REFERAT

Pacientul cu alcoolism
Da! Traim intr-o lume in care se bea fara discernamant. Se bea
de bucurie, se bea de tristete, se bea de plictiseala, se bea din
obisnuinta, se bea fara motiv pur si simplu se bea.
Panourile publicitare, mijloacele de transport, ecranele
televizoarelor sunt invadate de reclame ce indeamna la
consumul de alcool, ca apoi sa fim avertizati cu ipocrizie
“consumul excesiv de alcool dauneaza grav sanatatii”. Dar
nimeni nu poate spune unde incepe abuzul asa ca se bea.
ALCOOLISMUL este o boala nu un viciu. Este o boala
progresiva, fizica, mentala si spirituala, incurabila marcata de
obsesia de a bea, in ciuda raului fizic produs de consumul de
alcool.
Dupa OMS - starea de boala, afectiunea sau maladia
reprezinta un dezechilibru in corp, este vorba de un
dezechilibru la nivelul organismului ale carui functii nu mai sunt
in parametri optimi desfasurarii unei activitati.
In dosarul OMS este definit ca starea prezentata de un subiect care
consuma alcool in detrimentul sanatatii sau activitatii sociale pe timpul
unei perioade determinate si se refera la 3 tipuri principale : -consum
excesiv periodic – cu cel putin patru episoade de intoxicatie relative
scurte in decus de un an
-consum excesiv continuu-cu mai mult de 12 intoxicatii pe an ,sau
evident sub influenta alcoolului odata pe saptamana
-dependenta alcoolica cu nevoia compulsiva de a bea zilnic si cu
simptome de sevraj cand ingestia de alcool este intrerupta sau redusa.
ETIOLOGII
Predispozitia ereditara- transmiterea genetica a unei enzime inplicate
in metabolismul alcoolului.
Profesia- alcoolul il regasim mai frecvent in profesiile care impun o
munca mai dificila putin calificata, in profesiile ce implica un contact cu
publicul.
Tipuri de personalitate- hiperemotivii, persoane cu compexe de
inferioritate si cu instabilitate emotionala, imaturi afectivi, nesiguri etc.
Alcoolismul de tip Alfa (faza prealcoolica
Se mai numeste alcoolismul psihologic,cazurile de dependenta pur
psihologica manifestata prin incredere in efectele alcoolului-individul il
foloseste inainte,in timpul sau dupa unele evenimente stresante . Este
un consum solitar si nu ajunge la dependenta fizica ci doar psihplogica ,
si e secundar unei patologii psihiatrice care e ignorata .Uneori nu se stie
ca e depresie sau nevroza ci doar o suparare care trebuie sa se
linisteasca , atunci se bea putin durerea se mai potoleste .Este foarte
raspindita si deseori este introducere catre alcoolismul grav, este un
solitar intim , frecvent feminin .
Alcoolismul de tip Beta
Cazuri de dependenta psihologica sau fizica, dar cu consum excesiv de
bauturi alcoolice, incadrabile colectivitatii respective. Indivizii prezinta
diferite complicatii secundare : polinevrita, gastrita, ciroza , hepatita C.,
datorita abuzurilor pot aparea complicatii secundare grave .
Alcoolismul de tip Gama ( etilism cronic
Cazuri de dependenta fizica fata de alcool (cu frecvente fenomene de
sevraj) si cu pierderea controlului asupra consumului de alcool (cand
incepe sa bea cel in cauza nu se mai opreste pina nu se imbata , dar
dupa aceea se poate abtine complet un timp )
Alcoolismul Gama sau etilismul cronic produce obisnuinta psihologica si
fizica in cadrul careia se pot produce accidente grave.
Alcoolismul de tip Delta
Se caracterizeaza prin betii prelungite ce favorizeaza degradarea
treptata al personalitatii, nu mai exista altceva important pentru individ
decat sa bea, alcoolul fiind unicul scop al existentei.
Poate duce pana la dependenta si este posibila aparitia psihozelor
alcoolice, dependenta fizica este foarte intensa , nepermitand
suprimarea consumului de alcool nici pentru una , doua zile .
Alcoolismul de tip Epsilon (Dipsomania)
Este un sindrom care se manifeasta periodic prin nevoia imperioasa de
a bea alcool, in plina stare de sanatate , bolnavul devine nelinistit,
deprimat, isi pierde pofta de mancare pentru ca intr o buna zi sa plece
brusc de acasa, sa intre intr-o carciuma si sa bea cantitati uneori
considerabile de alcool.
