Culegere Teste-grilă - Dreptul Uniunii Europene I

Secțiunea 3. Înființarea Comunităților Europene și a

Uniunii Europene (Tratatele UE)
Tratatul este un acord cu forță juridică obligatorie
între statele membre ale UE. El stabilește obiectivele UE,
regulile de funcționare a instituțiilor europene, procedura de
luare a deciziilor și relațiile existente între Uniune și statele
membre.
În ordine cronologică inversă , principalele tratate
sunt:
● Tratatul de la Lisabona
● Tratatul de la Nisa
● Tratatul de la Amsterdam
● Tratatul de la Maastricht
● Actul unic european
● Tratatul de la Bruxelles
● Tratatele de la Roma
● Tratatul de la Paris

Teste de verificare a cunoștințelor Răspuns

1. Tratatul Comunită ții Europene a Că rbunelui
si Oțelului mai este cunoscut sub denumirea B
de:
a) Tratatul de la Lisabona;
b) Tratatul de la Paris;
c) Tratatul de la Roma.

1
Culegere Teste-grilă - Dreptul Uniunii Europene I

2. Tratatul Comunită ții Europene a Că rbunelui

si Otelului a fost semnat la: A
a) 18 aprilie 1951;
b) 25 iulie 1952;
c) 25 martie 1957.
3. Tratatul Comunită ții Europene a Că rbunelui
si Oțelului a intrat în vigoare: B
a) 18 aprilie 1951;
b) 25 iulie 1952;
c) 1 ianuarie 1958.
4. Sunt fondatori ai CECO:
a) Belgia; A
b) Italia;
c) SUA. B
5. Sunt instituții ale CECO:
a) Înalta Autoritate; A
b) Adunarea Parlamentară ;
c) Consiliu de Miniștri.
B
C
6. Tratatul CECO a fost semnat:
a) pentru o perioadă nedeterminată ; B
b) pentru o perioadă de 50 de ani;
c) pentru o perioadă de 100 de ani.
7. Tratatul CECO a fost semnat la:
a)Lisabona; C
b)Nisa;
c)Paris.
8. Tratatul CECO a avut ca obiectiv:
a) piața comună a că rbunelui și oțelului; A
b) libera circulație a mă rfurilor;

2
 Culegere Teste-grilă - Dreptul Uniunii Europene I

c) utilizarea pașnică a energiei nucleare.

9. Tratatul Comunită ții Economice Europene
mai este cunoscut și sub numele de: A
a) Tratatul de la Roma;
b) Tratatul de la Nisa;
c) Tratatul de la Maastricht.
10. Tratatul Comunită ții Economice Europene a
fost semnat la: B
a) 25 iulie 1952;
b) 25martie 1957;
c) 18 aprilie 1951.
11. Tratatul Comunită ții Economice Europene a
intrat în vigoare: A
a) 1 ianuarie 1958;
b) 18 aprilie 1951;
c) 25 iulie 1952.
12. Sunt fondatori ai CEE:
a) Belgia; A
b) Luxemburg;
c) Franța. B
C
13. Sunt instituții ale CECO:
a) Adunarea Parlamentară ; A
b) Înalta Autoritate;
c) Curtea de Justiție. B
C
14. Tratatele de la Roma au fost încheiate:
a) pentru o perioadă nelimitată ; A
b) pentru o perioadă de 100 de ani;

3
Culegere Teste-grilă - Dreptul Uniunii Europene I

c) pentru o perioada de 50 de ani.

15. Tratatul CEE a avut ca obiectiv:
a) libera circulație a capitalului; A
b) libera circulație a mă rfurilor;
c) libera circulație a persoanelor. B
C
16. Tratatul de instituire a unui Consiliu unic și a
unei Comisii unice ale Comunită ților C
Europene a avut loc în data de:
a) 18 aprilie 1951;
b) 25 martie 1957;
c) 8 aprilie 1965.
17. Care sunt statele fondatoare ale Tratatului
de Roma, privind înființarea Euratom-ului? A
a) Franța, Belgia, Luxemburg, R.F.Germană ;
b) Franța, Belgia, Olanda, Luxemburg, B
R.F.Germană ;
c) Franța, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg, C
R.F.Germană .
18. În ce an a intrat in vigoare Tratatul de la
Roma? B
a) 1957;
b) 1958;
c) 1959.
19. De la ce vine abrevierea programului
EURATOM? B
a) Comunitatea Economică a Europei;
b) Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice;
c) Comunitatea Euro-Asiatică a Energiei

4
 Culegere Teste-grilă - Dreptul Uniunii Europene I

Atomice.
20. Care este scopul înființă rii CEEA?
a) încetarea ră zboaielor si crearea unor A
relații pașnice globale;
b) dezvoltarea nucleară si energetică a
statelor fondatoare;
c) pregă tirea si dezvoltarea rapidă a
industriilor nucleare.
21. Ce obiective se regă sesc în programul de
funcționare al Tratatului de la Roma cu
EURATOM?
a) cooperarea în domeniile politic, economic,
ecologic, umanitar, cultural și de altă natură ;
b) asigurarea excelenţei în materie de
cunoştinţe ştiinţifice în domeniul nuclear;
c) sprijin pentru politica Uniunii în materie
de securitate nucleară şi protecţie fizică ,
precum şi pentru evoluţia legislaţiei conexe
a Comunită ții.
22. Ce tratate au fost semnate în aceeași zi și în
același an?
a) Tratatul prin care a fost înființată CEE și
cel de înființare a CEEA;
b) Tratatul de la Roma și Tratatul de la
Bruxelles;
c) Tratatul de la Roma si Tratatul de la Paris
23. Obiectul general al programului EURATOM
prevede:
a) securitatea energetică ;
b) securitatea nucleara;

