Modulul II

PROFESIONISTUL SI INTREPRINDEREA

Unitatea de curs 1

Operatorii din domeniul afacerilor. Profesionistii si intreprinderea

sinteze

Profesionistul
Codul comercial (1887) - comercianţii - „aceia care fac fapte de comerţ având
comerţul ca o profesie obişnuită şi societăţile comerciale”
Codul civil (2009) – profesionist - acela care exploatează o întreprindere (art. 3 al. 2
NCC)

Art. 8 al. 1 L. 71/2011, noţiunea de profesionist „include categoriile de comerciant,

întreprinzător, operator economic, precum şi orice alte persoane autorizate să
desfăşoare activităţi economice sau profesionale, astfel cum aceste noţiuni sunt
prevăzute de lege, la data intrării în vigoare a Codului civil”.
• Întreprinderea
Accepţiune subiectivă - funcţională – obiectivă - instituţională
• Art. 3-3 NCC - exploatarea unei întreprinderi: „exercitarea sistematică, de
către una sau mai multe persoane, a unei activităţi organizate ce constă în
producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de
servicii, indiferent dacă are sau nu un scop lucrativ”.
• Art. 2-1 f) OUG 44/2008 - întreprinderea economică : „activitatea
economică desfăşurată în mod organizat, permanent şi sistematic, combinând
resurse financiare, forţă de muncă atrasă, materii prime, mijloace logistice şi
informaţie, pe riscul întreprinzătorului, în cazurile şi în condiţiile prevăzute
de lege”.

Caracterele întreprinderii

1. Întreprinderea este o activitate organizată în scop economic

A. Criterii pentru stabilirea caracterului/scopului economic:
- Remuneraţia (contraprestaţia ce poate fi evaluată pecuniar)
- Caracterul pur social al activităţilor realizate
- Exercitarea de prerogative de putere publică

B. Cf. art. 3-3 NCC, activitatea profesionistului poate fi:

a) o activitate de producere de bunuri (activităţile industriale) . Discuţii. Activităţile
agricole. Activităţile de creaţie de opere intelectuale.
b) o activitate de administrare de bunuri. Situaţia administratorilor SC. Fiducia. Art.
773 NCC: Fiducia este operaţiunea juridică prin care unul sau mai mulţi

16
constituitori transferă drepturi reale, drepturi de creanţă, garanţii ori alte drepturi
patrimoniale sau un ansamblu de asemenea drepturi, prezente ori viitoare, către
unul sau mai mulţi fiduciari care le exercită cu un scop determinat, în folosul unuia
sau mai multor beneficiari. Aceste drepturi alcătuiesc o masă patrimonială
autonomă, distinctă de celelalte drepturi şi obligaţii din patrimoniile fiduciarilor.
c) o activitate de distribuţie/înstrăinare de bunuri
d) o activitate de prestări servicii. Discuții. Activităţile aferente sectorului sportiv.
Serviciile oferite de cei ce exercită o profesie liberală. Activitatea medicală.
• 2. Întreprinderea presupune o activitate de gestionare de resurse sociale-
economice-financiare/o organizare a factorilor de producţie
• Mijloacele umane (forţa de muncă atrasă)
• Mijloacele materiale
• Resursele financiare (capitalul)

Organizarea poate exista chiar dacă activitatea este realizată fără colaboratori
(autonomi sau subordonaţi) ori fără reunirea unui complex de bunuri materiale
perceptibile. Totusi, ea nu se poate confunda cu auto-organizarea.

3. Întreprinderea presupune o activitate desfăşurată cu titlu profesional Cerinţa

implică : stabilitate, repetabilitate, constanţă, determinare, intenţionalitate. Dar :
• Sunt posibile întreruperile ?
• Caracterul exclusiv este indispensabil pentru îndeplinirea condiţiei?
• Activităţile realizate ca hobby sau având un caracter pur ocazional, sporadic
îndeplinesc condiţia?
• O afacere unică poate fi obiectul unei întreprinderi ?

