Tema 2. Identificarea și evaluarea ideilor de afaceri.

2.1 Identificarea ideii de afaceri.

2.2 Tehnici de stimulare a creativității.
2.3 Evaluarea ideilor de afaceri.
2.4 Evaluarea oportunităților ideilor de afaceri.

2.1 Identificarea ideii de afaceri.

Ideea de a deveni intreprinzator, de a porni o afacere, se naste din diferite motive: somajul sau

venitul insuficient; dorinta de a deveni independent financiar sau de a fi propriul tau sef.

Primul lucru pe care trebuie sa-l faca o persoana dupa ce a luat decizia de implicare in afaceri il
constituie identificarea unor idei posibile de afaceri din care sa rezulte oportunitati viabile. O
oportunitate atractiva si bine definita reprezinta piatra de temelie a unei afaceri de succes. Este
insa,deosebit de important sa se faca distinctie intre idee si oportunitate.

Deci care este diferenta dintre o oportunitate atractiva si o simpla idee?

In primul rand oportunitatile sunt date de existenta unei nevoi pe piata. Antreprenorul a
identificat un grup de consumatori care pot deveni clienti si care pot aduce profit. Toate
aspectele afacerii sunt favorabile si aceasta poate genera un cash flow semnificativ intr-o
perioada relativ scurta de timp.
In al doilea rand, oportunitatea se pliaza foarte bine pe zona de interes si de expertiza a
antreprenorului.
In al treilea rand, antreprenorul are posibilitatea de a exploata diverse conjuncturi, care tin fie
de cunostintele sale legate de domeniu, fie de sistemul de relatii si parteneriate pentru a obtine un
avantaj competitiv fata de concurentii sai.
In final, este foarte importanta sincronizarea intre gasirea tuturor elementelor prezentate mai
sus.
Oportunitatea in sens antreprenorial este o idee care poate fi transformata intr-o afacere. Ea are
calitatea de a fi atractiva, durabila, de actualitate si se are in vedere un produs sau serviciu care
creeaza sau adauga valoare cumparatorului sau utilizatorului final.

Caracteristici ale oportunitatilor de afaceri:

 Ideea de afaceri este una noua si originala

 Exista o nevoie pentru un asemenea produs
 Investitia este minima
 Se adreseaza unui segment mare din piata
 Antreprenorul are cunostinte si expertiza in domeniul vizat
Procesul identificarii ideilor de afaceri si evaluare a oportunitatilor este influentat de:
- tipul afacerii in care se doreste sa se intre,
- instruire,
- educatie,
- posibilitati financiare si
- situatia familiala.
Deoarece detinerea unei afaceri este o problema personala, este necesar sa se ia in considerare
un spectru foarte larg de posibilitati.
Misiunea întreprinzatorului este de a identifica acea afacere care il ajuta cel mai bine sa-si
realizeze obiectivele propuse..
In analizarea ideilor de afaceri trebuie de parcurs anumite etape care sa confirme daca acestea
sunt intradevar oportunitati viabile. Toate ideile trebuie sa fie sustinute de o nevoie reala, pentru
care sa existe o piata pregatita si sa poata să asigure un profit semnificativ.

In evaluarea oportunitatilor antreprenorii ar trebui sa raspunda la

urmatoarele intrebari:

1. Care este nevoia pe care o acopera sau problema pe care o rezolva produsul/serviciul meu?
(Propunerea de valoare)
2. Cui urmeaza sa vand produsul/serviciul meu? (Piata tinta)
3. Cum voi face bani? (Modelul de venituri)
4. Cum imi voi diferentia compania fata de celelalte companii existente pe piata (USP –
Propunerea Unica de Vanzare)
5. Care sunt barierele de intrare pe piata?
6. Cati competitori am si care este calitatea acestora? (Analiza competitiei)
7. Cat de mare este piata pe care intru? (Marimea pietei)
8. Cat de repede creste sau scade piata? (Evolutia pietei)
9. Cat la suta din piata intentionez sa acopar? (Cota de piata)
10. Ce tip de companie va fi compania mea?
11. Cat de mult va trebui sa investesc la inceput? (Costuri de start-up)
12. De unde voi face rost de bani? Voi investi doar banii proprii sau am nevoie de capital extern?
(Necesarul financiar)

Notiunea de « evaluare» este folosita in sensul de « apreciere a sanselor de reusita », în ipoteza

ca proprietarul ideii doreste sa initieze o afacere pe baza respectivei idei.

In statele unde cultura afacerii este puternic dezvoltata, evaluarea ideilor de afaceri se face
dupa metode , metodologii si proceduri specifice precise, bine puse la punct.

