Proiectul unităţii de invăţare ACIZI CARBOXILICI 2018

Proiectul unităţii de învăţare

Şcoala: Colegiul Naţional „PETRU RAREŞ” , Suceava
Clasa: a X – a/ 2ore pe săptămână
Profesor: GABRIELA CÎMPAN
DISCIPLINE ŞCOLARE INTEGRATE:
-discipline integrate orizontal : chimie, fizică
-discipline integrate vertical :chimie, matematică,
ABORDARE CURRICULARĂ: interdisciplinară
TEMA UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE: OXIDĂRI FINALE ALE COMPUȘILOR ORGANICI
SCOPUL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE: Elevul să ştie să realizeze calcule procentuale , aplicaţii în probleme, să
determine locul în sistemul periodic al emenetulor, să poată să le caracterizeze din punct de vedere fizico-chimic, să
determine tipul de ioni, valenţa elementelor.

COMPETENŢE CHEIE APARŢINÂND DIFERITELOR

ARII CURRICULARE / DISCIPLINE ŞCOLARE

Competențe specifice ariilor curriculare

Aria curriculară limbă și comunicare/ LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
C.G.R. 1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare
C.G.R. 2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare
monologată şi dialogată
C.G.R. 3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse
C.G.R. 4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de
realizare, cu scopuri diverse
Aria curriculară matematică-științe/ FIZICĂ
C.G.F.1. Cunoaşterea şi înţelegerea fenomenelor fizice, a terminologiei, a conceptelor, a legilor şi a metodelor
specifice domeniului; explicarea funcţionării şi utilizării unor produse ale tehnicii întâlnite în viaţa de zi cu zi
C.G.F.2.Investigarea ştiinţifică experimentală şi teoretică
C.G.F.3.Rezolvarea de probleme practice şi teoretice prin metode specifice
C.G.F.4.Comunicarea folosind limbajul ştiinţific
C.G.F.5.Protecţia propriei persoane, a celorlalţi şi a mediului înconjurător
Aria curriculară matematică-științe/ BIOLOGIE
C.G.B. 1. Explorarea sistemelor biologice, a proceselor și a fenomenelor, cu instrumente și metode științifice
C.G.B. 2. Comunicarea adecvată în diferite contexte științifice și sociale
C.G.B. 3. Rezolvarea unor situații problemă din lumea vie, pe baza gândirii logice și a creativității
C.G.B. 4. Manifestarea unui stil de viață sănătos într-un mediu natural propice vieții
Aria curriculară matematică-științe- / CHIMIE
CG.ch.1.Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viaţa de zi cu zi.
CG.ch.2. Investigarea comportării unor substanţe sau sisteme chimice.
CG.ch.3. Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaţii relevante, demonstrând raţionamente deductive
şi inductive.
CG.ch.4. Comunicarea înţelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formularea explicaţiilor, în conducerea
investigaţiilor şi în raportarea rezultatelor.
CG.ch.5. Evaluarea consecinţelor proceselor şi acţiunii produselor chimice asupra propriei persoane şi asupra
mediului
Aria curriculară matematică-științe- /- MATEMATICĂ
CG M 1.Identificarea unor date, mărimi și relații matematice, în contextul în care acestea apar
CG M 2. Prelucrarea unor date matematice de tip cantitativ, calitativ, structural, cuprinse în diverse surse
informaționale
CG M 3. Utilizarea conceptelor și a algoritmilor specifici în diverse contexte matematice

Prof. Gabriela Cîmpan Pagină 1

 Proiectul unităţii de invăţare ACIZI CARBOXILICI 2018

CG M 4. Exprimarea în limbajul specific matematicii a informațiilor, concluziilor și demersurilor de rezolvare

pentru o situaţie dată
CG M 5. Analizarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii date
CG M 6. Modelarea matematică a unei situaţii date, prin integrarea achizițiilor din diferite domenii

