MAX WEBER

Etica protestantă
şiăspiritulăcapitalismului
TraducereădeăAlexandruăDiaconoviciăPrefa ădeăprof.ădr.ăIoanăMih ilescu

IWCITATU5
Copyright © 2003 Editura INCITAÎUS (S-C LibromăAntetăS.R.L.,ăBucureşti)ăpentruăprezentaăversiuneăromâneasc .ăToate
drepturileărezervate.ăPrefa aăesteăpublicat ăprinăamabilitateaăautorului,ăreluândăpostfa aădinăedi iaăHumanitas,ă1993.ăe-mail:
incitatus_publishing@gmx.net
Titlul original: Die protestantische Ethik und der Geist des Kapitalismus
Textul corespunde versiunii din
Gesammelte Aufsătze zur Religionssoziologie, 1920
Redactor:ăAndreeaăN staseăTehnoredactor:ăAurelianăArdeleanuăCoperta:ăIonăN stase
ISBN 973-86575-0-4
PROTESTANTISMăŞIăCAPITALISM
Deşiăauătrecutăpesteă80ădeăaniădeălaămoarteaăsa,ăMaxăWeberăesteăconsiderat unul dintre marii gânditori
contemporani,ăuniiăexege iăneezitândăs -1ăpriveasc ădreptăcelămaiămareăsociologăalătuturorătimpurilor.ă
{pontemporarteitatea lui Weber nuădecurgeănumaiădinăfaptulăc ăesteăcelămaiăcitatăsociolog,ăci,ăînă
primul rând, din actualitateaăanalizelorăsaleăşiădinăpermanentaăreconsiderareăaăcontribu iilorăsaleă
metodologiceăşiăepistemologice.ăAăcreatăoăoper ăimpresionant ,ăcareăînăRomâniaăultimelorădeceniiăaă
fostăcunoscut ădoarădeăunănum rărestrânsădeăspecialişti.ăLaăacestăfaptăauăcontribuitădou ăsitua ii.ăMaiă
întâi,ăoălimitareădeăordinăeditorial:ăabsen aătraducerilorăînălimbaăromân ăaăprincipalelorăopereăaleă
sociologului german. în al doilea rând, o limitare de ordin ideologic: Weber ajost considerat unul;
dintre principalii adversari teore jcj_§ijdeologiciăaiăluiăKarlăMarx.ăInăconsecin ,ăoperaăsaătrebuiaă
inut ădeparteă■de~~ceTpeăc feTarăfiăpututăinfluen a.
Deălaăapari iaăei,ăEtica protestantă şi spiritul capitalismului a provocat aprinse controverse care nu au
încetatăniciăast zi.ă, Controverseădeăordinăistoric,ăînăprimulărând,ădarăşiădeăordinăactualăprinăpunereaăînă
corela ieăaădou ăcategoriiămariădeăfapte:ăreligiaăşiădezvoltareaăeconomic .
Capitalismul,ăcaătipădeăorganizareăeconomic ,ăaăcondusălaăoădezvoltareăf r ăprecedentăaăsociet ilor,ă
ajungândăs ăfieăconsideratălaănivelulăsim uluiăcomun,ăcâtăşiăalăunorăconcep iiăideologice,ădreptăsinguraă
caleăra ional ădeădezvoltareămodern .
4
Prefa
Capitalismul a ap rutăîntr-oăanumit ăparteăaălumiiă- Europaăoccidental ă- şiăs-a extins treptat, ajungând
unăsistemădeăorganizareăeconomic ădeăcuprindereămondial /ăCumăseăexplic ăfaptul.c ăelăaăap rutăîntr-o
anumit ăzon ,ăc '-'âăreuşitădoarăînăanumiteăsociet i,ăiarăînăalteleănu?]ăAcesteaăsuntăîntreb rileă
principaleălaăcareăWeberăofer ăunăr spunsăînălucrareaăsa.
R spunsurileădate_deăWeberăauădobândităînăultimiiăaniăoăactualitateăneb nuit /ă rileăfosteăsocialisteă
suntăînăprezentăînăfa aăunorănoiăop iuniăînăceeaăceăpriveşte modelele de dezvoltare. Dintre aceste
modele,ăcapitalismulăesteăprivitădreptăunaădintreăceleămaiăsigureăposibilit i.ăVaăreuşiăîns ăcapitalismulă
înă rileăest-europene,ălaăfelădeăbineăcumăaăreuşităînăEuropaădeăvest,ăînăStateleăUniteăale'Americii,ă
Canada, Australia,ăJaponiaăsauăînăalteă riăcuprinseăînăcategoriaăcelorăputernicădezvoltate?
Pentruăaăputeaădaăunăr spunsăcredibilălaăaceast ăîntrebare,ăcunoaştereaăanalizeiăistoriceăpeăcareăWeberăoă
faceăgenezeiăcapitalismuluiăesteădeosebitădeăutil .ăNuănumaiăpentruăspecialiştiiăînădomeniulăştiin eloră
socialeăşiăpolitice,ădarăşiăpentruăceiăcareăseă'ăocup ădeăelaborareaăpoliticilorăeconomiceăşiăsociale.
Paradigmaăapari ieiăcapitalismuluiăşiăaădezvolt riiăeconomiceăşiăsocialeăînăgeneralăelaborat ădeăKarlă
Marx continu ăs ăfieăfoarteăprezent ăînăgândireaăşiăac iunileăoamenilorăpoliticiădinăfosteleă riă
socialiste.ăPentruăaăputeaăfiăîn eleas ădeăunănum răcâtămaiămareădeăoameni,ăaceast ăparadigm ăaăfostă
simplificat ăpân ălaăgrotesc.ăDezvoltareaăeconomic ăşiăsocial ă(înăspe ăceaădeătipăcapitalist)ăaăfostă
posibil ădatorit ădezvolt riiăfor elorăproductiveă(inova iileătehnice,ăcreştereaăcalific riiăfor eiădeămunc ,ă
perfec ion rileăînăorganizareaăproduc iei)ăcare,ălaărândulăei,ăaădeterminatăperfec ionareaărela iilorădeă
produc ieăşiădezvoltareaăuneiăanumiteăsuprastructuriăideologiceăşiăinstitu ionale.ăSchematizândăfoarteă
multăparadigmaămarxist ,ădezvoltareaăeconomic ăşiăsocial ăarăfiăposibil ădac ăs-arăasiguraăoăbaz ă
tehnic ămodern ,ăunăvolumăsuficientădeămareădeăcapital,ăoăfor ădeămunc ăcalificat ăşiăcompeten eleă
managerialeănecesare.ăînărest,ănuăarămaiăfiădecâtăoăproblem ădeătimp.ăOameniiăarătrebuiădoarăs ăaştepteă
binefacerileăuneiădezvolt riăsigure.