O astfel de metodologie, elaborata in cadrul retelei americane de asistenta pentru micile afaceri
are la baza un chestionar complex, cu 33 de criterii de evaluare grupate in cinci sectiuni. Functie
de specificul afacerilor, numarul de criterii variaza, putind totusi exemplifica o parte din acestea:

a.    Criterii generale de mediu:

Legislativ;

Mediu ecologic;
 Impactul social;

Siguranta in exploatare;

b.    Criterii de risc al afacerii:

 Functionabilitatea produsului;
 Fezabilitatea productiei;
 Investitia;
 Profitabilitatea;

c.    Criterii de acceptabilitate pe piata produsului considerat:

 Compatibilitatea eu produsele existente;

 Dependenta de alte produse;
 Acceptabilitatea utilizarii;
 Promovarea;
 Distributia;
 Service-ul;

d.   Criterii de analiza a cererii:

 Piata potentiala;
 Tendinta cererii;
 Stabilitatea cererii;
 Ciclul de viata al produsului;

e.    Criterii relative la concurenta:

 Concurentii actuali sau potentiali;

 Pretul;
 Protejarea drepturilor de proprietate.

Daca s-a hotarat sa mearga pe calea propriei afaceri, pentru a vedea, mai departe, ce anume
afacere va porni, potentialul intreprinzator va trebui sa raspunda la intrebari de tipul :

Ce oportunitati exista in mediu ?

Ce i-ar placea sa faca ?

Ce se pricepe sa faca mai bine ?

 Ce experienta are ( ce a mai facut pana acum ) ?
Indiferent pentru motivele pentru care porneste afacerea, in mintea intreprinzatorului
se naste un 'scenariu', un plan dupa care afacerea ar trebui sa duca la succes ( profit ).
Aceasta este cea care se cheama 'planul afacerii' ( 'Bussines Plan' ).
Ideile de afaceri pe care intreprinzatorul ar putea sa le aiba sunt de naturi foarte diferite :

- Idei normale
- Idei inovative
- Idei fezabile
- Idei « traznite » (ciudate)
- Idei depasite

Ideile normale ( activitati de productie, servicii, comert, turism, constructii ) corespund

activitatilor curente care satisfac cerintele de baza, elementare ale clientilor : procesarea
alimentelor, panificatia, furnizarea utilitatilor, transportul local, turismul clasic (hotelier),
constructia de locuinte,etc. Pentru aceste afaceri 'retetele' sunt cunoscute, clare, conteaza
doar ca profilul intreprinzatorului sa fie potrivit pentru activitatea aleasa, evolutia afacerii
fiind usor de anticipat, pentru aceasta literatura de specialitate fiind bine dezvoltata.

Ideile inovative se refera la aplicarea in practica a noutatilor tehnice sau tehnologice.

Total deosebita de cea prezentata anterior, afacerea este mai complicata, fiind vorba de
noutati tehnice si tehnologice. Clientii nu cunosc produsele/serviciile, piata trebuie
formata, estimarile care se pot face nu au nici un suport in actiuni anterioare.
.
Idei fezabile (analiza financiara a acestora arata ca acestea pot genera profit. Nu orice
idee de afacere poate sa ne aduca profit. Afacerea trebuie sa genereze venituri suficient
de mari pentru a acoperi toate cheltuielile si sa creeze un anumit surplus, profitul.
In cazul in care din analiza financiara a afacerii se dovedeste ca aceasta are un rezultat
pozitiv, spunem ca afacerea este « fezabila ».

Ideile traznite sunt idei considerate 'ciudate' la momentul lansarii lor dar in timp ele pot
genera profit. In aceasta categorie intra idele aparute 'inainte de vremea lor', neintelese de
majoritatea intreprinzatorilor sau clientilor. Este forte greu de abordat o astfel de idee
tinand cont ca la momentul aparitiei acesteia nu exista nici macar formulata concret
necesitatea clientilor.
Pana ce apare necesitatea ( respectiv piata ) poate sa treaca un timp mai lung sau mai
scurt, oricum intreprinzatorul este catalogat drept 'vizionar'.
In urma nu cu multi ani brevetul cu denumire « Sistem pentru transmiterea caldurii la
distanta fara contact fizic » nu a creat prea multa agitatie, a trecut aproape neobservat.
Aceasta pana cand o persoana, nemultumita de faptul ca la birou nu putea sa bea cafeaua
decat rece, s-a gandit sa aplice sistemul mentionat anterior. Asa s-a nascut 'cutorul cu
microunde', inventia care a fost transformata intr-o afacere deosebit de profitabila la
momentul in care ideea s-a maturizat.

Ideile depasite sunt bazate pe tehnici uzate moral san pe piete care au disparat. Aceste
afaceri se adreseaza nostalgicilor, intreprinzatori indragostiti de vremuri de mult apuse,
de piete ( clienti ) care intre timp si-au modificat radical necesitatile. Ceea ce este
caracteristic pentru aceste afaceri este faptul ca raspund unor cerinte ale unui segment
foarte ingust al pietei, uneori greu de abordat din cauza distantelor, dar care pentru un
intreprinzator motivat pot sa of ere sansa unei afaceri de succes. Introducerea
 automobilului a dus la declinul transportului cu tractiune animala, deci toate activitatile
legate secole de acest mod de transport au intrat in declin sau au disparut. Totusi mai
exista indragostiti de sporturile ecvestre sau pur si simplu de plimbarile in natura, exista
cluburi pentru acesti oameni, deci o 'piata' a produselor si serviciilor specifice.