5
Culegere Teste-grilă - Dreptul Uniunii Europene I

c) radioprotecția.
24. Prin Tratatul de la Bruxelles de mare
importanță s-a dovedit a fi instituirea:
a) Comisiei Unice pentru Comunită ți;
b) Comisiei Uniunii Europene;
c) Curții de Justiție.
25. Tratatul de la Bruxelles a intrat în vigoare:
a) 2 aprilie 1965;
b) 12 martie 1965;
c) 8 aprilie 1965.
26. Comunită țile europene ale Tratatului de la
Bruxelles erau:
a) CEE (Comunitatea Economică
Europeană );
b) CEEA (Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice);
c) CECO (Comunitatea Europeană a
Că rbunelui și Oțelului).
27. Ordinea instituțională comunitară se
sprijinea pe urmă toarele entită ți
reprezentative:
a) Consiliul, format din câ te un reprezentant
membru al guvernului fiecă rui stat parte, ce
dispunea de un secretariat;
b) Comisia, formată din membrii desemnați
de guverne pentru o perioadă de patru ani;
c) Parlamentul European, compus din
delegați ai parlamentelor naționale, ca
reprezentanți ai popoarelor.
28. Tratatul de la Bruxelles mai poartă numele și
de:

6
 Culegere Teste-grilă - Dreptul Uniunii Europene I

a) Tratatul instituind un Consiliu unic și o

Comisie unică a Comunită ților europene;
b) Tratatul de Fuziune;
c) Tratatul CAER.
29. Dintre statele care au semnat Tratatul de la
Bruxelles fac parte:
a) Regatul Unit;
b) Franța;
c) Belgia.
30. Actul Unic European a fost semnat în:
a) Luxemburg si Haga;
b) Luxemburg;
c) Haga.
31. La ce dată a intrat în vigoare Actul Unic
European?
a) 28 februarie 1986;
b)1 noiembrie 1993; C
c)1 iulie 1987.
32. Actul Unic European a avut ca obiectiv:
a) finalizarea pieței interne;
b) desființarea punctelor vamale de la
frontierele statelor semnatare; -
c) armonizarea controlului vamal la
frontierele externe.
33. Care sunt obiectivele Actului Unic European?
a) întă rește puterile celor trei principale
instituţii, Uniunea Europeană , în întregul
să u, primind un plus de coerenţă şi A
importanţă ;
b) creează un edificiu fondat pe trei piloni:
unul comunitar şi doi interguvernamentali;

7
Culegere Teste-grilă - Dreptul Uniunii Europene I

c) cooperarea în domeniul Justiției și al

afacerilor interne.
34. Denumirea de Act Unic provine de la faptul
că :
a) a fost adoptat cu votul tuturor statelor
membre; A
b) textul reunește intr-un act dispozițiile
referitoare la reforma instituțiilor europene B
și lă rgirea domeniilor competențelor
comunitare, câ t și cele referitoare la C
cooperarea în domeniul politicii externe;
c) este unic prin denumirea sa.
35. Ce tratat a fost revizuit de Actul Unic
European?
a) Tratatul de la Maastricht; C
b) Tratatul de la Amsterdam;
c) Tratatul de la Roma.
36. În ce data a fost semnat Tratatul de la
Maastricht?
a) 7 februarie 1992; A
b) 7 decembrie 1991;
c) 9 februarie 1990.
37. Care este țara a că rei populație a respins
aderarea la UE în 1995?
a) Suedia; C
b) Finlanda;
c) Norvegia.
38. Câ ți Piloni are la bază UE conform Tratatului
de la Maastricht?
a) 5; B
b) 3;

8
 Culegere Teste-grilă - Dreptul Uniunii Europene I

c) 4.
39. Ce legă tură politică stabilește noua Cetă țenie
Europeană ?
a) între indivizi; B
b) între individ şi Uniune;
c) între tarile membre. C
40. Pe ce dată s-a introdus moneda EURO ?
a) 2 septembrie 1998;
b) 28 august 1999;
c) 1 ianuarie 1999. C
41. Ce drept nu a fost instituit in urma cetă țeniei
europene?
a) dreptul la libera circulație;
b) dreptul de a sesiza instituţia Ombudsman-
ului; C
c) protecţia diplomatică şi consulară .
42. Ce semnifică PESC ?
a) politica externă şi de securitate comună ;
b) protecție europeană şi securitate comună ; A
c) politica externă şi de securitate
constituțională .
43. Anul intră rii în vigoare al Tratatului de la
Amsterdam este:
a) 1997; -
b) 1954;
c) 2007.
44. Statele care au semnat tratatul de la
Amsterdam sunt:
a) statele membre UE; A
b) statele unite ale Americii;
c) toate statele din Europa.

9
Culegere Teste-grilă - Dreptul Uniunii Europene I

45. Tratatul care este amendat de Tratatul de la

Amsterdam este:
a) Tratatul de la Lisabona; B
b) Tratatul de la Maastricht;
c) Tratatul de la Varșovia.
46. Tratatul de la Amsterdam statuează ca
numă rul maxim al membrilor Parlamentului
European este de: B
a) 300;
b) 700;
c) 800.
47. Conform Tratatului de la Amsterdam,
membrii Comisiei Europene sunt numiți de:
a) doar de guvernele statelor;
b) doar de președintele Comisiei Europene; A
c) prin acord între Guvernele statelor și
președintele Comisiei Europene.
48. Conform Tratatului de la Amsterdam,
Președintele Comisiei Europene este:
a) numit de Parlamentul European; C
b) ales prin vot;
c) Comisia Europeană nu are președinte.
49. Ce schimbă ri esențiale aduce Tratatul de la
Amsterdam:
a) modificarea, renumerotarea Tratatelor UE A
si CEE;
b) consolidarea Tratatelor UE şi CEE;
c) nu aduce schimbă ri.
50. În ce an a fost semnat Tratatul de la Nisa ?
a) 2008; B

