxa.... p. 73; «Canonul euharisticy, Ded. Ion M. BALACEANU, ,Rugiciunea Sfincei Jertfe din Liturghiile ortodoxe si Canonul Euharistic din Missa romano-catolic’. Studiu compa- rativ’, Glasul Bisericti nt. 1-2 (1978), pp. 105, 114. ® Nicolae I. Porovicwy, Epicleza eubariticd, Bucuresti, Edicura Nemita, 2003, p. 185 % Drd. Ion M. BALAcEANU, ,Rugiciunea Sfintei Jerte..”, pp. 114, 116; «CGanone romano», D. Sartore si Achille M. Tatacca, Nuovo Dizionario di Liturgia, sesta edizione, Torino, Edizioni San Paolo, 195, p. 1523. 2S. Satavits, Liturgies orientales: la Messe, vol. 1, p. 9. 127STUDI 28,29, p) Canon Missae’ 1) Rugaciunea Sfintei Jertfe™, s) Ritul Sfinteijertfe ewharistice' §) Marea Rugaciune a Sfintei Jertfe* 0) Rugiciune de oferire (ebxx mEOGQOv)*>; 1) Tgooxopidy*; u) Quddisha’, v) Canonul euharistic roman’; x) Anaforale egiptene’. 3. Anaforaua euhari icd ca prospectiva eshatologica Un aspect fundamental si cit se poate de actual il reprezinta faptul ca, fiind ingeleasi ca simbol al unitagii ecleziale, ,painea euharistica” pregatita deja «Quique le titre , Canon Missac” soit placé maintenant aprés le Sanctus, il importe de se rappeler que la Préface fait réellement partie du Canon. Primitivement on la tenait comme telle. Dans le sacramentaire Gélasien, la rubrique ,Jncipit canon actionis” est placée avant ,Sursum corda"s, Adtien Forvescus, La Messe: Etude sur la Liturgie Romaine. Ouvrage traduit de anglais sur la deuxitme édition par A. Boudinhon, Paris, P. Lethielleux, Libraire-Editeur, 1912, p- 415; dn acest sens, anaphora era ceea ce Biserica apuseana va numi ,canonul” Misei», Pr. John, Anthony MeGuckix, Dictionar de Teologie patristic. Traducere din limba englezi Dragos Dasci si Alin-Bogdan Mihailescu, Iasi, Doxologia, 2014, p. 16 % ,Sacramentarium Gelasianum est collectaneum liturgicum Ecclesiae Christianae, ad Eucharistiam toto anno celebrandam exscriptum, saeculo VIIT ineunte in Francia compositum. “Textus olim falso papae Gelasio I actributus...”, cf berp:/Ila.wikipedia.org/wikilSacramentarium_ Gelasianum (pagina accesati in 15.03.2013); ,Le sactamentaire fut probablement com- pilé & Chelles, dans les environs de Paris, entre 628 et 731", ef. buipsffr.wikipedia.org/wikif Sacramentaire_gélasien (pagina accesati in 18.03.2013). © Pr. prof. P. VinriLescu, Liturghille Bizantine... p. 81; Protos. Chitil-Daniel Ciprian Lovin, Liturghia Sfintului Marcu... p. 140; Pr, prof. dt. E. Branigté, Liturgica Special... p. 227. * Pr, prof, P. Vinriescv, ,Anafora sau ritualul..”, p. 733 (este insugi tidlul articolului) ® Pr, prof. dr. E. Brantsté si Prof. Ecaterina BraNtste, Dicfionar enciclopedic... p. 30. » Protos. Chiril-Daniel Ciprian Lovin, Liturghia Sfintului Marcu... p. 141 % «Rugdciunea Ofandei eubaristice», Euchologion-ul egiptean al lui Serapion de Thmuis (f 362), in: Diacon Ioan I. lcd jr, Canonul Ortodosies, vol. 1, Canonul apostolic al primelor secole, Sibiu, Deisis, 2008, pp. 865, 871 % Protos. Chitil-Daniel Ciprian Lovin, Liturghia Sfintului Marcu... p. 141 * C. Giraupo, ,Anafori’, in Edward G. Faraucta S.J., Dictionarul Enciclopedic.., p. 54; «Quddasha», P. Sathad Jammo, Anafora caldea.... p. 29; «,Quddaia” [Santificazione]», Pierre Youstr, Appunti sulla Messa caldea e malabarese (per uso privato degli studenti), Roma, Pontificium Institutum Orientalium Studiorum, “2002, p. 29. » Ciprian Ioan Streza, Anaforaua Sfantului Vasile cel Mave... p. 39. * CE Lect. dr. Ciprian-Ioan Srreza, Cand si cum a fost introdus Trisaghionul biblic in anaforaua cuharistic&?”, in Revista Teologica (serie noua) XVII (89)/2 (2007), p. 86. 