Protestantism şi capitalism 5
Evolu iaădinăultimeleădeceniiăaămultoră riădinăAfrica,ăAmericaăLatin ăşiăAsiaădovedeşteăc ăaceast ă
schem ădeăgândireăşiădeăac iuneăsocial ăaăcondusăînăpu ineăcazuriălaărezultateleăscontate.ăAnaliştiiă
acestorăsitua iiăauăfostănedumeri iădeăfaptulăc ămodelul de dezvoltare capitalist care a condus la
rezultateăatâtădeăbuneăînăregiunileăînăcareăaăap rutănuăaădusălaărezultateăsimilareăşiăînăalteăzone.ă
Concluziaăaăfostăc ăînădezvoltareaăcapitalismuluiăintervinămultămaiămul iăfactoriădecâtăsuntăavu iăînă
vedere înăparadigmaămarxist .ăPentruăaăîn elegeărolulăacestorăfactori,ăanalizaălucr riiăluiăWeberăEtica
protestantă şi spiritul capitalismului redevineăfoarteăutil ăşiăactual .
Capitalismulăaăap rutăîntr-oăzon ăgeografic ăînăcareăini ialănuăseăîntruneauăcompletăprecondi iileă
stabiliteăînăparadigmaămarxist .ăInov rileătehnologiceădinăAsiaădeăsud-estănuăauăcondusălaăschimb riă
importanteăînădomeniulăeconomicăşiăsocial.ăUneleădintreăacesteăinova iiăauăfostăpreluateădeăEuropaă
occidental ăşiăutilizateăînăformeănoiădeăorganizareăeconomic ,ăînătimpăceăzoneleăînăcareăeleăauăfostă
produseăauăr masăvremeăîndelungat ăneschimbateăînăstructurileălorăeconomiceăşiăsociale.
Dinăpunctulădeăvedereăalădisponibilit ilorăînăcapital,ăalteăzoneădinăEuropaă(Spania,ăPortugaliaăşi,ă
par ial,ăFran a)ăerauăîntr-oăsitua ieămultămaiăavantajoas .ăCeaămaiămareăparteăaăauruluiăşiăargintuluiă
careăproveneaădinăLumeaăNou ănuăf ceaădecâtăs ătranzitezeăprinămetropoleleăspaniol ăşiăportughez .ă
rileădeăJosăcareăerauăînăaceaăvremeăcoloniiăspanioleăbeneficiauămaiămultădeăbog iileăLumiiăNoi.ă
AfluxulădeăcapitalăaădeterminatăînăSpaniaăchiarăunăanumitădeclinăalăproduc ieiăinterne.ăS-au extins
aspira iileănobiliareăşi.ădecurgândădinăaceasta,ădorin aădeăaănuămaiămunci.ăSpaniaăaăfostănevoit ăs ă
pl teasc ăsumeătotămaiămariăpentruăimporturileădeăproduseănecesareăconsumuluiăalimentarăşiădeă
produseămanufacturate.ă rileăprecatolice,ădeşiădispuneauădeăcapitaluriăimportanteăşiădeăuneleădintreă
celeămaiăavansateătehnologiiăaleăvremii,ăauăcunoscutăoădezvoltareăcapitalist ărelativ târzie. Pentru ca
noulăsistemădeăorganizareăeconomic ădeătipăcapitalistăs ăpoat ăs ăapar ăşiăs ăseăextind ăauăfostănecesareă
combinareaămaiămultorăfactoriăşiămanifestareaăunoraăcareănuăse
6
Prefa
reg sescăînăcelelalteăzoneăaleălumii.ăAcestăfactorădeosebităesteăidentificatădeăWeberăînăcorela iaădintreă
eticaăreligioas ăşiăcomportamenteleăeconomice.
Inăconcep iaălui^Weber,ăcomportamenteleăeconomiceăauăunăcon inutăeticăintrinsec. Pentru omul
modern,ămuncaăesteăoădatorie,ăunăsemnădeăvirtuteăşiăoăsurs ădeăsatisfac ieăpersonal ă-aceasta este o
tr s tur ăaă„omuluiăcapitalistămodern'',ădarăeaăareăoăorigineătranscendental ăşiăoăsemnifica ieăreligioas ă
evident ăpeăcareăsociologulăgermanăîşiăpropuneăs ăoăreliefeze.
„Spiritulăcapitalismului"ălaăWeberăareăoăsemnifica ieăcareăcontrasteaz ăcuăunăaltătipădeăactivitateăpeă
careăelăîlădesemneaz ăcaăfiindă„tradi ional".ăComportamentulătradi ionalăesteăevidentăatunciăcândă
muncitoriiăprefer ămunc maiăpu in ăînălocădeăbaniămaiămul i,ăcândăînăoreleădeămunc ăurm rescă
maximumădeăconfortăşiăminimumădeăefort,ăcândăseădovedescăincapabiliăs ăseăadaptezeălaănoileămetodeă
deămunc .ăElăseămanifest ăatunciăcândăîntreprinz toriiăseăconcentreaz ăpeăoăgam ădiversificat ădeă
produseăşiănuăpeăproduc iaădeăcalitateăstandardizat ,ăcândăritmulămunciiălorăesteăinegal,ăcândăseă
mul umescăcuăvenituriăcareăpermităoăvia ăconfortabil ăşiăcândărela iileălorăcuălucr torii,ănegustoriiăşiă
concuren iiăsuntămaiăcurândăpersonaleăşiădirecte.ăAlteătr s turiăaleăspirituluiătradi ionalăsuntăzgârceniaă
şiălipsaădeăscrupuleăînăorganizareaăafacerilor.