4. Întreprinderea presupune o activitate exercitată cu titlu personal şi

independent, în nume propriu, de titularul său
• Titularul întreprinderii răspunde juridic, cu patrimoniul personal, pentru
activitatea întreprinderii.
• RISCUL
• Problema. Pot fi calificaţi titulari de întreprinderi salariaţii ? dar reprezentanţii ?
dar administratorii (unei persoane juridice) ? Explicati

5. Indiferenţa scopului lucrativ

Scopul lucrativ = obţinerea profitului
Scopul lucrativ nu este, în concepţia legiuitorului român, o caracteristică esenţială a
activităţii întreprinderii.
=> Intra în categoria profesioniştilor următoarele tipuri de entităţi: - organizaţiile
cooperative ; - grupurile de interes economic - asociaţiile sau fundaţiile; -
întreprinderile publice
6. Caracterul legal/ilegal al activităţii
Problema. Poate fi considerat profesionist/titular al unei întreprinderi şi acela care,
încălcând norme juridice imperative (ex. nu obţine avizele, licenţele, autorizaţiile
necesare), realizează activităţi economice ilegale/ilicite ?

Tipuri de întreprinderi

17
A. Întreprinderi exploatate în formă individuală
ART. 31 NCC, Patrimoniul. Mase patrimoniale şi patrimonii de afectaţiune:
Patrimoniul … (2) ”poate face obiectul unei diviziuni sau unei afectaţiuni numai în
cazurile şi condiţiile prevăzute de lege. (3) Patrimoniile de afectaţ iune sunt masele
patrimoniale fiduciare, constituite potrivit dispoziţiilor titlului IV al cărţii a III-a,
cele afectate exercitării unei profesii autorizate, precum şi alte patrimonii
determinate potrivit legii”.
ART. 33 NCC, Patrimoniul profesional individual: „(1) Constituirea masei
patrimoniale afectate exercitării în mod individual a unei profesii autorizate se
stabileşte prin actul încheiat de titular, cu respectarea condiţiilor de formă şi de
publicitate prevăzute de lege. (…)
• Creditorii si patrimoniul profesional
Art. 2324 al. 4 NCC : „bunurile care fac obiectul unei diviziuni a patrimoniului
afectate exerciţiului unei profesii autorizate de lege pot fi urmărite numai de
creditorii ale căror creanţe s-au născut în legătură cu profesia respectivă. Aceşti
creditori nu vor putea urmări celelalte bunuri ale debitorului”
ART. 20 OUG 44/2008 : (1) PFA răspunde pentru obligaţiile sale cu patrimoniul de
afectaţiune, dacă acesta a fost constituit, şi, în completare, cu întreg patrimoniul său ,
iar în caz de insolvenţă, va fi supusă procedurii simplificate prevăzute de Legea nr.
85/2006 privind procedura insolvenţei

B. Întreprinderi exploatate în f orme sociale/col

ectiv e
- au ca titular o persoană juridică – SC, S. Coop, GIE, RA, SN, CN.
- exploatarea întreprinderii şi activităţile realizate de persoana juridică coincid
- toate drepturile şi obligaţiile aferente exploatării întreprinderii se vor reflecta în
patrimoniul persoanei juridice.
• Dupa criteriul dimensiunii :
a. Întreprinderi extinse (sau în reţea)
b. Grupuri de întreprinderi
c. Întreprinderile mari: minim 250 de salariaţi şi fie o CA> de 50 mil. € anual, fie
active totale cu o valoare de minim 43 mil. €
d. Întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri)
Subclasificări:
• Micro-întreprinderile – max. 9 salariaţi şi C. Af. anuală netă sau active totale
de max. 2 mil. €.
• Într. mici – (1) între 10 şi 49 salariaţi şi (2) C. Af. anuală netă sau active
totale de max. 10 mil. €.
• Într. mijlocii - (1) între 50 şi 249 de salariaţi şi (2) C. Af. anuală netă de max.
50 mil. €. sau active totale de max. 43 mil. €.

Unitatea de curs 2

Condiţiile de exercitare legala a activităţii comerciale

Sinteze
Capacitatea juridică – reprezintă aptitudinea generală a persoanei fizice sau juridice

18
de a avea drepturi şi obligaţii recunoscute juridic, de a deveni subiect de drept.