128Anaforaua liturgica -intre tradigie si actualtate ~ (ctudiw introductiv) la Proscomidie (cea dintai ,punere inaite”®” sau ,proaducere”), igi gaseste, in esenfi, sensul si finalitatea doar in epicleza euharistica“", unde este invocata” deodati atat unitatea ,prezenta” a Bisericii, cit si cea ,eshatologici”, dupa cum remarca unii dintre liturgisti": ,....sd vind Duhul Tau cel Sfint peste noi robii Tai si peste Darurile acestea ce sunt puse inainte (...) spre sfingirea sufletului si a trupului si a dubului pentru ca sa fim un trup si un dub si sa aflam parte si sd vem mostenire cu togi sfingii care din veac au bineplacut Tie”. Mult mai elaborata in acest sens pare a fi, in opinia mea, observatia fina a lui Ciprian Streza: ,.Pasajul acesta final al epiclezei araté ca accentul principal in textul euharistic nu cade pe modul cum se transforma darurile prin venirea Sfintului Duh, ci pe scopul acestei prefaceri si anume sfinirea si unirea credinciosilor intre ei si cu tofi sfingii care din veac au bineplacut lui Dumnezeu. Sectiunea aceasta apare in toate anaforalele euharistice si chiar daca este in mod diferit formulaté, ea constituie un element originar al lor, fiind 0 concluzie a cpiclezei si fatcand trecerea spre cererile din rugaciunea dipticelor”*®. © Expresia ,darurile puse inainte” [t& mgoxeijieva deiga] pare a fi , larg easpindita in wradigia cultica bizantina’, si ,apare in anaforaua Sfintului Ioan Guri de Aur (Prex Eucharistca, p. 226) siin cea a Sfantului lacob (Prex Eucharistica, p. 250)", cf. Ciprian Toan StrezA, Anaforaua intului Vasile cel Mare..., p. 358 gi p. 358, nota 985. «Pentru a treia gi ultima oari in cursul Liturghiei, darurile sunt proaduse acum prin euvintele spuse de preot cu voce tare, ca incheiere a anamnesei din ambele anafore: .Ale Tale dintru ale Tale, Tie hei aducem de toate si pentru toate’s, Pr. prof. P. Vintuurscu, ,Anafora sau ritualul..”, p. 752. 4 Epiclesi (da epikaléo = invocate): con Ve. sla chiesa implora con speciali invocazioni la potenza divina, perché i doni offerti dagli uomini vengano consacrati, cio diventino il corpo saungue di Cristo, e perché la victima immacolata, che si ticeve nella comunione, giovi per la salvezza di coloro che vi partecipano”...», D. Sartore, A. M. Tatacca si C. Ciaten, Liturgia, p. 2105, Veri si Padre Stefano Maria Moscuterni SJ, Sacramento dell Eucaristia: Proposta di un mattato nella luce della Esortazione apostolica post-sinodale - Sacramentum-Caritatis, Pontificia Facolth Teologica della Sardegna, 2008, p. 168. © , Lepiclesi delle preci eucaristiche invocano Uuniti presente ed excatologica della Chiesa, molto marcata nelle anafore siro-bizantine’, Pade Stefano Matia MoscuetTt SJ, Sacramento dell Euca- ristia.., p. 168 «etal vesiuniéegptene (Ag) Analoralei Sfantului Vasile cel Mare, cf Ciprian Toan Streza, Anaforaua Sfantului Vasile cel Mare..., pp. 339-341 ‘,...venga lo Spirito tuo santo sopra di not tuoi servi e sopra questi tuoi doni presentati.. per la santificazione dell anima, del corpo e deo spirito, affinché diventiamo un solo corpo ¢ un solo spirito, ¢ troviamo parte e abbiamo eredita con tutti i sants, che fin da quando erano nel mondo ti furono graditi”, « 4, UAnafora alessandrina di San Basilio», C. Giraupo, Eucaristia per la Chiesa Pospettive teologiche sull eucaristia a partire dalla clex orandi», Roma, Gregorian University Press, 1989, pp. 430, 432. © Anaforaua Sfintului Vasile cel Mare... p. 362. 