Treptat,ăacestă„spiritătradi ional"ăaăcedatăloculăunuiănouăspirităorientatădup ăanumiteăprincipiiămorale.ă
Chiarădac ăelăseămaiăpractic ,ăaşaăcumăaăfostăcazulălaăsfârşitulăEvuluiăMediuătârziu,ăaăînceputăs ăfieă
disimulat,ătoleran aăpublic ăfa ădeăelădiminuându-se mult.
Deosebirileădintreăceleădou ătipuriădeăcomportamenteăseăpotăobservaăşiăînămodulăînăcareăîntreprinz toriiă
urm rescăcâştigul.ăÎntreprinz torulătradi ionalădobândeşteăcâştigulăprinăcam t ăşiăcircula iaăbanilor,ă
prinăparticipareaălaăfinan areaăunorătranzac iiăpoliticeăcumăarăfiărevolu iile,ăr zboaiele,ăconfrunt rileă
întreăgrup riăpolitice,ăprinăexploatareaăcolonial ăsauăfiscal ,ăprinăutilizareaăfor eiădeămunc ăaservite,ă
prinăcomer ulămonopolistăcuăcoloniileăsauăprinăutilizareaăaădiferiteămetodeădeăimpozitare.ăCâştigurileă
realizateădinăacestăcomportamentădepindeauăfoarteămultădeăfluctua iileăpolitice.
Protestantism şi capitalism 7
înăcontrastăcuăacestăcomportament,ăcapitalismulăurm reşteăcâştigulăînămodăra ional,ăprină
comercializareaăcontinu ăpeăoăpia ăliber ,ădarădominat ădeăreguliăşiălegi,ăprinădezvoltareaădeă
întreprinderi productive care folosescăconturileăcontabile,ăprinăopera iileăfinanciare,ăprinătranzac iileă
speculativeăcuăbunuriăstandardizate,ăprinăadministrareaăpermanent ăaăorganismelorăpolitice,ăprină
dezvoltareaăîntreprinderilorăorientateăînăfunc ieădeăob inereaăprofituluiăpeătermen lung.
Capitalismulăesteăoăorganizareăeconomic ădeătipăra ionalăcareăcuprindeăîntreprinderiăbazateăpeă
investi iileăpeătermenălung,ăpeălibertateaăjuridic ăaăfor eiădeămunc ,ăpeădiviziuneaăplanificat ăaămunciiă
înăcadrulăîntreprinderiiăşiăpeăalocareaăfactorilorădeăproduc ieăînăfunc ieădeăcerin eleăpie ei.
Consideratălaănivelulăcomportamentuluiăindividual,ăspiritulăcapitalistănuăesteăoăinven ieăabsolut ăaă
epociiămoderneăşiăaăuneiăanumiteăzoneăgeografice.ăîntotdeaunaăauăexistatăîntreprinz toriăcareăşi-au
condus înămodăsistematicăafacerile,ăcareăauămuncitămaiămultăşiămaiăgreuădecâtăoricareădintreălucr toriiă
lor,ăcareăauăavutăunăconsumămodestăşiăşi-au folosit economiile pentru a le investi. în perioadele
premoderne,ăaceştiaăauăconstituităîns ăcazuriăizolateăşiănuăauăpututăimpuneăoănou ăordineăeconomic .ă
Pentruăcaănoulăcomportamentăs ăseăgeneralizezeăînăîntreagaăsocietate,ăaăfostănecesarăcaăelăs -şiăaib ă
origineaănuăînăcomportamenteleăindividuale,ăciăînăcevaăcomunătuturorămembrilorăuneiăsociet i,ăcevaă
careăs ăfieăacceptatăcaădeălaăsineăîn eles.ăAcestăcevaăcomunămajorit iiămembrilorăuneiăsociet iăesteă
identificatădeăc treăWeberăînăeticaăprotestantismului.
în secolul al XVI-lea, în vestul Europei s-auăînregistrat,ăpeădeăoăparte,ăoăintensificareăaăactivit iiă
economiceăşiăcomerciale,ăiar,ăpeădeăalt ăparte,ăoăintensificareăaăactivit ilorăreligioaseăprinăReform .ă
Aceast ăsitua ieăesteăaparentăparadoxal ,ăîntrucâtăintensificareaăactivit iiăreligioaseăşiăintensificareaă
activit iiăeconomiceăsunt,ăînămodăobişnuit,ăincompatibile.ăExperien eleămultorăsociet iăprobeaz ăc ă
intensificareaăactivit iiăreligioaseăesteăînso it ădeăoădiminuareăaăpreocup rilorăpentruăaspecteleălaice,ă
iarăintensificareaăactivit ilorăeconomiceăesteăînso it ădeăo
8 Prefa
sc dereăaăpietismuluiăsauăchiarăindiferen ăreligioas .ăSociet ileăcareăauăîmbr işatăprotestantismulăauă
f cutăîns ăexcep ieădeălaăacesteăregularit iăistorice.
Pentruăaăexplicaăaceast ăexcep ie,ăWeberăprocedeaz ălaăoăanaliz ăcomparativ ăaădoctrinelorăteologiceă
dominanteăînăperioadaăcapitalismuluiătimpuriu.ăAceast ăanaliz ăîlăconduceălaăconcluziaăexisten eiăunoră
puterniceăleg turiăîntreămodeleleăcomportamentale,ăconcepteleăeticiiăseculareăşiădoctrineleăreligioase
aleăprotestantismului.ăDeăaiciănuătrebuieăs ătragemăconcluziaăc ăp rin iiăReformeiăauăurm rităînămodă
deliberatăpromovareaă„spirituluiăcapitalismului".ăWeberăafirm ădoarăc ădoctrineleăprotestanteăcon inăînă
modăimplicităîncuraj riăaleănouluiătipădeăcomportament economic, cum este cazul, în special, cu
doctrinaăpredestin rii.