10
 Culegere Teste-grilă - Dreptul Uniunii Europene I

b) 2001;
c) 2003.
51. Câ te state au semnat tratatul de a Nisa?
a) 10;
b) 8; -
c)16.
52. Care a fost obiectivul tratatului de la Nisa?
a) asigurarea unei bune activită ți
instituționale; A
b) cooperare între ță rile membre U.E.;
c) respectarea instituțiilor europene. B
53. Prin tratatul de la Nisa s-au adus schimbă ri:
a) Parlamentului European; A
b) Curții Europene a Drepturilor Omului;
c) Uniunii Europene. B
C

54. În ce an a intrat în vigoare tratatul de la

Nisa?
a) 2010;
b) 2000; C
c) 2003.
55. Ce instituție nouă a reglementat Tratatul de
la Nisa?
a) Eurojust; A
b) Curtea Internațională de Justiție:
c) Consiliul Europei.

11
Culegere Teste-grilă - Dreptul Uniunii Europene I

56. Tratatul de la Nisa are anexat:

a) Declarația asupra viitorului Uniunii
b) Declarația Universală a Drepturilor
Omului C
c) Declarația Uniunii Europene.
57. Tratatul de la Lisabona propune pentru
Consiliul European:
a) noi atribuții; A
b) postul de Președinte al Consiliul
European;
c) schimbarea denumirii acestei instituții.
58. Tratatul de la Lisabona a intrat în vigoare:
a) 13 Decembrie 2007;
b) 1 Decembrie 2009; B
c) nu a intrat încă in vigoare, dar a fost
semnat de că tre statele membre.
59. Modalitatea obișnuită de vot în cadrul
Consiliului European, conform Tratatului de
la Lisabona este: B
a) vot cu majoritate absolută ;
b) vot cu majoritate calificată :
c) depinde de felul actului ce a fost supus
votă rii.
60. Conform Tratatului de la Lisabona, numă rul
deputaților din Parlamentul European nu
poate depă și: A
a) 750 plus președintele;
b) 800 plus președintele;
c) nu se specifică o limită .
61. Tratatul Euratom a stabilit „înființarea și ADEVĂ
dezvoltarea rapidă a industriilor nucleare” RAT

12
 Culegere Teste-grilă - Dreptul Uniunii Europene I

62. Conform Tratatului de la Lisabona deciziile

luate cu majoritate calificată vor avea nevoie
de:
a) sprijinul a 55%din statele membre; A
b) sprijinul a 65%din statele membre;
c) sprijinul tuturor statelor membre.
63. Tratatul de la Lisabona:
a) conferă importanță relațiilor de
vecină tate ale Uniunii Europene; A
b) recunoaște explicit, pentru prima dată ,
posibilitatea ca un stat membru să se retragă
din Uniune;
c) instituie Parlamentul European ca fiind
organul decizional suprem.
64. Prin Tratatul de la Lisabona, devin instituții
ale Uniunii Europene:
a) Consiliul European; A
b) Consiliul Europei;
c) Banca Centrală Europeană .
65. Se pot retrage statele membre din Uniunea
Europeana, conform Tratatului de la
Lisabona? C
a) da, doar cele noi aderate la UE;
b) nu;
c) da, doar urmâ nd procedura prevă zută în
acest sens de clauza de retragere.
66. Ministrul francez al afacerilor externe la 9
mai 1950 era:
a) Robert Schuman; A
b) Georges Pompidou;
c) Leon Blum.

13
Culegere Teste-grilă - Dreptul Uniunii Europene I

67. Tratatul de la Paris asigură :

a) libera circulație a produselor și accesul
liber la sursele de producție;
b) sprijinirea moderniză rii și transformă rii B
sectoarelor că rbunelui și oțelului;
c) supravegherea permanentă a pieței
pentru a evita denatură rile care pot face
necesară introducerea unor cote de
producție.
68. Prevederile Tratatului CEE cuprindeau:
a) eliminarea taxelor vamale între statele A
membre;
b) dezvoltarea unor relații mai strâ nse între B
statele membre;
c) înființarea unei Bă nci Europene de C
Investiții.

69. Care dintre statele enumerate mai jos nu au

semnat Actul Unic European:
a) Danemarca;
b) Româ nia; B
c) Grecia.
70. Actul Unic European a creat competențe în
urmă toarele domenii:
a) politică monetară ; A
b) politică socială ;
c) educație nonformală . B
71. Tratatul de la Maastricht a fost semnat la
data de: -

14
 Culegere Teste-grilă - Dreptul Uniunii Europene I

a) 02 martie 1989;
b) 15 aprilie 1989;
c) 28 mai 1989.
72. Cooperarea în domeniul justiției și al
afacerilor interne (al treilea pilon) se referea
la: A
a) politica comună în domeniul azilului;
b) crearea EUROPOL; B
c) politica comună în domeniul să nă tă ții.
73. În urma Tratatului de la Maastricht au fost
înființate urmă toarele instituții bancare:
a) Fondul European de Investiții; A
b) Banca Centrală Europeană ;
c) grupul BEI. B
74. În urma Tratatului de la Maastricht, votul în
diverse domenii putea fi:
a) unanim;
b) cu majoritate calificată ; A
c) cu majoritate simplă .
75. În urma Tratatului de la Nisa, Curții de
Justiție a Uniunii Europene i s-a dat
posibilitatea întrunirii sub A
urmă toarea/urmă toarele formulă /formule:
a) în Camere (formate din 3 sau 5 B
judecă tori);
b) în Marea Cameră (11 judecă tori); C
c) în Ș edință plenară .
76. Tratatul de la Lisabona a intrat în vigoare la
data de:
a) 01 decembrie 2009; A
b) 31 septembrie 2009;