129STUDI In Canonul euharistic roman, uniratea Bisericii este invocati imediat dupa Sanctus” “*: Pe Tine, ajadar, preaindurate Parinte, prin lisus Hristos Fiul Tau, Domnul nostru, Te rugdm implorand si cerem sa primesti si sa binecuvan- tezi aceste daruri, aceste ofrande, aceste jertfe fara pata, pe care fi le aducem intai de toate pentru sfanta Ta Biserica catolica, pe care sa socotesti lucru vrednic sd 0 impaci, st o pazesti, sad 0 aduni si sd 0 conduct in tot pamantul...”"-, 4, Aspectul trinitar al Anaforalei Anaforaua liturgica reprezinta in esengi o rugiciune completa, poate cea mai complexa dintre rugiciunile de sorginte crestina. De departe, cel mai important aspect legat de structura acesteia il repre- zinta caracterul ei trinitar prin excelenga, care ginteste (Implineste) in mod exceptional scopul (to téAoc, 6 oxordc) ,primordial” al Sfintei Liturghii, si anume ,,slavirea lui Dumnezeu”*!, Cel in Treime ,,inchinat si slavit” (vezi Crezul). Despre Marea rugdciune eubaristica, ,in cursul cireia are loc sfingirea Darurilor si pe care o numim cu un termen technic anaford”, Parintele pro- fesor Ene Braniste afirma ca ,se infatigeazd ca o adevarata «rugiciune citre Tatil, prin Fiul, in Sfantul Duh»”, deoarece ,,incepe prin a se adresa lui Dumnezeu-Tatal ca Ziditor al lumii, continua recapitulind pe scurt opera mintuitoare realizata de Dumnezeu-] ul si sfirseste prin a solicita pogorirea ~ Sanctus (= santo): i Trisighion dei greci, mutuato dall'inno dei cherubini di Is 6,3. B Yacclamazione che conclude il prefazio e rende necessaria la ripresa del Vere sanctus per recupe- rate il filo logico della preghiera eucaristica da essa interrotto", D. Sartore, A. M. TRIscca si C Crnuen, Liturgia, p. 2123. Anche il Canone romano, subito dopo il Sanctus, invoca l'unita della Chiesa..", Padze Stefano Maria Moscatertt SJ, Sacramento dell Eucaristia.. p. 168. % ,e. Canonul euharistic roman”, Diacon Toan I. led jt, Canonul Ortodosici..., p. 906. 5° Padre clementissimo, noi ti supplichiamo ¢ ti chiediamo per Gesit Cristo, tuo Figlio ¢ nostro Signore, di accettare questi doni, di benedite queste offerte, questo santo ¢ immacolato sactificio. Noi te loffriamo (questo santo ed immacolato sacrificio] anzitutto per la tua Chiesa santa e cattolica, perché tu le dia pace e la protegga, la raccolga nell'unita e la governi su tutta la terra..”, ,Preghiera Eucaristica I 0 Canone Romano”, ie: Messale Romano rifermato a norma dei Decreti del Concilio Ecumenico Vaticano I ¢ promulgato da Papa Paolo VI, Citta del Vaticano, Libreria Edierice Vaticana, 1983, p. 382; textul Canonului eubaristic roman redat de Parintele Toan I. Tek jr. este conform cu Prex Eucharistica I, pp. 426-438 (vezi Canonul Ortodexici..., p. 906, nota 8) > CE Pr. prof. P Vintuuescu, Liturghiile Bizantine..., p. 81; veri si Pt. prof. B. Vinriusscu, Anafora sau ritualul..”, p. 733. 130Anaforaua liturgica -intre tradigie si actualtate ~ (ctudiw introductiv) Sfancului Duh pentru sfingirea Darurilor noastre de piine si de vin si preface- rea lor in Sfantul Trup si Sange al Domnului”®, Rugiciunea euharisticd este, de asemenea, 0 ,toada a buzelor, care martu- risesc numele lui Hristos, al lui Dumnezeu-Tatal si al Duhului Sfant”, aceasta rugiciune find ,jertfa de lauda” prin care Biserica igi insogeste darurile pe care le aduce si care, prin prefacere, vor fi primite in jertfa Mantuitorului®. Formula liturgics ,,Harul Domnului noseru Tisus Hristos si dragostea lui Dumnezeu Tatal si impartasirea Sfantului Dub sa fie cu voi cu togi” (2 Corinteni 13, 13), din cadrul asa-zisului