Subăacestăaspect,ă^protestantismulăaămarcatăoădiferen iereăevident ăînăraportăcuăcatolicismul.ăînă
doctrinaăcatolic ă(şiăînăceaăortodox ),ăDumnezeuăesteăbunăşiăîndur tor.ăFaptulăde a fi ales sau damnat
depindeăînămareăm sur ădeăcomportamentulăindivizilor,ădeăgradulăînăcareăaceştiaărespect ăporuncileă
divine.ăNiciodat ănuăesteăpreaătârziuăpentruăaăintraăînăgra iaădivin .ăChiarăşiăceleămaiăcumpliteăp cateă
potăfiăiertate,ăcuăcondi iaăcaăp c tosulăs -şiărecunoasc ăgreşelileăşiăs ăseăconduc ăînăcontinuareădup ă
preceptele divine.
Protestantismulăinduceăoăconcep ieănou ăasupraăpredestin rii.ăFaptulădeăaăfiăalesăsauădamnatăesteă
stabilitădeăDumnezeuădeălaăînceputurileătimpurilorăşiăpentruătotdeauna.ăOmulănuăpoateăştiădac ăaăfostă
alesăsauădamnat,ăpentruăc ăoăasemeneaăştiin ăarăînsemnaăcaăelăs ăpoat ăp trundeămistereleădivineăşiăs -
şiăpoat ănegociaădestinulăcuăDumnezeu.ăînăceleădinăurm ,ăaceastaăarăînsemnaăoăneîn elegereăaă
atotputernicieiăşiăatotştiin eiăluiăDumnezeu.ăStareaădeăgra ieăsauădeădamnareăesteăhot rât ădeăoăputereă
absolut ăşiănuădepindeădeăceeaăceăfaceăomul.
Doctrinaăprotestant ăaăpredestin riiăproduce,ăpentruăînceput,ăoăstareădeăinconfortăpsihic.ăîntrucâtănuămaiă
poate coopera cu Dumnezeuălaăf urireaăpropriuluiădestinăşiăniciănu-iăpoateăp trundeămisterele,ă
individulătr ieşteăoăstareădramatic ,ădeăpermanent
Protestantism şi capitalism
9
incertitudine.ăDoctrinaăpredestin riiăelaborat ădeăCalvină(1509-1564)ăofer ăunăr spunsălaăaceast ă
nelinişte.
Conformăacesteiădoctrine,ăceeaăceăştimăesteădoarăfaptulăc ăuniiăoameniăsuntăaleşi,ăiarăal iiăsuntădamna i.ă
CumăaăluatăDumnezeuăaceast ădecizieănuăştimăşiăniciănuăputemăaplicaăprincipiileăjusti ieiăp mânteştiălaă
hot rârileădivineăpentruăc ăamădaădovad ădeălips ădeăcredin .ăînăfa aăacesteiădeciziiăimplacabile,ăomulă
devine neputincios. Biserica, preotul, sacramentele nu-1ăpotăajuta.ăNiciăDumnezeuăînsuşiănu-1 poate
ajutaăpentruăc ăarăînsemnaăc ăaăgreşităînădeciziileăsaleăoriginare.ăSolu iaăoferit ădeăCalvin este ca omul
s ăseăcomporteăcaăşiăcumăarăfiăalesăşiăs ăresping ăoriceăîndoial ăcaăpeăoătenta ieăaădiavolului.ăPentruăa-şiă
dep şiăîndoielileăşiăaăseăconvingeăc ăseănum r ăprintreăceiăaleşi,ăomulătrebuieăs ălucrezeăînăpermanen ă
în slujba lui Dumnezeu şiăs ăseăcomporteăcaăunăales.ăînăabsen aăoric ruiămijlocămagicădeăaăatingeăstareaă
deăgra ie,ăomulănuăareăalt ăsolu ieădecâtădeăaăduceăoăvia ăascetic .ăTocmaiăînăacestăcomandamentăală
eticiiăprotestanteăesteăidentificat ădeăc treăWeberăleg turaădintreăcalvinismăşiă„spiritulăcapitalismului".
Doctrinaăpredestin riiăşiăalteădoctrineăteologiceăconexeăîncurajeaz ăvia aăactiv ,ămunca. 1 Doctrina
puritan ăargumenteaz ăcredincioşilorăfaptulăc ămuncaăesteăsinguraăap rareăîmpotrivaătenta iilor,ăaă
îndoielilor. Credinciosulătrebuieăs ăfoloseasc ăfiecareăclip ădinăvia aăsaăpentruăaăserviăgloriaăluiă
Dumnezeuăşiăpentruăaădobândiăîncredereaăasupraă„alegerii"ăsale.ăAăfolosiăvia aăînăconversa iiăinutile,ăînă
petreceri de societate, dormind mai mult decât este necesar pentru men inereaăs n t ii,ăchiarăşiăînă
rug ciuniăesteăr uăpentruăc ăomulăseăsustrageăastfelădeălaăoăvia ăactiv ăcareăesteăsinguraăconform ăcuă
cerin eleăluiăDumnezeu.ăMuncaăperpetu ăesteămodulădeăvia ăporuncitădeăDumnezeuăc ruiaăfiecareăomă
trebuieăs ăiăseăconformeze.ăUtilitateaămunciiăesteăjudecat ădup ărezultateleăbuneăob inute,ăcareălaă
rândulălorăreprezint ăsemneăaleăgra ieiădivine.ăProfitulăşiăbun stareaăsuntăcondamnabileănumaiădac ăeleă
conducălaălenevieăşiădel sare.ăDimpotriv ,ădac ăsuntărezultatulăîndepliniriiăobliga iilor,ăeleăsuntădeă
apreciat ca daruri ale lui Dumnezeu pe care omul nu le poate refuza. Atâta timp cât
10
Prefa
Protestantism şi capitalism
II
esteărezultatulăunuiăefortăpermanent,ădobândireaădeăcâştiguriăesteăoăobliga ie,ăoădatorieăpentruă
întreprinz tor.