El duce dupa aceea o viata absolut normala, nu bea deloc alcool, pana
la un nou acces de dipsomanie.Datorita caracterului sau de impulsiune
multi autori nu considera dipsomania drept o forma clinica de
alcoomanie ci un sindrom in cadrul psihoyei maniaco- depresive,
psihopatiilor sau epilepsiei.
Intoxicatia alcoolica acuta sau betia este provocata de ingestia
ocazionala de bauturi alcoolice in cantitate mai mica sai mai mare,
tulburarile provocate de intoxicatie nu se instaleaza brusc ci treptat, si
sunt direct proportionle cu cantitatea de alcool ingerata si cu capacitatea
de rezistenta individuala la faptele toxice ale alcoolului.
Se caracterizeaza printr-o stare de excitatie de intensitate
hipomaniacala:
-euforie
-expansivitate
-logoree
-lipsa controlului de sine si a convenientelor
Poate urmao dispozitie depresiva cu oarecare agresivitate,este tabloul
clinic al ebrietatii.Intoxicatia alcoolica acuta se manifesta la randul sau,
sub doua forme:betia simpla si betia patologica.
Dipsomania consta intr-o necesitate imperioasa de a bea alcool, un
acces durand 7-15 zile cu o recadere periodica intre 6-12 luni sau 1-2
zile de betie la 10-20 zile interval in care dipsomanul poate ramane
abstinent. Apare mai frecvent la femei decat la barbati, accesul
dipsomanic debuteaza printr-o faza prodromala dominata de depresie,
irascibilitate, cefalee, inapetenta, tremuraturi de lupta impotriva apetentei
sale alcoolice recurgand in final la orice pentru asi procura bautura.
Urmeaza faza de ingerare ce aduce o eliberare pasagera a starii
tensionale traite de bolnav urmata de consumul ineu cantitatii
excesive(10 litri vin/zi) ce se finalizeaza printr o revenire la starea de
sanatate si de sobrietate anterioara,fara dezvoltarea unor elemente
productivepsihiatrice.
Manifestari clinice ale alcoolismului
In primul rand se observa faciesul care la alcoolicul cronic este
vultuos,cu venectazila nas si pometi sau facies palid cu conjunctivele
injectate,subicterice,halena alcoolica tipica,dizartrie,aspect de
imbatranire precocee,degete hipocratice.
Se noteza prezenta unor manifestari simpatotone: usoara neliniste
psihomotorie,transiratii abundente,diaree,tahicardie,hipertensinue
arteriala,anxietate,insomnii,cosmaruri,frecvent exista o simptomatologie
depresiva cu inapetenta uneori idei de suicid.Alteori tablou clinic este de
tip euforic,cu tendinta la minimalizare a tulburarilor sau se intalneste
iritabilitate accentuata,generatoare de conflicte, agresivitate.Anamneza
poate releva in antecedente tulburari de comportament evocatore pentru
tulburare de constiinta,tulburari de perceptie,halucinati propriu zise
auditive sau o criza generalizata la un individ fara antecedente comitiale.
Sindromul de abstinenta la alcool
Se caracterizeaza prin aparitia la un interval de cateva zile(2-3 zile)de la
reducerea sau incetarea consumului de alcool la un pacient care anterior
a abuzat de alcool,a unei simptomatologii ce include senzatia de
disconfort nedefinit,tremur fine distale ale
membrelor,pleoapelor,tremuraturile putand sa se accentueze pana la
adevarate mioclonii.Uneori tabloul clinic al abstinentei poate imbraca
forme severe de tipul deliriumului alcoolic subacut.
Tabloul clinic consta in :
-delir halucinator halucinatii vizuale zoopsice
-confuzia mentala genereaza agitatia
-agitatia are mai ales aspect akatisic,frecvent apar tulburari grave de
coordonare motori
-anxietate,idei de continut depresiv
-pacienti prezinta o baza larga de sustinere,mers dificil
-transpiratii abundente,diaree,varsaturi,tahicardie
Frecvent sindromul de abstinenta se complica si evolueaza de la forma
de delir subacut la cele de delirium tremens care poate persista timp de
cateva zile in cazuri rare chiar o saptamana.
Factorii de risc pentru instalarea dependentei de alcool
S-a constatat o incidenta crescuta in urmatoarele situatii:
-tatal alcoolic
-familii dezorganizate
-celibatul
-tulburari de personalitate
-medii defavorizate social
-lipsa de educatie
-tulburari anxioase,tulburari depresive.
DIAGNOSTIC

Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe:

-existenta unei stari de agitatie psihomotorie,insotita de confuzie mentala
cu sau fara halucinatii
- existenta stigmatelor alcoolismului cronic: facies vultuos, hiperemiat,
venectazii, tremuraturi, semne cutanate.
- date anamnestice de la apartinatori despre abuzul habitual de alcool si
eventualele tulburari comportamentuale

Diagnosticul diferential trebuie sa excluda

sindroame confuzionale acute febrile sau de alte origini
hemoragie meningeala
hematom subdural
intoxicatie cronica cu metale grele
alte activitatii (dependenta de droguri, benzodiazepine etc)
In cazul alcoolismului cronic confirmat trebuie sa excludem
betiile acute patologice
encefalopatia portala
encefalopatia Gayer-Wernicke
Afectiuni asociate alcoolismului
1.Depresia
Aproximativ 33% dintre alcoolici prezinta o tulburare afectiva asociata.
Simptomele depresive pot fi secundare consumului de alcool sau
consumul de alcool poate fi determinat de o depresie subiacenta.Din
istoric se poate determina care este cauza primara . Este necesar ca
pacientul sa fie dezintoxicat si sa nu consume alcool cel putin 6
saptamani pentru a se preciza diagnosticul.
Antidepresivele sunt utile pentru tratarea depresiei si pentru a preveni
revenirea la consumul de alcool in cazul anumitor pacienti.
2.Anxietatea
Aproximativ 25% dintre alcoolici prezinta o tulburare anxioasa asociata.
Anxietatea poate fi secundara sevrajului alcoolic sau consumul de alcool
poate fi rezultatul anxietatii.Anxietatea generalizata este o tulburare
asociata frecvent, iar daca este diagnosticata si tratata, poate reduce
nevoia de a bea a unor pacienti.
3. Boli mintale cronice
4. Tulburarea de personalitate de tip Borderline
Abuzul de alcool este frecvent asociat si creste semnificativ riscul de
suicid.
Tratamentul psihoterapeutic
Psihoterapia poate fi individuala sau de grup si consta in sustinerea
psihica a pacientului care are probleme cu consumul de alcool.
Terapia de grup este o metoda terapeutica des folosita avand rezultate
bune. Aproximativ 10 pacienti se intalnesc regulat impreuna cu unul sau
mai multi membri ai personalului. Scopul este de a-i face sa-si observe
propriile probleme oglindite in alti si sa gaseasca modalitati mai eficiente
de a le rezolva. Ei castiga incredere pe masura ce membri grupului se
straduesc impreuna sa-si reorganizeze viata fara alcool. Esre o metoda
de terapie a alcoolicilor anonimi.
Terapia de sustinere- daca nu exista disponibilitati pentru terapia de
grup, sau daca pacientul nu accepta, un terapeut sau un psiholog pot
oferi sprijin psihologic individual, scopul este de al ajuta pe pacient sa
faca fata problemelor din viata fara a apela la alcool.
Terapia comportamentala- in cadrul acestei terapii, pacientilor li se pot
arata casete video in care sunt filmati ei insusi in stare de ebrietate; pot fi
invatati sa bea fara sa dea paharul peste cap, li se pot arata cum sa
identifice impulsurile de a bea si cum sa gaseasca aste cai prin care sa
le raspunda.
Tratamentul sindroamelor de sevraj
In toate stadiile etilismului cronic dar mai ales in delirul alcoolic acut se
indica tranchilizante pentru a combate anxietatea si agitatia:
Meprobamat, Diazepam, Napoton, Hidroxizin.
Diazepam- este considerat un medicament de electie pentru tratarea
deliriumului tremens, doze de 20-50 mg/zi, daca medicamentul nu se
poate administra per os, se indica o fiola la 2-4 ore.
Meprobamat- in doze de 4-6 gr/zi, este preferat pentru efectul sedativ
rapid si pentru ca nu determina colaps.
Napoton- in doza de 15-40 mg/zi este preferat de uni, pentru ca nu
sedeaza excesiv, nu altereaza functia hepatica si nu induce convulsii.
Se recomanda multa prudenta in administrarea neurolecticelor
majore(Haloperidol, Clorpromazin)
Clropromazin-poate fi util pentru efctul sedativ major.
Haloperidol-se administreaza in toate starile confuzionale si cu agitatie
psihomotorie marcata.
Tratamentului i se asociaza vitamino terapie cu vitamine din grupul
B(B1.B6,B12), vitaminele Csi PP, de asemenea hepato protectoare,
tonicardiace, antibioticesi psihotone.
Esentiala este rehidratarea (perfuzabil sua pe os) in cadrul unui regim
hidrozaharat.
In tratamentul psihozei Korsacov si al encefalopatiei Gayet- Wernicke se
indica doze mari de vitamine B1si PP.
Halucinoza alcoolica impune administrarea de neuroleptice.
RUSU IULIA GEANINA AMGIII