Dialog preanaforal, reprezinta, pe deo parte, o precizare (expunere) trinitara preliminara, iar pe de alta, o sin- tezi a ceea ce urmeazi si se sivargeasci in continuare, in cadrul Anaforalei ewharistice, si anume rugiciunea de mulsumire ,citre Tatél, prin Fiul, in Sfantul Duh” Mai mult chiar, in opinia lui S. Salaville, formula (expresia) care pre- ceda, in mod propriu, Rugdciunea eubaristiea (adic Eubaristia, inyeleasi ca wmulfumire’): ,Sé multumin Domnuluil!” este una exacti®, desi ar parea la prima vedere ,neclara”, si face trimitere, fir doar si poate, la ceea ce acesta numeste ,o euharistie (,rugdciune de mulfumire”, n.n.) trinitari”: «,Rendons graces au Seigneur”, Ebyaguotowpev tH Kugiq - une eucharistia trini- taire, dont le cadre est précisément constitué par le réle de chacune des trois personnes divines dans I’ceuvre du salut»’”. Tot S. Salaville, vorbind despre tema central a Anaforalei ewharistice de tip oriental, dar si in general, despre formele anaforice insufleyite de asa- numita ,unitate intima”, afirma: CE. Liturgica Generala cu nopiuni de Arta bisericeasci, Arbitecturd si picturd erestina, Bucuresti, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Biscricii Ortodoxe Romane, *1993, p. 55 © CE. Pr, prof. P. Vintiescu, Liturghiile Bizantine..., p. 81 % Poxrivit specialistilor, aceasta formul’, desi este de provenienta biblica (fiind consemnata de Sfancul Apostol Pavel in Epistola a 2-a citre Corinteni), pare a fila origine o ,binecuvantare” (seruetur’) liturgics 5 Termenul uzitat aici (,Domnul”), se referi de fapt la Sfanta Treime, la Dumnezeirea % fn mod cert, rugiciunea cu care debuta anaforaua euharistic’ trebuia si fle macar in parte, daci nu in totalitate, un réspuns la chemarea de a mulsumi lui Dumnezeu exprimata in dialogul introductiv (S# mulfumnin Domnului!, n.n.). Celelalte elemente componente ale textului euharistic, precum Sanctusul sau Dipticele, s-au adiugat in timp acestui strat strivechi al formularului euhologic”, Ciprian Ioan Streza, Anaforaua Sfantului Vasile cel Mare.... p. 145 CE, Liturgies ovientales: la Mest, vol. Ul, p. 11. 131STUDI «Le théme général en est une action de graces 4 la divine Tinité pour tous ses bienfaits, récapitulés en quelque sorte dans l'auguste sacrifice. Action de graces 4 Dieu le Pére, qui nous a donné Pétre et nous a appelés & une destinge éternelle, Action de graces au Fils, qui est venu nous racheter, qui, nla nuit oi il se livra lui-méme pour le salut du monde”, institua le grand mystére (ici se place le récit de institution eucharistique et la répétition — par le prétre — des paroles du Sauveur: Ceci est mon corps... Ceci este le calice de mon sang”, qui sont dites tout haut et auxquelles le peuple répond par un amen de foi et d’adoration); au Fils, de qui Yon commémore ,tout ce qu’il a fait pour nous”, la croix, le sépulcre, la résurrection, l'ascension, le régne a la droite du Pére, le glorieux avénement futur. Enfin action de graces au Saint- Esprit, duquel on implore l’envoi sur le pain et le vin pour les consacrer, et sur le fidéles, principalment sur les communiants, pour les sanctifier: c'est la formule appelée épiclése, c'est-a-dire invocation”, dont la teneur et la place, dans l'ensemble des liturgies orientales, a suscité un intéressant probléme de théologie liturgique, mais dont le sens général, on le voit, s'adapte admirable- ment au cadre euchologique trinitaire de 'anaphore»**. Amintind despre structura tripartité a Anaforalei euharistice (in special la Sfantul Vasile cel Mare), Ciprian Streza