Cauzele cele mai frecvente ale esecului firmelor in primii ani de activitate:

Lipsa de experienta; in aceasta categoric intra si redactare neglijenta a statutului firmei:

nu s-a dat importanta cuvenita faptului ca deciziile vor fi luate de asociati avand numarul
de voturi proportional cu aportul de capital;
Lipsa de cultura a afacerilor;
Lipsa de cunostinte de specialitate sau de management;
Alegerea neinspirata a partenerilor de afaceri;
Lipsa de bani;
Necontrolarea finantelor, mai ales al fluxului de numarar sau al creditelor;
Lipsa planulu de afaceri sau un plan al afaceri slab (formal).

Analizarea cazurilor de afaceri care 's-au stins' ( unele chiar inainte de a incepe) a evidentiat
drept cauze frecvente :

Exista idei bune ( faptele au confirm at acest lucru ), exista entuziasm si dorinta de a face bani,
dar lipseste hotararea de a trece de la idee la fapta; eventual, treaba sa o faca 'altcineva';

Exista idei bune, exista entuziasm si dorinta de a face bani, se trece la fapte, dar lipseste
priceperea in domeniul de activitate;

Exista idei bune, exista entuziasm si dorinta de a face bani, se trece la fapte cunoscand bine
domeniul de activitate, dar lipseste profesionalismul privind managementul sau anumite functii
al firmei (finante, marketing).

Pana la urma toate aceste cauze se pot aduna sub un singur titlu : lipsa unei culturi a afacerilor.

Planul afacerii se intocmeste atunci cand intreprinzatorul este hotarat sa porneasca

afacerea, convins ca ideea de afacere este buna, si, mai ales, este increzator in succesul afacerii.
Convingerea ca ideea este buna, adica are sanse considerabile de reusita, se capata numai in
urma unui proces de analiza si de evaluare a ideii de afacere.

Drumul de la idee la afacere este insa lung: evaluarea ideii de afacere este numai prima etapa.
Abia etapa urmatoare este elaborarea planului afaceri.