Doctrinaăpuritan ăseăopune,ădeăasemenea,ăsl biciunilorăemo ionaleăînăvia aăpersonal .ăExagerareaă
rela iilorăemo ionaleădintreăoameniăîiăplaseaz ăînăpericolulădeăaăseăl saăprad ăidolatriei.ăOriceăcheltuial ă
esteăsuspect ădinăpunctădeăvedere moral dac ăeaăserveşteăpl cerilor,ăpentruăc ăomulăesteădoarăună
servitorăcareătrebuieăs ădeaăsocoteal ăpentruătoateăbunurileăpeăcareăDumnezeuăle-aăpusălaădispozi iaăsa.
Muncaădesf şurat ăconformăcomandamentelorăluiăDumnezeuăesteăsingurulămijlocădeăaăob ineă
certitudineaăasupraăgra ieiădivine.ăComportamenteleăîntreprinz torilorăprotestan iădinăsecoleleăalăXVI-
leaăşiăalăXVII-lea sunt o reflectare a acestui principiu etic dedus din doctrinele religioase. Munca
permanent ,ăpietatea,ăsimplitateaăşiăautocontrolulăînătoateăac iunileăsuntătr s turiăcareăseăgeneralizeaz ă
rapidăpeăm suraăstatorniciriiăprotestantismului.
Analizaădoctrinelorăteologiceăşiăaăscrierilorăpastoraleădinăcadrulăprotestantismuluiăpuneăînăeviden ă
faptulăc ăacesteaăcon inăînămodăintrinsecăideileăîncuraj riiăplanific riiăşiăurm ririiăpermanenteăaă
câştiguluiăeconomic.ăînăacestăfel,ăprotestantismulăcaămişcareăreligioas ăaăinfluen atădezvoltareaăculturiiă
materialeăşiăaăimprimatăoătendin ăgeneral ăactivit ilorăoamenilor.ăImpulsurileăpsihologiceăcare-şiăauă
origineaăînăcredin eleăşiăpracticileăreligioaseăauădatăunăsensăvie iiăcotidieneăaăoamenilorăşiăi-au
determinatăs ăadereălaăacestăsens.
Weberănuăaăîntreprindăoăanaliz ăînăsineăaăideilorăreligioase,ăciăşi-a concentrat analiza asupra modului în
care doctrineleăReformeiăşiămoralaăpuritanilorăauădevenităunămodădeăvia ăpentruăunăîntregăgrupădeă
oameni.ăPentruăaăr spundeălaăaceast ăproblem ,ăelăaăf cutăoăanaliz ăspecial ăaăcomunit ilorăsectare.ă
Secteleăprotestanteăşiăasocia iileăvoluntareădinăStateleăUniteăsuntăfolositeădeăelăcaăexplica iiăaleă
mecanismului social prin care structurile morale ale puritanilor au putut fi introduse în societate.
Secteleăpuritaneăsuntăunăcazăspecialădeăorganiza iiăvoluntareăînăcareăaderen iiăducăacelaşiămodădeăvia ă
şiăurm rescăs -i exclud ăpeănecredincioşiădeălaăvia aăintern ăaăgrupului.
Membriiăsectelorăîşiădezvolt ăunăputernicăsentimentădeăsolidaritateăpeăbazaăcredin elorăcomuneăşiăaă
convingeriiăc ăeiăsuntăceiăaleşiădeăDumnezeuăs ăstabileasc ăoăaristocra ieăspiritual ăseparat ădeărestul
lumii.ăMembriiăsectelorătrebuieăs ăprobezeăînăpermanen ăc ăeiăde inăcalit ileăpentruăcareăauăfostă
admişi.ăCredinciosulătrebuieăs ăfac ăprobaăînăfa aăcelorlal iămembriăaiăsectei,ădarăînăprimulărândătrebuieă
s -şiăprobezeăacestălucruăsieăînsuşi.ăToat ăvia aăesteăpentruăcredinciosăoăpermanent ăprob .
Organizareaăsocial ăaăsectelorăaăoferitămijloaceleăprinăcareăeticaăpuritanismuluiăaăfostăasimilat ă
moduluiămetodicădeăvia .ăModelulăsectelorăpuritaneăaăfostăpreluatăşiădeăc treăalteăcongrega iiăşiă
comunit i religioase.
Evitândăreduc ionismul,ăWeberăarat ăc ăeticaăprotestantjLa-, fost doar unul dintre multele fenomene
careăauăcondusălaăcreştereaăra ionalismuluiăînădiverseleăaspecteăaleăvie iiăsociale.ăRa ionalismujs-a
manifestatăîndeosebiăînăciviliza iaăvestic ăşiăesteăîntr-oăm sur ăimportant ăcorelatăcuădezvoltareaă
capitalismului.ăRa ionalismulăaăfostăfolosităînăVestăînăcunoaştereaăşiăobserva iaăştiin ific ,ăînăutilizareaă
metodelorăexperimentale,ăînăanalizaăistoric ,ăînăjurispruden ,ăînăorganizareaăadministra ieiăşiăaă
activit ilorăeconomice.ăDeşiăOrientulăaăfostăfoarteăavansatăînămulteădomeniiăaleăcunoaşterii,ă
sistematizareaăra ional ăaăOccidentuluiăi-aăfostătotuşiăstr in .ăLaăoăasemeneaăevolu ieăaăOccidentuluiăauă
contribuităşiăideileăreligioase.