15
Culegere Teste-grilă - Dreptul Uniunii Europene I

c) 12 mai 2012.
77. Vicepreședintele Comisiei Europene/Înaltul
Reprezentant al Uniunii pentru afaceri
externe și politica de securitate: A
a) este numit cu majoritate calificată de
Consiliul European; B
b) este responsabil de politica externă și
securitatea comună Uniunii Europene; C
c) are drepturi de a înainta propuneri
legislative.
78. Ce idee comună este cuprinsă în
preambulurile Tratatelor Inițiale (CECO,
CEE, Euratom)? C
a) de a diviza Europa în două pă rți;
b) de a pune în prim-plan statele Vestice;
c) colaborarea statelor Europene pentru a-și
construi un destin comun.
79. Prin ce s-a remarcat proiectul Spinelli?
a) prin elaborarea unui proiect de
modificare a tratatelor existente; A
b) prin rezolvarea problemei legată de
refugiați;
c) prin rezolvarea problemei legată de
agricultură .
80. Cine a aderat la Comunitatea Economică
Europeană la 1 ianuarie 1973?
a) Regatul Unit; B
b) Danemarca și Irlanda;
c) Romania.
81. Ce reprezintă AUE?
a) Actul Unic European;

16
 Culegere Teste-grilă - Dreptul Uniunii Europene I

b) Actul între Ungaria și Estonia;

c) Actul între Ucraina și Elveția. A
82. De câ te state a fost semnat Actul Unic
European?
a) de 9 state, urmate de Danemarca, Italia și A
Grecia;
b) de 20 de state;
c) de 30 de state.
83. Principalele dispoziții ale Actului Unic
European sunt:
a) extinderea competenței Uniunii; A
b) îmbună tă țirea capacită ții decizionale a
Consiliului de Miniștri; B
c) extinderea rolului Parlamentului
European. C
84. Tratatul de la Maastricht a modificat
tratatele europene precedente și a creat o
Uniune Europeană fondată pe trei piloni: A
a) Comunită țile Europene;
b) Politica externă și de securitate comună ; B
c) Cooperarea în domeniul justiției și al
afacerilor interne. C
85. Comunitatea Europeană avea misiunea de a
asigura (conform Tr de la Maastricht): A
a) buna funcționare a pieței unice;
b) dezvoltarea armonioasă , echilibrată și B
durabilă a activită ților economice;
c) nivel ridicat de ocupare a forței de muncă C
și de protecție socială și egalitatea între
bă rbați și femei.

17
Culegere Teste-grilă - Dreptul Uniunii Europene I

86. Politica externă și de securitate comună avea

ca obiective: A
a) salvgardarea valorilor comune, a
intereselor fundamentale, a independenței și B
a integrită ții Uniunii; b) consolidarea
securită ții Uniunii sub toate formele; c) C
promovarea cooperă rii internaționale,
dezvoltarea și consolidarea democrației și a
statului de drept, precum și respectarea
drepturilor omului și a libertă ților
fundamentale.
87. Cooperarea în domeniul justiției și al
afacerilor externe se referea la:
a) reguli de trecere a frontierelor externe ale A
Comunită ții, lupta împotriva imigrației
ilegale; B
b)cooperarea judiciară în materie penală și
civilă ; C
c) lupta împotriva terorismului, a
infracțiunilor grave, a traficului de droguri și
a fraudei la nivel internațional.
88. Tratatul de la Amsterdam:
a) a eliminat din tratatele europene orice
dispoziție devenită caducă sau depă șită în
timp; A
b) a favorizat statele din Est;
c) a favorizat statele din Vest.
89. În cadrul Tratatului de la Nisa s-au rezolvat
probleme la nivel instituțional, cum ar fi: A
a) dimensiunea și componența Comisiei;
b) ponderea voturilor în Consiliu; B

18
 Culegere Teste-grilă - Dreptul Uniunii Europene I

c) extinderea votului cu majoritate calificată .

C

90. Prin Tratatul de la Nisa competențele

Parlamentului European au fost:
a) diminuate;
b) sporite; B
c) nemodificate.
91. În ce an a intrat în vigoare Tratatul de la
Lisabona?
a) 2009; A
b) 2015;
c) 2000.
92. De câ te state a fost ratificat Tratatul de la
Lisabona?
a) de toate statele Europei; B
b) de 28 state;
c) de 6 state.
93. Tratatul de la Lisabona clarifică pentru
prima dată competențele Uniunii:
a) competență exclusivă ; A
b) competență partajată ;
c) competență de sprijin. B
C
94. Este adevă rat că Tratatul de la Lisabona
introduce o clauză de apă rare reciprocă , B
conform că reia toate statele membre sunt
obligate să sprijine un stat membru în caz de
atac?

19
Culegere Teste-grilă - Dreptul Uniunii Europene I

a) nu;
b) da;
c) nu, această clauză a fost introdusă de alt
tratat.
95. Care erau obiectivele tratatului de la Nisa?
a) să sporească eficacitatea și legitimitatea
instituțiilor UE;
A
b) să pregă tească Uniunea pentru
urmă toarea sa mare extindere;
B
c) să coopereze economic mai eficient cu
state din Asia.
96. Care este cel mai important atribut pe care
tratatul de la Lisabona îl conferă Uniunii
Europene?
a) personalitate juridică proprie;
A
b) drept la acțiune in justiție împotriva
statelor membre;
c) competența partajată .
97. Care sunt efectele conferite de dobâ ndirea
personalită ții juridice a Uniunii Europene?
a) Uniunea poate semna tratate
internaționale în domeniile sale de
A
competență ;
b) poate deveni stat membru a unor
organizații internaționale;
c) poate exclude state membre din Uniune.
98. Ce prevedea Tratatul CEE:
a) eliminarea taxelor vamale între statele
A
20
 Culegere Teste-grilă - Dreptul Uniunii Europene I

membre;
b) înființarea unei Bă nci Europene de
B
Investiții;
c) stabilirea unui tarif vamal comun pentru
C
importuri.
99. Ce înființa Tratatul de fuziune a executivelor
din 8 aprilie 1965, intrat în vigoare în 1967:
a) mai multe Comisii și 2 Consilii;
b) un singur Consiliu și o singură Comisie a
B
Comunită ților Europene (CECO, CEE și C
CEEA);
c) introducea principiul unită ții bugetare.
100. La ce domenii se referă Cooperarea în
domeniul justiției și al afacerilor interne:
a) lupta împotriva imigrației ilegale;
A
b) lupta împotriva terorismului, a
infracțiunilor grave, a traficului de droguri și
B
a fraudei la nivel internațional; C
c) cooperarea judiciară în materie penală și
civilă ,