 CEI MAI IMPORTANȚI FACTORI DE SUCCES PENTRU O AFACERE

1. Atitudinea corectă
Modul de gândire este fundamentul fiecărei afaceri de succes și motivul este pentru că percepția
dvs. determină modul în care faceți afaceri. Modul de gândire determină misiunea dvs. de
afaceri, viziunea, cultura afacerii dvs. și etica profesională. Majoritatea oamenilor încep o
afacere deoarece cred că a construi o afacere este cea mai rapidă cale de a face bani și de a se
îmbogăți. Unii încep o afacere pentru că doresc să fie propriul lor șef și fac lucrurile în felul lor;
în timp ce alții încep o afacere doar pentru a-și plăti un salariu decent lunar. În timp ce a
câștiga bani din afacerea dvs. nu este o idee proastă, nu trebuie să uitați niciodată că obiectivul
dvs. principal trebuie să fie acela de a oferi valoare și de a avea grijă de clienți.
2. O idee corectă pentru afacere
Următorul factor de succes este existența unei idei bune de afaceri. Acesta este un factor esențial
și evident în secretele de succes ale fiecărei afaceri, deoarece o idee mare se traduce într-un
produs/serviciu important. Dar ideea dvs. de afaceri nu trebuie să fie ceva foarte special pentru a
avea succes. Poate fi fie un produs sau serviciu nou, fie o oportunitate care există, dar trebuie
îmbunătățită. Cu toate acestea, cel mai important factor de succes este că ideea dvs. trebuie să
aibă în cele din urmă cerere. Trebuie fie să rezolve o problemă, fie să fie satisfăcută o nevoie;
acest lucru, la rândul său, va crea o piață.
3. Capital (finanțare)
Unii experți spun că afacerile online nu au nevoie de capital pentru a rezista. Cu toate acestea,
adevărul este că capitalul este crucial pentru succesul și supraviețuirea tuturor tipurilor de
afaceri. Dar un punct critic pe care vrem să îl subliniem este faptul că finanțarea nu este cel mai
important factor pentru construirea unei afaceri de succes. Motivul pentru această afirmație este
faptul că au existat întreprinderi cu lichiditate excesivă, dar care au eșuat. Deci nu este vorba
doar de a avea banii, ci de a ști cum să folosiți banii și de a avea oamenii potriviți să vă execute
planurile.
4. O echipă puternică
Puteți deveni un antreprenor sau intraprenor de succes, dar pentru a fi un proprietar al unei
afaceri de succes, aveți nevoie de o echipă. Nu vorbim despre personalul sau angajații obișnuiți,
ci despre asamblarea unei echipe de afaceri care oferă direcția strategică și executarea
planurilor. Fiecare membru al echipei dvs. trebuie să fie competent, testat și dovedit în diferitele
domenii. Pentru a obține cel mai bun rezultat, este recomandabil să vă împărțiți echipa în două:
– echipa internă, care ar trebui să cuprindă indivizi care realizează operațiunile zilnice ale
afacerii dvs. Acestea includ contabilul dvs., managerul de operațiuni, echipa de dezvoltare a
produsului etc.
– echipa externă, poate să nu existe în cadrul afacerii, dar aceasta oferă servicii profesionale
strategice și sfaturi de care aveți nevoie pentru a vă dezvolta afacerea. Facem referire la un
consultant, mentor, avocat sau bancher, strateg de taxare, etc.
5. Alegerea momentului potrivit
Nimic nu omoară o afacere mai rapid decât luarea de decizii iraționale, asumând riscuri inutile
sau făcând mișcări de afaceri nepotrivite. Pentru a atinge punctul culminant al succesului în
afaceri, trebuie să aveți un plan strategic și o echipă pentru a executa un astfel de plan. Dar, cel
mai important, trebuie să executați un astfel de plan la momentul potrivit. Am văzut întreprinderi
cu potențial eșuează doar pentru că și-au anunțat inovarea prea devreme; prin urmare, trezind
atenția concurenței.
6. Networking
În cursul construirii afacerii dvs., trebuie să vă construiți și rețeaua de afaceri. Unii o numesc
rețea de afaceri, în timp ce alții o numesc alianță strategică sau o conexiune politică, dar este cert
că este foarte important să construim o astfel de rețea. Majoritatea întreprinzătorilor cunosc
puterea rețelelor interne. Este treaba ta ca antreprenor să consolidezi relațiile cu colegii, mentorii
și alți actori cheie ai afacerii. Rețelele interioare oferă direcții, sprijin și un număr tot mai mare
de persoane care să ajute.
7. Adaptabilitatea
O afacere de succes se datorează capacității sale de adaptare la schimbări. Lumea afacerilor este
plină de evenimente neașteptate și surprize. Cu alte cuvinte, nu este niciodată statică și este
imprevizibilă. Adaptabilitatea vă permite să răspundeți la circumstanțe și să rămâneți
competitivi. Îți păstrează afacerea într-o stare lichidă, făcând astfel posibil ca afacerea ta să se
adapteze la orice situație.
8. Integritatea
Unul dintre criteriile nespuse dar importante pentru construirea unei afaceri de succes este
integritatea. Fiind cinstit și deschis față de afacerea dvs. vă ajută compania să crească și să vă
dezvolte individualitatea. Trebuie să fii cinstit cu angajații, clienții, furnizorii, asociații,
investitorii etc.
9. Competența
Dintre factorii de succes de afaceri enumerați aici, competența este cea mai importantă. De ce?
Motivul este că, fără competență, toți ceilalți factori sunt nuli și irelevanți. Chiar și cu tot
capitalul, ideile și clienții din lume, dacă nu sunteți suficient de competent pentru a le gestiona, le
veți pierde în timp. Ce este competența? În termeni simpli, competența este o combinație de
cunoștințe despre afaceri, o înțelegere aprofundată a industriei sau sectorului și o experiență
construită de-a lungul anilor. Competența este factorul cheie pe care îl au investitorii înainte de a
decide dacă să investească într-o companie sau nu.
10. Atragerea unor clienți loiali
Motivul pentru care sunteți în afaceri este pentru a servi clienții și dacă afacerea dvs. nu poate
servi clienților, atunci nu prezintă utilitate și nu va funcționa. Dar servirea clienților nu este
suficientă pentru a asigura o supraviețuire a afacerilor și eventuala reușită. Pentru a reuși, trebuie
creată o sumă de clienți loiali, trebuie să le faceți o promisiune specifică și să le îndepliniți
promisiunea.
Nu întotdeauna o idee excelentă este și o oportunitate de afaceri bună. Ea trebuie
corelată cu cererea pieței. Înainte de a o pune pe piață, ideea trebuie verificată și
evaluată corect.

