La revedere, ton. Atât de mult, cod.

Bună, pangasius și
varec!

Acestea sunt fructele de mare - și organismele marine -

pe care probabil că le vom mânca în viitor.

(Creveți, nu vă faceți griji. Veți fi întotdeauna numărul

1 al nostru.)

În același timp, în care resursele oceanice își ating

limitele din cauza schimbărilor climatice, a poluării și a
pescuitului excesiv, cererea consumatorilor de fructe
de mare crește. Pentru a reconcilia aceste tendințe
opuse, nu trebuie doar să schimbăm speciile de pești pe
care le mâncăm, ci și modul în care gestionăm
alimentele capturate în sălbatice și de crescătorie din
mare.

Așa spune Paul Greenberg, un expert în industria

pescuitului și autorul a două cărți despre viitorul
oceanelor, „Four Fish” și „American Catch”.
Pescuitul și acvacultura tradiționale, un termen pentru
reproducerea și recoltarea peștilor în ocean sau în alte
corpuri de apă, sunt construite în jurul peștilor răpitori
mari, cum ar fi tonul și somonul.

Greenberg, un coleg la Blue Ocean Institute, spune că

trebuie să ne reorganizăm „piramida fructelor de mare”
pentru a promova filtrele de hrănire, cum ar fi algele
marine și crustaceele, care sunt ușor de recoltat, cresc
rapid și ajută la curățarea oceanului prin aspirare.
poluanți nocivi.

Greenberg prezice că în 20 de ani o varietate maro de

alge marine numită kelp se va clasa printre primele 10
cele mai consumate fructe de mare din America. „Dacă
aș putea cumpăra futures pe alge, aș face-o”, spune el.

Anumite specii de pește alb care sunt mai bine adaptate

pentru mediile de acvacultură, cum ar fi tilapia și
pangasius, vor doborî tonul și somonul pe listă, mai
ales pe măsură ce acești pești devin mai scumpi pe
măsură ce stocurile de stoc.
Greenberg, un coleg la Blue Ocean Institute, spune că
trebuie să ne reorganizăm „piramida fructelor de mare”
pentru a promova filtrele de hrănire, cum ar fi algele
marine și crustaceele, care sunt ușor de recoltat, cresc
rapid și ajută la curățarea oceanului prin aspirare.
poluanți nocivi.

Greenberg prezice că în 20 de ani o varietate maro de

alge marine numită kelp se va clasa printre primele 10
cele mai consumate fructe de mare din America. „Dacă
aș putea cumpăra futures pe alge, aș face-o”, spune el.

Anumite specii de pește alb care sunt mai bine adaptate

pentru mediile de acvacultură, cum ar fi tilapia și
pangasius, vor doborî tonul și somonul pe listă, mai
ales pe măsură ce acești pești devin mai scumpi pe
măsură ce stocurile de stoc.

Piramida alimentară reprezintă echilibrul, varietatea și moderația cu care

este necesar să consumăm alimentele. Ea pune accent pe consumul
cerealelor, legumelor și fructelor ca fundament al alimentației și al
menținerii sănătății. Aceste alimente stau la baza dietelor sănătoase,
având un conținut scăzut în grăsimi saturate, colesterol, zahăr și sodiu.
Notabil este și faptul ca acestea pot reduce riscul de apariție a bolilor
cronice (diabet zaharat, boală coronariană, cancer, etc).Alimentele de la
baza piramidei trebuie acompaniate de alimente bogate în proteine (lapte,
brânză, carne și produse din carne cu un conținut scăzut în grăsimi),
reprezentate grafic în al treilea nivel al piramidei. În ultima perioadă se
pune accent pe consumul cărnurilor albe în defavoarea celor roșii (care
tind să urce în partea superioară a piramidei). Vârful piramidei este
reprezentat de grăsimi și de produse zaharoase și nu are atașate
recomandări în ceea ce privește numărul de porții, ci doar mențiunea de a
fi consumate rar și în cantități mici. Grăsimile saturate sunt de evitat și
este suficientă consumarea unei cantități moderate de sare și produse
zaharoase. Alcoolul, dacă este consumat, trebuie sa se rezume la cantități
mici.

Ce presupune o alimentație sănătoasă

 Mănâncă cel mai mult – cereale (40%)

 Mănâncă mai mult – legume și fructe (35%)
 Mănâncă moderat – carne, pește, ouă și alternative (inclusiv
fasole uscată), lapte și alternative
 Mănâncă mai puțin – grăsime / ulei, sare și zahăr
 Beți în cantitate suficientă de lichid (inclusiv apă, ceai, supă
clară, etc) în fiecare zi