COMPETENȚE CROSSCURRICULARE
C1 – Formularea de judecăţi evaluative referitoare la aplicabilitatea practică a legilor chimei
C2 - Exprimarea opiniilor critice şi pertinente în raport cu fenomenele şi procesele studiate
C3 - Evidenţierea relaţiilor de cauzalitate dintre fenomene, procese, obiecte ale lumii reale
C4 - Valorificarea experienţelor dobândite în asigurarea calităţii vieţii
C5 - Gestionarea optimă a timpului de studiu
C6 - Evaluarea calităţii informaţiilor ştiinţifice, pe baza surselor şi a metodelor care le-au generat, în contextul
evoluţiei umanităţii
C7 - Luarea de decizii fundamentate pe evaluarea informaţiilor ştiinţifice alternative
C8 - Identificarea problemelor şi situaţiilor-problemă din lumea înconjurătoare
C9 - Utilizarea TIC în prelucrarea şi prezentarea datelor
C10 - Aplicarea unor modele explicative ştiinţifice în interpretarea fenomenelor naturale
C11 - Dezvoltarea personală prin formarea gândirii interdisciplinare şi gestiunea propriei învăţări
C12: a învăța să înveți, prin documentare individuală / de grup și prin elaborarea de produse finale ale activității
derulate care să poată fi comunicate public
C13: cooperarea cu ceilalți în rezolvarea unor probleme teoretice și practice, în cadrul diferitelor grupuri, luare și
asumare de roluri în cadrul echipelor
C14: comunicarea
C15: Identificarea problemelor şi situaţiilor-problemă din lumea înconjurătoare
C16 - Rezolvare de probleme
C17: cooperarea cu ceilalți în rezolvarea unor probleme teoretice și practice, în cadrul diferitelor grupuri, luare și
asumare de roluri în cadrul echipelor

Prof. Gabriela Cîmpan Pagină 2

 Proiectul unităţii de invăţare ACIZI CARBOXILICI 2018

OXIDĂRI FINALE ALE COMPUȘILOR ORGANICI

Conţinuturi C.S. C.C. Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Observaţii

Actualizarea setului de 50de minute Evaluare orală Actualizare
cunoştinţe anterioare Activitate frontală în scopul Observare
despre acidul acetic,acizii reamintirii cunoştinţelor despre unii sistematică
graşi,acidul benzoic, acizi organici întâlniţi în viaţa de zi Autoevaluare
1 acidul citric etc. cu zi
2 Explorarea structurii Activitate pe grupe de construire a
3 acizilor carboxilici prin modelelor structurale ale unor acizi Problematizare
1.2 , 5 modelarea lor utilizând carboxilici
3.1, 6 trusa de modele Activitate individuală de scriere a
Definiţia,structura,nomenc
3.2, 7 structurale şi formulele formulelor
latura şi clasificarea
3.3, 10 structurale. unor acizi carboxilici şi de
acizilor carboxilici
4.2 11 Exersarea nomenclaturii denumire a lor
12 acizilor carboxilici Activitate frontală de corectare a
13 folosind regulile IUPAC sarcinilor didactice rezolvate de
14 Scrierea formulelor elevi
17 structurale ale acizilor Modele structurale
carboxilici cunoscând Manual
denumirile lor Proiecţii
Conversaţia,explicaţia,problematiza
rea,IAC
Investigarea proprietăţilor 100de minute Observare Sistematizare
1
fizice, organoleptice ale Activitate experimentală pe grupe sistematică
2
unor acizi carboxilici de investigare a proprietăţilor fizice, Evaluarea
3
1.1, (acetic,benzoic) organoleptice ale unor acizi activităţilor
5
Proprietăţile fizice ale 1.2 Investigarea carboxilici(acetic,benzoic) experimentale
6
acizilor carboxilici. 2.1, experimentală a Activitate pe grupe de investigare a Interevaluare(a
7
Proprietăţi chimice 2.2, proprietăţilor chimice ale proprietăţilor chimice ale acizilor fişei de lucru)
10
comune cu ale acizilor 3.1, acizilor carboxilici carboxilici comune cu acizii
11
anorganici 3.2 comune cu acizii anorganici
12
anorganici Activitate individuală de
13
Interpretarea informaţiilor interpretare a unor materiale suport
14
desprinse din activităţile referitoare la proprietăţile fizice ale
17
experimentale efectuate unor acizi carboxilici şi de scriere a
Prof. Gabriela Cîmpan Pagină 3
 Proiectul unităţii de invăţare ACIZI CARBOXILICI 2018