21
 Culegere Teste-grilă - Dreptul Uniunii Europene I

Secțiunea 4. Dreptul Uniunii Europene. Definiție.

Principiile dreptului unional

Dreptul unional reprezintă totalitatea normelor

juridice care formează o ramură de drept autonomă și
supranațională , care au valabilitate unitară în și între toate
statele membre ale UE, care se disting de normele dreptului
național, față de care au prioritate, și care, în marea lor
majoritate, sunt de aplicabilitate directă .

Teste de verificare a cunoștințelor Răspuns

1. Dreptul unional se deosebește de dreptul
internațional public prin:
a) are aplicabilitate indirectă , aplicâ ndu-se C
numai statelor;
b) dispune de un sistem coercitiv-execuțional
mixt, național și internațional;
c) normele juridice unionale devin aplicabile
fă ră a fi ratificate.
2. Dreptul unional cuprinde reglementarea mai
multor categorii de norme juridice, precum:
a) taratele de înființare ale Comunită ților A
Europene;
b) cutuma unională ;
B
c) normele juridice create de instituțiile UE. C
3. UE este o organizație supranațională
deoarece:
a) fost înzestrată cu competențe care nu sunt
specifice organizațiilor internaționale;
-
b) a fost înzestrată cu competențe specifice

22
 Culegere Teste-grilă - Dreptul Uniunii Europene I

organizațiilor internaționale;
c) nu are competențe specifice.
4. Principiile dreptului unional:
a) sunt aceleași cu principiile generale
preluate din dreptul intern;
b) sunt comune tuturor statelor;
c) instanțele judecă torești ale UE nu pot apela
la aceste principii cu ocazia soluționă rii unor
litigii.
5. UE:
a) are numai acele competențe atribuite de
statele membre; B
b) are orice fel de competență pe care o
consideră necesară rezolvă rii problemelor
unionale;
c) are competență doar în domeniul
drepturilor cetă țenilor europeni.
6. Regula în cadrul principiului atribuirii este:
a) competența statală ; A
b) competența unională ;
c) competența partajată .
B
C
7. Faptul ca UE are personalitate juridică îi
conferă dreptul:
a) de a legifera în afara competențelor;
b) de a legifera doar în domeniile în care are
B
competență atribuită prin tratate;
c) nu are nici un fel de drept.
8. Principiul atribuirii:
a) este asemă nă tor principiului separației
puterilor în stat; A
23
 Culegere Teste-grilă - Dreptul Uniunii Europene I

b) competențele normative ale instituțiilor UE

nu prevă d obiectul de reglementare;
c) lipsa competențelor unionale într-un
anumit domeniu înseamnă că respectivul
domeniu a ră mas în competența statelor
membre.
9. Instituțiile europene:
a) nu au obligația de a indica temeiul pe baza
că ruia a luat naștere actul; B
b) au obligația de a indica temeiul legal, fiind o
condiție procedurală fundamentală ;
C
c) trebuie să respecte forma actului normativ
ce urmează a fi adoptat, conform procedurii
legislative.
10. Potrivit Tratatului de la Lisabona, UE îi pot fi
atribuite:
a) competențe exclusive; C
b) competențe partajate;
c) competențe de sprijinire, coordinare sau
completare.
11. Încheierea unui acord internațional face parte
din categoria domeniilor în care UE are:
a) competențe exclusive; A
b) competențe partajate;
c) competențe de sprijinire, coordinare sau
completare.
12. Piața internă , mediul, energia, spațiul de
libertate, securitate și justiție, sunt domenii în
care UE are: C
a) competențe exclusive;
b) competențe partajate;

24
 Culegere Teste-grilă - Dreptul Uniunii Europene I

c) competențe de sprijinire, coordinare sau

completare.
13. Cultura, turismul, protecția civilă și
cooperarea administrativă sunt domenii în
care UE are: C
a) competențe exclusive;
b) competențe partajate;
c) competențe de sprijinire, coordinare sau
completare.
14. UE poate adopta mă suri corespunză toare
necesare atingerii obiectivelor menționate în
tratate, dacă : A
a) este vot unanim în Consiliu;
b) este suficient un vot majoritar în Consiliu;
C
c) propunerea vine din partea Comisiei, după
aprobarea Parlamentului European.
15. Principiul împuternicirii implicite:
a) are efect și asupra actelor cu putere de lege
b) are efect și asupra normelor administrative C
ale statelor membre;
c) nu dispune de excepții.
16. Principiul împuternicirii implicite:
a) nu poate fi folosit pentru atingerea
obiectivelor din domeniul PESC; B
b) poate fi folosit pentru atingerea
obiectivelor din domeniul PESC;
c) Tratatul de la Lisabona nu face referire la
aplicarea acestui principiul în cadrul PESC.
17. Principiul subsidiarită ții a fost introdus ca
noutate în:
a)Tratatul de la Lisabona; B