Generalizândăanaliza,ăWeberăafirm ăc ăanumiteăaspecteăaleăculturiiămodemeăauăfostădeterminateădeă
for eăreligioase.ăPrecizareaăintensit iiăacestorăleg turiăarănecesitaăstudiiămaiănumeroaseăşiămaiă
am nun ite.ăSociologulăgermanăafirm ăc ăîntreăprotestantismăşiăcapitalismăesteăoăleg tur ăincidental ăşiă
nuăoădependen ăcauzal ăabsolut .ăLucrareaăsociologuluiăgermanăesteămaiăcurândăoăformulareădeă
ipotezeăpentruăcercet riăviitoare.ăAsemeneaăcercet riă■ s-ar putea referi la modul în care
ra ionalismuLasce ică.aj_p_uri anilpr a afectat orqanizarea^yieţii de zi cu zi a grupurilor sociale,
începândăcuăcongrega iileăşiăterminândăcuăstatulăna ional,ăcumăseărela ioneaz ăelăcuăra ionalismulă
umanist,ăcuăempirismulăştiin ific,ăcuădezvoltareaătehnologieiămoderneăşiăaăculturii.

12
Prefa
IpotezeleăformulateădeăWeberăauăfostăpreluateăşiăanalizateăşiădeăc treăal iăsociologi*ăcareăauăeviden iată
modul cum s-auăcombinatăinfluen eleăideilorăreligioaseăşiăaleăaltorăfactoriăînăgenezaăcapitalismului:ă
inova iileătehnice,ăafluxurileădeăbog iiădinăLumeaăNou ,ăexpansiuneaănelimitat ăaăpie elor,ămarileă
disponibilit iădeăfor ădeămunc ăliber ădinăpunctădeăvedereăjuridic.ăAceştiăsociologiăauăar tatăc ă
protestantismul nu a condus în mod necesar pretutindeni la capitalism. De exemplu, calvinismul
transpusădeăolandeziăşiădeăhugheno iiăfranceziăînăAfricaădeăSud,ădeşiăesteăsimilarădinăpunctădeăvedereă
teologicăcuăcalvinismulăeuropean,ănuăaăcondusălaăcapitalism.ăDimpotriv ,ăelăaăavutăînăAfricaămaiă
curând un impact conservator decât inovator.
Teoria dezvoltat ădeăWeberăînăEticaăprotestantă şi spiritul capitalismului trebuieăperceput ăînă
dimensiunile pe care i le-aădatăautorulăei:ăoăteorieădeăexplica ieăregional ăşiăistoric .ăAăfaceădinăaceast ă
teorieăunămodelăexplicativăgeneralăşiăaăoăcontrapuneăaltorăteoriiăprivind geneza capitalismului (cum ar
fiăteoriaămarxist )ăarăînsemnaăs -iăatribuimăautoruluiăoăexagerareăşiăchiarăoăeroareăpeăcareănuăle-a
comis.
Prof.ădr.ăIOăANăMIH ILESCU
*ăCaăorientareăgeneral ,ăteoriaăluiăWeberăesteăconsiderat ăoăipotez ăplauzibil .ăPuncte de vedere în sprijinul
teorieiăsaleăauăfostăformulateădeăc treăR.ăH.ăTawney,ăReligion and the Rise of Capitalism, New York. Harcourt
Brace Jovanovich. 1926; H. M. Robertson, Aspects of the Rise of Economic Individualism, London, Cambridge
University Press, 1933: R. Bendix, Max Weber, An Intellectua! Portrait. London. Methuen & Co. Ltd.. 1959; J.
Cohen,ă„Ra ionalăCapitalismăinăRenaissanceăItaly",ăînăAmerican Journal of Sociology, 1980, 85: R.Collins,
„Weber'săLastăTheoryăofăCapitalism:ăAăSistematization". în American Sociological Reuiew, 1980, 45.
Puncteădeăvedereăînăcontradic ieăcuăceleăsus inuteădeăWeberăauăfostăformulateădeăA.ăFanfani,ăCatholicism.
Protestantism and Capitalism, NewăYork.ăSheetă&ăWard,ăInc.,ă1955ăşiădeăK.ăSamuelsson.ăReligion and
Economic Action: A Critique of Max Weber, New York, Harper Torchbooks. 1961.
INTRODUCEREA AUTORULUI
Atunciăcândăstudiaz ăoriceăproblem ădeăistorieăuniversal ,ăoăpersoan ăapar inândăciviliza ieiăeuropeaneă
moderneătrebuieăs ăseăîntrebeăc reiăcombina iiădeăîmprejur riăiăs-arădatoraăfaptulăc ăînăciviliza iaă
occidental ,ăşiănumaiăînăaceasta,ăauăap rutăfenomeneăculturaleăcare,ădup ăcumăneăplaceăs ăcredem,ăseă
afl ăîntr-oălinieădeăevolu ieăcuăoăsemnifica ieăşiăoăvaloareăuniversale.
DoarăînăOccidentăexist ăştiin aăînăacelăstadiuădeădezvoltareăpeăcareăîlăaccept mădreptăvalabilăînăzileleă
noastre.ăCunoaştereaăempiric ,ăreflec iaăasupraăproblemelorăcosmosuluiăşiăaleăvie ii,ăîn elepciuneaă
filozofic ăşiăteologic ădeăcelămaiăprofundăgenănuăseăreg sescădoarăaici,ădeşiăînăcazulăceleiădinăurm ă
dezvoltareaăcomplet ăaăuneiăteologiiăsistematiceătrebuieăpus ăpeăseamaăcreştinismuluiăinfluen atădeă
elenism,ădeăvremeăceăînăIslamăşiăînăcâtevaăsecteăindieneănuăaăexistatădecâtăfragmentar.ăPeăscurt,ă
cunoaştereaăşiăobserva iaădeămareărafinament auăexistatăşiăînăalteăp r i,ămaiăpresusădeătoateăînăIndia,ă
China,ăBabiloniaăşiăEgipt.ăDarăînăBabiloniaăşiăînăalteălocuriăastronomieiăîiălipseaătemeliaămatematic ăpeă
care a primit-oăprimaădat ădeălaăgreci,ăceeaăceăfaceăcaădezvoltareaăeiăs ăfieăînc ăşiămaiăuimitoare.