2.2 Tehnici de stimulare a creativității.

Creativitatea este caracteristica cea mai potrivită pentru găsirea unei idei de afaceri proprii fără
a repeta ceea ce există deja. Cum decurge procesul de creativitate? Creierul omului are două
emisfere care lucrează în moduri diferite și îndeplinesc funcții specifice. Partea stângă este
responsabilă de rațional, logică, tinde a gândi verbal și analitic, operează în succesiune logică
liniară. Partea dreaptă controlează, în general, activitatea creativă și intuiția. Omul utilizează
ambele emisfere, dar în măsură diferită. Pentru aplicarea acestui mod de gândire trebuie motivată
partea dreaptă. În acest scop poate fi folosit brainstormingul, care pune la lucru mai întâi partea
dreaptă, iar apoi partea stângă a creierului. În tabelul de mai jos este redat în paralel modul de
gândire pentru stimularea creativității și responsabilitatea ambelor emisfere ale creierului uman.
 CREATIVITATEA
Caută întrebări
Este în dezacord
Explorează diferite păreri
Restructurează
Caută căi de aplicare a ideilor
Încearcă să depășească obstacolele
Acceptă toate oportunitățile
Este deschisă la schimbări
LOGICA
Caută răspunsuri
Este în acord
Alege cea mai bună părere
Folosește structuri existente
Spune când ideea nu va lucra
Folosește doar căi logice
Se concentrează pe șanse relevante
Este închisă la schimbări

Multe persoane inițiază afacerea proprie bazându-se pe calitățile și abilitățile de care dispun, de
experiența sau calificarea pe care au acumulat-o pe parcursul activității precedente ori pe un
hobby.

Deseori ele consideră că angajatorul lor nu a identificat sau nu a valorificat cea mai bună
oportunitate. Uneori ele au idei potențiale de îmbunătățire, dar angajatorul nu le-a permis să le
realizeze, de aceea vor să încerce singure să le pună în practică în mod independent. Alteori,
având relații cu terții în virtutea responsabilităților de serviciu, ele speră că vor putea explora
aceste avantaje având propria afacere.

Alții speră să acopere golurile de pe piață, găsind astfel oportunități de

afaceri. Antreprenorul diferă de manager ca fiind o persoană ce poate explora aceste oportunități
inovative. Motivațiile pot fi diferite la început, însă în virtutea faptului că antreprenorul observă
oportunitățile și caută metode de a le valorifica, el diferă deja de un simplu angajat.

Golurile de pe piață provin de la schimbările pieței, ale cererii. Aceste schimbări pot avea
implicații benefice pentru afaceri. De exemplu:

 Produsele și serviciile care nu există pe piața dată, dar care au fost observate pe alte piețe,
pot deveni o oportunitate. Observarea altor piețe, a produselor și serviciilor existente în
alte țări este o sursă destul de valoroasă.

 Schimbările în cererea consumatorului sau noi metode de deservire pot deveni necesități
care nu au fost explorate pe o piață anumită.

 Schimbările de piață, de asemenea, pot oferi noi posibilități.

 Modificările în legislație pot crea noi oportunități.

Desigur, pot fi create oportunități prin forțele proprii, datorită inovațiilor:

 Ideea nu trebuie neapărat să fie proprie, ea poate fi împrumutată, oferită de un inovator.

Inovatorii mai des vând ideea, decât s-o implementeze.
  Inovație înseamnă, de asemenea, a face lucruri într-o altă manieră decât ceilalți sau mai
ieftin decât ceilalți.

 Noile tendințe și noile tehnologii ce presupun utilizarea computerului, a serviciilor de

vânzare E-commerce pot fi exemple de inovație.

 Pot fi implementate noi căi de a aduce produsele sau serviciile pe piață, de exemplu,
vânzări directe, vânzări prin Internet sau telefon.

Inovația și creativitatea pot fi explorate prin următoarele abordări:

 Având o problemă, se caută soluții netradiționale de rezolvare.

 Posedând o soluție, se caută problema ce ar putea fi rezolvată prin utilizarea soluției date.
 Se identifică problema și se caută soluția de rezolvare.

Creativitatea este o formă specifică a gândirii, care permite elaborarea ideilor noi și neobișnuite.
Acest mod de gândire permite unui antreprenor începător sau cu experiență să vadă oportunități
pentru a iniția sau a extinde afacerea, să analizeze din mai multe puncte de vedere situațiile
neordinare, să adopte decizii riscante, să activeze cu succes.

Procesul creativ are loc în cinci etape, fiecare dintre ele având anumite particularități. O etapă nu
este mai importantă decât alta, la fel nu este cazul ca vreuna dintre ele să fie exclusă. În funcție
de stilul individual, de experiență, de caracterul inventatorului sau de situațiile obiective
existente, unele etape pot să decurgă mai lent, iar altele — foarte rapid, unele perioade pot fi
destul de productive, altele — lipsite de spor.

Câteva sfaturi pentru a optimiza procesul de creație:

1. Etapa de explorare. Aceasta este prima etapă, care debutează odată cu apariția ideii. Ea
reprezintă începutul căutărilor active. Pentru un rezultat mai productiv, este necesar a
identifica noi surse de informare. Se va analiza ce s-a făcut în domeniul respectiv, chiar
pot fi descoperite noi aspecte ale lucrurilor cunoscute. Pentru orice activitate deja
întreprinsă se pot găsi noi căi de realizare, care să corespundă situației. Pentru un plus de
originalitate, se vor examina cele mai mici detalii, deoarece ele pot oferi cele mai
valoroase revelații.