25
 Culegere Teste-grilă - Dreptul Uniunii Europene I

b) Tratatul de la Maastricht;
c) Tratatul de la Amsterdam.
18. Dintre condițiile în care se aplică principiul
subsidiarită ții putem aminti:
a) să existe competență exclusivă a UE;
b) să existe competențe paralele sau A
concurente;
c) obiectivul să nu poată fi realizat de statele
C
membre într-o manieră satisfă că toare.
19. În aplicare principiului subsidiarită ții
instituțiile UE au obligația:
a) de a asigura aplicare principiului, de A
preferat, prin intermediul directivelor;
b) de a asigura aplicare principiului, de
preferat, prin intermediul regulamentelor;
c) nu au obligații în acest sens.
20. În aplicare principiului subsidiarită ții statele
membre UE au obligația:
a) de a asigura îndeplinirea obligațiilor care li A
se incubă în tratate;
b) de a se abține de la orice mă sură care ar
B
risca să compromită realizarea obiectivelor;
c) nu au obligații în acest sens.
21. Conform principiului subsidiarită ții
parlamentele naționale:
a) nu sunt implicate în procesul legislativ;
b) se pot adresa Parlamentului European,
B
Consiliului sau Comisiei pentru a cere o
expunere de motive;
c) sunt obligate să se pronunțe prin vot
asupra proiectului legislativ UE.

26
 Culegere Teste-grilă - Dreptul Uniunii Europene I

22. CJUE:
a) este competentă să se pronunțe cu privire
la acțiunile referitoare la încă lcarea
principiului subsidiarită ții;
C
b) nu este competentă să se pronunțe cu
privire la acțiunile referitoare la încă lcarea
principiului subsidiarită ții;
c) are competență de pronunțare asupra
încă lcă rii principiului subsidiarită ții, potrivit
Tratatului de la Maastricht.
23. Acțiunile Uniunii sunt proporționale:
a) numai în mă sura în care sunt potrivite și A
necesare pentru atingerea scopurilor
tratatelor;
b) dacă nu sunt necesare în atingerea
scopurilor tratatelor;
c) dacă împovă rează sau încarcă statele
membre cu obligații pentru a obține rezultatul
preconizat.
24. În aplicare principiului proporționalită ții UE
trebuie să țină cont de: A
a) cerințele din domeniul ocupă rii forței de
muncă ;
B
b) cerințele din domeniul educației;
c) combaterea orică rei forme de discriminare.
C
25. Conform principiului echilibrului
instituțional:
a) instituțiile UE se controlează reciproc;
b) CJUE poate controla toate actele emise de
C
instituțiile UE;
c) instituțiile UE pot să își transfere între ele

27
 Culegere Teste-grilă - Dreptul Uniunii Europene I

competențe astfel încâ t să echilibreze

acțiunile unionale.
26. Conform principiului rangului prioritar al
dreptului unional față de cel național:
a) statele membre recunosc rangul prioritar
în aplicare a dreptului național;
B
b) statele membre recunosc rangul prioritar
în aplicarea dreptului unional;
C
c) se asigură aplicarea și valabilitatea unitară
a dreptului unional pe întreg teritoriul UE.
27. Conform principiului rangului prioritar al
dreptului unional față de cel național:
a) beneficiază de prioritate normele de drept
constituțional naționale;
C
b) nu beneficiază de prioritate nici normele de
drept constituțional naționale;
c) dreptul unional are prioritate de aplicare
atâ t în fața legilor ordinare, câ t și față de legea
supremă din stat.
28. Conform principiului rangului prioritar al
dreptului unional față de cel național:
a) se referă doar la dreptul unional original,
nu și la cel derivat; B
b) se referă atâ t la dreptul unional original câ t
și derivat;
C
c) aplicarea prioritară a dreptului unional este
valabilă și față de actele administrative
individuale, concrete.
29. Conform principiului rangului prioritar al
dreptului unional față de cel național:
a) dreptul unional se aplică cu prioritate
C
28
 Culegere Teste-grilă - Dreptul Uniunii Europene I

inclusiv față de deciziile Curții

Constituționale;
b) dreptul unional se aplică cu prioritate
inclusiv asupra hotă râ rilor judecă torești
definitive și irevocabile;
c) există excepții de la aplicarea prioritară în
caz de ră zboi sau de tensiune internațională
gravă în scopul menținerii pă cii și securită ții
internaționale.
30. Conform principiului rangului prioritar al
dreptului unional față de cel național,
presupune că :
a) transferul de competențe nu semnifică o B
renunțare la suveranitate;
b) transferul de competențe nu semnifică
limitarea suveranită ții (ci doar limitarea
competențelor unor autorită ți publice
naționale);
c) transferul de competențe este bazat pe
reciprocitate în ceea ce privește transferul
minim de competențe transferate.
31. Conform principiului aplică rii directe a
dreptului unional:
a) cetă țenii europeni au posibilitatea de a
invoca normele juridice de drept unional; B
b) cetă țenii europeni pot invoca norme
juridice europene doar dacă sunt destinatarii
C
direcți ale acestora;
c) particularii dobâ ndesc drepturi și obligații
în mod direct, chiar dacă normele unionale nu
au fost preluate în dreptul intern.