sau din materiale suport ecuaţiilor reacţiilor chimice

referitoare la proprietăţile Activitate frontala de verificare a
acizilor carboxilici corectitudinii răspunsurilor date
Scrierea ecuaţiilor Reactivi şi ustensile de laborator
reacţiilor chimice care Fisă de activităţi experimentale
reprezintă proprietăţile Manual
chimice ale acizilor Experimentul de laborator
carboxilici ,problematizarea descrierea
Formularea de conversaţia
generalizări cu privire la
proprietăţile chimice ale
acizilor carboxilici
Investigarea 50 minute Observare Aprofundare
experimentală a reacţiei Activitate experimentală pe grupe sistematică
de esterificare de investigare a reacţiei de Evaluare orală
Investigarea esterificare şi a proprietăţilor unor
1
experimentală a esteri(stare de agregare,miros,
4
proprietăţilor unor Activitate individuală de
5
esteri(stare de interpretare a unor materiale suport
6
agregare,miros, referitoare la reacţia de esterificare
7
Scrierea ecuaţiilor unor ,echilibrul acesteia şi la proprietăţile
1.1, 8
reacţii de esterificare fizice ale unor esteri şi de asemenea
2.1, 9
Reacţia de esterificare. Exersarea nomenclaturii de scriere a ecuaţiilor reacţiilor
2.2 10
Esteri esterilor şi a produşilor chimice de esterificare
3.2 11
reacţiilor de hidroliză. Activitate frontala de verificare a
4.2 12
Interpretarea informaţiilor corectitudinii răspunsurilor date
13
desprinse din analiza unor Manual
14
materiale suport Fişă de documentare
15
referitoare la reacţia de Proiecţii
16
esterificare Studiul de caz,experimentul
17
Formularea de conversaţia, , explicaţia,IAC
generalizări cu privire la
proprietăţile chimice ale
acizilor carboxilici
Acţiunea biologică şi 4.1, 1 Comunicarea 50 minute Evaluare orală Transfer
utilizările acidului 5.1, 2 informaţiilor privind Activitate individuală de prezentare Evaluarea
acetic,benzoic,esterilor 5.2 3 utilizările acizilor şi a proiectelor întocmite de elevi proiectelor
Prof. Gabriela Cîmpan Pagină 4
 Proiectul unităţii de invăţare ACIZI CARBOXILICI 2018

5 esterilor deduse din despre utilizările acizilor carboxilici întocmite de elevi

6 proprietăţile acestora şi ale esterilor,rolul fiziologic al
7 Explicarea rolului acizilor acestora şi acţiunea lor poluantă
8 carboxilici şi al esterilor
9 în organism Manual
10 Interpretarea informaţiilor Proiect
11 desprinse din analiza unor Conversaţia ,dezbaterea,explicaţia
12 materiale suport ,IAC
13 referitoare la acţiunea
14 biologică şi utilizările
15 acidului
16 acetic,benzoic,esterilor,
17 Comunicarea concluziilor
privind acţiunea poluantă
a acizilor carboxilici şi
esterilor în urma
documentării.
Rezolvare de situaţii 100 minute Interevaluarea Transfer
problemă şi a unor Activitate individuală de rezolvare a orală a sarcinii
calcule stoechiometrice itemilor din fişa de lucru. didactice
Evaluare sumativă Activitate frontală de corectare a rezolvate în clasă
răspunsurilor şi alegere a soluţiilor Evaluare
3.1,
Activitate individuală de rezolvare a sumativă
Acizi carboxilici .Esteri 3.2,
itemilor din testul sumativ
3.3
Manual
Fişă de exerciţii
Test sumativ
Problematizarea,rezolvarea de
probleme.

