Infracțiuni Economice

INFRACŢIUNI ECONOMICE
Radion COJOCARU,
conf. univ., dr.
Ion ROTARU,
asistent universitar, doctorand
Subiecte:
1. Caracterizarea generală şi tipologia infracţiunilor economice;
2. Fabricarea sau punerea în circulaţie a semnelor băneşti false sau a titlurilor de
valoare false (art. 236 C.pen.);
3. Fabricarea sau punerea în circulaţie a cardurilor sau a altor instrumente de plată
false (art. 237 C.pen.);
4. Dobândirea creditului, împrumutului sau despăgubirii/ indemnizaţiei de asigurare
prin înşelăciune (art. 238 C.pen.);
5. Încălcarea regulilor de creditare, politicilor de acordare a împrumuturilor sau
regulilor de acordare a despăgubirii / indemnizaţiei de asigurare (art. 239 C.pen.);
6. Practicarea ilegală a activităţii de întreprinzător (art. 241 C.pen.);
7. Spălarea banilor (art. 243 C.pen.);
8. Evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor (art. 244 CP);
9. Evaziunea fiscală a persoanelor fizice; (art. 244ˡ C.pen.);
10. Contrabanda (art. 248 C.pen.).
Obiective:
 să explice semnele comune ale infracțiunilor economice;
 să interpreteze normele incriminatorii referitoare la infracțiunile
economice;
 să analizeze din punct de vedere juridico-penal infracţiunile
economice;
 să ofere soluţii de încadrare juridică a infracţiunilor economice;
 să-şi exprima opinia referitoare la problemele care apar la
calificarea infracţiunilor economice.
Caracterizarea generală a infracțiunilor economice
Obiectul juridic generic al infracțiunii îl constituie relaţiile sociale ce sunt condiţionate de
protejarea sistemului economic al statului.
Obiectul juridic special al infracțiunii îl reprezintă relaţiile sociale ce sunt condiţionate de
protejarea unor domenii specifice ale activităţii economice (activitatea în întreprinzător, sistemul
monetar sistemul bugetar şi fiscal etc.).
Obiectul material al infracțiunii se stabilește în funcţie de infracţiunea la care este prezent:
bancnotele, monedele metalice, valuta străină – art.236 C.pen.; cardurile – art.237 C.pen.;
mărfurile şi alte obiecte de contrabandă – art.248 C.pen.; etc.
Latura obiectivă a infracţiunilor a infracţiunilor economice în majoritatea cazurilor se
realizează prin acţiune. Sunt infracţiuni care pot fi săvârşite atât prin acţiune, cât şi prin inacţiune
(evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor – art.244 C.pen.; evaziunea
fiscală a persoanelor fizice – art.244/1 C.pen.; contrabanda – art. 248 C.pen. etc.)
Unele din infracţiunile din acest capitol au o componenţă formală (de exemplu, infracţiunile
prevăzute la art.236, 237, 241/1, 243, 246/1, 247, 248, 256, 257 alin.(1) şi (2) Cpen. etc.).
Celelalte infracţiuni au o componenţă materială (art.238-241, 242, 244-245/2, 246/2, 249-250, 257
alin.(3) – (4), 258 etc. C.pen.).
Latura subiectivă a infracțiunii se exprimă prin intenţie (directă sau indirectă), adică făptuitorul
îşi dădea seama de caracterul prejudiciabil al acţiunii sau inacţiunii sale, prevede urmările ei
prejudiciabile şi doreşte sau admite, în mod conştient, survenirea acestei urmări.
Caracterizarea generală a infracțiunilor economice
Cu titlu de exemplu, scopul este prevăzut ca semn obligatoriu la infracțiunile prevăzute de
următoarele norme incriminatorii: art.236 C.pen. – scopul de a pune în circulaţie semne băneşti
false sau titluri de valoare false; art.238 C.pen. – scopul obţinerii unui credit, a unui împrumut
sau a unei despăgubiri/ indemnizaţii de asigurare, ori al majorării sumei acestora, ori al obţinerii
unui credit sau împrumut în condiţii avantajoase etc.
Subiect infracțiunilor examinate o reprezintă persoana fizică, responsabilă cu vârsta de 16 ani. În
unele cazuri acesta poate fi și persoana juridică: art.236-238, 240, 241, 242, alin.(l) art.2421,
art.2422, alin.(l) art.243, art.244, 245-2453, 2455- 245 , 245 , 246,246,248-250, alin.(l) art.2501,
art.251 şi 257 C.pen. Sunt infracţiuni economice la care subiectul infracţiunii este special şi poate
fi doar persona fizică care are o anumită calitate suplimentară cerută de lege – acţionarul,
administratorul sau oricare alt angajat al băncii (art. 2392 C.pen.); directorul întreprinderii,
instituţiei sau organizației în cazul infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută la (art. 244 C.pen.)
etc.
Clasificarea infracţiunilor economice:
1.Infracţiuni săvârşite în sfera financiar-creditară (art.236-240, 244, art. 2441 , 245-245/12, 250
C.pen.);
2.Infracţiuni săvârşite în sfera activităţii de întreprinzător (art.241, 241/1, 241, 242/1, 242/2, 252 şi
253 C.pen.);
3.Infracţiuni săvârşite în sfera distribuirii de bunuri (art.243, 246, 247, 251 C.pen.);
4.Infracţiuni ce atentează la regimul vamal de trecere a bunurilor (art.248, 249 C.pen);
5.Infracţiuni săvârşite în sfera consumului de bunuri, servicii şi lucrări (art.255-257 C.pen.);
6.Infracţiuni săvîrşite în sfera exploatării fondului de locuinţe (art.258 C.pen.).
Fabricarea sau punerea în circulaţie a semnelor băneşti false sau a titlurilor de
valoare false
Noțiunea legală (art.236 C.pen.):

(1) Fabricarea în scopul punerii în circulaţie sau punerea în circulaţie a semnelor
băneşti (bancnotelor şi monedelor metalice, inclusiv a celor jubiliare şi comemorative,
emise de Banca Naţională a Moldovei sau de organul autorizat al unui stat străin sau al
unei uniuni monetare de state străine), a valorilor mobiliare de stat sau a altor titluri de
valoare false, utilizate pentru efectuarea plăţilor.
(2) Aceleaşi acţiuni săvîrşite:
a) - exclusă
b) de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală;
c) în proporţii deosebit de mari.
Obiectul juridic special al infracțiunii îl reprezintă relaţiile sociale din domeniul
financiar-bancar, care sunt condiţionate de protejarea sistemului monetar al statului.
Obiectul material al infracțiunii se stabileşte în funcţie de modalitatea normativă prin
care este comisă infracţiunea. În cazul fabricării banilor prin contrafacere, banii falşi
obţinuţi în urma acestei activităţi criminale nu formează obiect material, ci produs al
infracţiunii. În acest caz obiectul material îl formează entităţile materialele utilizate la
realizarea falsului (hârtia, vopseaua, fibrele de color etc.).
valoare false
În cazul falsificării banilor prin alterare obiectul material îl formează:
a. semnele băneşti (bancnotele şi monedele metalice, inclusiv cele jubiliare şi
comemorative, emise de Banca Naţională a Moldovei sau de organul autorizat al unui
stat străin sau al unei uniuni monetare de state străine);
În conformitate cu Hotărârea Plenului CSJ al RM cu privire la practica judiciară în
cauzele penale despre fabricarea sau punerea în circulație a semnelor bănești false sau
a titlurilor de valoare falsă, nr.23 din 29.10.2001, sub noţiunea de bancnote şi monede
metalice trebuie să se înţeleagă bancnote ca bilete de hârtii, monedele metalice emise
de Banca Naţională a Republicii Moldova precum şi valuta străină ca ban al altui stat
sub formă de bancnote ori monede metalice aflate în circulaţie.
Nu formează obiect material al infracțiunii date banii scoşi din circulaţie (monedele
vechi, semnele băneşti ale fostei URSS etc.), precum şi monedele metalice jubiliare şi
comemorative care nu pot fi folosite ca mijloace de plată.
De asemenea nu pot avea calitatea de obiect material al infracțiunii prevăzute la art.236
C.pen. semnele băneşti emise de autorităţile neconstituţionale precum ar fi cele din
regiunea Transnistriei. Fabricarea unor asemenea monede poate fi calificată ca
pregătire de escrocherie, infracţiune incriminată la art.190 C.pen.
valoare false
b. Valori mobiliare garantate de stat sau alte titluri de valoare utilizate pentru efectuarea plăților.
Valorile mobiliare garantate de stat sunt valorile mobiliare emise de autorităţile administraţiei publice centrale
(de exemplu, de Ministerul Finanţelor) sau de autorităţile administraţiei publice locale din Republica Moldova
sau din alte state;
Prin alte titluri de valoare necesită de a înţelege valorile mobiliare al căror emitent este nu o autoritate a
administraţiei publice, dar o altă persoană juridică, participantă la piaţa de capital din Republica Moldova sau
dintr-un alt stat (se are în vedere valorile mobiliare emise de băncile comerciale din Republica Moldova sau
dintr-un alt stat; ex: acţiune, certificatul bancar de depozit, cambia, bon de tezaur etc.).
Certificatul bancar de depozit este o valoare mobiliară care atestă depunerea mijloacelor băneşti într-o bancă
şi dreptul deţinătorului certificatului de primire, la expirarea termenului stabilit, a sumei depunerii şi a
dobânzii aferente.
Cambia bancară este un titlu de credit care reprezintă o creanţă scrisă, întocmită conform prevederilor legii,
cuprinzând ordinul necondiţionat dat de trăgător (emitent) către tras (plătitor) de a plăti imediat sau la scadenţă
o sumă anumită prezentatorului cambiei sau persoanei indicate în cambie, sau la ordinul acestei persoane.
În cazul acţiunii de punere în circulației obiectul material îl formează semnele băneşti false (adică banii
reprezentaţi de bancnote şi monede) şi valorile mobiliare false.
Pentru existenţa componenţei de infracţiune este obligatoriu ca bancnotele sau monedele falsificate la primul
contact vizual să dea o aparenţă că sunt autentice. Prin urmare, nu va exista infracţiune dacă imitarea este
grosolană, total necorespunzătore şi nu poate fi introdusă în circuitul monetar (de exemplu, bancnota falsă
depăşeşte în mod vădit dimensiunile originalului, bancnota are o altă culoare decât originalul, pe bancnotă
sunt înscrise alte semne decât cele ale bancnotei autentice etc.).
Fabricarea sau punerea în circulaţie a semnelor băneşti false sau a
titlurilor de valoare false
Latura obiectivă a infracţiunii se realizează prin două acţiuni alternative:
1. Fabricarea semnelor băneşti, a valorilor mobiliare sau a altor titluri de valoare.
Fabricarea constituie acţiunea de falsificare care se realizează prin două metode:
a. Contrafacerea, denumită şi plăsmuire, reprezintă acţiunea prin care sunt
confecţionate, reproduse bancnotele, monedele ale valutei naţionale sau valutei străine,
precum şi valorile mobiliare sau alte titluri de valoare, care le imită pe cele adevărate.
Contrafacerea de bancnote poate fi săvârşită prin copiere, imprimare, fotografiere,
turnare. Contrafacerea de monede poate fi comisă prin baterea acestora.
b. Alterarea reprezintă acţiunea de schimbare, de modificare a conţinutului sau
aspectului unei bancnote, monede sau a unei valori adevărate prin denaturarea semnelor
distinctive a acestora (de pildă schimbarea cifrelor de pe o bancnotă, modificarea
compoziţiei în cazul unei monede etc.).
Spre exemplu, va exista contrafacere atunci când făptuitorul produce o serie de
bancnote sau monede false şi va exista alterare atunci când făptuitorul prin adăugiri sau
ştersături schimbă conţinutul unei monede preexistente, creând aparenţa de existenţa
unei bancnote sau monede de altă valoare.
Acţiunea de alterare este orientată spre ridicarea valorii nominale a unei bancnote sau
monede. Pentru calificare nu are însemnătate metoda de comitere a falsului. Acest
aspect însă, poate fi luat în considerare la individualizarea pedepsei penale.
valoare false
2. Punerea în circulaţie constă în acţiunea de introducere în angrenajul circuitului monetar a banilor falşi sau a
titlurilor de valoare falsă, prin efectuarea de plăţi, schimburi, donaţii, substituirea unei valori adevărate cu una falsă,
vânzare, darea în împrumut etc.
Nu constituie punere în circulaţie acţiunea ce mărturiseşte intenţia făptuitorului de a se izbăvi de banii falşi: de
exemplu, aruncarea, abandonarea etc.
Păstrarea, procurarea, transportarea sau expedierea semnelor băneşti sau a titlurilor de valoare false în scopul
punerii în circulaţie necesită a fi calificată ca pregătire de infracțiunea prevăzută la art.236 C.pen.
Nu va exista componenţă de infracţiune în cazul în care făptuitorul păstrează bancnote sau monede false, fără a
urmări scopul punerii în circulaţie a acestora.
Infracţiunea data are o componență formală.
Fabricarea se consideră consumată din momentul obţinerii de către făptuitor măcar a unei bancnote, monede sau
valori false, neavând relevanţă dacă aceasta a reuşit sau nu să-i pună în circulaţie.