observa cd «prima sectiune a anafora- lei (Rugiciunea Teologica) este una doxologica, de lauda si preamarire” a lui Dumnezeu cel Unul in Sfanta Treime si a lucrarii Lui in lume care se incheie prin Sanctus, prin vesnicul imn (!) adus de ingeri maretiei si slavei nepieri- toare a lui Dumnezeu. Cea de a doua sectiune (Rugaciunea Hristologica), cea dupa Sanctus, este dedicati mulfumirii® pentru intreaga iconomie a mantui- rii si culmineaza cu amintirea instituirii Sfintei Euharistii la Cina cea de Taina (anamneza, n.n.). Ultima secfiune este cea de cerere"; ea incepe cu epicleza si continua ci dipticele, Fiecare din cele trei sectiuni este consacrata uneia din Persoanele Sfintei Treimi, iar anaforaua ca tot este adresata Tatilui (,prima 5° Liturgies orientales: la Messe, vol. 11, pp. 11-12. % Rugaciunea de lauda - doxologia; de notat ci actele nostre sunt in coral concordangi cu actiunile (faptele) Mantuitorului lisus Hristos (binecuvancand, mulgumind, a frant, apoi a dat); de asemenea, rugiciunea este ficuté in aumele comunitigii, al intregii Biserici (aspectul cosmic), sinu in nume personal, deoarece si mantuirea este o oper (luctare) care vizeaz’ intreaga faptur’, chiar si cosmosul (lumea), desi modul de a ne impartisi din roadele mantuirii este, fri doar gi poate, unul personal © Rugaciunea de mulgumire — ewbaristia © Rugéciunea de cerere— epicleza; de notat ci la noi aceasta este ordinea fireascd a rugiciunii 132Anaforaua liturgica -intre tradigie si actualtate ~ (ctudiw introductiv) parte a anaforalei este dedicata Tatalui, ca Facator a toate si Proniator, cea de a doua parte este consacrata iconomiei méantuirii implinite de Mantuitorul Tisus Hristos si culmineaza in anamneza si in amintirea narafiunii institurii Sfintei Ewharistii. Cea de a treia parte, incepind cu epicleza, sta sub semnul lucririi Sfintului Dub, prin Care si in Cre rugaciunile comunitafii se inalta catre Tatal pe baza jertfei Fiului”). Aceasta structura si unitate teologica este caracte- ristica principala si distinctiva a textului euharistic crestin in comparagie cu formularele euhologice ale cultului iudaic. ,,Insusi Mantuitorul la Cina cea de Taina, cum afirma Sfantul Evanghelist loan, S-a adresat Tatalui si preama- reasci Numele Siu sia indemnat pe Sfingii Apostoli si se adune si sa se roage «dn al Sau nume» (Joan 16, 24-26; 17, 6). La vremea sa, Sfancul Apostol Pavel aminteste si el de aceasta adresare a rugiciunii de mulyumire citre Tatil prin Fiul (Efeseni 5, 20; Coloseni 3, 17). De aceea toate anaforalele euharistice se adreseaza Tatalui, in Numele Fiului, si a misterului Siu pascal, prin comuni- unea Sfantului Duh’»®. in contextul in care vorbeste despre asa-numita ,introducere” mai pugin inspiraté a rostirii troparului Ceasului al Il-lea in cadrul epiclezei®, pr. Ieromonah P. Pruteanu aminteste si de caracterul trinitar, prin excelengi, al Anaforalei ewharistice: yToate Anaforalele (cu exceptia celei copte gi celei din Testamentum Domini) sunt adresate lui Dumnezcu-Tatal. Aceasta ¢ valabil si pentru ana- foralele Sfintului Vasile si Sfantului Ioan. Observim insi ci troparul Ceasului al I-lea este adresat lui Dumnezeu-Fiul, ca Cel care a trimis la Cincizecime pe Sfintul Duh (a nu se confunda cu purcederea din Tatil, din vesnicie). P urmare, introducerea acestui tropar face ca si incepem rugiciunea citre © Ciprian Toan StREza, Anaforaua Sfintului Vasile cel Mare... p. 146, nota 432. © Anaforaua Sfintului Vasile cel Mare... pp. 145-146. Secolul XI — Aparigia troparului Ceasului al Hl-lea in