Prof. Gabriela Cîmpan Pagină 5

 Proiectul unităţii de invăţare ACIZI CARBOXILICI 2018

Fişă experimentală
Nr. Denumirea Sarcini de lucru Ecuaţia reacţiei Observaţii
experimentului
Se introduc într-o eprubetă 2 ml soluţie acid
1. Caracterul acid acetic şi în altă eprubetă 2 ml soluţie HCl HCl + H O Cl + H3O
2
al compuşilor (ambele soluţii de aceeaşi concentraţie). Cu
carboxilici o pipetă se introduc câte 2-3 picături de CH3 COOH + H2O CH3 COO + ....
metiloranj.
2. Reacţia Se introduc în două eprubete câte 2 ml 2HCl + Zn ZnCl2 + H2
acizilor soluţie acid acetic şi, respectiv, HCl
carboxilici cu (ambele soluţii de aceeaşi concentraţie). În CH3 COOH + Zn H2 + ....
metalele active cele două eprubete se adaugă câte o granulă
de Zn.
3. Reacţia Se introduce câte 1 ml sol. 0,1M de NaOH HCl + NaOH NaCl + H2O
acizilor în două eprubete. Se adaugă în fiecare
carboxilici cu eprubetă câte 2-3 picături de fenolftaleină. CH3 COOH + NaOH ......... + H2O
bazele În prima eprubetă se introduce 1 ml soluţie
HCl (0,1M), iar în a doua 1 ml sol. CH3─
COOH (0,1M).
În două eprubete se introduce câte un vârf
4. Reacţia cu de spatulă de carbonat acid de sodiu. Într-o NaHCO3 + HCl → NaCl + CO2 + H2O
săruri ale eprubetă se adaugă 1 ml HCl concentrat, iar
acizilor mai în a doua se adaugă 1 ml soluţie acid acetic NaHCO3 + CH3─ COOH → CO2 + H2O + ….
slabi concentrat. Se observă degajarea unui gaz
care nu întreţine arderea (CO2).
Într-o eprubetă se introduc 2 ml CH3─
5. Reacţia de COOH, 2 ml etanol şi 2-3 picături de acid O
esterificare sulfuric concentrat, agitând mereu eprubeta. CH3 C + C2H5 OH H2O + .....
Se încălzeşte uşor eprubeta la flacăra unui OH
bec de gaz. După câteva minute se va simţi
un miros plăcut (al esterului format).

Prof. Gabriela Cîmpan Pagină 6

 Proiectul unităţii de invăţare ACIZI CARBOXILICI 2018

PROIECT DIDACTIC

Filiera: teoretică
Clasa a X-a
Profil: Real
Nr. ore/săptămână: 2
Tipul lecţiei: Dobândire de noi cunoştinţe
Titlul lecţiei: "Compuşi carboxilici-definiţie, nomenclatură, clasificare."

Obiective. Elevii trebuie:

– să dobândească un sistem de cunoştinţe în scopul formării limbajului chimic;
- să utilizeze metodele de investigare specifice chimiei;
- să redea prin formule chimice reprezentanţi din seria omoloagă a compuşilor carboxilici;
- să explice relaţia dintre compoziţia, structura şi denumirea compuşilor carboxilici;
- să cunoască criteriile de clasificare a compuşilor carboxilici;
- să modeleze cu ajutorul modelelor structurale formula acidului acetic.

Resurse procedurale: expunerea, conversaţia, explicaţia, modelarea, problematizarea.

Resurse materiale: folii retroproiector, planşe, modele structurale, cretă colorată.

Desfăşurarea lecţiei

I.Moment organizatoric: verificarea prezenţei şi asigurarea condiţiilor pentru buna desfăşurare a lecţiei.
II.Anunţarea lecţiei noi.
III.Activitatea profesorului: Enunţă titlul lecţiei noi: "Compuşi carboxilici, definiţie, nomenclatură,
clasificare."

A.Compuşi carboxilici: definiţie, nomenclatură.

Compuşii carboxilici sau acizii carboxilici sunt compuşi organici care conţin în moleculă grupa funcţională
carboxil (- COOH) legată de un radical hidrocarbonat. Formula generală a acizilor carboxilici este: R─ COOH

Nomenclatură:
a.Denumirea acizilor monocarboxilici se formează după regula generală: acid + numele hidrocarburii cu
aceeaşi catenă de atomi de carbon + sufixul – oic.
3
Exemple: CH3 ─ COOH CH3 ─ 2CH ─ 1COOH
|
CH3
acid etanoic acid 2-metilpropanoic
b.Pentru denumirea acizilor cu două grupări funcţionale (dicarboxilici) se foloseşte sufixul – dioic.

Exemplu: HOOC ─ CH2 ─ COOH

acid propandioic

c.Denumirea acizilor care conţin grupa carboxil legată de o catenă ciclică se formează după regula: acid +
numele hidrocarburii cu catenă ciclică + carboxilic.