Punerea în circulaţie se consideră consumată din momentul pătrunderii banilor falşi în circulaţia obişnuită, adică din
momentul remiterii măcar a unei bancnote, monede sau valori false.
Atât acţiunea de falsificare, cât şi acţiunea de punere în circulaţie poate cunoaşte etapa tentativei sau a pregătirii de
infracţiune. Va fi supus răspunderii penale pentru tentativă de infracţiune cel ce încearcă să producă o bancnotă
falsificată însă din împrejurări ce nu depind de voinţa sa sau nu reuşeşte să ducă acest lucru până la capăt, cel ce
încearcă să pună în circulație o bancnotă însă este reţinut în momentul transmiterii acesteia.
Latura subiectivă a infracţiunii se exprimă prin vinovăție sub formă de intenţiei directe. Făptuitorul îşi dă seama
de caracterul prejudiciabil al acţiunii sale și a doreşte comiterea acesteia.
Acţiunea de fabricare trebuie să fie comisă în scopul punerii în circulaţie a semnelor băneşti sau a titlurilor de
valoare falsă. Nu va exista componenţă de infracţiune dacă acţiunea de falsificare se comite într-un alt scop decât
punerea în circulație (de exemplu în scopul punerii pe rol a unei scenete dintr-un spectacol, în scop de publicitate, în
scop de etalare a abilităţilor de pictor etc.).
Fabricarea sau punerea în circulaţie a semnelor băneşti false sau a titlurilor
de valoare false
Subiect al infracţiunii poate fi atât persoana fizică responsabilă cu vârsta de 16 ani, cât şi
persoana juridică.
La art.236 alin. (2) C.pen. este agravată răspunderea penală pentru aceleași acțiuni săvârșite:
b) de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală;
În conformitate cu art.46 C.pen., grupul criminal organizat este o reuniune stabilă de
persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracţiuni.
Se consideră organizaţie (asociaţie) criminală o reuniune de grupuri criminale organizate
într-o comunitate stabilă, a cărei activitate se întemeiază pe diviziune, între membrii
organizaţiei şi structurile ei, a funcţiilor de administrare, asigurare şi executare a intenţiilor
criminale ale organizaţiei în scopul de a influenţa activitatea economică şi de altă natură a
persoanelor fizice şi juridice sau de a o controla, în alte forme, în vederea obţinerii de
avantaje şi realizării de interese economice, financiare sau politice (art.47 C.pen.)
c) în proporţii deosebit de mari.
Se are în vedere atunci când valoarea semnelor băneşti false sau a titlurilor de valoare false
este în proporţii care depăşeşte 40 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite
prin Hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei. Pentru anul 2021 prin
Hotărârea de Guvern nr. 923 din 22.12.2020 salariul mediu prognozat pe economie este de
8716 lei, proporţiile deosebit de mari constituind 348 640 lei.
Fabricarea sau punerea în circulaţie a cardurilor sau a altor
instrumente de plată false

(1) Fabricarea în scopul punerii în circulaţie sau punerea în circulaţie a cardurilor, a
tichetelor de masă sau a altor instrumente de plată false, care nu reprezintă semne
băneşti sau titluri de valoare, dar care confirmă, stabilesc sau acordă drepturi sau
obligaţii patrimoniale.
a) - exclusă
b) de un funcţionar ori alt salariat în exerciţiul funcţiunii;
c) de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală;
d) în proporţii deosebit de mari.
Fabricarea sau punerea în circulaţie a cardurilor sau a altor instrumente de plată
false
Obiectul juridic special al infracțiunii îl reprezintă ansamblul relaţiilor sociale din sistemul
financiar-bancar condiţionate de circulaţia în condiţii de legaliste a cardurilor şi a altor
carnete de plată.
Obiectul material al infracțiunii constituie cardurile, ordinele de plată, cecurile, dispoziţiile
incaso, dispoziţiile de plată acceptate etc.
Noţiunea de card corespunde cu noţiunea de card bancar prevăzută la art.1810 C.civ.:
“Cardul bancar este un instrument de plată emis de o bancă (emitent) care permite titularului
cardului să retragă bani în numerar, să efectueze transfer de sume băneşti în limitele
disponibilului din contul său în banca emitentă ori din contul liniei de credit acordată de
aceasta”.
În cazul în care făptuitorul efectuează o operaţiune cu cardul străin, pe care l-a găsit sau l-a
sustras, cunoscând numărul personal de identificare, acesta v-a fi tras la răspundere penală în
conformitate cu art.186 C.pen. Chiar dacă făptuitorul poate ajunge, pe căi frauduloase, în
posesia cardului şi a numărului de identificare, sustragerea însăşi o va comite pe ascuns.
Ordinul de plată (dispoziţia de plată) este definit la art.1777 alin. (1) C.civ.: “Ordinul de
plată (dispoziţie de plată), aferent transferului de credit, este dispoziţia dată de o persoană
(ordonator) unei bănci (bancă ordonatoare) de a plăti o anumită sumă în favoarea unei alte
persoane (beneficiar) pentru stingerea unei obligaţii băneşti a ordonatorului faţă de
beneficiar”.
false
Potrivit art.1801 C.civ. prin acreditivul documentar se înțelege un aranjament, oricum ar fi denumit sau descris, prin
care o bancă (banca emitentă), acţionînd la cererea clientului său (ordonatorului) şi conform instrucţiunilor acestuia
sau în nume propriu, efectuează o plată către un terţ (beneficiar) ori la ordinul acestuia sau acceptă şi plăteşte cambii
trase de către beneficiar, sau autorizează o altă bancă să efectueze o astfel de plată ori să accepte şi să plătească
asemenea cambii.
Incasoul documentar, potrivit art.1806 C.civ. este un aranjament prin care o bancă (banca remitentă) se obligă să
manipuleze, conform instrucţiunilor date de clientul (emitentul) său, documente financiare (cambii, bilete la ordin,
cecuri sau alte instrumente similare utilizate pentru a obţine efectuarea plăţii), însoţite de documente comerciale
(facturi, documente de transport, valori mobiliare, alte documente similare care nu sânt documente financiare),
pentru a obţine, inclusiv prin intermediul unei alte bănci (bancă însărcinată cu încasarea), plata sau acceptarea
cambiilor emise ori pentru a elibera documente contra plăţii sau contra acceptării cambiilor emise.
Latura obiectivă a infracţiunii se realizează prin două acţiuni alternative:
1. Fabricarea cardurilor sau a altor carnete de plată false. Fabricarea presupune falsificarea acestora. Ca şi în cazul
infracţiunii incriminate la art. 326 C.pen., acţiunea de falsificare poate fi realizată pe două căi:
a) contrafacerea – confecţionarea cardurilor sau altor instrumente de plată false, care imită cardurile sau alte
instrumente da plată autentice (a se vedea comentariile de la art. 326 C.pen.). În cazul cardurilor această activitate
presupune rescrierea datelor frauduloase obţinute de pe un card autentic pe un alt card. Aceste date, de regulă, sunt
obţinute prin skimming.;
b) alterarea – fabricarea parţială a cardurilor sau a altor instrumente de plată false. Altfel spus, alterarea se exprimă
în modificarea elementelor de siguranţă ale cardurilor (holograma, hotstamp, cipul, panoul de semnătură, banda
magnetică).
false
2. Punerea în circulaţie a cardurilor sau a altor carnete de plată false.
Infracţiunea are o componenţă formală şi se consideră consumată din momentul comiterii uneia dintre acţiunile
menţionate.
Latura subiectivă a infracţiunii se exprimă prin vinovăție sub forma de intenţiei directe. Făptuitorul îşi dădea seama
de caracterul prejudiciabil al acţiunii sale, prevede urmările ei prejudiciabile și doreşte survenirea acesteia.
Acţiunea de fabricare trebuie să fie comisă în scopul punerii în circulaţie a cardurilor sau a altor instrumentele plată
false.
Subiectul infracţiunii poate fi atât persoana fizică responsabilă cu vârsta de 16 ani, cât şi persoana juridică.
La art.237 alin. (2) C.pen. este agravată răspunderea penală pentru aceleași acțiuni săvârșite:
b) de un funcţionar ori alt salariat în exerciţiul funcţiunii;
În conformitate cu art.l din Codul muncii al Republicii Moldova, adoptat de Parlamentul Republicii Moldova la
28.03.2003, salariat este persoana fizică (bărbat sau femeie) care prestează o muncă conform unei anumite
specialităţi, calificări sau într-o anumită funcţie, în schimbul unui salariu, în baza contractului individual de muncă.
De asemenea, salariatul poate fi, inclusive, un funcționar public sau privat.
Fapta prejudiciabilă prevăzută la art.237 alin.(2) lit.b) C.pen. exclude calificarea suplimentară cu infracțiunile
prevăzute la art.327 și 335 C.pen.
c) de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală;
A se vedea explicația dată la art.236 alin.(2) lit.b).
d) în proporţii deosebit de mari.
A se vedea explicația dată la art.236 alin.(2) lit.c).
Dobândirea creditului, împrumutului sau despăgubirii/ indemnizaţiei de asigurare
prin înşelăciune
(1) Prezentarea cu bună ştiinţă a unor informaţii false în scopul obţinerii unui credit, împrumut sau despăgubiri /
indemnizaţiei de asigurare sau majorării sumei acestora, sau obţinerii unui credit sau împrumut în condiţii
avantajoase, dacă prin aceasta au fost cauzate instituţiei financiare, organizaţiei financiare nebancare, asociaţiei de
economii şi împrumut sau asigurătorului daune în mărime mai mare sau egală cu 500 unităţi convenţionale.
(2) Aceleaşi acţiuni care au cauzat daune în proporţii deosebit de mari.
Obiectul juridic special al infracțiunii îl reprezintă relaţiile sociale ce sunt condiţionate de activitatea de creditare
desfășurată de instituțiile financiar-bancare, activitatea de acordare a împrumuturilor de instituţiile financiare
nebancare, asociaţiile de economii şi de împrumut şi activitatea de asigurare realizată de companiile de asigurare.
Obiectul material al infracțiunii îl poate forma actele publice sau sub semnătură privată care conţin informaţii
false.
Victimă a infracţiunii poate fi instituţiile financiar-bancare, instituţiile financiare nebancare, asociaţiile de economii
şi de împrumut, companiile de asigurare.
În conformitate cu Legea instituţiilor financiare din 21 mai 1995 prin instituţie financiară se are în vedre persoana
juridică ce acceptă depozite sau echivalente ale acestora netransferabile prin nici un instrument de plată şi care
utilizează total sau parţial aceste mijloace pentru a acorda credite sau a face investiţii pe propriul cont şi risc.
În conformitate cu Legea asociaţiilor de economii şi împrumut din 21.06.2007, prin asociaţie de economii şi
împrumut se are în vedere organizaţia necomercială cu statut juridic special, constituită benevol de persoane fizice şi
juridice, asociate pe principii comune, care acceptă de la membrii săi depuneri de economii, le acordă acestora
împrumuturi, precum şi alte servicii financiare, în conformitate cu categoria licenţei pe care o deţine.
Prin asigurator, potrivit Legii cu privire la asigurări se are în vedere persoana juridică înregistrată în Republica
Moldova care, în condiţiile prezentei legi, deţine licenţă pentru desfăşurarea activităţii de asigurare (reasigurare).
Dobândirea creditului, împrumutului sau despăgubirii/ indemnizaţiei de asigurare
prin înşelăciune
Latura obiectivă a infracţiunii include trei semne:
1) Acţiunea de prezentare a unor informaţii false instituţiei financiar-bancare, asociaţiei de economii şi împrumut sau
asigurătorului.
Acţiunea se săvârşeşte în formă scrisă, prin prezentarea de către solicitant a unor documente ce conţin informaţii false.
La obţinerea unui credit de la o instituţie financiar-bancară sau a unui împrumut de la o asociaţie de economii şi împrumut
aceste informaţii se pot referi la situaţia financiară a întreprinderii, venitul obţinut de către solicitant, garanţiile oferite etc.
La obţinerea indemnizaţiei sau a despăgubirii de la asigurator informațiile false se pot referi la riscul asigurat, împrejurările
asupra preluării riscului, cauzele şi circumstanţele de producere a riscului, pagubele provocate, etc.
Uzul de fals se absoarbe în infracţiunea incriminată la art.238 C.pen., fără a necesita o calificare în concurs cu art.361 C.pen.
Dacă făptuitorul a antefactum a confecţionat documente, fapta va fi calificată în concurs cu art.361 C.pen.
2) Urmarea prejudiciabilă – cauzarea instituţiei financiare, organizaţiei financiare nebancare, asociaţiei de economii şi
împrumut sau asigurătorului daune în mărime mai mare sau egală cu 500 unităţi convenţionale – ceea ce la moment constituie
echivalentul a 25 000 de lei;
3) Legătura de cauzalitate între acţiune şi urmarea prejudiciabilă.
Infracţiunea are o componenţă materială şi se consideră consumată din momentul survenirii urmării prejudiciabile menţionate
mai sus.
Latura subiectivă a infracţiunii se exprimă prin vinovăție sub formă de intenţie directă. Făptuitorul îşi dădea seama de
caracterul prejudiciabil al acţiunii sale, prevede urmările ei prejudiciabile și doreşte în mod conştient survenirea acesteia.