manuseris; Secolul XIV - Generalizatea troparului Ceasului al Ill-lea la epicleas’, cf. Tabloul sinoptic.. (vezi in Liturgica specialé.... p. 384b). © Din picate, pr. leromonah P. Pruteanu nu di nicio trimitere concreti, nici nu citeazt sursa potrivitcireia susfine acest ipotezi; potrivit cercetirilor mele, Anaforaua din Testamentum Domini este adresata Tatilui, cf, Testamentul sau cuvintele pe care inviind din morti Domnul nos- aru le-a spus sfingilor Sai apostol si care au fost scrive in opt carpi prin Clement Romanul, ucenicul ui Petru (Siri, inceputul secolului V), veai Diacon Ioan I. Ick je., Canonul Ortodoxiei, vol. I. pp. 785, 795-799; de asemenea, aga-numita Anafora copti a Sfantului Chil al Alexandriei este adresat Tatilui, cf. Anaforaua copta {sahidicd) a Sfantului Chiril al Alexandriei, veri Diacon Toan L Ick jr, Canonul Ortodoxici, vol. 1... pp. 884-889. 133STUDI Tatal, sa o continudm catre Fiul si imediat si trecem iarasi citre Tatal — cea ce e gresit”® Caracterul trinitar al Rugdciunii euharistice (,oftanda euharistica”) il giisim indicat, in mod indirect si simbolic, in lucrarea Téstamentum Domini, astfel: «Celebrarea Liturghiei XXIII, Sambita [episcopul] si aduca ofranda trei paini ca simbol al Treimii, iar in ziua de duminica patru paini ca un chip [pos] al Evangheliei»®”. 5. Anaforaua liturgica - structuri primare In ceea ce priveste modul de inyelegere (analizi/abordare) al structurilor anaforice, ag dori si mensionez punctul de vedere, mai mult decat oportun, al pirintelui C. Giraudo, si anume cd anaforaua care ,se configureazi ca un discurs orant pe care comunitatea cultuala, prin gura celui care o prezideaza, il ridica spre Dumnezeu Tatal”, nu poate fi abordata (considerata) decat ,prin intermediul articularii elementelor care o constituie”®. Despre ,simplitatea” si ,complexitatea” structurilor anaforice primare, Ciprian Streza afirma: a) «Savarsitd pentru prima data de Mantuitorul la Cina cea de Taina, repetata apoi la porunca Lui de Sfingii Apostoli si de urmasii acestora, Liturghia crestina este in nucleul ei un tot unitar, insi in formele ei de mani- festare in decursul timpului ea se arati a fi un compus, ,una cosa cipollata” - dupa expresia lui Robert Taft (,Liturghia (Anaforaua, n.n.) poate fi descrisi prin analogie cu 0 ceapa, find compusé ca si ceapa din mai multe straturi, din care strat dupa strat poate fi indepartat pentru a ajunge la frunzele mai vechi")", in care doar prin indepartarea straturilor mai noi se poate ajunge la formele ci de expresie originare»”; b) ,,Cele mai vechi anaforale euharistice au o structura simpla, bipartit, conjinand o sectiune de mulpumire si una de cerere, in condigiile in care modelul euhologic: binecuvantare-mulfumire-cerere al binecuvantarii dupa © Linurghia ortodoxa..., p. 120. © Testamentul sau euvintele... cf. Diacon Ioan I. Ick jt Canonul Ortodosie, vol. 1. p. 795. © CE ,Anafori, in Edward G. Farructa S.J., Dictionarul Enciclopedic... p. 54, © Ciprian Ioan Srriza, Anaforaua Sfintului Vasile cel Mare... p. 143, nota 425. ” Anaforaua Sfintului Vasile cel Mare... p. 143. 134Anaforaua liturgica -intre tradigie si actualtate ~ (ctudiw introductiv) cin (birkhat ha mazon) a fost reformulat prin asimilarea primei sectiuni de binecuvantare cu cea de a doua, cea de mulfumire. Textele euhologice de ‘mai tarziu, cum este si anaforaua Sfantului Vasile cel Mare, revin la structura tripartitd, dar intr-o manierd cu totul noud, in cadrele date ale unei triado- logii bine definite, atent si precis exprimate in textul cultic. Prima sectiune a anaforalei (Rugaciunea Teologica) este doxologica...””