Exemplu 100

Calculaţi câştigul amplificatorului din fig. 1. Câştigul în tensiune în buclă

deschisă al AO este de 100.000.

Figura 1 – Amplificator neinversor

Rr 100 k Ω
k u= +1= +1=2 2 , 2765 ori
Ri 4,7 kΩ

Exemplu 101
Pentru circuitul cu AO din fig. 2, calculaţi valoarea Rr pentru care câştigul în tensiune
în buclă închisă este de -100.

Figura 2 – Amplificator inversor

−R r
k u= ; Rr =−( Ri∗k u ) =−(2,2 kΩ∗−100) = 220 kΩ
Ri

Exercițiul 102
 Determinaţi tensiunea de ieşire a circuitului din fig. 3.

Figura 3 – Amplificator sumator cu AO

Exercițiul 103
Determinaţi tensiunea de ieşire a amplificatorului sumator din fig. 4

Figura 4 - Amplificator sumator cu două intrări

Exercițiul 104
Demonstraţi că amplificatorul din fig. 5 furnizează la ieşire un semnal a cărui
mărime este media aritmetică a tensiunilor de intrare.

Figura 5 – Amplificator sumator cu 4 intrări

Exercițiul 105
 Determinaţi ponderea fiecărei tensiuni de la intrările sumatorului ponderat din
fig. 6 şi calculaţi tensiunea de ieşire.

Figura 6 – Amplificator sumator cu trei intrări

Exercițiul 106
Determinaţi frecvenţa de oscilaţie a oscilatorului cu punte Wien din fig. 7. De
asemenea, verificaţi dacă oscilaţiile sunt amorsate şi se menţin (adică se îndeplinește
condiția de amplitudine).

Figura 7 – Oscilator cu punte Wien cu AO

Exercițiul 107
(a) Determinaţi valoarea Rr pentru care circuitul din fig. 8 funcţionează ca
oscilator.
(b) Calculaţi frecvenţa de oscilaţie.
 Figura 8 – Oscilator cu 3 celule de defazaj (cu însumare de fază) cu AO

Exercițiul 108
Determinaţi frecvenţa de oscilaţie a oscilatorului din fig. 9.
Figura9 – Oscilator Colpitts cu transistor bipolar