Pentru existenţa componenţei de infracţiune este necesar ca fapta să fie săvârșită în unul din următoarele scopuri alternative: în
scopul obţinerii unui credit, împrumut sau despăgubirii/ indemnizaţiei de asigurare; în scopul majorării sumei acestora; în
scopul obţinerii unui credit sau împrumut în condiţii avantajoase.
Subiectul infracţiunii poate fi atât persoana fizică responsabilă cu vârsta de 16 ani, cât şi persoana juridică.
La art.238 alin. (2) C.pen. este agravată răspunderea penală pentru aceleași acțiune ce a căuzat daune în proporţii deosebit de
mari.
Încălcarea regulilor de creditare, politicilor de acordare a împrumuturilor sau
regulilor de acordare a despăgubirii / indemnizaţiei de asigurare
(1) Acordarea unui credit, împrumut sau despăgubirii / indemnizaţiei de asigurare cu încălcarea intenţionată a legii, regulilor de
creditare, politicilor de acordare a împrumuturilor sau normelor de prudenţă financiară, dacă prin aceasta au fost cauzate instituţiei
financiare, organizaţiei financiare nebancare, asociaţiei de economii şi împrumut sau asigurătorului daune în mărime mai mare sau
egală cu 500 unităţi convenţionale.
(2) Aceleaşi acţiuni care:
a) au cauzat instituţiei financiare, asociaţiei de economii şi împrumut, organizaţiei financiare nebancare sau asigurătorului daune în
proporţii deosebit de mari;
b) au condus la insolvabilitatea instituţiei financiare, asociaţiei de economii şi împrumut, organizaţiei financiare nebancare sau
asigurătorului.
Obiectul juridic special al infracțiunii îl reprezintă relaţiile sociale cu privire la acordarea creditelor, împrumuturilor sau a
despăgubirilor/indemnizaţiilor de asigurare.
Victimă a infracţiunii - instituțiile financiare, organizațiile financiare nebancare, asociațiile de economii şi împrumut şi
asigurătorii. Aceste noţiuni au fost explicate în contextul analizării infracţiunii incriminate la art. 238 C.pen.
Obiect material al infracțiunii îl constituie banii acordaţi cu titlu de credit sau de împrumut; banii acordaţi cu titlu de
despăgubire/indemnizaţie.
Latura obiectivă a infracțiunii se caracterizează print trei semne:
1. Acțiunea sau inacțiunea de acordare a unui credit, împrumut sau despăgubire prin încălcare regulilor de creditare, acordare a
împrumuturilor sau a indemnizaţiilor/despăgubirilor. Dispoziţia incriminatoare este de blanchetă şi face trimitere la actele
normative care prevăd regulile de creditare, acordare a împrumuturilor sau despăgubirilor /indemnizaţiilor de asigurare. Din
categoria acestora fac parte: Codul civil; Legea cu privire la instituţiile financiare; Legea cu privire la Banca Naţională a
Moldovei; Regulamentul BNM cu privire la activitatea de creditare a băncilor care operează pe teritoriul R. Moldova, etc.
2.Urmarea prejudiciabilă ce se exprimă în cauzarea unor daune materiale în mărime mai mare sau egală cu 500 unități
convenționale (echivalentul a 25000 de lei).
3.Legătura de cauzalitate dintre acţiunea sau inacţiune și urmarea prejudiciabilă.
Încălcarea regulilor de creditare, politicilor de acordare a împrumuturilor sau
regulilor de acordare a despăgubirii / indemnizaţiei de asigurare
Infracțiunea prevăzută la art.239 C.pen. are o componență materială și se consideră consumată din momentul
în care instituţiei financiare, organizaţiei financiare nebancare, asociaţiei de economii şi împrumut sau
asigurătorului au fost cauzate daune în mărime mai mare sau egală cu 500 unităţi convenţionale.
Latura subiectivă a infracțiunii se caracterizează prin vinovăție sub formă de intenție directă sau indirectă.
Prin aceasta, făptuitorul, îşi dădea seama de caracterul prejudiciabil al acţiunii sau inacţiunii sale, a prevăzut
urmările ei prejudiciabile, le-a dorit sau admitea, în mod conştient, survenirea acestor urmări.
Subiect al infracțiunii este persoana fizică responsabilă care la momentul săvârșirii infracțiunii a atins vârsta
de 16 ani. De asemenea necesită să aibă calitate specială de persoană, în a cărei competență intră acordarea
creditului, a împrumutului sau a despăgubirii/indemnizației de asigurare.
La art.239 alin. (2) C.pen. este agravată răspunderea penală pentru aceleași acțiuni care:
a) au cauzat instituţiei financiare, asociaţiei de economii şi împrumut, organizaţiei financiare nebancare
sau asigurătorului daune în proporţii deosebit de mari;
b) au condus la insolvabilitatea instituţiei financiare, asociaţiei de economii şi împrumut, organizaţiei
financiare nebancare sau asigurătorului.
În conformitatea cu Legea insolvabilității, nr.149 din 29.06.2012, art.1, prin insolvabilitate se înțelege situaţia
financiară a debitorului caracterizată prin incapacitatea de a îşi onora obligaţiile de plată, constatată prin act
judecătoresc de dispoziţie.
Practicarea ilegală a activităţii de întreprinzător
(1) Practicarea ilegală a activităţii de întreprinzător, soldată cu obţinerea unui profit în proporţii mari, săvîrşită prin:
a) desfăşurarea activităţii fără înregistrare (reînregistrare), licenţă şi/sau fără autorizare obligatorii, conform legii, pentru desfăşurarea
activităţii în cauză;
b) desfăşurarea unor genuri de activitate interzise de lege.
(2) Aceeaşi acţiune săvîrşită:
a) - exclusă
b) de două sau mai multe persoane;
c) cu folosirea situaţiei de serviciu;
d) - exclusă
e) - exclusă
f) cu obţinerea unui profit în proporţii deosebit de mari.
Obiectul juridic special al infracțiunii îl reprezintă relaţiile sociale ce sunt condiţionate de protejarea ordinii şi legalităţii desfăşurării
activităţii de întreprinzător. Legea Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr.845 din 03.01.1992, la art.1 alin.(1),
defineşte antreprenoriatul ca fiind activitatea de fabricare a producţiei, executare a lucrărilor şi prestare a serviciilor, desfăşurată de cetăţeni
şi de asociaţiile acestora în mod independent, din proprie iniţiativă, în numele lor, pe riscul propriu şi sub răspunderea lor patrimonială cu
scopul de a-şi asigura o sursă permanentă de venituri.
Latura obiectivă a infracţiunii conţine trei semne:
1. Acţiunea de practicare ilegală a activităţii de întreprinzător săvârșită prin:
a) desfăşurarea activităţii fără înregistrare (reînregistrare), licenţă şi/sau fără autorizare obligatorii, conform legii, pentru desfăşurarea
activităţii în cauză;
Potrivit art.5 alin.(1) al Legii privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali nr.220 din 19.10.2007,
persoanele juridice, filialele şi reprezentanţele lor, precum şi întreprinzătorii individuali se înregistrează la oficiul teritorial al organului
înregistrării de stat în a cărui rază de deservire se află sediul acestora.
În conformitate cu art.35 al aceeași Legi, înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi fizice se efectuează de către Î.S. “Camera
Înregistrării de Stat prin intermediul oficiilor sale teritoriale.
Practicarea ilegală a activităţii de întreprinzător
b) desfăşurarea unor genuri de activitate interzise de lege,
Se are în vedere practicarea ilegală a activităţii de întreprinzător fără licenţă, cu licenţă expirată sau realizarea altor activităţi decât cele prevăzute în licenţă.
În conformitate cu art.6 din Legea privind licențierea unor genuri de activitate nr.451 din 30.07.2001, licenţa se acordă de către Camera de licențiere. Spre
exemplu, pentru realizarea activităţii în domeniul jocurilor de noroc: organizarea şi desfăşurarea loteriilor, întreţinerea cazinourilor, exploatarea automatelor
de joc cu câştiguri băneşti, stabilirea mizelor la competiţiile sportive; importul alcoolului etilic; importul şi (sau) comercializarea angro a băuturilor alcoolice
şi a berii importate.
2. Urmarea prejudiciabilă care constă în obţinerea unui profit în proporţii mari. Potrivit art. 126 alin. (1) C.pen. se consideră proporţii mari valoarea
bunurilor sustrase, dobîndite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei
pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care depăşeşte 20 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărîrea de Guvern în
vigoare la momentul săvîrșirii faptei. Pentru anul 2021 prin Hotărârea de Guvern nr. 923 din 22.12.2020 salariul mediu prognozat pe economie este de 8716
lei, proporţiile deosebit de mari constituind 174 320.
3. Legătura de cauzalitate dintre faptă şi urmarea prejudiciabilă.
Infracţiunea descrisă la art.241 C.pen. este o infracţiune cu componență materială şi se consideră consumată din momentul obţinerii profitului în proporţii
mari.
Latura subiectivă a infracțiunii se caracterizează prin vinovăție sub formă de intenţie directă. Făptuitorul îşi dădea seama de caracterul prejudiciabil al
acţiunii sau inacţiunii sale, prevede urmarea ei prejudiciabilă și a doreşte survenirea acestei urmări.
Infracţiunea dată are un scop special obligatoriu care este unul de profit.
Subiectul infracţiunii este persoana fizică, responsabilă, ce a atins vârsta de 16 ani. De asemenea, subiectul infracţiunii poate fi şi persoana juridică.
La art.241 alin.(2) C.pen. este agravată răspunderea penală pentru săvârşirea faptei:
Fapta de practicare ilegală a activității de întreprinzător săvârşită de două sau mai multe persoane presupune trei condiţii: a) la săvârşirea infracţiunii trebuie
sa participe cel puţin două persoane care posedă semnele subiectului infracţiunii; 2) persoanele participante să realizeze efectiv latura obiectivă a infracţiunii;
3) existenţa unei intenţii unice de comitere a infracţiunii.
c) cu folosirea situaţiei de serviciu;
Prin folosirea situației de serviciu se înțelege comiterea, de către o persoană, a unor acțiuni și inacțiuni, ce decurg din atribuțiile sale de serviciu și care sunt în
limitele competenței sale de serviciu.
Sub incidența noțiunii de ,,folosire a situației de serviciu” nu intră folosirea relațiilor de rudenie, de afinitate sau de amiciție, atunci când acestea nu au
legătură cu funcția ocupată.
f)cu obţinerea unui profit în proporţii deosebit de mari.
Spălarea banilor
(1) Spălarea banilor săvîrşită prin:
a) convertirea sau transferul bunurilor de către o persoană care ştie ori trebuia să ştie că acestea constituie
venituri ilicite, în scopul de a tăinui sau de a deghiza originea ilicită a bunurilor sau de a ajuta orice
persoană, implicată în comiterea infracţiunii principale, de a se sustrage de la consecinţele juridice ale
acestor acţiuni;
b) tăinuirea sau deghizarea naturii, originii, amplasării, dispunerii, transmiterii, deplasării proprietăţii
reale a bunurilor ori a drepturilor aferente de către o persoană care ştie sau trebuia să ştie că acestea
constituie venituri ilicite;
c) dobîndirea, deţinerea sau utilizarea bunurilor de către o persoană care ştie ori trebuia să ştie că acestea
d) participarea la orice asociere, înţelegere, complicitate prin acordarea de asistenţă, ajutor sau sfaturi în
vederea comiterii acţiunilor prevăzute la lit.a)-c)
a) - exclusă
c) cu folosirea situaţiei de serviciu
(3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2), săvîrşite:
a) de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală;
b) în proporţii deosebit de mari,
(4) Acţiuni ilicite constituie şi faptele comise în afara teritoriului ţării dacă acestea conţin elementele
constitutive ale unei infracţiuni în statul în care au fost comise şi pot constitui elementele constitutive ale
unei infracţiuni comise pe teritoriul Republicii Moldova.
Spălarea banilor
Obiectul juridic special al infracțiunii îl reprezintă relaţiile sociale ce sunt condiţionate de circuitul legal al
bunurilor, care este grav afectat atunci în circuit sunt puse bunuri obținute pe cale criminală ce se doresc a fi legalizate
de către subiect.
Obiectul material al infracțiunii constituie bunurile care constituie venituri ilicite.
Potrivit Legii cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului nr.190 din 22.12.2017
prin bunuri ilicite se înțelege – bunurile destinate, folosite sau rezultate, direct sau indirect, din săvîrșirea unei
infracțiuni, orice beneficiu obținut din aceste bunuri, precum și bunuri convertite sau transformate, parțial sau
integral, din bunuri destinate, folosite sau rezultate din săvîrșirea unei infracțiuni și beneficiul obținut din aceste
bunuri.
Din această noţiune reiese că bunurile ilicite în sensul art. 243 C.pen. Pot fi de trei feluri:
 bunurile destinate, folosite sau rezultate, direct sau indirect, din săvîrșirea unei infracțiuni;
 beneficiile obţinute din aceste bunuri;
 bunuri convertite sau transformate, parţial sau integral, din bunuri destinate, folosite sau rezultate din săvârşirea
unei infracţiuni şi din beneficiul obţinut din aceste bunuri.
