2 blocului de convenţionalitate în materia dreptului la viaţă privată reglementat de art.

8 din Convenţia
europeană a drepturilor omului. Această abordare este justificată având în vedere raportul dintre
dreptul intern şi Convenţia europeană a drepturilor omului astfel cum este acest consacrat de art.
11 şi art. 20 din Constituţie] şi art. 4 din Codul civi. Blocul de convenţionalitate are forţă constituţională
şi supralegislativă, astfel încât în reglementarea raporturilor juridice de drept civil şi în soluţionarea
litigiilor în această materie, legiuitorul naţional, respectiv instanţele de judecată, sunt obligate să se
raporteze la jurisprudenţa Curţii europene a drepturilor omului. Chiar dacă din expunerea de motive şi
din ansamblul lucrărilor proiectului tehnic care au stat la baza adoptării Codului Civil nu rezultă cu
claritate dacă legiuitorul român a avut ca sursă de inspiraţie şi blocul de convenţionalitate în această
materie, alături de Codul civil elveţian din 1907, Codul civil al Provinciei Quebec, Codul civil italian, Codul
civil francez, Codul civil german, nu putem exclude de plano şi ab initio referinţa obligatorie, în
temeiul Constituţiei României, la sistemul convenţional de protecţie a drepturilor omului.