Elemente de inginerie electrică Electrotehnică

1.3.10. Circuite electrice în curent alternativ trifazat

3.10.1. Sisteme de tensiuni trifazate
Un ansamblu de circuite în care acţionează trei t.e.m. alternative, de aceeaşi
frecvenţă, formează un sistem trifazat de circuite electrice, fiecare din aceste circuite
constituind fazele sistemului trifazat.
Fiecare fază a receptorului este caracterizată printr-o impedanţă. Dacă impedanţele
complexe ale celor trei faze sunt egale, spunem că receptorul (consumatorul) este
echilibrat, iar dacă impedanţele nu sunt egale receptorul este dezechilibrat.
Având în vedere că, în circuitele electrice trifazate, acţionează un sistem trifazat de
t.e.m. atunci rezultă un sistem trifazat de tensiuni la borne şi, respectiv, un sistem trifazat
de curenţi electrici.
Sistemul trifazat de tensiuni (curenţi) poate fi: simetric – atunci când cele trei
mărimi au aceeaşi amplitudine (sau valoare efectivă) şi sunt defazate între ele cu acelaşi
unghi 2 / 3 sau nesimetric atunci când cele trei mărimi au amplitudini diferite şi/sau au
unghiurile de defazaj dintre ele, diferite.

a. Sistemul de succesiune directă (secvență pozitivă)

Dacă succesiunea fazorilor care formează sistemul trifazat este în sens
trigonometric direct (fig. 1.78), atunci sistemul simetric tse numeşte sistem de succesiune
directă,(a se vedea și reprezentarea fazorială a mărimilor sinusoidale). Acest sistem admite
următoarea formă:

u1 (t )  2U sin t
 2 
u2 (t )  2U sin  t   (1.239)
 3 
 4 
u3 (t )  2U sin  t  ,
 3 

U3

2π/3
U1
2π/3
2π/3

U2
Fig. 1.78. Sistem de succesiune directă (secvență pozitivă).

b. Sistemul de succesiune inversă (secvență negativă)

Dacă succesiunea fazorilor care formează sistemul trifazat este în sens
trigonometric invers (fig. 1.79), sistemul simetric se numeşte sistem de succesiune inversă,
iar forma acestuia este:

3
Elemente de inginerie electrică Electrotehnică

u1 (t )  2U sin t
 2 
u2 (t )  2U sin  t   . (1.240)
 3 
 4 
u3 (t )  2U sin  t  
 3 
Aceste succesiuni ale sistemelor trifazate sub valabile şi pentru alte mărimi:
curenţi, fluxuri magnetice etc.
U2

2π/3
U1
2π/3
2π/3

U3
Fig. 1.79. Sistem de succesiune inversă (secvență negativă).
2
j
Dacă notăm cu a  e 3 , un număr complex având modulul egal cu unitatea iar
faza 2 / 3 , numit operator de rotaţie, cele două sisteme se scriu astfel:
Sistemul simetric direct (secvență pozitivă):
U 1  Ue j 0  U
 2
 j
U 2  Ue 3  U a ,
2
(1.241)
 4
U  Ue j 3  U a
 3
iar sistemul simetric invers (secvență negativă):
U 1  Ue j 0  U
 2
 j
 2
U  Ue 3 Ua
. (1.242)
 4
U  Ue j 3  U a 2
 3
În acest fel, un sistem poate fi reprezentat prin rotaţia vectorială a unui singur fazor
cu simetria impusă de definiţia sistemului.

1.3.10.2. Analiza circuitelor trifazate simetrice conectate în stea şi triunghi

Problema rezolvării circuitelor trifazate de curent alternativ se pune, de obicei, sub
următoarea forma: se dă sistemul de tensiuni trifazate - la bornele sursei de alimentare - şi
impedanţele fazelor receptorului trifazat şi se cer curenţii din reţea.
În circuitele trifazate se pot ivi mai multe cazuri particulare de reţele ce determină
forma curenţilor. Astfel, se întâlnesc următoarele reţele:
a) reţele alimentate cu tensiuni simetrice şi receptoare echilibrate (se obţin
curenţi simetrici);