Latura obiectivă a infracţiunii se realizează prin patru categorii de acţiuni alternative:
1) convertirea sau transferul bunurilor de către o persoană care ştie ori trebuia să ştie că acestea constituie venituri
ilicite, în scopul de a tăinui sau de a deghiza originea ilicită a bunurilor sau de a ajuta orice persoană, implicată în
comiterea infracţiunii principale, de a se sustrage de la consecinţele juridice ale acestor acţiuni;
Convertirea reprezintă înlocuirea unui bun provenit din săvârşirea unei infracţiuni într-un alt bun (de exemplu,
schimbul banilor obţinuţi în rezultatul vânzării drogurilor într-o valută străină).
Transferul reprezintă transmiterea dreptului asupra unui bun ce provine dintr-o activitate infracţională unei alte
persoane (de exemplu, transferul banilor dintr-un cont în alt cont).
Spălarea banilor
2) tăinuirea sau deghizarea naturii, originii, amplasării, dispunerii, transmiterii, deplasării proprietăţii
reale a bunurilor ori a drepturilor aferente de către o persoană care ştie sau trebuia să ştie că acestea
Prin tăinuire se înțelege acţiunea prin care făptuitorul ascunde provenienţa veniturilor ilicite.
Deghizarea reprezintă activitatea prin care făptuitorul prezintă sub o formă legală veniturile ilicite.
3) dobîndirea, deţinerea sau utilizarea bunurilor de către o persoană care ştie ori trebuia să ştie că acestea
Dobîndirea reprezintă obținerea bunurilor pe diferite căi, despre care se ştie că provin din activităţi
infracţionale.
Deţinerea reprezintă posesia faptică, permanentă sau temporară a veniturilor ilicite.
Utilizarea reprezintă folosirea de bunuri despre care se ştie că au fost obţinute pe cale infracţionala.
4) participarea la orice asociere, înţelegere, complicitate prin acordarea de asistenţă, ajutor sau sfaturi în
vederea comiterii acţiunilor prevăzute la lit.a)–c)
Asocierea presupune constituirea unui grup de persoane pentru a pregăti, a organiza şi a aduce la în-
deplinire săvârşirea unei sau mai multor infracţiuni privind spălarea banilor.
Înţelegerea presupune acordul dintre două sau mai multe persoane pentru săvârşirea unei sau mai multor
infracţiuni privind spălarea banilor.
Complicitatea presupune acordarea de ajutor sau sfaturi unei grupări constituite special pentru spălarea
banilor, fără a face parte din ea (oferirea de informaţii, învățarea unor scheme, identificarea unor bănci
vulnerabile etc.).
Spălarea banilor
Infracţiunea are o componenţă formală şi se consideră consumată din momentul săvârşirii unea dintre acţiunile
menţionate mai sus.
Latura subiectivă a infracțiunii se caracterizează prin vinovăție sub formă de intenţie directă. Pentru existenţa
componenței de infracțiune, este necesar ca făptuitorul să cunoască că veniturile au o provenienţă ilicită și să îşi
dea seama de caracterul prejudiciabil al faptei sale și a dorit în mod conştient să o comită.
În cazul modalităţii normative prevăzute de art.243 lit.a) C.pen., infracţiunea se comite în scopul de a tăinui sau
de a deghiza natura, originea, amplasarea, dispunerea, transmiterea, deplasărea proprietăţii reale a bunurilor ori a
drepturilor aferente.
Subiectul infracţiunii poate fi atât persoana fizică, cît şi o persoana juridică, cu excepţia autorităţilor. În cazul
persoanei fizice este necesar ca persoană să fie responsabilă şi să atingă vârsta de 16 ani.
c) cu folosirea situaţiei de serviciu
a) de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală;
b) în proporţii deosebit de mari,
În conformitatea cu art.243 alin.(4) C.pen. ,,acţiuni ilicite constituie şi faptele comise în afara teritoriului ţării
dacă acestea conţin elementele constitutive ale unei infracţiuni în statul în care au fost comise şi pot constitui
elementele constitutive ale unei infracţiuni comise pe teritoriul Republicii Moldova”.
Evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor
(1) Evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor prin includerea
intenţionată în documentele contabile, fiscale şi/sau financiare, inclusiv în cele
electronice, a unor date vădit denaturate privind veniturile sau cheltuielile care nu au la
bază operaţiuni reale ori care au la bază operaţiuni ce nu au existat, fie prin tăinuirea
intenţionată a unor obiecte impozabile, acte contabile, fiscale şi/sau financiare, dacă
suma cumulativă a impozitului, taxei prevăzute de Codul fiscal, contribuţiei de
asigurări sociale de stat obligatorii sau primei de asigurare obligatorie de asistenţă
medicală aferente unui an fiscal depăşeşte 50 de salarii medii lunare pe economie
prognozate, stabilite prin hotărîrea de Guvern în vigoare la momentul săvîrşirii faptei.
(2) Aceeaşi acţiune:
a) - exclusă
b) dacă suma cumulativă a impozitului, taxei prevăzute de Codul fiscal, contribuţiei de
asigurări sociale de stat obligatorii sau primei de asigurare obligatorie de asistenţă
medicală aferente unui an fiscal depăşeşte 100 de salarii medii lunare pe economie
prognozate, stabilite prin hotărîrea de Guvern în vigoare la momentul săvîrşirii faptei.
Obiectul juridic special al infracțiunii reprezintă totalitatea relaţiilor sociale a căror existență și
desfășurare normală sunt condiţionate de asigurarea politicii bugetare a statului.
Obiectul material al infracțiunii îl constituie documentele contabile (documentele primare,
registrele contabile, bilanţul contabil), documentele fiscale (care trebuie prezentate organului
fiscal (dări de seamă)), documente financiare, precum şi mijloacele financiare datorate statului.
Documentul primar reprezintă confirmarea documentară (pe suport de hârtie sau în formă
electronică) care justifică efectuarea operaţiunii economice, acordă dreptul de a o efectua sau
certifică producerea unui eveniment. Documentele primare se întocmesc în timpul efectuării
operaţiunii, iar dacă aceasta este imposibil – nemijlocit după efectuarea operaţiunii sau după
producerea evenimentului.
Din categoria documentelor contabile primare fac parte:
1.Factura de expediţie;
2.Factura fiscală;
3.Procesul-verbal de prestare al serviciilor;
4.Actul de primire – predare;
5.Nota de contabilitate.
Prin registre contabile se au în vedere registre destinate grupării, sistematizării, înregistrării şi
generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea elementelor contabile reflectate în
documentele primare şi centralizatoare. Registrele contabile obligatorii sunt: cartea mare; balanţa
de verificare și alte registre centralizatoare, care servesc drept bază pentru întocmirea rapoartelor
financiare.
Prin document fiscal se are în vedere darea de seamă fiscală. Potrivit pct.9 din C.fiscal darea de
seamă fiscală constituie orice declaraţie, informaţie, calcul, notă informativă, alt document, care
sînt prezentate sau trebuie să fie prezentate organului fiscal, privind calcularea, achitarea, reţinerea
impozitelor, taxelor, majorărilor de întârziere (penalităţilor) şi/sau amenzilor ori privind alte fapte
ce ţin de naşterea, modificarea sau stingerea obligaţiei fiscale.
Prin documente financiare se au în vedere rapoartele financiare. Prin raport financiar se are în
vedere totalitate sistematizată de indicatori ce caracterizează situaţia patrimonială şi financiară,
existenţa şi fluxul capitalului propriu şi al mijloacelor băneşti ale entităţii pe o perioadă de
gestiune.
Rapoartele financiare semianuale cuprind:
a) bilanţul contabil condensat;
b) raportul de profit şi pierdere condensat;
c) raportul privind fluxul mijloacelor băneşti condensat;
d) raportul privind fluxul capitalului propriu condensat;
e) notele explicative selectate.
Rapoartele financiare anuale cuprind:
a) bilanţul contabil;
b) raportul de profit şi pierdere;
c) raportul privind fluxul mijloacelor băneşti;
d) raportul privind fluxul capitalului propriu;
e) notele explicative, inclusiv anexele la rapoartele financiare.
Latura obiectivă a infracțiunii este formată din trei semne:
Fapta prejudiciabilă care se exprimă prin două acţiuni alternative:
a) acţiunea de includere în documentele contabile, fiscale şi/sau financiare, inclusiv în cele electronice, a unor date vădit denaturate privind
veniturile sau cheltuielile care nu au la bază operaţiuni reale ori care au la bază operaţiuni ce nu au existat;
b) inacţiunea de tăinuire intenţionată a unor obiecte impozabile, acte contabile, fiscale şi/sau financiare.
Potrivit art.195 C.fisc.alin.(1) prin obiecte impozabile se are în vedere:
a) livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentînd rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova;
b) importul mărfurilor în Republica Moldova, cu excepţia mărfurilor de uz sau consum personal importate de persoane fizice, a căror
valoare nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare, importate de către persoanele fizice; c) importul serviciilor în Republica
Moldova; d) livrarea serviciilor prin intermediul rețelelor electronice efectuată de către nerezidenții care desfășoară activitate de
întreprinzător fără deținerea formei organizatorico-juridice în Republica Moldova în adresa persoanelor fizice rezidente ale Republicii
Moldova care nu desfășoară activitate de întreprinzător; e) procurarea proprietăţii subiecţilor impozabili declaraţi în proces de
insolvabilitate, cu excepția celor în procedură de restructurare și realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii
nr.149/2012; f) procurarea proprietății gajate, proprietății ipotecate, proprietății sechestrate de la subiecții impozabili.
În conformitate cu alin.(2) al aceluiaşi articol nu constituie obiecte impozabile:
• a) livrarea mărfurilor, serviciilor efectuată în interiorul zonei economice libere, Portului Internaţional Liber “Giurgiuleşti”, Aeroportului
Internaţional Liber “Mărculeşti” sau în cadrul regimului de antrepozit vamal; b) venitul sub formă de dobîndă obţinut de către locator în
baza unui contract de leasing; c) livrarea de mărfuri şi servicii efectuată cu titlu gratuit în scopuri de publicitate şi/sau de promovare a
vînzărilor în mărime anuală de 0,5% din venitul din vînzări obţinut pe parcursul anului precedent anului în care se efectuează această
livrare, iar pentru întreprinderile nou-create pe parcursul anului, în mărime lunară de 0,5% din venitul din vînzări obţinut în luna
precedentă, cu ajustarea la sfîrşit de an a sumei respective; d) transmiterea proprietăţii în cadrul reorganizării agentului economic; e)
valoarea nominală a tichetelor de masă percepută de către operatori şi de către unităţile comerciale/de alimentaţie publică, cu excepţia
valorii serviciilor prestate de către operatori unităţilor comerciale/de alimentaţie publică şi angajatorilor în condiţiile Legii nr.166/2017
cu privire la tichetele de masă;f) livrarea bunurilor materiale fungibile în procesul de împrospătare şi înlocuire a acestora conform
prevederilor Legii nr.589/1995 privind rezervele materiale de stat şi de mobilizare; g) livrarea către persoanele juridice și fizice care
desfășoară activitate de întreprinzător, inclusiv persoanele care desfășoară activitate profesională potrivit legislației, a proprietăţii
întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate, cu excepția celor în procedură de restructurare și realizare a planului, în
conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012; h) livrarea către persoanele juridice și fizice care desfășoară activitate de
întreprinzător, inclusiv persoanele care desfășoară activitate profesională conform legislației, a proprietății gajate, proprietății ipotecate,
proprietății sechestrate.
2. Urmarea prejudiciabilă care constă în suma cumulativă a impozitului, taxei
prevăzute de Codul fiscal, contribuţiei de asigurări sociale de stat obligatorii sau primei
de asigurare obligatorie de asistenţă medicală aferente unui an fiscal depăşeşte 50 de
salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărîrea de Guvern în
vigoare la momentul săvîrşirii faptei. Echivalentul a 50 de salarii medii prognozate pe
economie îl constituie 435 800 lei.
Potrivit art.6 C.fisc., impozitul, este o plată obligatorie cu titlu gratuit, care nu ţine de
efectuarea unor acţiuni determinate şi concrete de către organul împuternicit sau de
către persoana cu funcţii de răspundere a acestuia pentru sau în raport cu contribuabilul
care a achitat această plată.
Din categoria impozitelor de stat fac parte:
1.Impozitul pe venit;
2.Accizele;
3.Impozitul privat.
4.Sistemul impozitului local mai include şi impozitul pe bunurile imobiliare.
3. Legătura de cauzalitate dintre acţiunea sau inacţiunea şi urmarea prejudiciabilă.
Infracțiunea dată are o componență materială și se consideră consumată din
momentul survenirii urmărilor prejudiciabile specificate mai sus.
Subiectul infracţiunii este persoana fizică, responsabilă, care la momentul săvârșirii

infracțiunii a atins vârsta de 16 ani. La fel, subiectul infracțiunii trebuie să dețină calitatea
specială de persoană care răspunde de evidenţa contabilă (conducătorul întreprinderii,
contabilul-şef etc.). De asemenea, subiectul infracţiunii poate fi şi persoana juridică.
Latura subiectivă a infracțiunii se caracterizează prin vinovăție sub formă de intenţie
directă. Făptuitorul, la momentul comiterii infracțiunii, îşi dădea seama de caracterul
prejudiciabil al faptei sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile și a dorit survenirea
acestor urmări.