19
Capacitatea juridică se manifestă, în dreptul civil, prin două componente: capacitatea
de folosinţă şi capacitatea de exerciţiu.
x Capacitatea de folosinţă – constă în aptitudinea generală şi abstractă a oricărei
persoane fizice şi juridice de a dobândi drepturi subiective şi de a-şi asuma
obligaţii, de a deveni subiect de drept în cadrul unor raporturi juridice
concrete.
x Capacitatea de exerciţiu – constâ în aptitudinea persoanei fizice şi juridice de
a-şi exercita drepturile şi de a-şi asuma obligaţii prin încheierea de acte
juridice.
Persoana fizică pentru a deveni comerciant trebuie să aibă capacitate deplină de
exerciţiu (se dobândeşte la 18 ani).
Capacitatea de folosinţă a persoanei fizice începe la naşterea acesteia şi încetează la
moartea persoanei; este generală întrucât se referă la toate drepturile şi obligaţiile
recunoscute persoanelor fizice pentru a-şi satisface interesele personale, materiale,
profesionale, culturale.
Capaciatea de exerciţiu a persoanei fizice este:
x deplină – de la împlinirea vârstei de 18 ani;
x restrânsă – între limitele de vârsă cuprinse între 14 -18 ani;
x până la 14 ani nu are capacitate de exerciţiu.

Incapacităţile
Nu au capacitatea de a dobândi calitatea de operator economic: minorul şi persoana
pusă sub interdicţie din cauza alienaţiei ori a debilităţii mintale deoarece nu are
discernîmânt.
a.1.- Minorul – este persoana fără capacitate de exrciţiu până la 14 ani sau
cu capacitate de exerciţiu restrânsă între 14 -18 ani.
– această incapacitate este un mijloc de protecţie a minorului..
a.2.- Persoana pusă sub interdicţie – din cauza alienaţiei sau debilităţii mintale –
este o persoană lipsită de discernământ.

Persoana juridică – pentru a dobândi capacitatea juridică trebuie să se înfiinţeze

cu respectarea condiţiilor legale.
Astfel, societatea comercială dobândeşte calitatea de operator economic „ab
origine” adică prin faptul constituirii ca societate, cu respectarea condiţiilor legale,
independent de efectuarea, în concret, a vreunei operatiuni economice.
În doctrină, această caracteristică a fost exprimată prin formularea sugestivă:
persoanele fizice ”devin comercianţi” iar persoanele juridice „se nasc comercianţi”
(Stanciu D. Cărpenaru, Drept comercial român, Ed. All Beck, Bucureşti, p.74).
Capacitatea de folosinţă a persoanelor juridice începe din momentul
înfiinţării lor valabile şi încetează o dată cu încetarea persoanei juridice însăşi (conform
dreptului comun, prin comasare, divizare, sau dizolvare ).
Capaciatea de exerciţiu a persoanei juridice - nu diferă de capacitatea de
folosinţă a acesteia şi se concretizează în faptul că poate încheia acte juridice, prin
organele sale, din momentul înfiinţării şi până la încetarea existenţei sale.

Incompatibilităţile
Se referă la situaţia persoanelor care exercită anumite funcţii sau profesii legate de
interesele generale ale societăţii. Exercitarea activităţii comerciale de către
19
aceste

20
persoane este interzisă de lege pentru motive referitoare la conflictul de interese
între calitatea oficială şi rigorile acesteia, pe de-o parte, şi statutul de comerciant, pe
de altă parte.
Sancţiunile care pot interveni în caz de nerespectare a incompatibilităţii sunt, după
caz, disciplinare sau profesionale, cum ar fi, cu titlu exemplificativ: destituirea din
funcţie, excluderea din organizaţia profesională.
Funcţiile vizate de starea de incompatibilitate sunt cele exercitate de: magistraţi,
parlamentari, funcţionarii publici, primari, preşedinţii consiliilor judeţene, militari,
diplomaţi, clerici, precum şi persoanele care exercită profesiuni liberale cum sunt -
avocaţii, notarii publici, medicii, arhitecţii.