4
Elemente de inginerie electrică Electrotehnică

b) reţele alimentate cu tensiuni simetrice şi receptoare dezechilibrate (se obţin

curenţi nesimetrici);
c) reţele alimentate cu tensiuni nesimetrice şi receptoare echilibrate (se obţin
curenţi nesimetrici);
d) reţele alimentate cu tensiuni nesimetrice şi receptoare dezechilibrate (se
obţin curenţi nesimetrici).
Pentru rezolvarea variantelor de circuite prezentate mai sus se utilizează două
metode:
 metoda directă (care se poate aplica în toate variantele de circuite, indiferent de
structura topologică sau sistemul tensiunilor de alimentare ale circuitului);
 metoda componentelor simetrice (care se aplică la rezolvarea reţelelor alimentate
de la sisteme trifazate nesimetrice de tensiuni).
Receptoare trifazate alimentate cu tensiuni simetrice
Sursele trifazate sau impedanţele trifazate pot fi sau nu legate galvanic (sau
electric) între ele (fig. 1.80).
Legarea galvanică se poate face în două moduri posibile de conectare: în stea (Y)
sau în triunghi (  ).
În practică, se utilizează sistemele trifazate legate care reduc numărul de
conductoare ale liniei de transport a energiei de la sursă la receptor (de la 6 conductoare în
varianta nelegată galvanic, la 3 sau 4 în cea legată).

EA ZA

EC ZC
EB ZB

Fig. 1.80. Sistem trifazat nelegat galvanic.

a. Receptoare echilibrate – conexiunea în stea (Y)

În fig. 1.81, este reprezentată conectarea în stea a sursei şi receptorului.
Conductoarele de linie se reduc la 3 plus conductorul nul sau neutru, care face legătura
între nulul sursei (O) şi nulul receptorului (O’).
A IA A’

UCA ZA UA UAB
EA
IO
O O’
EC ZC UB
EB IB
UC ZB
C C’
B IC B’

UBC
Fig. 1.81. Conexiunea stea.

5
Elemente de inginerie electrică Electrotehnică

În cazul sistemelor trifazate legate avem două feluri de mărimi: de fază şi de linie.
Astfel în cazul de faţă avem următoarele mărimi:
 U A , U B, U C - tensiuni de fază;
 U AB , U BC, U CA - tensiuni de linie (între faze);
 I A , I B, I C - curenţii de linie care, la conexiunea stea, corespund cu cei de
fază.
Deci, în cazul conexiunii stea, curetul de linie este identic cu cel de fază:
Il  If , (1.243)
iar pentru tensiuni se pot scrie:
π
j
UAB  UA  UB  U(1 a )  U 3e .
2 6 (1.244)
Cum sursa este simetrică U AB  U BC,  UCA  U1  şi receptorul echilibrat
( ZA  ZB  ZC respectiv U A  U B  UC  Uf ) se obţine între valorile efective ale
tensiunilor relaţia:
U l  3Uf . (1.245)
Deci, tensiunile de linie la legarea în stea au valorile efective de 3 ori mai mari şi
defazate cu π/6, înaintea lui U.
b. Receptoare echilibrate - conexiunea în triunghi ()
În fig. 1.82 este reprezentată conexiunea în triunghi a sursei şi receptorului.
Conductoarele liniei de transport a energiei se reduc în acest caz la trei.

A IA A’
EB UAB ZA
ICA
B IB B’ IAB
EA ZB UCA

EC IBC
UBC ZC
IC
C C’
Fig. 1.82. Conexiunea triunghi.

Se observă, în acest caz, că între mărimile de fază şi de linie ale tensiunilor există
relaţia:
Ul U f (1.246)
,
Pentru a determina relaţia dintre curenţi, se scrie teorema I a lui Kirchhoff în unul
din nodurile receptorului, de exemplu în A’:

j
IA  IAB  ICA  If 3e , 6 (1.247)
Cum sursa este simetrică (IA=IB=IC=Il) şi receptorul echilibrat (IAB=IBC=ICA=If) se
obţin între valorile efective ale curenţilor, relaţia:
Il  3If , (1.248)
Deci, curenţii de linie, la legătura în triunghi, sunt de 3 ori mai mari şi defazaţi
cu π/6 în urma lui IAB .

6
Elemente de inginerie electrică Electrotehnică

1.3.10.3. Puteri în reţele trifazate simetrice şi echilibrate

Deoarece în acest caz valorile efective ale curenţilor şi tensiunilor pe fiecare fază
sunt egale, cele trei puteri se pot scrie:
P  3Uf If cos  , (1.249a)
Q  3Uf If sin  , (1.249b)
S  3Uf If . (1.249c)
Utilizând pentru exprimarea puterilor mărimile de linie se obţin relaţiile:
P  3U l Il cos  , (1.250a)
Q  3U l Il cos  , (1.250b)
S  3UlIl . (1.250c)
valabile atât în cazul receptorului conectat în stea cât și ale celui conectat în triunghi.