2. Etapa de incubare. Etapa a doua presupune luarea unei pauze pentru prelucrarea

informației acumulate. Există o legitate psihologică, potrivit căreia problemele
nerezolvate până la capăt se întipăresc în minte și soluția poate apărea mai târziu, parcă
de la sine. De aceea informația acumulată va fi lăsată să se coacă (să se sedimenteze).

3. Etapa de generare, meditare. Prima regulă la această etapă: se vor aduna cât mai multe
variante de realizare a ideii. Se va imagina cum ar face-o alții. Se va ține cont de cazuri
similare în care au fost implicați prieteni, cunoscuți, persoane cu renume și se va încerca
adaptarea la condițiile concrete. Este bine să se utilizeze tehnici eficiente de generare a
ideilor.
 4. Etapa decizională. Înainte de luarea deciziei finale se vor identifica aspectele pozitive,
se vor selecta cele mai reușite, mai adecvate, mai realizabile idei. Se vor stabili avantajele
și dezavantajele în fiecare caz aparte și abia apoi se va lua decizia finală.

5. Etapa de acțiune. Este cea mai responsabilă etapă, momentul când se văd rezultatele
căutărilor de până acum. Implementarea ideii selectate se va face în conformitate cu
decizia luată, în baza planului decizional, care va conține mijloace, termene și
modalitățile de realizare a ideii. Se va pregăti o versiune simplificată a activităților și a
rezultatului final. Se va lucra asupra realizării ideii.

Metode de stimulare a creativitatii

La nivelul organizatiilor economice s-au dezvoltat in timp o serie de metode de stimulare a

creativitatii cadrelor de conducere, in scopul imbunatatirii rezultatelor in procesul de conducere.
Dintre aceste metode, cele mai cunoscute sunt:

Brainstorming-ul

   Sinectica

   Phillips'66

Matricea descoperirilor

1. Brainstorming

Brainstorming-ul sau "asaltul de idei" reprezinta o metoda de stimulare a creativitatii grupului,

care se bazeaza pe exprimarea libera a ideilor in scopul rezolvarii unei probleme, intr-un cadru
bine organizat, mai destins, propice pentru solutionarea problemei.

La solutionarea unei probleme de orice natura, in cadrul metodei de brainstorming participa un

grup de 6-12 persoane, constituit fara a avea pretentii deosebite privind structura profesionala a
grupului, putand fi inclusi in grup, in functie de tematica reuniunii oameni cu studii superioare
sau medii, care au o anumita tangenta cu problema respectiva. Se alege un conducator al
grupului, de care va depinde in buna masura modul de solutionare a problemei si asigurarea
bunei desfasurari a sedintei de brainstorming.

Durata reuniunii este de obicei intre 15-45 minute, iar daca problema este de complexitate
deosebita si nu se ajunge la un rezultat satisfacator in aceasta perioada de timp se poate recurge
la o repetare a ei intr-o alta zi. Nu se recomanda durata de o ora pentru ca va scadea in mod
substantial procesul creativ. Pe baza experientei s-a stabilit ca in cazul in care pentru o problema
s-au formulat 80-100 de idei, reuniunea poate fi oprita, dintre acestea circa 10% urmand sa fie
luate in calcul in continuare in vederea solutionarii problemei.

Pentru ca metoda brainstorming sa dea rezultatele scontate trebuie asigurate o serie de conditii de
baza cum ar fi:
determinarea cu precizie a problemei care constituie subiectul reuniunii;

asigurarea unui loc corespunzator pentru sedinta, care sa creeze o atmosfera propice pentru buna
desfasurare a procesului creativ;

selectionarea participantilor pe principiului eterogenitatii ca profesiune, varsta, sex, functie

detinuta;

expunerea clara si concisa a problemei;

admiterea unor idei si solutii neobisnuite, ingenioase;

neadmiterea in cadrul reuniunii a evaluarii parerilor altora, a criticilor de orice fel privind ideile
enuntate;

evitarea deranjarii participantilor la reuniune cu diverse alte probleme;

inregistrarea exacta si completa a discutiilor, a ideilor si solutiilor emise;

evaluarea dupa reuniune a ideilor si solutiilor enuntate, cerandu-se sprijinul specialistilor in

domeniu.

Pe parcursul sedintelor de brainstorming, pentru stimularea discutiilor se utilizeaza 3 metode:

1) calea progresiv-liniara - prin care are loc impingerea unei idei emise pana la conturarea ei ca o
solutie finala;

2) calea catalitica - dintr-o idee emisa poate sa se nasca o idee contrara care sa faca obiectul unor
solutii;

3) calea mixta - se procedeaza la dezvoltarea ideilor si in acelasi timp pot aparea idei contrare.