Decăderile
Se referă la situaţia persoanelor a căror reputaţie a fost atinsă ca urmare a săvârşirii
unor
fapte ilicite care le fac nedemne să exercite profesia comercială.
De exemplu, persoanele comerciante care au fost condamnate penal pentru fapte
prevăzute de Legea nr.12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi
comerciale ilicite, dacă s-a pronunţat o hotărâre judecătorească în acest sens, rămasă
definitivă şi irevocabilă, fiind înscrisă ca menţiune şi în registrul comerţului.

Interdicţiile
Se referă la anumite activităţi care nu pot face obiectul comerţului privat deoarece fie
sunt monopol de stat (de exemplu, prospectarea şi extracţia cărbunelui, minereurilor
feroase; fabricarea şi comercializarea armamentului, muniţiilor, explozibililor, etc.),
fie sunt activităţi calificate de lege ca infracţiuni (de exemplu, fabricarea ori
comercializarea de droguri sau narcotice în alt scop decât de medicament de către
persoane neautorizate în acest scop).

Unitatea de curs 3

Obligaţiile profesionale ale operatorilor economici.

Obligaţiile profesionale ale operatorilor economici sunt acele îndatoriri care vizează
condiţiile exercitării activităţii şi profesiunii comerciale, prevăzute ca atare în lege
sau create în practica comercială.
Desfăşurarea activităţii comerciale în condiţii optime presupune un cadru juridic
corespunzător reglementat precum şi instituirea unor cerinţe specifice domeniului
comercial. Operatorul economic are un statut juridic distinct faţă de alte categorii
profesionale, statut care îi conferă drepturi şi obligaţii specifice. Scopul instituirii
obligaţiilor profesionale vizează, în principal, trei obiective majore:
- apărarea intereselor operatorilor economici r ca şi categorie profesională;
- apărarea intereselor publice, în special a creditului comercial;
- ocrotirea intereselor terţilor participanţi ocazional la comerţ.
Statutul juridic al operatorilor economici desemnează un ansamblu de calităţi şi
atribute de identificare a persoanelor fizice şi juridice ca fiind comerciante şi cuprinde
în conţinutul său drepturi pe care comerciantul le poate exercita şi obligaţii pe care
comerciantul le poate angaja / asuma.
În doctrină, s-a subliniat că se disting 2 categorii de îndatoriri:
21
 - îndatoriri profesionale comerciale (propriu-zise);
- îndatoriri cu caracter administrativ.
1. Îndatoririle profesionale sau cu caracter comercial vizează:
x obligaţiile ce decurg din Legea registrului comerţului nr.26/1990 rep, şi privesc:
- înmatricularea în registrul comerţului înainte de începerea
activităţii
comerciale;
- înscrierea menţiunilor în registrul comerţului cu privire la actele, faptele şi
operaţiunile prevăzute de lege (art.21 din legea registrului comerţului) intervenite
în cursul exercitării activităţii comerciale;
- solicitarea radierii din registrul comerţului la încetarea activităţii
comerciale.
x menţionarea în toate documentele şi actele comerciantului a datelor prevăzute
de art.29 din Legea nr.26/1990 şi a datelor prevăzute de art.74 din Legea
nr.31/1990.
x ţinerea şi conducerea registrelor comerciale adică a registrelor de contabilitate
şi a altor registre prevăzute de lege cum sunt, de exemplu, cele prevăzute de
Legea societăţilor comerciale sau registrul unic de control reglementat de
disp. Legii nr.242/2003 (Monitorul Oficial nr.429/18.06.2003, privind registrul
unic de control).
- art.22 C.com. prevedea ca registre ce trebuie, în mod obligatoriu, conduse de
comercianţi: registrul jurnal, registrul inventar, registrul copier.
- Legea contabilităţii nr.82/1991, rep. în 2005, cu modificările şi
completările ulterioare, prevede obligaţia conducerii următoarelor registre:
registrul jurnal, registrul inventar şi registrul Cartea mare.
x desfăşurarea activităţii comerciale cu respectarea concurenţei loiale:
- libertatea concurenţei constituie o componentă a economiei de piaţă şi este
consacrată în art.135 lit.a) Constituţie;
- dreptul la concurenţă este recunoscut oricărui comerciant şi trebuie exercitat:
cu bună-credinţă, potrivit uzanţelor cinstite în activitatea comercială şi cu
respectarea legii.
- limitele manifestării liberei concurenţe - sunt stabilite prin legi speciale
care determină şi consecinţele şi sancţiunile aplicabile în caz de încălcare a acestora: de
exemplu, Legea concurenţei nr.21/1996.
In principal, legea apără libera concurenţă pe două direcţii de acţiune: prin interzicerea
practicilor anticoncurenţiale de tip monopolist (Legea concurenţei nr.21/1996) şi
prin interzicerea concurenţei neloiale (Legea nr.11/1991 privind combaterea
concurenţei neloiale).

