UNIVERSITATEA DIN PITESTI

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI DREPT

REFERAT

Trasaturile si clasificarea in contencios administrativ

Coordonator, Studentii,

Lect,univ Serban Sorina Margareta Sima Madalina

Herisanu Radu

Pitesti
  Cuprins

Introducere...................................................................................................................................................3

Trasaturile și clasificarea.............................................................................................................................3

Concluzi.......................................................................................................................................................6

Bibliografie .................................................................................................................................................7
 I Introducere

Etimologic, cuvântul „contencios” provine din cuvântul francez „contentieux”, care ĩi el îĩi
are sorgintea la rândul său în expresia romană „contentiosus”, care înseamnă certăreţ. De
asemenea, termenul „contencios” derivă din latinescul „contendo, -ere”, care evocă ideea unei
înfruntări prin luptă. Este vorba de o luptă în sens metaforic, o luptă a unor interese contrarii
dintredouă părţi, din care una va ieşi învingătoare.

Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 defineste contenciosul administrativ ca

„activitatea de solutionare, de catre instantele de contencios administrativ competente potrivit
legii, a litigiilor in care cel putin una dintre parti este o autoritate publica, iar conflictul s-a nascut
fie din emiterea sau incheierea, dupa caz, a unui act administrativ, in sensul prezentei legi, fie din
nesolutionarea in termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un
drept sau la un interes legitim”.

Din definitia legala a contenciosului administrativ, formulata in concordanta cu opiniile

exprimate de doctrina de drept administrativ, putem observa ca acesta este structurat pe mai
multe paliere:

a) este o activitate de solutionare a unui litigiu dintre o autoritate publica si alte entitati
publice sau private;

b) activitatea este realizata de instante de contencios administrativ;

c) conflictul juridic solutionat de instantele de contencios administrativ se poate naste fie

din emiterea sau incheierea unui act administrativ, fie din nesolutionarea in termenul legal a unei
cereri, fie, in fine, din refuzul nejustificat de a rezolva cererea.

II Trasaturile și clasificarea

Noua lege nr 554/2004 a contenciosului administrativ pastreaza in buna parte trasaturile legii
anterioare, inscriindu-se, prin esenta sa, in traditia romaneasca din perioada interbelica a
contenciosului administrativ. In plus, ea dezvolta posibilitatea atacarii actelor administrative
ilegale la instantele de contencios administrativ, prin implicarea unor autoritati publice care
urmaresc protejarea intereselor publice, ca de exemplu Ministerul Public, Avocatul Poporului
sau Agentia Nationala a Functionarilor Publici. Astfel putem remarca o serie de trasaturi ce s-au
1
pastrat relativ nemodificate, si anume :

a) Controlul de plina jurisdictie: conform art. 18, potrivit caruia instanta, solutionand
actiunea, poate, dupa caz, sa anuleze, in tot sau in parte2, actul administrativ, sa oblige autoritatea
administrativa sa emita un act administrativ ori sa elibereze un certificat, o adeverinta sau orice
alt inscris, putand hotari si asupra daunelor materiale si morale cauzate, rezulta ca prin Legea nr.
1
A. Iorgovan, Tratat de drept administrativ, vol. II, ed. a 4-a, Ed. All Beck, Bucureĩti, 2005, p. 486.
2
https://www.scritub.com/
544/2004 se pastreaza contenciosul de plina jurisdictie instituit in tara noastra prin Legea nr.
29/1990. In temeiul acestei caracteristici a contenciosului administrativ roman, instanta de
contencios administrativ, (tribunalele administrativ-fiscale precum si sectiile de contencios
administrativ si fiscal ale curtilor de apel), solutionand actiunea in contencios, 222b16c va putea,
in cazul in care o gaseste intemeiata, sa anuleze, in tot sau in parte, actul administrativ emis cu
nerespectarea legii, sa oblige autoritatea administrativa sa emita actul, la care reclamantul avea
dreptul, iar atunci cand, prin actul emis ori prin refuzul administratiei de a emite, i s-au cauzat
prejudicii reclamantului, sa oblige autoritatea administrativa la acoperirea daunelor materiale si
morale cauzate acestuia, cu alte cuvinte o restitutio in integrum a celui vatamat in drepturile sale;