Ideile emise se impart in trei categorii:

idei ce constituie solutii ce se pot aplica imediat;

idei care constituie solutii ce pot fi aplicate in viitor;

idei neutilizabile, care totusi se retin pentru ca in analizele viitoare sa poata face obiectul unor
preocupari.

In final, conducerea firmei va hotari care este ideea cea mai buna si care se va aplica in practica.

Brainstorming-ul este o metoda ce prezinta avantaje multiple legate de: obtinerea de idei noi
pentru solutionarea problemelor manageriale de orice fel, costurile reduse pentru utilizarea sa,
posibilitatea de a fi aplicat in orice domeniu de activitate si la orice nivel.
2. Sinectica

Sinectica cunoscuta si sub numele de tehnica Gordon, dupa numele autorului ei, este o varianta a
brainstorming-ului care conduce la o amplificare a procesului creativ.

La aceasta metoda participa, de regula, un grup de 5-8 persoane cu o pregatire diversa. Desi se
recomanda ca majoritatea participantilor sa fie nespecialisti, totusi este necesara prezenta
managerilor pentru emiterea de idei specifice domeniului si pentru indrumarea discutiilor in
directia in care pot fi obtinute cele mai eficiente solutii.

Metoda prezinta trei etape principale, si anume:

intelegerea problemei;

detasarea de problema;

revenirea la problema in mod brusc si valorificarea ideilor originale.

Principalul element in plus adus de aceasta metoda fata de brainstorming o constituie faptul ca
initial numai conducatorul grupului cunoaste problema pentru care se cauta solutii de rezolvare.
Ceilalti participanti la rezolvarea problemei sunt antrenati pornind de la un cadru general,
conducatorul grupului retinand elementele noi emise si dirijand discutiile astfel incat sa fie gasite
solutiile pentru rezolvarea problemei.

Particularitatea retinerii problemei pana catre sfarsitul sedintei vizeaza inlaturarea unui neajuns
al brainstorming-ului, acela de a se intra direct in miezul problemei, fara o pregatire prealabila.

In cazul acestei metode conducatorul grupului trebuie sa fie o persoana cu mare experienta in
domeniu, pentru a valorifica la maxim ideile ce apar si a le conduce spre gasirea celor mai
pragmatice solutii.

3. Reuniunea Phillips 66

Reuniunea Phillips 66 este o metoda de stimulare a creativitatii grupului, ce isi propune folosirea
unei tehnici care sa dea posibilitatea participarii unui numar mare de persoane la solutionarea
problemei ( pana la 30 de persoane).

Grupul de participanti in care se recomanda sa fie atat specialisti, cat si nespecialisti, se imparte
in subgrupuri de cate 6 persoane, care isi aleg un conducator al subgrupului, dupa care
conducatorul reuniunii va enunta problema ce se dezbate. Problema este analizata independent in
cadrul fiecarui subgrup timp de 6 minute. Ideile emise de subgrupuri sunt retinute si prezentate
de catre conducatorul grupului la reuniunea generala, in cadrul careia se sustin punctele de
vedere ale subgrupurilor, se evalueaza propunerile de solutii si se alege solutia considerata
optima, prin consens sau prin majoritatea optiunilor.

Daca in timp de 6 minute nici un subgrup nu gaseste o solutie, metoda se repeta pana la gasirea
solutiei.
Principalul dezavantaj al metodei consta in faptul ca metoda poate dura o perioada de timp mai
lunga, de pana la 2-3 ore, deoarece exista posibilitatea ca la nivelul subgrupurilor solutiile sa fie
gasite mai greu sau in final in cadrul grupului reunit solutia sa fie adoptata numai in urma unor
dezbateri prelungite.

Principalul avantaj al metodei consta in posibilitatea de participare la procesul creativ a unui

numar mare de persoane, fapt ce conduce in final la posibilitati sporite de gasire a unor solutii
eficiente pentru problema avuta in vedere.

4. Matricea descoperirilor

Matricea descoperirilor este un procedeu care permite gasirea intr-un mod organizat de solutii
pentru rezolvarea unor probleme care iau in considerare doar doi factori: unul tehnic sau unul
tehnic si unul economic.

Matricea descoperirilor se prezinta sub forma unui tabel cu intrare dubla, a unei matrici in care
factorii sau variabilele se plaseaza pe orizontala si verticala. Astfel pot fi realizate toate
combinatiile posibile de cate doua elemente, chiar daca intre ele nu exista legaturi.

Pentru realizarea acestei metode este necesara parcurgerea urmatoarelor etape:

identificarea si evaluarea variabilelor ce intervin;

realizarea tuturor combinatiilor de doua sau mai multe variabile cu ajutorul unei matrici;

gruparea combinatiilor rezultate in functie de utilitate in 3 categorii: aplicabile in prezent,

probabil aplicabile in viitor, neaplicabile;

analiza solutiilor aplicabile in prezent din punct de vedere al resurselor necesare;

prezentarea solutiilor obtinute conducerii firmei pentru a fi evaluate si a fi luata decizia finala.