2.- Îndatoririle cu caracter administrativ vizează: plata obligaţiilor financiar - fiscale

(impozite, taxe şi alte contribuţii legale); protecţia mediului; protecţia
consumatorilor. În acest sens, fosta O.G. nr.21 /1992 consacra o serie de drepturi ale
consumatorilor:
- dreptul de informare corectă a consumatorului;
- dreptul de alegere a produsului /serviciului;
- dreptul de apărare împotriva riscului de achiziţionare a unui produs
prejudiciabil şi în corelaţie cu acesta dreptul de despăgubire;
- dreptul de asociere în organizaţii cu acest scop.

21
 Incepând cu data de 1 ianuarie 2007 a intrat în vigoare Codul consumului care a
abrogat O.G.nr.21/1992 mai sus amintită.

22
Din categoria obligaţiilor profesionale ce decurg din statutul de comerciant, deosebit de
importante sunt obligaţiile prevăzute de Legea registrului comerţului nr.26/1990,
rep. Cu modificările şi completăriel ulterioare, şi anume - obligaţia de a solicita
efectuarea înregistrărilor în registrul comerţului.

TESTE PENTRU AUTOEVALUARE

Explicati condiţiile care trebuie îndeplinite pentru dobândirea calităţii de operator
economic
Enumerati obligaţiile profesionale ale operatorilor economici prevăzute în legislaţie.
Precizati cu privire la ce categorii de acte si operatiuni exista obligatia efectuarii
de mentiuni la registrul comertului
Precizati efectele inregistarii la registrul comertului
Definiti abuzul de pozitie dominanta si precizati cum se sanctioneaza

RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE:

1. A. Oprea, Dreptul afacerilor. Sinteze pentru studentii economisti. Risoprint,

2011.
2. Stanciu D. Cărpenaru, „Drept comercial român”, Ed. ALL Beck, Bucureşti,
ed. a-IV-a, 2002, p.25-62.
3. Ion Turcu, „Teoria şi practica dreptului comercial român”, I., Ed. „Lumina
Lex”, Bucureşti, 1998, p.41-190.
4. Codul comercial, actualizat 1.12.2003, Ed. ALL Beck, Bucureşti, 2003; art.3,
4, 5, 6, 56.
5. Stelian Ionescu, Laurenţiu Preuţescu, „Codul comercial adnotat”, Bucureşti,
1933; art.3, 4, 5, 6, 56.
6. I. N. Finţescu, „Curs de drept comercial”, vol.I, Bucureşti, 1929, p.32 şi urm.
7. I. L. Georgescu, „Drept comercial român”, vol.I, Ed. „Socec”, Bucureşti,
1946, p.164 şi urm.
8. Stanciu D. Cărpenaru, „Faptele de comerţ în dreptul comercial român”, în
revista „Dreptul” nr.10-11/1991, p.8.
9. Smaranda Angheni, Magda Volonciu, Camelia Stoica, „Drept comercial”, Ed.
„Oscar Print”, Bucureşti, 2002, ed.a-III-a, p.42-57.
10. Y. Guyon, „Droit des affaires”,tome 1, 8eme edition, „Economica”, Paris,
1994, p.49-52.
11. D. Clocotici, „Actele şi faptele de comerţ”, în revista „Dreptul” nr.7/1995,
p.23.
12. M. A. Dumitrescu, „Codul comercial adnotat”, vol.I, Ed. „Cugetarea”,
Bucureşti, 1926, p,.234.

23