Geometriaăindian ănuăaveaăoădemonstra ieăra ional ;ăeraăşiăeaăunăprodusăalăintelectuluiăgrecesc,ăcareăaă
maiăcreatăşiămecanicaăşiăfizica.ăDeşi
*ăAflat ăînădeschidereaăserieiăGesammelte Aufsătze zur Religionssoziologie, 1920, din care face parte studiul de
fa ă(n.red.).
14 Eticaăprotestantaăşiăspiritulăcapitalismului
bineădezvoltateălaănivelulăobserva iei,ăştiin eleăindieneăaleănaturiiănuăcunoşteauămetodaăexperimental ,ă
careăaăfostăînămodăesen ial,ăînăafar ădeăînceputurileădinăAntichitate,ăunăprodusăalăRenaşterii,ălaăfelăcaă
laboratorulămodern.ăDinăacestămotiv,ămaiăalesăînăIndia,ămedicina,ădeşiăextremădeădezvoltat ăcaătehnic ă
empiric ,ănuăaăavutăunăfundamentăbiologicăşiăînăspecialăbiochimic.ăChimiaăra ional ăaălipsitădinătoate
zoneleăculturale,ăcuăexcep iaăOccidentului.
înăChina,ăcunoaştereaăistoric ,ădeosebitădeăevoluat ,ănuăaveaămetodaăluiăTucidide.ăEăadev rat,ă
Machiavelli a avut precursori în India, dar gândirii politice indiene i-aălipsităoămetod ăsistematic ădeă
comparatăcuăaceeaăaăluiăAristotel,ăsauăcareăs ăposedeăconcepteăra ionale.ăNiciăinterpret rileăindieneă
(ŞcoalaăMimamsa),ăniciăcodificareaăextins ăpracticat ămaiăalesăînăOrientulăApropiat,ăniciăc r ileădeă
dreptăindieneăsauădinăalteăp r iănuăauăprezentatăformeleăsistematiceădeăgândire,ăatâtădeăesen ialeăuneiă
jurispruden eăra ionale,ăcareăerauăspecificeădreptuluiăromanăşiăceluiăoccidental,ădezvoltatăsubăinfluen aă
sa.ăOăstructur ădeăfelulădreptuluiăcanonicănuăeăcunoscut ădecâtăOccidentului.
Oăafirma ieăsimilar ăesteăvalabil ăînăprivin aăartei.ăProbabilăc ăurecheaămuzical ăaăaltorăpopoareăaăfostă
înc ăşiămaiăsensibil ădecâtăaănoastr ,ăcuăsiguran ănuămaiăpu in.ăMuzicaăpolifonic ădeădiferiteăgenuriăaă
fostălargăr spândit ăînălume.ăAnsamblurileăalc tuiteădintr-unănum rădeăinstrumente,ăcaăşiăcântatulăpeă
maiămulteăvociăauăexistatăşiăînăalteăp r i.ăToateăintervaleleătonaleăra ionaleăauăfostăcunoscuteăşiă
calculate.ăDarămuzicaăra ional ,ăarmonic ,ăatâtăcontrapunctul,ăcâtăşiăarmonia,ăformareaămaterialuluiă
sonor în baza celor trei acorduriăpeăarmonicaăaătreia,ăcromatismeleăşiăenarmonicele,ăinterpretateă
armonicăîncepândăcuăRenaşterea,ăorchestra,ăavândădreptănucleuăcvartetulădeăcoardeăşiăorganizareaă
forma iilorădeăinstrumenteădeăsuflat,ăacompaniamentulăbasului,ăsistemulădeănota ie,ăcareăaăf cută
posibileăcompunereaăşiăinterpretareaălucr rilorămuzicaleămoderne,ăşiăprinăaceastaăîns şiăsupravie uireaă
lor,ăsonatele,ă•ăsimfoniile,ăopereleăşi,ăînăsfârşit,ăcaămijloaceăpentruăredareaătuturorăacestora,ă
instrumentele fundamentale, orga, pianul vioara etc, toate aceste lucruri sunt cunoscute doar în
Occident.
lntoducerea autorului
15
deşiămuzicaăprogramatic ,ăartaăinterpretativ ăsauăalterareaăîn l imilorăşiăcromatismelorăauăexistatăcaă
mijloaceădeăexprimareăşiăînădiverseăalteătradi iiămuzicale.