29
 Culegere Teste-grilă - Dreptul Uniunii Europene I

32. Efectul direct se referă la faptul că :

a) particularii pot beneficia direct de drepturi,
nemijlocit în fața organelor de jurisdicție
naționale;
B
b) organele de jurisdicție naționale trebuie să
asigure protecția juridică ce decurge din
C
dreptul unional;
c) aplicabilitatea directă a normelor
comunitare este recunoscută și în relațiile
dintre particulari.
33. Principiul aplică rii directe si principiul
aplică rii imediate:
a) sunt unul și același principiu; B
b) nu trebuie confundate, primul creează
drepturi pentru cetă țenii europeni, iar cel de
al doilea se referă la momentul la care se
aplică o normă pentru state;
c) nu trebuie confundate, primul are
aplicabilitate doar asupra statelor membre, al
doilea doar asupra resortisanților statelor
membre.
34. Principiul respectă rii drepturilor
fundamentale ale omului presupune:
a) UE adoptă acte normative care creează
drepturi și obligații direct cetă țeanului A
european;
b) cetă țeanului european i se oferă
B
posibilitatea de a dispune de mijloace de
apă rare față de UE ca autoritate;
C
c) un catalog de drepturi fundamentale.
35. Fac parte din categoria drepturilor
A
30
 Culegere Teste-grilă - Dreptul Uniunii Europene I

fundamentale, la nivel unional:

a) interzicerea discrimină rii; B
b) dreptul la un proces echitabil;
c) dreptul la secretul medical.
36. Carta UE a drepturilor fundamentale a fost
elaborată odată cu:
a) Tratatul de la Nisa;
b) Tratatul de la Amsterdam;
A
c) Tratatul de la Bruxelles.
37. Carta drepturilor fundamentale a UE:
a) are aceeași valoare juridică cu cea a
tratatelor; A
b) nu are valoare juridică ;
c) este parte componentă a Convenției
europene pentru apă rarea drepturilor omului
și a libertă ților fundamentale.
38. Titularii drepturilor fundamentale sunt:
a) persoane fizice; A
b) cetă țenii statelor terțe;
c) persoane juridice cu sediul în UE.
B
C
39. Drepturile fundamentale unionale:
a)restrâ ng drepturile fundamentale deja
consacrate;
b) nu încalcă drepturile fundamentale deja
B
consacrate;
c) nu modifică drepturile deja existente.
C
40. Principiul democrației reprezentative,
presupune:
a) cetă țenii sunt reprezentați direct în
Parlamentul European;
A
31
Culegere Teste-grilă - Dreptul Uniunii Europene I

b) cetă țenii pot participa la procesul legislativ,

printr-o inițiativă legislativă ; C
c)statele membre sunt reprezentate în
Consiliul European de șefii de state sau de
guvern.

32
 Culegere Teste-grilă - Dreptul Uniunii Europene I

Secțiunea 5. Izvoarele dreptului unional

DREPTUL PRIMAR. IZVOARE PRINCIPALE

● Tratatele de constituire a Comunită ților Europene
● Tratatele modificatoare
● Acordurile de aderare
● Convențiile și protocoalele anexă
● Actele comunitare supuse aprobă rii statelor membre
● Jurisprudență

DREPTUL DERIVAT. IZVOARE SECUNDARE

● Regulamentul
● Directiva
● Decizia
● Avizul și recomandarea

Teste de verificare a cunoștințelor Răspuns

1. Care acte au aplicare directa in legislația
noastră ? A
a) regulamentul;
b) decizia; B
c) recomandarea.
2. Care acte sunt destinate particularilor?
a) regulamentul; A
b) recomandarea;
c) decizia.

33
 Culegere Teste-grilă - Dreptul Uniunii Europene I

3. Care acte sunt indirect aplicabile?

a) recomandarea; A
b) aviz de opinie;
c) decizia. C
4. Care acte sunt destinate statelor?
a) regulamentul; A
b) directiva;
c) decizia si recomandarea. B
C
5. Singurul act normativ care are putere
normativa incompleta este:
B
a) directiva;
b) recomandarea;
C
c) aviz de opinie.
6. Regulamentul:
a) nu are aplicabilitate generală ;
b) are aplicabilitate generală ;
c) nu este obligatoriu în toate elementele B
sale.
7. Directiva:
a) este obligatorie pentru fiecare stat
membru destinatar;
b) nu lasă autorită ților naționale A
posibilitatea alegerii mijloacelor de aplicare;
c) este destinată particularilor.
8. Decizia:
a) este obligatorie în toate elementele sale;
b) este obligatorie doar destinatarilor expres A
precizați;
c) este opozabilă tuturor cetă țenilor

34
 Culegere Teste-grilă - Dreptul Uniunii Europene I

europeni.
9. Recomandă rile:
a)Sunt obligatorii doar pentru statele
membre; C
b) sunt obligatorii doar pentru particulari;
c) nu sunt obligatorii.
10. Actele legislative:
a) sunt distincte de actele nelegislative;
b) sunt adoptate prin procedura legislativă ; B
c) completează sau modifică anumite
elemente neesențiale ale actului legislativ.
11. Este act normativ unional:
a) avizul emis de BCE;
b) avizul Comisiei; A
c) avizul Comitetului Economic și Social.
B
C
12. Regulamentul:
a) are putere normativă completă ;
b) are efect direct; A
c) are efect indirect.
B
13. Aplicabilitatea directă a regulamentului
înseamnă că :
a) intră în vigoare fă ră să fie necesară A
preluarea lui în dreptul intern;
b) statele membre UE au posibilitatea de a C
nu aplica această normativă ;
c) respectarea obligației de aplicabilitate
este o condiție obligatorie impusă în UE.

35
 Culegere Teste-grilă - Dreptul Uniunii Europene I

14. Regulamentul intră în vigoare:

a) la 20 de zile de la data publică rii în JOUE;
b) la 20 de zile de la data publică rii în MO al A
Româ niei;
c) la data prevă zută în respectivul C
regulament.
15. Directiva:
a) este obligatorie pentru fiecare stat
membru destinatar în ceea ce privește
rezultatul care urmează a fi atins; A
b) este obligatorie pentru fiecare stat
membru destinatar în ceea ce privește
mijloacele prin care urmează a fi atins
scopul;
c) nu este obligatorie pentru statele membre
ci pentru particulari.
16. Directiva are ca scop:
a) apropierea legislațiilor;
b) eliminarea legislațiilor naționale; C
c) armonizarea legislativă a statelor
membre.
17. Directiva:
a) este destinată unui singur stat membru;
b) este destinată unui stat sau mai multor B
state membre;
c) este destinată tuturor cetă țenilor
europeni.
18. Forma legislativă , în cazul directivelor este:
a) specifică fiecă rui stat membru;
b) este impusă de UE; A
c) nu are nici o relevanță în cazul actelor