Aplicarea acestei metode se preteaza in cadrul firmelor ce urmaresc obtinerea unui nou produs
sau pentru elaborarea unor strategii de dezvoltare a firmelor, avand in vedere toti factorii
economici si tehnici si combinatiile dintre acestia.

Matricea descoperirilor prezinta avantajul ca poate fi utilizata in toate domeniile de activitate ale
managementului, conducand la gasirea unor solutii noi intr-un domeniu, cunoasterea
posibilitatilor actuale si viitoare de inovare ale domeniului respectiv.

2.4 Evaluarea oportunităților ideilor de afaceri.

Procesul de identificare a oportunităților și de generare a ideilor de afaceri optime este un pas
foarte important pentru cei care vor să inițieze o afacere. Sunt recomandate următoarele metode
de identificare a unei idei optime de afaceri:

 Creați-vă un fișier sau cumpărați-vă un carnet pentru notarea ideilor.

 Acumulați cât mai multe informații despre antreprenoriat, în special despre micul
business.
 Evaluați și îmbunătățiți abilitățile creative.
 Aplicați tehnici de verificare în generarea ideilor noi și riscante.
 Luați în considerare aspectele personale și financiare, identificați sursele de finanțare.

Crearea și exploatarea unei baze de date presupun selectarea, clasificarea și depozitarea

informației la tema dată pentru prelucrarea și implementarea ei ulterioară. Pentru aceasta este
nevoie de o agendă specială, dar mai bine — de un fișier electronic. La început se vor acumula
diverse idei de afaceri și descrierea lor, iar apoi — idei despre optimizarea și dezvoltarea
businessului. Acest fișier se va completa. Deseori ideile interesante scapă, deoarece se
înregistrează la întâmplare. Unele idei pot părea neinteresante, dar analiza lor poate releva
necesitatea și importanța lor practică.

Unele oportunități pentru activități de subcontractare (outsourcing) pot fi identificate în discuțiile

cu proprietarii sau managerii afacerilor. Pentru aceasta se vor analiza întreprinderile mari
amplasate în localitate și în împrejurările ei. Se vor căuta posibilități de colaborare în vederea
fabricării produselor sau prestării serviciilor pe care ar fi mai ieftin să le subcontracteze de la o
companie mai mică decât să le producă singuri.

Deci, există multe surse de generare a ideilor de afaceri. Ele pot proveni din:

 afacerile deja existente;

 francize;
 inovații;
 patente;
 licențe;
 instituții de cercetare;
 contracte industriale și comerciale;
 expoziții industriale și comerciale;
 ziare și reviste ale expozițiilor;
 rețele de business și contacte;
 televiziune și radio;

Câteva sfaturi pentru generarea ideilor de afaceri și îmbunătățirea creativității:

 Mergeți de la general la particular, acceptând mai întâi ideea, principiul, iar apoi
clarificând detaliile.
  Vizitați afacerile existente, discutați cu antreprenori de succes, în special despre începutul
afacerii lor, adresați-le diverse întrebări, chiar dacă nu veți obține răspunsuri imediate.
 Citiți regulat presa de specialitate și navigați pe Internet.
 Căutați nișe de piață, nu vă limitați la o variantă, cercetați activ piața.
 Discutați cu persoanele cunoscute din domeniul de afaceri care vă interesează.
 Mergeți la târguri și expoziții pentru a observa cererea și oferta.
 Informați-vă despre domeniul dat: produse, inovații, tehnologii etc.
 Nu repetați afacerile existente fără o abordare proprie a domeniului.
 Lucrați creativ pentru a adapta ideile proprii la mediul obiectiv.
 Studiați punctele forte și slabe ale potențialilor concurenți.
 Căutați zone noncompetitive, comparați cele planificate cu condițiile reale.
 Urmăriți actele normative ce țin de antreprenoriat și mediul de afaceri, fiți la curent cu
legile în vigoare și modificările ce se operează în acestea.
 Aplicați cunoștințele și experiența acumulată în afacerea planificată.
 Luați în considerare interesele și hobby-urile precedente.

Deci, primul lucru pe care trebuie să-l facă o persoană după ce a luat decizia de implicare în
afaceri îl constituie identificarea unor idei posibile de afaceri din care să rezulte oportunităţi
viabile. O oportunitate atractivă şi bine definită reprezintă piatra de temelie a unei afaceri de
succes. 
Este deosebit de important să se facă distincţie între idee şi oportunitate. Oportunitatea în sens
antreprenorial este o idee care poate fi transformată într-o afacere. Ea are calitatea de a fi
atractivă, durabilă, de actualitate şi se are în vedere un produs sau serviciu care creează sau
adaugă valoare cumpărătorului sau utilizatorului final.