. Indicii privind evolufia structurilor anaforice gasim si in alte studii de liturgicd de la noi: 4) privind caracterul unitar: Aceste rugiciuni alcituiau o singurd rugiciune pina prin secolele V-VI, avind caracter unitar de cuvantare publica gi fiind rostitd cu glas tare de catre episcop sau preot. Credinciosii ascultau in tacere intreaga rugiciune si numai dupa ecfonisul final se asociau i ei prin «Amin»"”*; »Privita in originea si in structura ci, rugiciunea anaforei este, prin urmare, o singurd rugiciune de la inceput pind la sfirsit. Aga zisele ecfonise , «Ale Tale dintru ale Tale...», «Mai ales pentru Prea Sfinta, Curata...» s.a.) nu sunt de fapt decit pasaje din (Cantarea de biruinga...», «Luati mancati cuprinsul ei, rostite tare, pentru a orienta cAntarea ce se executd paralel de citre credinciosi. Deci numai o privire superficial in Liturghie ar putea lisa impresia ci anafora este compusa din mai multe rugaciuni deosebite, asa cum se obisnuieste a se vorbi si in stiinta liturgica, pentru consideratii de metoda. In ceea ce priveste pe preot, rugiciunea anaforei nu este intrerupti nici astazi, ci numai rostirea ci alterneaza cind in auz, cind in taina’”*; nln riturile liturgice risiritene anaforaua este alcituita dintr-o singura rugiciune omogeni, in vreme ce in riturile occidentale partile anaforalei se prezinta ca rugaciuni independente””*”>, ©) privind complexitatea structurilor: »Prin anafora in Liturghie se intelege azi un complex de rugiciuni, din- tre care unele citite in taina de preot, iar altele cantate in acelasi timp de cot, care in Liturghia Sf. Ioan se cuprind intre cuvintele: «Cu vrednicie si cu * Anaforaua Sfaintului Vasile cel Mare... p. 145. ™ Pr, Ilie Cimpganu, ,Anafora sau rugiciunea Sfincei Jertfe...”, p. 591 ® Pr. prof. P. Vavtivescu, ,,Anafora sau ritualul...”, p. 743. % Le Canon est tne seule longue priére, la prigre eucharistique (priére de la consécration”, Adrien Fortescus, La Messe... p. 415. * Protos. Chitil-Daniel Ciprian Lovin, Liturghia Sfintului Marcu... p. 140. 135STUDI dreptate este a-Ji cinta Tie. inima...»””6; », si ecfonisul «$i ne da nou’, cu o guri si cu o »Rugaciunile care compun Anaforaua sunt: Rugdciunea de lauda si de multumire de la inceput, adica Marea Rugaciune euharisticd, in care se face © rememorare a istoriei mantuirii omului de la creagie pana la mantuirea lui prin jertfa de pe Cruce si Invierea Domnului...””, In ceea ce priveste modul analizei formulelor (structurilor) anaforice, parerile specialistilor sunt diferite: »Unii liturgisti, precum Louis Ligier si Geoffrey Cuming, au demonstrat pe baza analizei unor vechi anaforale euharistice, precum: Anaforaua celor doisprezece Apostoli, cea a Sfingilor Addai si Mari, cea a Sfantului Marcu, a Sfantului Joan Gurd de Aur si a Sfantului Vasile cel Mare in versiunea ei egip- teand, ci in aceasta prima parte a anaforalei, in Rugiciunea teologica, poate fi identificat stratul cel mai vechi al textului euharistic crestin. In opinia lor, aceste «mini anaforale», caracterizate prin simplitate si scurtime, contin o mulsumire pentru creatie si pentru iconomia mantuirii care se incheie cu 0 doxologie si «constituie un formular euhologic complet la care nu mai este nevoie sa fie adaugat nici un Sanctus sau vreun alt embolism narativ»”’’; »Analiza formulelor anaforice este organizata pe doud nivele de structura. Inainte de toate, la un prim nivel, se percepe articulagia fundamentala bipar- tira intr-o sectiune