b) Controlul direct, pe cale de actiune judiciara, atat fata de actul administrativ propriu-zis
(manifestare de vointa in scopul de a da nastere, a modifica sau a stinge drepturi si obligatii), cat
si fata de actul administrativ asimilat (tacerea sau tardivitatea organului administratiei publice);

c) Actiunea prealabila (recursul administrativ gratios sau ierarhic): inainte de a introduce

actiunea in instanta, trebuie oferita posibilitatea autoritatii administrative emitente sau autoritatii
ierarhic superioare de a inlatura actul ilegal si a repara eventuala paguba;

d) Daunele cominatorii (amenda judiciara) - instanta poate obliga autoritatea administrativa

care nu trimite lucrarile cerute in termen sau nu pune in executarea hotararea la plata unor sume
de bani pentru fiecare zi de intarziere nejustificata;

e) Contenciosul administrativ are doua grade de jurisdictie: fondul si recursul, ambele date in
competenta sectiilor de contencios administrativ si fiscal;

f) Actiunea in justitie poate fi formulata si personal impotriva functionarului, care poate fi

obligat la plata daunelor in mod solidar cu autoritatea administrativa.

La aceste trasaturi se mai adauga si urmatoarele, cu caracter de noutate:

a) Se largeste materia reglementata prin lege (practic se cuprinde intreaga sfera a materiei de
contencios administrativ): tutela administrativa exercitata de prefect cu privire la actele emise de
autoritatile administratiei publice locale; exceptia de ilegalitate; contractele administrative; actele
administrativ-jurisdictionale; ordonantele Guvernului.

b) Avocatul Poporului si Ministerul Public sunt subiecte de sezina - au capacitatea de a

introduce actiuni la instanta de contencios administrativ in locul persoanelor vatamate, acestea
din urma capatand de drept calitatea de reclamant;

c) Autoritatea publica insasi, care a emis un act administrativ ilegal ce a produs deja efecte
juridice, poate solicita constatarea nulitatii acestuia.

d) Dezinvestirea instantei de contencios administrativ (renuntarea voluntara la actiune) nu mai

este posibila in anumite cazuri, (actiunile introduse de Avocatul Poporului, Ministerul Public,
Agentia Nationala a Functionarilor Publici precum si cele introduse impotriva actelor
administrative normative).

Conţinutul ĩi sfera contenciosului administrativ, ca fenomen juridic, au variat de la o ţară la

alta, în aceeaĩi ţară de la o perioada la alta ĩi chiar în doctrina administrativă de la un autor la
altul.

În doctrina franceză a secolului trecut, contenciosul administrativ era definit în sens organic,
formal, prin raportare la autorităţile competente să soluţioneze litigiile dintre administraţie ĩi
administraţi. A devenit clasică definiţia lui Ducrocq, după care, sub aspect formal, contenciosul
administrativ apare ca fiind constituit din totalitatea litigiilor de competenţa tribunalelor sau a
justiţiei administrative. Multă vreme, contenciosul administrativ francez a fost clasificat în:

a) contencios de plină jurisdicţie;

b) contencios de anulare;

c) contencios de interpretare;

d) contencios de represiune3

De asemenea, noţiunii de contencios administrativ i s-a dat ĩi un sens material, care avea în
vedere fie subiectele între care are loc litigiul, fie regulile juridice invocate în cauză ĩi aplicate în
soluţionarea acestuia, ajungându-se, încă din perioada Revoluţiei franceze, prin înfiinţarea
tribunalelor administrative, în sistemul Consiliului de Stat, la coincidenţa dintre sensul organic
(formal) ĩi cel material.

Concluzii

3
A. Iorgovan, Tratat de drept administrativ, vol. II, ed. a 4-a, Ed. All Beck, Bucureĩti, 2005, p. 486
Bibliografie
1 A.Iorgovan, Tratat de drept administrativ, vol. II, ed. a 4-a, Ed. All Beck, Bucureĩti, 2005, p.
486

2 https://www.scritub.com/