REFERAT CIOCANASI IONUT

”Sistemul digestiv si digestia la om”.

A. Anatomia (alcătuirea) cavitătii bucale, a stomacului si a intestinului subtire;
Cavitatea bucală, constituie primul organ al tubului digestiv la formarea căreia se
disting formaţiuni osoase, cât şi moi. Reprezintă o regiune anatomică complexă
antrenată la: digestie, respiraţie, fonaţie, mimică, limbaj articulat. Cavitatea bucală se
deschide anterior prin orificiul bucal, iar posterior comunică cu faringele prin
vestibulul faringian
- în caviatea bucală se găsesc dinţii ( incisivi, canini, premolari şi molari), limba şi
glandele salivare care produc saliva; în salivă se găseşte o singură enzimă: amilaza
salivară;
- stomacul este o dilataţie a tubului digestiv aşezat în partea superioară stângă a
cavităţii abdominale sub diafragmă; areforma literei „ J ”, prezintă două curburi:

- marea curbură şi mica curbură; comunică cu esofagul prin orificiul cardia şi cu

intestinul subţire prin orificiul pilor; peretele muscular conţine fibre musculare
orientate longitudinal, circular şi oblic; mucoasa gastrică conţine glande gastrice ce
secretă sucul gastric (lichid limpede incolor care conţine: apă - 99%, enzime

- intestinul subţire: cel mai important şi cel mai lung segment al tubului digestiv,
formă tubulară, alcătuit din două porţiuni

- duodenul (25 - 30 cm, formă de potcoavă) şi intestinul liber (3 - 4 metri lungime, se

îndoaie formând cute-anse intestinale); peretele muscular – fibre musculare dispuse
longitudinal şi circular; mucoasa intestinală – mici proeminenţe – vilozităţi
intestinale

B. Explicarea digestiei bucale, a digestiei gastrice si intestinale (transformari

mecanice, chimice-sub actiunea enzimelor)

Digestia bucala consta in totalitatea transformarilor mecanice, fizice si chimice,

suferite de alimente in cavitatea bucala. Timpul scurt petrecut de alimente in
cavitatea bucala este suficient pentru prelucrarea lor prin masticatie, impregnare cu
saliva si actiunea enzimei din saliva.

Masticatia este un proces mecanic care consta in taierea, zdrobirea si maruntirea

alimentelor cu ajutorul muschilor masticatori, mandibulei, dintilor si limbii.

Ca urmare a transformarilor din cavitatea bucala, alimentele sunt omogenizate,

imbibate cu mucus si formeaza bolul alimentar.

Amilaza salivara (ptialina) este singura enzima a salivei, degradeaza amidonul

preparat pana la dextrine si maltoza. Descompunerea amidonului in zaharuri mai
simple incepe in cavitatea bucala si pana ajunge la stadiul de maltoza (in stomac)
trece prin stadii intermediare de dextrine. In urma tuturor transformarilor suferite de
alimente in cavitatea bucala se formeaza bolul alimentar.Prin miscarile limbii si ale
muschilor obrajilor, bolul alimentar este impins in fundul gurii si inghitit.

Deglutitia (inghitirea) consta in totalitatea proceselor prin care bolul alimentar,

format in cavitatea bucata, strabate faringele si esofagul ajungand in stomac.

Digestia gastrica
Digestia gastrica consta in totalitatea transformarilor suferite de catre alimente in
stomac; ea este rezultatul activitatii secretorii si motorii a stomacului.

Activitatea motorie motorie a musculaturii stomacului are rolul de a stoca temporar

alimentele ca urmare a relaxarii receptive, amestecarea alimentelor (motilitatea
gastrica) cu sucul gastric si in final evacuarea continutului gastric in duoden (dupa 1
- 2 ore).

Activitatea secretorie a stomacului se concretizeaza in secretia sucului gastric de

catre glandele gastrice din mucoasa gastrica.