De regulă motivul de comitere a acestei infracţiuni este interesul material urmărit de către
făptuitor.
Infracţiunea este săvârşită cu scopul sustragerii de la achitarea impozitului, taxei
prevăzute de Codul fiscal, contribuţiei de asigurări sociale de stat obligatorii sau primei de
asigurare obligatorie
Forme agravante:
La art.244 alin.(2) C.pen. este agravată răspunderea penală pentru săvârşirea faptei a cărei
sumă cumulativă a impozitului, taxei prevăzute de Codul fiscal, contribuţiei de asigurări
sociale de stat obligatorii sau primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală
aferente unui an fiscal depăşeşte 100 de salarii medii lunare pe economie prognozate,
stabilite prin hotărîrea de Guvern în vigoare la momentul săvîrşirii faptei. Echivalentul a
50 de salarii medii prognozate pe economie îl constituie 871 600 lei.
Evaziunea fiscală a persoanelor fizice
(1) Evaziunea fiscală a persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător
prin eschivarea de la prezentarea declaraţiei cu privire la impozitul pe venit sau prin
includerea în declarație a unor date denaturate, dacă suma impozitului pe venit care
trebuia să fie achitat depășește 2500 de unități convenționale,
(2) Aceeaşi acţiune care a condus la neachitarea impozitului în proporţii deosebit de
mari
Obiectul juridic special al infracțiunii îl reprezintă totalitatea relaţiilor sociale a căror
existenţă şi normală desfăşurare sunt condiţionate de realizarea politicii bugetare a
statului.
Obiectul material al infracțiunii îl constituie declaraţia cu privire la venituri.
Latura obiectivă a infracțiunii cuprinde trei semne obligatorii:
1. Acţiunea sau inacţiunea, care se exprimă prin două modalităţi:
inacţiunea de eschivare de la prezentarea declaraţiei cu privire la impozitul pe venit,
care presupune neprezentarea efectivă, cu rea-voinţă a declaraţiei cu privire la venituri;
acţiunea de includere în declaraţie a unor date denaturate, care presupune introducerea
în declaraţia cu privire la venituri a unor date care nu corespund adevărului (de
exemplu, declararea unor venituri mai mici decât cele efectiv obţinute).
Evaziunea fiscală a persoanelor fizice
2. Urmarea prejudiciabilă care constă neachitarea impozitului în valoare de 2500 de
unităţi convenţionale.
3. Legătura de cauzalitate dintre faptă şi urmarea prejudiciabilă.
Infracțiunea dată are o componență materială și se consideră consumată din
momentul survenirii urmărilor prejudiciabile.
Latura subiectivă a infracțiunii se caracterizează prin vinovăție sub formă de intenţie
directă. Făptuitorul, la momentul comiterii infracțiunii, îşi dădea seama de caracterul
prejudiciabil al faptei sale, a prevăzut urmarea ei prejudiciabilă și a dorit survenirea
acesteia.
De asemenea scopul reprezintă un semn oblicatoriu al acestei infracțiuni. Ca urmare,
fapta prejudiciabilă, se comite în scop de profit.
Subiectul infracţiunii reprezintă persoana fizică, responsabilă, cu vârsta de 16 ani care
nu desfăşoară activitatea de întreprinzător și este obligată să completeze și să prezinte
declarația cu privire la impozitul pe venit.
Forme agravante:
La art.2441 alin.(2) C.pen. este agravată răspunderea penală pentru aceeași faptă care a
condus la neachitarea impozitului în proporţii deosebit de mari.
Contrabanda
Noţiune legală (art. 248 C.pen.):
(1) Introducerea pe sau scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor, prin locuri stabilite pentru control
vamal, prin tăinuire de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu
folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare
neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei, dacă valoarea mărfurilor este mai mare
de 8000 de unități convenționale,
se pedepsește cu amendă în mărime de la 2500 la 3000 unități convenționale sau cu închisoare de până la 3 ani, iar
persoana juridică se pedepsește cu amendă în mărime de la 5000 la 6000 unități convenționale cu privarea de dreptul de
a exercita o anumită activitate.
(2) Introducerea pe sau scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor prin alte locuri decât cele stabilite
pentru control vamal, dacă valoarea mărfurilor este mai mare de 4000 de unități convenționale,
(3) Înstrăinarea sau punerea în libera circulație, fără achitarea drepturilor de import, a mărfurilor aflate sub supraveghere
vamală, dacă valoarea mărfurilor este mai mare de 8000 de unități convenționale,
(4) Scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor prin declarare neautentică a originii mărfii ca fiind
obținute integral în Republica Moldova, dacă valoarea acestora este mai mare de 8000 de unități convenționale,
se pedepsește cu amendă în mărime de la 4500 la 5500 unități convenționale sau cuînchisoare de până la 3 ani, iar
Contrabanda
Noţiune legală (art. 248 C.pen.)
(5) Introducerea pe sau scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a valorilor culturale, atât prin locuri stabilite pentru control
vamal, cât și prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest
scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare
neautentică în documentele vamale, precum şi nereturnarea pe teritoriul Republicii Moldova a valorilor culturale în cazul în care
returnarea lor este obligatorie
se pedepsesc cu amendă în mărime de la 4500 la 5500 unități convenționale sau cu închisoare de până la 5 ani, iar persoana juridică
se pedepsește cu amendă în mărime de la 6000 la 8000 unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită
activitate.
(6) Introducerea pe sau scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova, atât prin locuri stabilite pentru control vamal, cât și prin alte
locuri decât cele stabilite pentru control vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea
frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele
vamale, a drogurilor, precursorilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, a substanțelor toxice și nocive, a armelor și munițiilor
interzise în circuitul civil sau supuse autorizării, a componentelor esențiale ale armelor de foc, a mărfurilor strategice, a
dispozitivelor militare, a materialelor explozibile, nucleare sau radioactive
se pedepsește cu amendă în mărime de la 5500 la 6500 unități convenționale sau cu închisoare de la 3 la 8 ani, iar persoana juridică
se pedepsește cu amendă în mărime de la 7000 la 11000 unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită
activitate.
(7) Acțiunile prevăzute la alin. (1)–(6):
a) săvârșite de două sau mai multe persoane;
b) săvârșite cu folosirea situației de serviciu;
c) dacă valoarea mărfurilor este mai mare de 16000 de unități convenționale,
se pedepsesc cu închisoare de la 4 la 10 ani, iar persoana juridică se pedepsește cu amendă în mărime de la 8000 la 12000 unități
convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.
[Art.248 în redacția LP257 din 16.12.20, MO353-357/22.12.20 art.288; în vigoare 01.01.21]
Contrabanda
La art. 248 C.pen. legiuitorul prevede răspunderea penală pentru şase infracţiuni distincte:
1. Contrabanda prin eschivarea de la controlul vamal [art. 248 alin. (1) C.pen.];
2. Contrabanda prin eludarea de controlul vamal [art. 248 alin. (2) C.pen.];
3. Înstrăinarea sau punerea în circulaţie a mărfurilor aflate sub supraveghere vamală [art. 248 alin. (3) C.pen.];
4. Contrabanda prin declarare neautentică a originii mărfii ca fiind obținute integral în Republica Moldova [art. 248 alin. (4) C.pen.];
5. Contrabanda cu valori culturale [art. 248 alin. (5) C.pen.];
6. Contrabanda cu obiecte de pericol sporit [art. 248 alin. (6) C.pen.];
La art. 248 alin. (7) legiuitorul descrie circumstanţele agravante ale infracţiunilor de contrabandă, aplicabile aspura tuturor formele sus-
menţionate:
Obiectul juridic special al infracțiunilor de contrabandă îl reprezintă totalitatea relaţiilor sociale a cărora existenţă şi desfăşurare normală
este condiţionată de protejarea politicii şi securităţii vamale a Republicii Moldova. Politica vamală şi a securitatea vamală este asigurată
prin activitatea vamală realizată de către organele vamale. Potrivit art. 6 alin. (2) C.pen. activitatea vamală se constituie din implementarea
politicii vamale, asigurarea respectării reglementărilor vamale la trecerea mărfurilor, mijloacelor de transport şi persoanelor peste frontiera
vamală a Republicii Moldova, perceperea drepturilor de import şi drepturilor de export, vămuirea, controlul şi supravegherea vamală.
Activitatea vamală se desfăşoară în conformitate cu normele şi cu practica internaţională. Republica Moldova participă la colaborarea
internaţională în domeniul activităţii vamale.
Obiectul material al infracţiunilor de contrabandă se stabileşte în funcţie de modalitatea normativă de comitere a infracţiunii.
În cazul infracţiunilor prevăzute la art. 248 alin. (1) şi (2) C.pen. obiectul material îl formează mărfurile. Potrivit art. 1 pct. 1) prin mărfuri
se are în vedere orice bun mobil: obiecte şi alte valori, inclusiv valori valutare (valută străină şi monedă naţională în numerar, instrumente
de plată şi valori mobiliare materializate exprimate în valută străină şi monedă naţională), gaze naturale, energie electrică, energie termică,
alt fel de energie, precum şi mijloace de transport (care fac obiectul unei tranzacţii economice externe), cu excepţia celor prevăzute la
pct.4).
Potrivit pct. 4) al aceluiaşi articol prin mijloc de transport se are în vedere orice mijloc de transport (care nu face obiectul unei tranzacţii
externe) folosit pentru transportul internaţional de pasageri şi mărfuri, inclusiv conteinere şi alte instalaţii de transport.
Pentru existenţa componenţei de infracţiune prevăzute la art. 248 alin. (1) C.pen. este obligatoriu ca valoarea mărfurilor să depășească
cuantumul de 8000 de unităţi convenţionale ale amenzii, adică suma de 400 000 de lei., iar în cazul art. 248 alin. (2) C.pen. – 4000 de
unităţi convenţionale, adică 200 000 de lei.
Contrabanda
Obiectul material al infracţiunii prevăzute la art. 248 alin. (3) C.pen. îl formează mărfurile aflate sub supraveghere
vamală. În conformitate cu art. 1 pct. 20 C.vamal prin supraveghere vamală se are în vedere „acţiunile întreprinse, în
general, de organele vamale pentru a asigura respectarea reglementărilor vamale şi, după caz, a altor dispoziţii
aplicabile mărfurilor aflate sub supraveghere vamală”. Din categoria acestor bunuri fac parte de exemplu, bunurile
aflate sub regim vamal de admitere temporară (precum ar fi, mijloacele de transport admise temporar pe teritoriul R.
Moldova), mărfurile admise sub regim vamal de perfecţionare activă (de exemplu, materia primă importată în ţară
pentru producerea altor mărfuri), mărfurile admise sub regim vamal în scop de pasivă (de exemplu, un mijloc de
transport defectat este scos din R. Moldova pentru reparaţie în ţara în care a fost produs) etc..
Pentru existenţa componenţei de infracţiune prevăzute la art. 248 alin. (3) C.pen. este obligatoriu ca valoarea
mărfurilor să depășească cuantumul de 8000 de unităţi convenţionale ale amenzii – 400 000 de lei.
Obiectul material al infracţiunii prevăzute la art. 248 alin. (4) îl constituie mărfurile străine sau autohtone care nu sunt
obţinute integral în Republica Moldova.
Potrivit Legii Nr. 1380 din 20-11-1997 cu privire la tariful vamal, drept mărfuri obţinute integral în ţara respectivă
se consideră: a) zăcămintele minerale şi alte substanţe naturale extrase din solul ţării respective sau de pe fundul apelor
ei teritoriale; b) plantele şi produsele vegetale crescute sau recoltate în ţara respectivă; c) animalele vii născute şi
crescute în ţara respectivă; d) produsele obţinute de la animale vii crescute în ţara respectivă; e) produsele obţinute din
vînatul şi pescuitul practicate pe teritoriul ţării respective; f) produsele rezultate din pescuitul maritim şi alte produse
extrase din mare dincolo de apele teritoriale ale ţării respective de vasele acesteia sau de cele închiriate de ea;
g) produsele fabricate la bordul navelor prelucrătoare ale ţării respective, în exclusivitate din produsele menţionate la
lit. f); h) deşeurile şi rebuturile provenite din operaţiuni de producere şi prelucrare desfăşurate în ţara respectivă; i)
articolele uzate colectate în ţara respectivă care pot fi folosite numai pentru recuperarea materiilor prime; j) produsele
fabricate în ţară exclusiv din produsele specificate la lit. a)–i).
Pentru existenţa componenţei de infracţiune este obligatoriu ca valoarea mărfurilor mărfurile străine sau
autohtone care nu sunt obţinute integral în Republica Moldova să depășească cuantumul de 8000 de unităţi
convenţionale ale amenzii – 400 000 de lei.
Contrabanda
Obiectul material al infracţiunii prevăzute la art. 248 alin. (5) C.pen. îl formează valorile culturale. În conformitate cu art. 133
C.pen. prin valori culturale cu caracter religios sau laic se înţeleg valorile indicate în Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite
pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură din 14 noiembrie 1970 privind măsurile îndreptate spre interzicerea şi prevenirea introducerii,
scoaterii şi transmiterii ilicite a dreptului de proprietate asupra valorilor culturale.