36
 Culegere Teste-grilă - Dreptul Uniunii Europene I

comunitare.
19. Directiva este indirect aplicabilă , ceea ce
înseamnă că :
a) statul destinatar nu are nici o obligație cu
privire la punerea directivei în aplicare; A
b) statul destinatar are obligația
transpunerii directivei într-un anumit
termen;
c) statul este obligat să nu creeze acțiuni
care ar putea contraveni scopului directivei.
20. Termenul de transpunere al directivei:
a) nu are nici o relevanță juridică ;
b) este foarte important; B
c) pâ nă la îndeplinirea lui statul nu poate fi
tras la ră spundere pentru întâ rzierea
transpunerii.
21. Excepții de la aplicabilitatea indirectă a
directivei:
a) pentru aplicarea directă a directivei, C
trebuie îndeplinite concomitent 4 condiții;
b) nu există excepții;
c) excepția poate fi invocată de un particular
față de stat.
22. Directiva intră în vigoare:
a) la 20 de zile de la data publică rii în JOUE;
b) la 20 de zile de la data publică rii în MO al A
Româ niei;
c) la data comunică rii ei destinatarului. C
23. Decizia:
a) se adresează unor destinatari A
individualizați, determinabili;

37
 Culegere Teste-grilă - Dreptul Uniunii Europene I

b) se poate adresa și statelor membre;

c) se poate referi la o stare de fapt concretă . B
C
24. Decizia intră în vigoare:
a) la 20 de zile de la data publică rii în JOUE; A
b) la 20 de zile de la data publică rii în MO al
Româ niei; C
c) la data comunică rii ei destinatarului..
25. Avizul și recomandarea sunt:
a) acte unionale lipsite de efecte;
b) acte instituționale lipsite de efecte C
obligatorii;
c) actele ce exprimă o pă rere asupra unei
probleme date.
26. Avizul:
a) poate dobâ ndi putere obligatorie dacă
sunt respectate anumite condiții; B
b) instituțiile UE nu sunt obligate să țină
cont de ele;
c) pot fi condiții de admisibilitate în
procedura legislativă .
27. Actele fă ră caracter legislativ:
a) se semnează de președintele instituției
care le-a adoptat;
b) se semnează de președintele PE și de A
președintele Consiliului;
c) nu se semnează .
28. Actele legislative adoptate în urma
procedurii de codecizie:
a) se semnează de președintele instituției B
38
 Culegere Teste-grilă - Dreptul Uniunii Europene I

care le-a adoptat;

b) se semnează de președintele PE și de
președintele Consiliului;
c) nu se semnează .
29. Regulamentele și directivele:
a) se adresează tuturor statelor membre;
b) doar statelor expres menționate ca fiind B
destinatare ale prevederilor normative;
c) se adresează particularilor. C
30. Toate actele cu caracter legislativ sau fă ră
caracter legislativ adoptate de că tre
instituțiile UE se comunică direct cetă țenilor F
europeni din statele membre.
31. Din categoria izvoarele de drept secundar
putem aminti:
a) instrucțiunile BCE; A
b) regulamentele interioare ale organelor
unionale; B
c) deciziile adoptate in cadrul PESC.
C
32. Cutuma:
a) este un obicei constant și general al
subiecților de drept; A
b) este o culegere de reguli juridice de
politețe; C
c) nu are relevanță la nivel unional.
33. Tradițiile constituționale comune statelor
membre:
a) constituie principiile generale ale B
dreptului UE;
b) pot face referire la principiul dreptului de

39
 Culegere Teste-grilă - Dreptul Uniunii Europene I

apă rare;
c) pot face referire la principiul
neretroactivită ții.
34. Jurisprudența unională :
a) are efecte doar inter partes;
b) este obligatorie; B
c) nu este obligatorie.
35. Convențiile internaționale încheiate de
statele membre cu statele terțe:
a) sunt izvoare complementare ale dreptului A
unional;
b) sunt izvoare secundare ale dreptului
unional;
c) sunt izvoare primare ale dreptului
unional.
36. Acordurile încheiate de UE:
a) sunt obligatorii doar pentru instituțiile
UE; C
b) sunt obligatorii doar pentru statele
membre;
c) sunt obligatorii atâ t pentru instituțiile UE,
câ t și pentru statele membre.
37. Convențiile încheiate de UE:
a) nu sunt parte a dreptului unional;
b) devin parte a dreptului unional fă ră a fi C
necesară adoptarea unor acte de
transpunere;
c) devin parte a dreptului unional numai
după preluarea lor în ordinea juridică
comunitară .
38. Un tratat internațional cu valențe atâ t

40
 Culegere Teste-grilă - Dreptul Uniunii Europene I

pentru UE dar și pentru statele membre:

a) va fi semnat doar de UE; C
b) va fi semnat doar de statele membre UE;
c) va fi semnat atâ t de UE câ t și de statele
membre.
39. Acordurile încheiate de statele membre cu
state terțe anterior aderă rii la UE:
a) devin nule de drept; C
b) dispozițiile Tratatul UE nu aduce atingere
drepturilor și obligațiilor care rezultă din
convențiile încheiate;
c) modifică conținutul dispozițiilor din
convenții în funcție de priorită țile UE.
40. Acordurile încheiate de UE cu state terțe sau
cu organizații internaționale:
a)UE nu poate încheia astfel de acorduri
pentru ca nu deține personalitate juridică ; C
b) UE poate acționa în acest sens în limitele
competențelor ce îi revin din tratate;
c) UE are dreptul de a încheia tratate doar în
vederea realiză rii scopurilor prevă zute în
tratate.

41