Sucul gastric:
 este un lichid incolor cu un pH = 1 - 2,5;
 contine apa 99% si reziduu uscat 1% (substante minerale - HCl si substante
organice - mucus, enzime digestive);
 secretia este de aproximativ 2l/24 h.HCl
 asigura un pH optim pentru actiunea pepsinei;
 activeaza pepsinogenul inactiv;
 are actiune antimicrobiana.
Mucina (mucusul)
 este o glico-proteina cu rol in protectia mucoasei gastrice, atat mecanic, cat si
chimic, protejand stomacul de procesele de autodigestie.
Enzimele gastrice:
Pepsina
 este o enzima proteolitica;
 este secretata sub forma inactiva de pepsinogen (se activeaza in contact cu
HCl);
 are rolul de a initia digestia proteinelor (numai 20 - 30% din proteine vor fi
digerate in stomac, iar restul in intestinul subtire).
Labfermentul
 este secretat numai la sugari;
 are rolul de a coagula laptele, pregatindu-l pentru digestia ulterioara;
 sub actiunea lui si in prezenta Ca2+, cazeinogenul solubil din lapte se
transforma in paracazeinat de calciu, insolubil.
Lipaza gastrica
 este o enzima lipolitica cu activitate slaba;
 hidrolizeaza pana la glicerina si acizi grasi numai lipidele ingerate sub forma
de emulsie.
Gelatinaza
 hidrolizeaza gelatina.

Digestia intestinala
Digestia intestinala
consta in totalitatea transformarilor suferite de catre alimente la nivelul intestinului
subtire; ea este rezultatul activitatii secretorii si motorii al intestinului subtire.

Activitatea motorie
a musculaturii intestinului subtire are rolul de a amesteca alimentele cu sucurile
digestive (favorizand procesele de digestie) prin miscari segmentare si in final
evacuarea resturilor nedigerabile si neabsorbite in intestinul gros (dupa 3 - 5 ore) prin
miscari peristaltice.

Activitatea secretorie
consta in secretia bilei, sucului pancreatic si sucului intestinal.La nivelul intestinului
subtire, chimul gastric este supus actiunii combinate ale celor trei sucuri digestive.

Sucul pancreatic:
 este secretat de acinii glandulari din pancreasul exocrin;
 este un lichid incolor, inodor, alcalin cu un pH = 9 - 8,5
 se secreta zilnic aproximativ 1,2 - 1,5 l;
 contine substante minerale - Na+, K+ si bicarbonatul cu rol in neutralizarea
aciditatii chimului gastric;
 contine substante organice - enzime digestive.
Sucul intestinal
este produsul de secretie al glandelor din mucoasa duodenala; este un lichid bogat
in mucus si bicarbonat.Nu contine enzime, acestea sunt prezente la nivelul polului
apical (varf) al celulelor intestinale (enterocite).

Sucul biliar:
 este secretata permanent de hepatocite (500 - 700 ml/zi);
 in perioadele dintre mese se colecteaza si se concentreaza (prin absorbtia
apei) in colecist (vezicula biliara);
 este un lichid verde (bila colecistica) sau galben (bila hepatica), alcalin cu pH
= 7- 8, amar;
 contine 98% apa, electroliti, pigmenti biliverdina si bilirubina (produsi de
degradare ai hemoglobinei), saruri biliare, colesterol, lecitina;
  cea mai mare parte a sarurilor biliare se resoarbe, formand circuitul hepato-
entero-hepatic si doar o mica parte este degradata sub actiunea bacteriilor
intestinale;
 NU CONTINE NICIO ENZIMA DIGESTIVA.
Rolul sarurilor biliare
 sunt importante in digestia si absorbtia lipidelor deoarece le emulsioneaza si
le reduc tensiunea superficiala, facandu-le accesibile enzimelor lipolitice;
 formeaza cu lipidele micelii hidrosolubile care pot fi absorbite din intestin;
 stimuleaza motilitatea intestinala;
 au rol bacteriostatic.

C. Boli ale sistemului digestiv la om (gastrita, ulcer gastroduodenal, toxiinfecţii

alimentare, apendicita acută, hepatită virală
acută) – manifestări, cauze şi prevenire pentru fiecare afecțiune .