Valorile culturale sunt incluse în patrimoniul cultural mobil al R. Moldova. Astfel, în acord cu Legea nr. 280 din 27-12-2011
privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, patrimoniu cultural naţional mobil include ansamblu de bunuri culturale
mobile, clasate în patrimoniul cultural naţional cu valoare deosebită sau excepţională istorică, arheologică, documentară,
etnografică, artistică, ştiinţifică şi tehnică, literară, cinematografică, numismatică, filatelică, heraldică, bibliofilă, cartografică,
epigrafică, estetică, etnologică şi antropologică, reprezentînd mărturii materiale ale evoluţiei mediului natural şi ale relaţiei
omului cu acest mediu, ale potenţialului creator uman. Componenţa patrimoniului cultural naţional mobil este prevăzut de art. 4
al aceluiași legi.
Obiectul material al contrabandei prevăzute la art. 248 alin. (5) C.pen. îl formează bunurile care sunt supuse unui regim special
de circulaţie şi anume:
- Droguri. În acord cu 1341 alin. (1) C.pen.: „Prin droguri se înţeleg plantele sau substanţele stupefiante ori psihotrope, sau
amestecurile ce conţin asemenea plante ori substanţe, stabilite de Guvern” (pentru detalii a se vedea comentariile făcute la art.
217 C.pen.).
- Precursori. În conformitate cu art. 1341 alin. (4) C.pen.: „Prin precursor se înţelege substanţa de origine naturală sau sintetică
utilizată ca materie primă la producerea de substanțe stupefiante sau psihotrope”.
- Etnobotanice. Potrivit 1341 alin. (1) C.pen.: „Prin produse etnobotanice (etnobotanice) se înţeleg amestecurile de prafuri
şi/sau plante sau amestecurile de ierburi şi diverse părţi de plante stropite cu substanțe chimice, care produc schimbări ce induc
efecte fiziologice şi/sau mentale, halucinogene şi/sau acţiuni psihoactive” (pentru detalii a se vedea comentariile făcute la art.
217 C.pen.).;
- Analogi. Această noţiune la rândul ei este consacrată la art. 1341 alin. (6) C.pen.: „Prin analog al substanţei stupefiante sau
psihotrope se înţelege orice substanţă sau asociere de substanţe de origine naturală ori sintetică, în orice stare fizică, sau orice
produs, plantă, ciupercă, ori părți ale acestora, care are capacitatea de a produce efecte psihoactive şi care, indiferent de
conţinutul său, denumirea sa, modul său de administrare, de prezentare sau de publicitatea care i se face, este ori poate fi
folosită în locul unei substanţe sau al unui preparat stupefiant, psihotrop ori cu efect psihotrop sau în locul unei plante ori
substanţe aflate sub control naţional şi/sau internaţional”.
Contrabanda
- mărfuri strategice, dispozitive militare, material explozibil, nucleare sau radioactive;
Potrivit art. 13417 C.pen. prin „mărfuri strategice” se înțelege:
a) produse, tehnologii şi servicii care au utilizare dublă (civilă și militară);
b) armament, muniții, echipamente militare, tehnologii şi servicii aferente;
c) produse, tehnologii şi servicii care sunt utilizate la fabricarea şi folosirea de arme nucleare, chimice, biologice şi de rachete care pot
fi purtătoare de astfel de arme;
d) alte produse, tehnologii şi servicii care necesită un control special în interesul securității naționale sau al politicii externe, în
conformitate cu acordurile şi aranjamentele internaționale la care Republica Moldova este parte.
Potrivit Legii Nr. 147 din 14-07-2017 privind regimul armamentului şi muniţiilor convenţionale, al mijloacelor speciale şi
dispozitivelor militare deţinute de Armata Naţională şi de forţele militare străine aflate legal pe teritoriul Republicii Moldova,
prin dispozitive militare se înţeleg ansamblu de componente a căror funcţionare în comun îndeplineşte o funcţie într-un
sistem tehnic, prin acţionarea unui mecanism de iniţiere sau percuţie, care determină aruncarea unuia ori a mai multe
proiectile, substanţe explozive, aprinse sau luminoase, amestecuri incendiare ori împrăştierea de gaze nocive, iritante sau de
neutralizare.
Prin materii explozive se înțelege explozivii de tipul amestecuri explozive, emulsii explozive, mijloace de inițiere, fitile
detonante, fitile de siguranță, fitile de aprindere, capse electrice, capse pirotehnice, tuburi de șoc, relee detonante, inclusiv
explozivii de uz civil și articolele pirotehnice.
Potrivit art. 1348 alin. (1) C.pen. prin material nuclear se înţelege: plutoniu, cu excepţia plutoniului a cărui concentraţie
izotopică în plutoniu 238 depăşeşte 80%; uraniu 233; uraniul îmbogăţit în uraniu 235 sau 233; uraniul care conţine amestecul
de izotopi care se găsesc în natură altfel decît sub formă de minereu sau de reziduu de minereu; orice material conţinînd unu
sau mai multe din elementele menţionate la prezentul alineat. În conformitate cu alin. (2) al aceluiaşi articol prin uraniu
îmbogăţit în uraniu 235 sau uraniu 233 se înţelege uraniul care conţine fie uraniu 235, fie uraniu 233, fie aceşti doi izotopi
într-o astfel de cantitate încît raportul dintre suma acestor doi izotopi şi izotopul 238 să fie superior raportului dintre izotopul
235 şi izotopul 238 din uraniul natural.
Contrabanda
Substanțe toxice și nocive. Potrivit art. 13416 C.pen.: „Prin substanțe toxice se înțeleg substanțele cu acțiune drastică, care se află
sub control național și internațional, în corespundere cu tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte, și care sunt
înscrise în listele aprobate de către Guvern”.
Substanțele toxice sau toxice sunt acele substanțe care au în compoziție un toxic (de exemplu, ricina, toxina tetanică, toxina
butolinică etc.) care este dăunător mediului înconjurător sau organismului viu cu care vine în contact putând provoca în anumite
doze și moartea acestuia. La categoria substanţelor toxice sau nocive pot fi atribuite produsele chimice periculoase şi produsele
chimice deosebit de periculoase definite prin Legea Nr. 277 din 29-11-2018 privind substanțele chimice.
Prin produs chimic periculos se are în vedere substanță și amestec chimic care îndeplinesc criteriile privind pericolele fizice,
pericolele pentru sănătate sau pericolele pentru mediu din Regulamentul privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor
și amestecurilor, aprobat de Guvern
Prin produs chimic deosebit de periculos se înţelege orice substanță și amestec chimic care, în conformitate cu Regulamentul
privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și amestecurilor, sînt clasificate în una sau mai multe dintre următoarele
clase de pericol: a) toxicitate acută, categoriile 1, 2 și 3; b) cancerigenitate, categoria 1A sau 1B; c) mutagenicitate a celulelor
embrionare, categoria 1A sau 1B etc.
Arme și munițiilor interzise în circuitul civil sau supuse autorizării. Potrivit Legii Nr. 130 din 08-06-2012 privind regimul
armelor şi al muniţiilor cu destinaţie civilă prin armă se are în vedere un obiect sau dispozitiv, conceput sau adaptat, prin care un
plumb, un glonţ ori un alt proiectil sau o substanţă nocivă gazoasă, lichidă ori în altă stare, pot fi descărcate cu ajutorul unei
presiuni explozive, gazoase sau atmosferice ori prin intermediul unor alți agenţi propulsori, în măsura în care se regăseşte în una
din categoriile prevăzute la anexa nr. 1.
La categoria armelor şi muniţiilor interzise în circuitul civil pot fi atribuite armele introduse în Categoria A din Anexa nr. 1 a Legii
sus-menţionate (cum ar fi de exemplu, armele de foc automate, armele de foc camuflate sub forma unui alt obiect, muniţiile cu
proiectile perforante, explozive sau incendiare etc.).
La categoria armelor şi muniţiilor supuse autorizării pot fi afiliate armele prevăzute în Categoria B din Anexa nr. 2 a Legii sus-
menţionate armele de foc scurte semiautomate sau cu repetiţie, armele de foc scurte cu o singură lovitură, armele de foc lungi cu o
singură lovitură prin ţeavă lisă, precum şi muniţia corespunzătoare, armele scurte (pistol sau revolver) cu proiectile din cauciuc,
precum şi muniţia aferentă etc.
Prin componentă esenţială de armă de foc se înţelege mecanismul de închidere, cameră a cartuşului şi/sau ţeavă a armei de foc
care, în calitate de obiecte separate, sînt incluse în categoria armelor de foc pe care sînt montate ori sînt concepute să fie montate.
Contrabanda
Latura obiectivă a infracţiunii prevăzute la art. 248 alin. (1) C.pen. se exprimă prin două acţiuni alternative:
1. Introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor. Potrivit art. 1 pct. 5 Cod vamal în cazul introducerii de
mărfuri şi mijloace de transport pe teritoriul vamal al Republicii Moldova sau în cazul introducerii lor pe cealaltă
parte a teritoriului vamal al Republicii Moldova de pe teritoriul antrepozitelor vamale, are loc trecerea de facto a
frontierei vamale. Introducerea se referă la importarea mărfurilor pe teritoriul vamal al R. Moldova.
2. Scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor. Potrivit art. 1 pct. 5 Cod vamal în cazul scoaterii de
mărfuri şi mijloace de transport de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova sau în cazul introducerii lor pe teritoriul
antrepozitelor vamale de pe cealaltă parte a teritoriului vamal al Republicii Moldova, depunerea declaraţiei vamale
sau efectuarea altor operaţiuni vamale denotă intenţia de a introduce sau scoate mărfuri şi mijloace de transport. În
esenţă acţiunea de scoatere, reflectă de cele mai multe ori acţiunea de export a mărfurilor pe teritoriul vamal al R.
Moldova.
Un alt semn obligatoriu al laturii obiective a infracţiunii de contrabandă prevăzute la art. 248 alin. (1) C.pen. îl
constituie locul de comitere a infracţiunii, care-l constituie deopotrivă: teritoriul vamal şi locurile stabilite pentru
controlul vamal.
Potrivit art. 4 Cod vamal, teritoriul Republicii Moldova îl reprezintă un teritoriu vamal unic ce include teritoriul
terestru, apele interioare, apele teritoriale şi spaţiul aerian de deasupra acestora. Pe teritoriul Republicii Moldova se
pot afla zone libere şi antrepozite vamale. Zonele libere şi antrepozitele vamale sînt parte a teritoriului vamal al
Republicii Moldova (denumit în continuare teritoriu vamal), în care se aplică regimul vamal respectiv.
Prin locurile stabilite pentru controlul vamal se au în vedere birourile vamale şi posturile vamale în care se
realizează control vamal. Prin control vamal se au în vedere un ansamblu de acţiuni întreprinse de organele vamale
pentru aplicarea şi respectarea legilor şi a reglementărilor pe care organele vamale au sarcina să le aplice.
Prin birou vamal sau post vamal se înţeleg unităţi ale organului vamal în care pot fi îndeplinite, în totalitate sau în
parte, formalităţile prevăzute de reglementările vamale [art. 1 pct. 21) Cod vamal].
Atunci când acţiunile de intrare sau scoatere a mărfurilor de pe teritoriul vamal sunt comise prin eludarea de controlul
vamal, calificarea se va face potrivit art. 248 alin. (2) C.pen.
Contrabanda
Pentru existenţa componenţei de infracţiune este obligatoriu ca acţiunea de introducere sau scoatere a mărfurilor de pe
teritoriul R. Moldova să fie comise prin una dintre următoarele metode alternative:
1. tăinuirea de controlul vamal – presupune dosirea sau ascunderea mărfurilor de către făptuitor în haină, geantă, pe
corp, mijloc de transport, conteiner, vagon etc.
2. ascunderea în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop – presupune aceiaşi acţiune de tăinuire însă care
este realizată în anumite locuri ce au fost pregătite sau adaptate din timp de către infractor în scopul ascunderii
mărfurilor pentru a nu fi găsite la efectuarea controlului vamal;
3. cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală – presupune folosirea unor
documente sau a mijloace de intensificare vamală prin care reprezentaţii serviciului vamal sunt induşi în eroare cu
privire la cantitatea sau calitatea mărfurilor sau cu privire la alte date caracteristice acestora. Prin documente vamale
se au în vedere actele însoţitoare, justificative sau de supraveghere ale mărfurilor precum ar fi: declaraţia vamală,
certificatul de origine al mărfurilor, facturile Invoice etc. Se consideră folosire frauduloasă a documentelor folosirea
unor documente vamale false, nule, obţinute ilegal sau care se referă la alte mărfuri decât la cele care formează
obiectul introducerii sau scoaterii. Prin „mijloace de identificare vamală” se au în vedere sigilii, ştampile, marcaje
textuale etc., adică alte surse de identificare decât documentele vamale. Folosirea frauduloasă a mijloacelor de
identificare vamală presupune utilizarea unor mijloace de identificare neautentice sau false, a unor mijloace care se
referă la alte categorii de mărfuri etc.