anamnetico-celebrativa sau o secfiune a laudei formulate pe baza istorica, si intr-o sectiune epicleticd, sau o sectiune a cererii. Apoi, la un nivel de structurare subordonat precedentului, se evidengiaza 0 succesiva articulare, interna celor doua sectiuni, in noua elemente. Individualizarea acestor articulagii se arata pretioasi deoarece oferi o grila de Lectura valida pentru examenul comparativ al formularilor””. Concluzii Dacé ar fi si ,xezumim” in doar citeva cuvinte Anaforaua liturgicd, ax urcbui si spunem cé reda chintesenta intregului nostru cult, fiind centrul Pr, Tlic CiMPEANU, ,Anafora sau rugiciunea Sfintei Jertfe..”, p. 591 ” Pr. prof. dr. E. BRANISTE si Prof, Ecaterina BraNtstE, Dicfionar enciclopedic... p. 31. " Ciprian loan Streza, Anaforaua Sfintului Vasile cel Mare.... p. 145. ” C. Grraupo, ,Anafora’, in Edward G. Farrucia SJ, Dictionarul Enciclopedic... p. 54. 136Anaforaua liturgica -intre tradigie si actualtate ~ (ctudiw introductiv) Sfintei Liturghii, momentul cel mai important al unei zile liturgice, in jurul cireia graviteazi toate celelalte randuieli de cult, fapt pentru care a repre- zentat dintotdeauna o preocupare de temelie a intregii Biserici. Tin si subliniez, de asemenea, ci Anaforaua liturgica de tip antiohian (care sti la baza celor doua Liturghii ce se sivargesc astazi in ritul bizantin, a Sfantului Joan Guri de Aur sia Sfantului Vasile cel Mare) este cea mai ris- pAndita si cea mai important". Insa, cel mai important aspect legat de structura Anaforalei ewharistice ill reprezinta caracterul ei trinitar prin excelenti, care tinteste (implineste) in mod exceptional scopul primordial” al Sfintei Liturghii, si anume ,slivirea lui Dumnezeu”, Cel in Treime ,inchinat si slivit”. yy: The Liturgical Anaphora ‘The Liturgical Anaphora, also called the Eucharistic Prayer”, is, without a doubt, one of the most researched themes in the field of Licurgics in general, and of the Comparative Licusgics in particular; confirmation of such a hypothesis may even. occur after a simple consultation of the bibliography on this subject. Many things can be said about the Liturgical Anaphora, but we will confine to those aspects that will clarify the fundamental characteristics of this liturgical structure, such as its type, evolution, form, systematization and generalization, © tindwiala gi cextul oricivei liturghii sunt nu numai reprezentative, ci si definivori pentru specificul doctrinar si cultic al Bisericii sau confesiunii respective, deoarece, mai ales {in Bisericile risiritene, in general, liturghia a fost de la inceput sia rimas in permanensi cen- ul culcului si izvorul principal de inspizagie al viesiireligioase, precum si expresia cea mai fidelé a invagiturii de credina si de morala’, Pr. prof. Ene BRantsTE, , Prefapa”, in Arhim. Zarch Bagonian, ,Liturghia Bisericit Armene in cadrul Licurghiilor celorlalte rivuriliturgice rasiritene (Studiu comparativ)” (Tez de Doctorat in Teologie), in Ortodaxia 27/1 (1975), p. 16. © fn cadrul vast al Liturghiilor orientale, ritul licurgic antiohian, din care si anaforaua Sfincului Vasile face parte, ocupa un loc de seami nu doar prin numérul impresionanc de anaforale pe care il cuprinde, cit mai ales prin bogatul lor consinut teologic si prin vasta lor arie de rispandire (..) iar influensa tradigieiliturgice antiohiene s-a facut simi in mai toate riturile Fisiritene, datoriti rolului misionar jucat de acest orag de-a lungul intregii sale istori”, Ciprian Toan Staeza, Anaforaua Sfintului Vasile cel Mare... p. 25. 137