1.

Dreptul Penal
Necesitatea.
răzbunarea -nelimitată în perioada prestatală
- limitată-legea talionului
-compoziția- înțelegere victimă-agresor-
caracter etatizat
Evul mediu-pedepse exemplare, cu caracter retributiv,arbitrariul judecătorilor
Revoluția Franceză-1789-dreptul natural-pedeapsa=necesară, contractul social-pedeapsa=consecința încălcării
contractului
Cezare Beccaria-abolirea pedepsei cu moartea, a torturii,umanizarea pedespelor
Noțiunea.
penal – poena = pedeapsă
Definiție.
-ramură de drept
-ansamblul normelor juridice
care reglementează relațiile de apărare
socială prin incriminarea faptelor ce constituie infracțiuni, felul infracțiunilor, pedepsele, răspunderea penală.
 Obiect.Scop.Funcții
Obiectul-relații de apărare socială-caracter de cooperare
-caracter de conflict
Scopul-Art. 1 VCP – statul, România , independența ,
suveranitatea , persoana , drepturile și libertățile ei ,
proprietatea , ordinea de drept.
Consacrate în Constituție-art. 52
-apărare socială-fizică sau morală
Funcții: 1.preventiv-educativă 1.protectoare
2.sancționatoare 2.educativă
 Caracterele dreptului penal
Caractere=trăsături care îl diferențiază de alte
ramuri de drept
1. Caracterul de drept public
-stat –PF
- statul =subiectul dominant
-statul=titularul funcției de apărare socială
Teoria caracterului sui generis-elem. dr.
public+elem. dr.privat (Franța, Belgia).
 Caracterele dreptului penal
2.Caracterul autonom-obiect propriu de
reglementare:-relații apărare socială.
-sistem propriu de reguli de
conduită.
Are legătură cu:dr. penal special, procesual
penal, execuțional penal, penal internațional
(reguli de cooperare judiciară-lg. 302/2004),
internațional penal(fapte incriminate ca
infracțiuni pe plan internațional).
 Caracterele dreptului penal
3.Caracterul unitar-dispozițiile sale se aplică și
faptelor sancționate în partea specială sau în legi
speciale.
Fl. Streteanu-Caracterul subsidiar- ultima rațio
-Caracterul selectiv-nu ocrotește
orice atingerea unor valori sociale sau orice
încălcare a normelor morale
 Izvoarele dreptului penal
Izvoare= sursa
=formele de exprimare ale dreptului
penal
1. Constituția-legalitatea pedepsei- 23 alin. 12
-egalitatea în fața legii-16 alin.1
-pedeapsa cu moartea-22 alin. 3
-legalitatea incriminării-73 alin. 3
lit. h
 Izvoarele dreptului penal
Deciziile Curții Constituționale-excepții
neconstituționalitate, obligatorii, opozabile erga
omnes
-nu creează norme de incriminare
-scot din vigoare norme de incriminare
 Izvoarele dreptului penal
2. Legile organice. Codul penal-1865-CPfrancez
-1937
-1969
-2009-vig. 2014 și
care este structurat pe 10 titluri
 Izvoarele dreptului penal
3.Legile complinitoare – Lg. 302/2004
-Lg.254/2013 ped.
privative
-Lg. 253/2013 ped.
neprivative
4.Legi penale speciale-domenii distincte:
Lg. 78/2000 corupția, Lg. 143/2000 traficul de
droguri, Lg. 241/2005 evaziunea fiscală, Lg.
46/2008 codul silvic
 Izvoarele dreptului penal
5. Tratatele internaționale-izvoare directe-norme
de asistență juridică internațională (ex. Conv.
Europeană privind confiscarea-lg.263/2002)
-izvoare indirecte-care
incriminează infracțiuni de drept internațional(ex.
Convenția împotriva torturii New York 1984
ratificată de România prin Legea nr. 19/1990)
6. Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a
libertăților fundamentale-Roma 1950 cu
Protocoalele 4 și 6
 Izvoarele dreptului penal
7. Recursurile în interesul legii
8. Deciziile ÎCCJ pentru dezlegarea unor
chestiuni de drept- CHP – art. 474, 477 c.p.p.
9. Ordonanțele de urgență ale guvernului
10. Decrete prezidențiale –acordare a grațierii
individuale prin care se stinge raportul juridic
penal
11. Cutuma –excepțional-cînd fapta nu e
infracțiune. Precedentul judiciar nu e izvor.