4. nedeclararea sau declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei. Prin
„nedecalare” se are în vedere neexecutarea obligaţiei de declarare scrisă în documentele vamale sau în alte
documente precum ar fi declaraţia vamală a mărfurilor a căror declararea este obligatorie. În conformitate cu art. 1
pct. 23) Cod vamal prin declaraţie vamală se are în vedere actul unilateral prin care o persoană manifestă, în formele
şi modalităţile prevăzute de legislaţia vamală, voinţa de a plasa mărfurile sub o anumită destinaţie vamală. Prin
„declarare neautentică” se are în vedere înscrierea în documentele vamale sau în declaraţia vamală a unor date
necorespunzătoare adevărului referitoare la cantitatea şi calitatea mărfurilor ce fac obiectul acţiunii de introducere
sau scoatere a acestora de pe teritoriul R. Moldova.
Contrabanda
Potrivit art.3/1 al Legii cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către
persoane fizice, nr. 1569-XV din 20.12.2002 , persoanele fizice sunt obligate să declare în scris numerarul şi cecurile în moneda
naţională a Republicii Moldova, precum şi numerarul şi cecurile de călătorie în valută străină, în următoarele cazuri:
a) la introducerea acestora pe teritoriul Republicii Moldova, dacă suma lor depăşeşte 10000 euro (sau echivalentul lor) de
persoană;
b) la scoaterea acestora de pe teritoriul Republicii Moldova, dacă suma lor depăşeşte 10000 euro (sau echivalentul lor) de
persoană;
c) la solicitarea colaboratorului vamal.
Bunurile trecute de persoane fizice peste frontiera vamală sînt supuse declarării obligatorii conform Legii sus-menţionate, Codului
vamal şi altor acte normative adoptate în corespundere cu acesta. La introducerea bunurilor, bagajului neînsoţit pe teritoriul vamal,
persoanele fizice sau transportatorul declară şi achită drepturile de import organului vamal situat în punctul de trecere a frontierei de
stat. La solicitare, bunurile şi bagajul neînsoţit pot fi vămuite la organul vamal interior, cu respectarea prevederilor legislaţiei în
vigoare. La scoaterea bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova, persoanele fizice sînt în drept de a vămui mărfurile la organele
vamale interne.
Persoanele fizice au dreptul de a declara verbal organului vamal următoarele bunuri: a) obiectele de uz personal introduse în ţară,
precum şi mărfurile indicate în anexa la prezenta lege; b) bunurile introduse în ţară, altele decît cele menţionate la lit.a), a căror
valoare în vamă nu depăşeşte suma de 300 de euro pentru mărfurile introduse de către călătorii care folosesc transportul terestru sau
de 430 de euro pentru mărfurile introduse de către călătorii care folosesc transportul aerian sau maritim şi care nu sînt destinate
activităţii comerciale sau de producţie; c) mărfurile ce se scot din ţară a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 1000 euro şi
care nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie.
Reguli speciale de calificare:
- contrabanda comisă prin folosirea frauduloasă a unor documente sau mijloace de identificare vamală nu necesită o calificare în
concurs cu art. 361 C.pen. „Confecţionarea, deţinerea, vânzarea sau folosirea documentelor oficiale, a imprimatelor, ştampilelor
sau sigiliilor false”, întrucât utilizarea unor asemenea documente reprezintă un mijloc de comitere a infracțiunii de contrabandă
fiind absorbită de componenţa acesteia.
- contrabanda săvârşită prin nedeclararea sau declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a
frontierei nu necesită o calificare în concurs cu art. 361 C.pen. „Confecţionarea, deţinerea, vânzarea sau folosirea documentelor
oficiale, a imprimatelor, ştampilelor sau sigiliilor false”, întrucât utilizarea unor asemenea documente reprezintă un mijloc de
Contrabanda
Infracţiunea are o componență formală se consideră consumată din momentul săvârşirii acţiunii de introducere sau de
scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor ce formează obiectul contrabandei. În cazul în care acţiunea de
introducere sau de scoatere a mărfurilor nu-şi produce efectul din cauze care nu depind de voinţa făptuitorului fapta va fi
calificată ca tentativă de infracţiune.
• acţiunea de introducere pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor prin alte locuri decât cele stabilite pentru control
vamal;
• acţiunea scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor prin alte locuri decât cele stabilite pentru control
vamal.
Aceste acţiuni au fost examinate supra în contextul analizării laturii obiective a infracţiunii prevăzute la art. 248 alin. (1)
C.pen.
La infracţiunea incriminată la art. 248 alin. (2) C.pen. acţiunea de introducere sau de scoatere a mărfurilor de pe teritoriul
Republicii Moldova se comite prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal.
Acţiunea de introducere sau de scoatere a mărfurilor de pe teritoriul Republicii Moldova prin alte locuri decât cele
stabilite pentru control vamal presupune trecerea mărfurilor prin eludarea de controlul vamal, adică prin alte locuri decât
cele destinate controlului vamal.
Reguli speciale de calificare:
Infracţiunea de contrabandă comisă prin introducerea sau scoaterea mărfurilor de pe teritoriul R. Moldova prin alte locuri
decât cele stabilite [art. 248 alin. (1) C.pen.] nu urmează a fi calificată în concurs cu infracţiunea de trecere ilegală a
frontierei de stat [art. 362 C.pen.]. Trecerea ilegală a frontierei de stat se absoarbe ca infracţiune mijloc în componenţa
infracţiunii de contrabandă.
scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor ce formează obiectul contrabandei. În cazul în care acţiunea de
introducere sau de scoatere a mărfurilor nu-şi produce efectul din cauze care nu depind de voinţa făptuitorului fapta va fi
Contrabanda
Latura obiectivă a infracţiunii de contrabandă prevăzută la art. 248 alin. (3) C.pen. se exprimă prin două acţiuni alternative:
• înstrăinarea mărfurilor aflate sub supraveghere vamală. A înstrăina înseamnă a transmite (prin vânzare) un drept de proprietate
sau alt drept; a trece cuiva (prin vânzare) stăpânirea unui lucru; a aliena un bun material prin cesiune, donaţie etc.
• punerea în libera circulație a mărfurilor aflate sub supraveghere vamală presupune distribuirea sau punerea în circuitul marfar ale
acestora.
Pentru existenţa componenței de infracţiune este obligatoriu ca acţiunile sus-menţionate să fie comise fără fără achitarea drepturilor
de import a mărfurilor aflate sub supraveghere vamală.
În conformitate cu art. 117 Cod vamal În cazul trecerii mărfurilor peste frontiera vamală şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, se
percep, ca drepturi de import şi, respectiv, drepturi de export, următoarele: a) taxa vamală; b) taxa pe valoarea adăugată; c) accizele;
d) taxa pentru proceduri vamale.
Mărfurile care trec frontiera vamală se supun taxei vamale conform Nomenclaturii combinate a mărfurilor (art. 118 C.vam.).
Aplicarea taxei pe valoarea adăugată mărfurilor introduse pe teritoriul vamal se efectuează în conformitate cu legislaţia (art. 119
C.vam.). Potrivit art. 93 alin. (3) taxă pe valoarea adăugată (în continuare – T.V.A.) este un impozit de stat care reprezintă o formă de
colectare la buget a unei părţi a valorii mărfurilor livrate, serviciilor prestate care sînt supuse impozitării pe teritoriul Republicii
Moldova, precum şi a unei părţi din valoarea mărfurilor, serviciilor impozabile importate în Republica Moldova.
Aplicarea accizelor la mărfurile supuse accizelor se efectuează în conformitate cu legislaţia (art. 120 C.vam.). În conformitate cu
art. 119 Cod fiscal prin acciză se are în vedere un impozit de stat care se percepe, direct sau indirect, asupra următoarelor mărfuri de
consum: a) alcool etilic şi băuturi alcoolice; b) tutun prelucrat; c) petrolul şi derivatele lui; d) caviar şi înlocuitori de caviar; e)
parfumuri şi apă de toaletă; f) îmbrăcăminte din blană etc.
Procedurile vamale reprezintă totalitatea serviciilor acordate de organele vamale în sfera activităţii vamale. Nomenclatorul acestor
servicii şi taxele pentru ele sînt aprobate în conformitate cu Legea cu privire la tariful vamal. Taxa pentru proceduri vamale se achită
la utilizarea oricărei destinaţii vamale, cu excepţia abandonului în favoarea statului, dacă legislaţia nu prevede altfel. Mijloacele
băneşti încasate ca taxă pentru proceduri vamale se varsă la bugetul de stat.
Contrabanda
Latura obiectivă a contrabandei prevăzute de art. 248 alin. (4) C.pen. se comite prin acţiunea de scoatere de pe teritoriul Republicii
Moldova a mărfurilor prin declarare neautentică a originii mărfii ca fiind obţinute integral în Republica Moldova,
Acţiunea de scoatere a fost comentată la art. 248 alin. (1) C.pen.
Pentru existenţa componenţei de infracţiunea este obligatoriu ca fapta să fie comisă prin declarare neautentică a originii mărfii ca fiind
obţinute integral în Republica Moldova.
În sensul art. 248 alin. (4) C.pen. prin „declarare neautentică” se are în vedere înscrierea în documentele vamale sau în declaraţia vamală a
unor date necorespunzătoare adevărului referitoare la calitatea mărfurilor ce fac obiectul acţiunii de scoatere a acestora şi anume, ca fiind
obţinute integral pe teritoriul R. Moldova.
Infracţiunea are o componenţă formală şi se consideră consumată din momentul scoaterii mărfurilor sus-menţionate.
Latura obiectivă a infracţiunii de contrabandă stipulate la art. 248 alin. (5) C.pen. se realizează prin trei forme:
1. acţiunea de introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a valorilor culturale [a se vedea comentariul de la art. 248 alin. (1) C.pen.];
2. acţiunea scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a valorilor culturale [a se vedea comentariul de la art. 248 alin. (1) C.pen.];
3. inacţiunea de nereturnarea pe teritoriul Republicii Moldova a valorilor culturale în cazul în care returnarea lor este obligatorie. În
acest caz infracţiunea se comite pe calea inacţiunii. Nereturnarea valorilor culturale presupune scoaterea legală a acestora de pe
teritoriul Republicii Moldova în anumite scopuri (de exemplu, organizarea de expoziţii, parteneriat manifestat prin schimb de
temporar de exponate etc.) urmată neexecutarea obligaţiei legale de readucere ale acestora pe teritoriul Republicii Moldova, atunci
când întoarcerea acestora este obligatorie. Regimul de introducere şi scoatere a valorilor culturale este prevăzut de Legea nr. 1569din
20-12-2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane
fizice Potrivit art. 9 alin. (1) al acestei Legi: „Persoanele fizice au dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova valori
culturale cu condiţia prezentării organului vamal a autorizaţiei eliberate de autoritatea competentă a statului de expediere, respectării
măsurilor de politică economică, achitării drepturilor de import şi declarării în modul stabilit. Alte valori din domeniul artei,
literaturii, ştiinţei, culturii şi religiei pot fi introduse pe teritoriul ţării cu condiţia respectării prevederilor art.4, 5, 7 şi 8”. În acord cu
alin. (2) al aceluiaşi articol în cazul apariţiei suspiciunilor referitoare la obiectul deplasat precum că acesta prezintă valoare culturală,
dar persoana fizică nu dispune de autorizaţia respectivă eliberată de autoritatea competentă a statului de expediere, organul vamal va
permite trecerea bunului menţionat cu condiţia prezentării autorizaţiei eliberate de Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetăriial
Republicii Moldova, prin care se va confirma costul lui şi faptul că obiectul respectiv nu prezintă valoare culturală. În acelaşi timp,
potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol: „Persoanele fizice nu au dreptul de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova valori culturale.
Alte valori din domeniul artei, literaturii, ştiinţei, culturii şi religiei pot fi scoase de pe teritoriul ţării cu condiţia respectării
prevederilor art.4, 6, 7 şi 8 şi prezentării autorizaţiei eliberate de Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova, în
care se specifică costul obiectului şi faptul că acesta nu prezintă valoare culturală”.
Contrabanda
Pentru existenţa componenţei de infracţiune este obligatoriu ca acţiunile prevăzute la art. 248 alin. (5) C.pen. să fie
comise prin una dintre următoarele metode:
 prin ascunderea valorilor culturale în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop,
 cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală,
 prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale.
Toate aceste metode au fost analizate în contextul infracţiunii prevăzute la art. 248 alin. (1) C.pen., comentariile făcute
supra fiind valabile şi pentru infracţiunea analizată.
De asemenea, contrabanda cu valori culturale poate fi comisă atât prin locuri stabilite pentru control vamal, cât şi prin
alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal.
Contrabanda comisă prin acţiunea de introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a valorilor culturale şi prin
acţiunea scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a valorilor culturale se consideră consumată din momentul
săvârşirii efective a acestor acţiuni.