Exemplu:

Prof. Gabriela Cîmpan Pagină 7

 Proiectul unităţii de invăţare ACIZI CARBOXILICI 2018

COOH

acid benzencarboxilic
d.Foarte mulţi acizi au şi denumiri uzuale:
acid metanoic – acid formic
acid etanoic – acid acetic
acid propanoic – acid propionic
acid etandioic – acid oxalic
acid propenoic – acid acrilic
acid butandioic – acid succinic

Activitatea elevilor:
- notează informaţiile date de profesor;
- utilizează informaţiile referitoare la denumirea acizilor, folosind vocabular adecvat;
a.Scrieţi structurile şi denumirile acizilor cu patru şi cinci atomi de carbon cu catenă liniară şi o singură grupare
– COOH.
b.Având la mese bile negre ce reprezintă atomi de carbon, bile albe ce reprezintă atomi de hidrogen, bile roşii
ce reprezintă atomi de oxigen şi beţişoare de legătură, modelaţi structurile pentru: acid formic şi acid etanoic.

Activitatea profesorului.
saturati
CH3COOH
alifatici acid etanoic
R COOH (acid acetic)
nesaturati
dupa natura
radicalului CH2 CH COOH
hidrocarbonat acid propenoic
(acid acrilic)
Compusi aromatici
carboxilici Ar COOH: C6H5 COOH
acid benzen carboxilic
(acid benzoic)
dupa numarul monocarboxilici
grupelor carboxil HCOOH
din molecula acid metanoic
(acid formic)
di- sau policarboxilici
HOOC COOH
acid etandioic
(acid oxalic)
Activitatea elevilor:
1.Notează informaţiile date de profesor, scrie izomerii acidului cu formula moleculară C5H10O 2 precizând
tipurile de izomerie întâlnite.
2.Indică structura următorilor acizi:
Prof. Gabriela Cîmpan Pagină 8
 Proiectul unităţii de invăţare ACIZI CARBOXILICI 2018

A.acid 2,2-dimetilbutanoic;
B.acid 3,3 – dimetil-1-butinoic;
C.acid 3-metilbenzencarboxilic
D.acid 2-fenilpropanoic.
4. Rezolvaţi următoarea problemă:
Un acid monocarboxilic saturat A are un conţinut în oxigen de 53,33% (procente de masă)
A.Identificaţi acidul A
B.Indicaţi ecuaţiile reacţiile chimice prin care se poate obţine acidul A din metan.
Tema pentru acasă: exerciţiul 1, 2 pagina 40 din manualul de chimie.
FIȘA NR.1
FIŞĂ DE EXERCIŢII ŞI PROBLEME (ACIZI CARBOXILICI)
1.Denumiţi următoarele substanţe :
a) HCOOH;
b) C6H5- COOH;
c) CH3-COOH;

CH3 CH COOH
CH 3
d)
2.Scrieţi formulele corespunzătoare următoarelor denumiri :
a)acid butanoic
b)acid oxlaic
c) acid 2metil- butanoic
3. Se consideră următoarele formule:
C8H10O2, C2H6O2, C5H10O2 , C6H12O2 ,C4H8O 2, C6H6O2 , C4H6O2
Care dintre ele corespund unui acid?
Propuneţi câte o formulă structurală pentru fiecare acid găsit.
Clasificaţi acizii găsiţi.
4. Scrieţi ecuaţiile reacţiilor chimice având la dispoziţie substanţele: CH3COOH, Zn, KOH, CaCO3, CaO.
5. Acidul butanoic se găseşte în untul proaspăt sub formă de esteri ai glicerinei. Când este pus în libertate din
esteri, el imprimă untului mirosul caracteristic de rânced. Se cere:
A.Formula structurală a acidului butanoic.
B.Ecuaţiile reacţiilor acidului butanoic cu Mg, Na2CO3 şi KOH.
6.Scrieţi ecuaţiile reacţiilor chimice din schema de mai jos notând denumirea compuşilor organici obţinuti şi
condiţiile de reacţie.
CH4→C2H2→CH3-CHO→CH3-COOH
7.Un acid monocarboxilic conține în moleculă 50,0% carbon și 5,56% hidrogen. Densitatea vaporilor lui față
de aer este 2,48. Determinați formula moleculară.
8.Un acid monocarboxilic conține în moleculă 48,65% carbon și 8,11% hidrogen. Densitatea vaporilor lui față
de aer este 2,55. Determinați formula moleculară a acidului monocarboxilic.
9.Se consideră că 110 g soluţie de acid acetic reacţionează cu 122,6 g de Na. Scrie ecuaţia reacţiei chimice care
are loc şi calculează concentraţia procentuală a soluţiei de acid acetic.
10.Peste 20 g de CaCO3 se adaugă soluţie de acid acetic în exces. În urma reacţiei care are loc se degajă 3,584
dm3 CO 2 (c.n.).
a) calculează puritatea carbonatului de calciu
b) calculează masa de acetat de calciu obţinută.
11. Se consideră schema:

Prof. Gabriela Cîmpan Pagină 9

 Proiectul unităţii de invăţare ACIZI CARBOXILICI 2018

Identificaţi substanţele A,B,C,D,E,F.

Scrieţi ecuaţiile reacţiilor prezentate în schemă şi denumiţi substanţele organice.
12.În urma reacţiei CH3-COOH cu Ca se degajă 1,2044*1024 molecule de H2 .Calculaţi masa de CH3-COOH de
concentraţie 0,1 M consumat.
13.Un acid monocarboxilic saturat A are un conţinut în oxigen de 53,33% ( procente de masă).
A.Identificaţi acidul carboxilic A.
14. O probă cu masa de 300 g din soluţia apoasă a acidului carboxilic A este neutralizată cu 150 g de hidroxid
de sodiu de concentraţie 40 %. Determinaţi concentraţia procentuală a probei.
Se cunosc masele atomice pentru : C- 12; H- 1; O- 16; Na- 23; Ca – 40.
FIȘA NR.2

Test final
Acizi carboxilici
I.Indicaţi care din afirmaţiile următoare sunt adevărate şi care sunt false, completând cu litera A sau F spaţiul
liber din faţa enunţului.
……Acizii organici conţin în molecula lor una sau mai multe grupări carboxil
(-COOH).
……Acidul formic nu se amestecă cu apa în orice proporţie.
……Acizii carboxilici au puncte de fierbere şi de topire ridicate pentru că moleculele lor sunt asociate prin
legături de hidrogen .
……acidul oxalic este un acid dicarboxilic nesaturat. 15p
II. a. Explică de ce acidul acetic se dizolvă în apă iar etanul nu se dizolvă.
b.Explică puterea de spălare a săpunului . Reprezintă acest lucru printr-un desen.
20p
III.a. Scrie structurile şi denumirile acizilor saturaţi cu 2 şi 3 atomi de carbon în moleculă.
b. Se dă şirul de reacţii:
H2 O KMnO4 +A
C 2H 4 A B C
H2SO4 H2SO4
Identifică substanţele notate cu literele A, B şi C. Notează ecuaţiile reacţiilor chimice. Calculează volumul de
etenă utilizat pentru obţinerea a 22 kg substanţă C.
30p
IV. Acidul butanoic se găseste în untul proaspăt sub formă de esteri ai glicerinei. Când este pus în libertate din
esteri, el imprimă untului mirosul caracteristic de rânced. Se cere:
a.Formula structurală a acidului butanoic.
b.Ecuaţiile reacţiilor acidului butanoic cu Mg, Na2CO3, KOH şi metanol 25p
Bibliografie
1. Aştefănoaei Maricica, Mandiuc Elena-Iuliana, Sorohan Vasile – Noţiuni de didactica chimiei, Ed. PIM, Iaşi,
2011.
2.Bâclea Doina, Constantinescu Margareta – Chimie. Planuri de lecţie, Ed. Polirom, 1999.
3.Cozma Dănuţ Gabriel, Pui Aurel – Concepte şi metode în predarea-învăţarea chimiei, Ed. MatrixRom,
Bucuresti, 2001.
4.Fătu Sanda – Didactica chimiei, Ed. Corint, Bucuresti, 2002.
5.Şunel Valeriu şi al.- Metodica predării chimiei, Ed. Marathon, Iaşi, 1996.
6.Vlădescu Luminiţa, Tărăbăşanu-Mihăilă Corneliu - Chimie Manual pentru clasa a 10-a, Editura Art, 2005.

Prof. Gabriela Cîmpan Pagină 10