Gastrita este o inflamație a mucoasei stomacului

Cauze:  Iritatii produse de: -alcool; -tutun; -substante caustice.  Consumul de
alimente alterate  Supraincarcarea stomacului  Mancaruri fierbinti
Manifestari:  Apare brusc cu: -indispozitie; -greata; -regurgitari; -dureri gastrice; -
dureri de cap; -varsaturi.  Netratarea duce la cronicizare
PREVENIRE Evitarea unei alimentatii bogate in condimente iuti;
• Evitarea consumului de alimente: -prajite, -insuficient mestecate, -prea fierbinti sau
prea reci, -alterate •
Evitarea consumului abuziv de alcool; •
Evitarea tutunului; • Mancarea trebuie sa fie corect pregatita, frumos prezentata, sa
aiba miros placut; 5 3

Ulcerul gastro-duodenal este o întrerupere circumscrisă, unică sau multiplă, a

continuităţii peretelui gastric sau duodenal, însoţită de o reacţie fibroasă, începând
de la mucoasă şi putând penetra până la seroasă
Cauze:  Actiunea Coroziva a HCl  Prezenta la nivelul ulceratiilor a unor bacterii
(Helycobacter pylori) care, se pare ca: -ataca mucoasa stomacala; -sunt rezistente la
actiunea HCl; -ajung in stomac prin alimente nespalate si vizitate de muste.
Manifestari:  Leziune unica sau multipla in stomac sau duoden
PREVENIRE Evitarea unei alimentatii bogate in condimente iuti;
• Evitarea consumului de alimente: -prajite, -insuficient mestecate, -prea fierbinti sau
prea reci, -alterate •
Evitarea consumului abuziv de alcool; •
Evitarea tutunului; • Mancarea trebuie sa fie corect pregatita, frumos prezentata, sa
aiba miros placut; 5 3
Toxiinfectia alimentara este o afectiune datorata consumului de alimente sau
bauturi contaminate cu microorganisme patogene precum bacteriile, virusurile sau
parazitii.
Cauze:  Toxine prin consum de: -ciuperci neavizate; -oua de rata fara a fi fierte 10
minute; -lapte nefiert; -alimente alterate.
Manifestari:  diaree;  greata;  varsaturi;  dureri abdomiale;
PREVENIRE Evitarea unei alimentatii bogate in condimente iuti;
• Evitarea consumului de alimente: -prajite, -insuficient mestecate, -prea fierbinti sau
prea reci, -alterate •
Evitarea consumului abuziv de alcool; •
Evitarea tutunului; • Mancarea trebuie sa fie corect pregatita, frumos prezentata, sa
aiba miros placut; 5 3

Apendicita este un sindrom abdominal acut sau cronic determinat de inflamația

septică sau aseptică a apendicelui ileocecal. Procesul inflamator apendicular acut
debutează cu congestie și edem, și poate evolua până la gangrenă, cu perforație și
peritonită localizată sau generalizată, sau poate evolua spre cronicizare, după
remiterea sub tratament conservator a puseului acut, cu apariția de leziuni
degenerative în grosimea peretelui apendicular. Apendicita cronică poate să apară
fie prin cronicizarea unei apendicite acute, fie ca atare de la început.
Cauze: o inflamarea apendicelui vermiform
Manifestari: o dureri mari in partea dreapta a abdomenului; o greata; o varsaturi; o
temperatura ridicata.
PREVENIRE Evitarea unei alimentatii bogate in condimente iuti;
• Evitarea consumului de alimente: -prajite, -insuficient mestecate, -prea fierbinti sau
prea reci, -alterate •
Evitarea consumului abuziv de alcool; •
Evitarea tutunului; • Mancarea trebuie sa fie corect pregatita, frumos prezentata, sa
aiba miros placut; 5 3

Hepatita este o inflamatie a ficatului, care poate fi acuta sau cronica.

Hepatilele virale: -Hepatita virala a(hepatita epidemica) -Hepatita virala b -Hepatita
virala c  Hepatitele cronice -Hepatita cronica cu virus b -Hepatita cronica cu virus c 
Hepatitele toxice si medicamentoase: -Hepatita toxica -Hepatita alcoolica  Hepatita
autoimuna Hepatita este o inflamatie a ficatului, care poate fi acuta sau cronica.
Cauze: -virusuri hepatice
Manifestari:  tulburari digestive;  icter (culoarea in galben a pielii);  materii fecale
decolorate;  urina inchisa la culoare;  oboseala;  marirea volumului ficatului. 5•
PREVENIRE Evitarea unei alimentatii bogate in condimente iuti;
• Evitarea consumului de alimente: -prajite, -insuficient mestecate, -prea fierbinti sau
prea reci, -alterate •
Evitarea consumului abuziv de alcool; •
Evitarea tutunului; • Mancarea trebuie sa fie corect pregatita, frumos prezentata, sa
aiba miros placut;
CIOCANASI IONUT 5 3