Contrabanda comisă prin inacţiunea de nereturnarea a valorilor culturale se consideră consumată din momentul
expirării termenului de nereturnare ale acestor valori pe teritoriul Republicii Moldova.
inacţiunea de nereturnarea pe teritoriul Republicii Moldova a valorilor culturale
Latura obiectivă a infracţiunii de contrabandă prevăzută la art. 248 alin. (6) C.pen. se exprimă prin două acţiuni
alternative:
1. acţiunea de introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a drogurilor, precursorilor, etnobotanicelor sau
analogilor acestora, a substanţelor toxice şi nocive, a armelor şi muniţiilor interzise în circuitul civil sau supuse
autorizării, a componentelor esenţiale ale armelor de foc, a mărfurilor strategice, a dispozitivelor militare, a
materialelor explozibile, nucleare sau radioactive [a se vedea comentariul de la art. 248 alin. (1) C.pen.];
2. acţiunea scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova obiectelor sus-menţionate [a se vedea comentariul de la
art. 248 alin. (1) C.pen.];
Contrabanda
Pentru existenţa componenţei de infracţiune este obligatoriu ca acţiunile prevăzute la art. 248 alin. (5) C.pen. să fie comise
prin una dintre următoarele metode:
 prin ascunderea drogurilor, precursorilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, a substanţelor toxice şi nocive, a armelor
şi muniţiilor interzise în circuitul civil sau supuse autorizării, a componentelor esenţiale ale armelor de foc, a mărfurilor
strategice, a dispozitivelor militare, a materialelor explozibile, nucleare sau radioactive în locuri special pregătite sau
adaptate în acest scop,
 cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală;
 prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale a obiectelor sus-menţionate.
Infracţiunea poate fi comisă prin locuri stabilite pentru control vamal, cât şi prin alte locuri decât cele stabilite pentru control
vamal. În primul caz trecerea are loc prin locuri destinate intrării sau ieşirii de pe teritoriul vamal, iar în cel da a
doilea caz prin ocolirea acestor locuri în scopul eludării de controlul vamal.
Infracţiunea are o componenţă formală şi se consideră consumată din momentul intrării obiectelor sus-menţionate pe teritoriul
Republici Moldova sau din momentul scoaterii acestora de pe teritoriul Republici Moldova.
Latura subiectivă a infracţiunilor prevăzute la art. 248 C.pen. se exprimă prin intenţie directă, adică făptuitorul î-şi dă seama
de caracterul prejudiciabil al acţiunilor (inacţiunilor) sale şi de pericolul de care îl comportă săvârşirea acestora pentru
securitatea vamală şi doreşte comiterea lor. Motivul de comitere a infracţiunii este unul material.
Forme agravante.
La art. 248 alin. (7) C.pen. este agravată răspunderea penală acţiunile prevăzute la alin.(1)–(6):
a) săvârşite de două sau mai multe persoane. Infracţiunea de contrabandă, indiferent de modalitatea prin care este comisă, se
consideră a fi comisă de două sau mai multe persoane, atunci când la comiterea faptei în baza unei intenții unice, participă
nemijlocit cel puţin două persoane în calitate de colatori şi care posedă semnele subiectului infracţiunii.
b) săvârşite cu folosirea situaţiei de serviciu. În acest caz, subiectul având o calitate specială abuzează de situaţia de serviciu
pentru comiterea uneia dintre faptele descrise la art. 248 alin. (1)-(6) C.pen. În cazul acestei agravante subiectul este special şi
poate fi persoana care are una dintre următoarele calităţi alternative:
Contrabanda
• persoană publică. Potrivit art. 123 alin. (2): prin persoană publică se înţelege: funcţionarul public, inclusiv
funcţionarul public cu statut special (colaboratorul serviciului diplomatic, al serviciului vamal, al organelor apărării,
securităţii naţionale şi ordinii publice, altă persoană care deţine grade speciale sau militare); angajatul autorităţilor
publice autonome sau de reglementare, al întreprinderilor de stat sau municipale, al altor persoane juridice de drept
public; angajatul din cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică; persoana autorizată sau învestită de stat să
presteze în numele acestuia servicii publice sau să îndeplinească activităţi de interes public.
• persoană cu funcţie de demnitate publică. În conformitate cu art. 123 alin. (3): prin persoană cu funcţie de
demnitate publică se înţelege: persoana al cărei mod de numire sau de alegere este reglementat de Constituţia
Republicii Moldova sau care este învestită în funcţie, prin numire sau prin alegere, de către Parlament, Preşedintele
Republicii Moldova sau Guvern, altă persoană cu funcţie de demnitate publică stabilită prin lege; persoana căreia
persoana cu funcţie de demnitate publică i-a delegat împuternicirile sale.
• persoană care gestionează o organizaţie comercială, obştească sau altă organizaţie nestatală (art. 124 C.pen.) -
se înţelege persoana căreia, în organizaţia indicată sau într-o subdiviziune a acesteia, i se acordă, permanent sau
provizoriu, prin numire, alegere sau în virtutea unei însărcinări, anumite drepturi şi obligaţii în vederea exercitării
funcţiilor sau acţiunilor administrative de dispoziţie ori organizatorico-economice.
Între art. 248 alin. (7) C.pen. lit. b) şi art. 327//334 C.pen. există o concurenţă dintre o normă parte şi o normă întreg, în
care prima normă reprezintă întregul, iar celelalte două reprezintă partea. Potrivit art. 118 alin. (2) C.pen.: „Calificarea
infracţiunilor în cazul concurenţei dintre o parte şi un întreg se efectuează în baza normei care cuprinde în întregime
toate semnele faptei prejudiciabile săvîrşite”.
c) dacă valoarea mărfurilor este mai mare de 16000 de unităţi convenţionale (în lei echivalentul a 16000 de unităţi
convenţionale îl constituie 800 000 de lei).
Contrabanda cu mărfuri accizate
Noţiunea legală (art. 2481 C.pen.):
(1) Introducerea pe sau scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor supuse accizelor, prin locuri stabilite pentru control
vamal, prin tăinuire de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a
documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale sau în alte
documente de trecere a frontierei, dacă valoarea mărfurilor este mai mare de 4000 de unităţi convenţionale, iar în cazul ţigaretelor cu
filtru sau fără filtru – o cantitate mai mare de 60000 de bucăţi,
se pedepseşte cu amendă în mărime de la 2500 la 3000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de până la 3 ani, iar persoana juridică se
pedepseşte cu amendă în mărime de la 5000 la 6000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.
(2) Introducerea pe sau scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor supuse accizelor, prin alte locuri decât cele stabilite
pentru control vamal, dacă valoarea acestora este mai mare de 2000 de unităţi convenţionale, iar în cazul ţigaretelor cu filtru sau fără
filtru – o cantitate mai mare de 30000 de bucăţi,
(3) Înstrăinarea sau punerea în libera circulaţie fără achitarea drepturilor de import a mărfurilor accizate aflate sub supraveghere vamală,
dacă valoarea acestora este mai mare de 4000 de unităţi convenţionale, iar în cazul ţigaretelor cu filtru sau fără filtru – o cantitate mai
mare de 60000 de bucăţi,
(4) Acţiunile prevăzute la alin.(1)–(3):
a) săvârşite de două sau mai multe persoane;
b) săvârşite cu folosirea situaţiei de serviciu;
c) dacă valoarea mărfurilor accizate este mai mare de 8000 de unităţi convenţionale, iar în cazul ţigaretelor cu filtru sau fără filtru – o
cantitate mai mare de 120000 de bucăţi,
se pedepsesc cu închisoare de la 4 la 10 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 8000 la 12000 unităţi
convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.
La art. 2481 C.pen. legiuitorul prevede răspunderea penală pentru şase infracţiuni distincte:
1. Contrabanda cu mărfuri accizate prin eschivarea de la controlul vamal [art. 2481 alin. (1) C.pen.];
2. Contrabanda cu mărfuri accizate prin eludarea de controlul vamal [art. 2481 alin. (2) C.pen.];
3. Înstrăinarea sau punerea în circulaţie a mărfurilor accizate aflate sub supraveghere vamală [art. 2481 alin. (3) C.pen.].
Obiectul juridic special al infracțiunilor de contrabandă îl reprezintă totalitatea relaţiilor sociale a cărora existenţă şi desfăşurare normală
este condiţionată de protejarea politicii şi securităţii vamale a Republicii Moldova împotriva faptelor de contrabandă cu mărfuri accizate.
Obiectul material al infracţiunii prevăzute la art. 2481 alin. (1) şi alin. (2) C.pen. îl formează mărfurile supuse accizelor. Potrivit art. 119
C.fiscal prin acciză se are în vedere un impozit de stat care se percepe, direct sau indirect, asupra următoarelor mărfuri de consum: a) alcool
etilic şi băuturi alcoolice; b) tutun prelucrat; c) petrolul şi derivatele lui; d) caviar şi înlocuitori de caviar; e) parfumuri şi apă de toaletă; f)
îmbrăcăminte din blană etc. Este obligatoriu ca valoarea mărfurilor accizate să fie mai mare de 4000 de unităţi convenţionale, iar în cazul
ţigaretelor cu filtru sau fără filtru – o cantitate mai mare de 60000 de bucăţi,
Obiectul material al infracţiunii prevăzute la art. 2481 alin. (3) C.pen. îl formează mărfurile accizate aflate sub supraveghere vamală dacă
valoarea acestora este mai mare de 4000 de unităţi convenţionale, iar în cazul ţigaretelor cu filtru sau fără filtru – o cantitate mai mare de
60000 de bucăţi, Noţiunea de mărfuri aflate sub supraveghere vamală a fost analizată în contextul examinării obiectului material al
infracţiunii prevăzute la art. 248 alin. (3) C.pen.
1. Introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor accizate [a se vedea explicaţiile de la art. 248 alin. (1) C.pen.].
2. Scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilora mărfurilor accizate [a se vedea explicaţiile de la art. 248 alin. (1) C.pen.].
Un alt semn obligatoriu al laturii obiective a infracţiunii de contrabandă cu mărfuri accizate îl constituie locul de comitere a infracţiunii care-
l constituie deopotrivă: teritoriul vamal şi locurile stabilite pentru controlul vamal [a se vedea explicaţiile de la art. 248 alin. (1) C.pen.].
Pentru existenţa componenţei de infracţiune este obligatoriu ca acţiunea de introducere sau scoatere a mărfurilor accizate de pe teritoriul R.
Moldova să fie comise prin una dintre următoarele metode alternative:
1. tăinuirea de controlul vamal ;
2. ascunderea în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop;
3. cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală;
4. nedeclararea sau declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei.
Pentru interpretarea acestor metode sunt valabile explicaţiile de la art. 248 alin. (1) C.pen.
scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor accizate. În cazul în care acţiunea de introducere sau de
scoatere a mărfurilor sus-menţionate nu-şi produce efectul din cauze care nu depind de voinţa făptuitorului fapta va fi
• acţiunea de introducere pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor accizate prin alte locuri decât cele stabilite
pentru control vamal;
• acţiunea de scoatere de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor accizate prin alte locuri decât cele stabilite
pentru control vamal.
Aceste acţiuni au fost examinate supra în contextul analizării laturii obiective a infracţiunii prevăzute la art. 248 alin.
(1) C.pen.
La infracţiunea incriminată la art. 2481 alin. (2) C.pen., spre deosebire de cea incriminată la art. 2481 alin. (1) acţiunea
de introducere sau de scoatere a mărfurilor accizate de pe teritoriul Republicii Moldova se comite prin alte locuri decât
cele stabilite pentru control vamal. Acţiunea de introducere sau de scoatere a mărfurilor sus-menţionate de pe teritoriul
Republicii Moldova prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal presupune trecerea acestora prin eludarea
de controlul vamal, adică prin alte locuri decât cele destinate controlului vamal.
Latura obiectivă a infracţiunii de contrabandă prevăzută la art. 2481 alin. (3) C.pen. se exprimă prin două acţiuni
alternative:
• înstrăinarea mărfurilor accizate aflate sub supraveghere vamală.
• punerea în libera circulație a mărfurilor accizate aflate sub supraveghere vamală presupune distribuirea sau punerea
în circuitul marfar ale acestora.
Pentru existenţa componenței de infracţiune este obligatoriu ca acţiunile sus-menţionate să fie comise fără achitarea
drepturilor de import a mărfurilor aflate sub supraveghere vamală.
Pentru interpretarea semnelor laturii obiective sunt valabile comentariile de la art. 248 alin. (3) C.pen.
Latura subiectivă a infracţiunilor prevăzute la art. 2481 C.pen. se exprimă prin intenţie directă, adică
făptuitorul î-şi dă seama de caracterul prejudiciabil al acţiunilor (inacţiunilor) sale şi de pericolul de care îl
comportă săvârşirea acestora pentru securitatea vamală şi doreşte comiterea lor. Motivul de comitere a
infracţiunii este unul material.
Forme agravante.
La art. 2481 alin. (4) C.pen. este agravată răspunderea penală acţiunile prevăzute la alin.(1)–(3):
a) săvârşite de două sau mai multe persoane. A se vedea comentariile de la art. 2481 alin. (7) lit. a) C.pen.
b) săvârşite cu folosirea situaţiei de serviciu. A se vedea comentariile de la art. 2481 alin. (7) lit. b) C.pen.
c) dacă valoarea mărfurilor accizate este mai mare de 8000 de unităţi convenţionale, iar în cazul
ţigaretelor cu filtru sau fără filtru – o cantitate mai mare de 120000 de bucăţi,

Infracțiuni Economice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Infracțiuni Economice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INFRACŢIUNI ECONOMICE

Noțiunea legală (art.236 C.pen.):

Noțiunea legală (art.237 C.pen.):

Subiectul infracţiunii este persoana fizică, responsabilă, care la momentul săvârșirii

S-ar putea să vă placă și