în arhitectur ,ăarcurileăogivaleăauăfostăfolositeăşiăînăalteăp r iăcaămijloaceădecorative,ăînăAntichitateăşiăînă
Asia;ădup ăcumăs-aădovedit,ăcombina iaădintreăarculăogivalăşiăboltaăcuăarcuriăîncrucişateănuăeraă
necunoscut ăînăOrient.ăDarăutilizareaăra ional ăaăbol iiăgoticeăcaămodalitateădeăredistribuireăaăpresiuniiă
şiădeăacoperireăaăunorăspa iiădeădiverseăforme,ăşi,ămaiăpresusădeătoate,ăcaăprincipiuăconstructivăală
marilorăcl diriămonumentaleăşiăcaăfundamentăalăunuiăstil extinsălaăsculptur ăşiăpictur ,ăaşaăcumăs-a
f cutălaănoiăînăEvulăMediu,ănuăaăavutălocănic ieriăînăalt ăparte.ăBazaătehnic ăaăarhitecturiiănoastreăaă
venitădinăOrient.ăDarăOrientulănuăaăg sităsolu iaăproblemeiădomuluiăşiăacelătipădeăra ionalizareăclasic ăaă
tuturor artelor - înăpictur ,ăprinăutilizareaăra ional ăaăliniilorăşiăprinăperspectivaăspa ial ă- pe care 1-a
creatăpentruănoiăRenaşterea.ăTiparulăaăexistatăînăChina.ăDarăoăliteratur ătip rit ,ăconceput ădoar pentru
tiparăşiăposibil ădoarăprinăintermediulăacestuia,ăşi,ămaiăpresusădeătoate,ăpresaăşi periodicele,ăauăap rută
doarăînăOccident.ăînăChinaăşiăînălumeaăislamic ăauăexistatăinstitu iiădeăeduca ieăsuperioar ădeătoateă
tipurileăposibile,ăuneleăchiarăasem n toareălaăsuprafa ăcuăuniversit ile,ăsauăcelăpu inăcuăacademiileă
noastre.ăDarăoăcercetareăştiin ific ăra ional ,ăsistematic ăşiăspecializat ,ăcuăunăpersonalăinstruităşiă
specializat, a existat doar în Apus, într-unăsensăcâtădeăcâtăapropiatădeăpozi iaădominant ăpeăcareăoă
ocup ăînăprezentăînăculturaănoastr ,ăiAcestălucruăesteăcuăatâtămaiăadev ratăînăprivin aăfunc ionaruluiă
oficialăinstruit,ăstâlpulăstatuluiămodernăşiăalăvie iiăeconomiceădinăVest.ăElăconstituieăoătipologieăasupraă
c reia,ăpân ăacum,ănuăs-auăformulatădecâtăsugestii,ăcareănuăauăizbutităniciodat ,ăniciăm carăpeădeparte,ă
s ădeaăseam ădeăimportan aăsaăpentruăordineaăsocial ădeăast zi.ăDesigur,ăfunc ionarulăoficial,ăchiarăşiă
celăspecializat,ăaăintratăînc ădinăvechimeăînăcomponen aăcelorămaiămulteăsociet i.ăDarăniciăoă ar ,ăînă
niciăoăepoc ,ănuăaătr it,ăînăacelaşiăsensăcaăOccidentulămodern,ăexperien aădependen eiătotaleădeă
existen aăacestuiăcorp,ădeăcondi iileăpolitice,ătehniceăşiăeconomiceăaleăvie iiăsale,ădeăoăorganizare
special ăaăfunc ionarilor.
16 Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
Cele mai importante func iuniăaleăvie iiădeăziăcuăziăaăsociet iiăauăajunsăînămâinileăoficialiloră
guvernamentaliăinstrui iădinăpunctădeăvedereătehnic,ăcomercialăşi,ămaiăpresusădeătoate,ăjuridic.
Organizareaăgrupurilorăpoliticeăşiăsocialeăînăclaseăfeudaleăaăfostălargăr spândit .ăDarăchiarăşiăstatulă
feudal cu rex et regnum înăsensăoccidentalăaăfostăcunoscutădoarăculturiiănoastre.ăNeăsuntăspecificeăşiă
parlamenteleăconstituiteădinăreprezentan iăaleşiăperiodic,ăşiăguvernareaăexercitat ădeădemagogiăşiălideriă
de partid în calitate deăminiştriăr spunz toriăînăfa aăparlamentelor,ădeşi,ădesigur,ăauăexistatăînătoat ă
lumeaăpartide,ăînăsensulăunorăorganiza iiăcuăscopulădeăaăexercitaăinfluen ăşiădeăaăob ineăcontrolulă
asupraăputeriiăpolitice.ăînăfapt,ăstatulăînsuşi,ăînăsensulăuneiăasocia ii politiceăcuăoăconstitu ieăra ional ,ă
scris ,ăcuăunădreptăgeneratăpeăbazeăra ionaleăşiăoăadministra ieăbazat ăpeălegiăsauăreglement riă
ra ionale,ăexercitat ădeăfunc ionariăinstrui i,ăesteăcunoscut,ăînăaceast ăcombina ieădeăcaracteristici,ădoară
în Occident, în pofida tuturor celorlalte variante care au mai existat.
Acelaşiălucruăesteăvalabilăşiăînăcazulăfor eiădeterminanteădinăvia aănoastr ămoderna,ăcapitalismul.ă
Impulsulădeăaădobândi,ăurm rireaăcâştigului,ăaăbanilor,ăaăceleiămaiămariăsumeădeăbaniăcuăputin , nu au,
în sine, nimic de-aăfaceăcuăcapitalismul.ăImpulsulăacestaăexist ăşiăaăexistatălaăchelneri,ămedici,ăbirjari,ă
artişti,ăprostituate,ăfunc ionariănecinsti i,ăsolda i,ănobili,ăcrucia i,ăpractican iăaiăjocurilorădeănorocăşiă
cerşetori.ăS-ar putea spune c ăaăfostăcomunădestinelorăoamenilorădeăoriceăcondi ie,ădinătoateătimpurileă
şiăînătoateă rileălumii,ăoriundeăaăavutăposibilitateaăobiectiv ăs ăseămanifeste.ăArătrebuiăs ăseăînve eăînc ă
deălaăprimulănivelăalăstudiuluiăistorieiăculturaleăc ăeănecesarăs ăseărenun eăoădat ăpentruătotdeaunaălaă
aceast ăviziuneănaiv ăasupraăcapitalismului.ăL comiaănesecat ădeăcâştigăşiăcapitalismulănuăsuntăcâtuşiă
deăpu inăidenticeăînăpractic ,ăpentruăaănuămaiăvorbiădeăspirit.ăCapitalismulăar putea chiarăs ăseă
identifice cu înfrânarea,ăsauăcelăpu inătemperareaăra ional ăaăacestuiăimpulsăira ional.ăDarăcapitalismulă
esteăidenticăcuăurm rireaăprofitului,ăaăprofituluiămereuăreînnoit, prin intermediul întreprinderii
continue,ăra ionale,ăcapitaliste.ăAşaătrebuieăs ăfie:ăîntr-o ordine social
lntoducerea autorului
17
totalăcapitalist ,ăoăîntreprindereăcapitalist ăindividualaăcareănu-şiăfoloseşteăoportunit ileăpentruăaă
ob ineăprofităarăfiăsortit ăpieirii.ăAcumăarătrebuiăs ăneădefinimătermeniiăcuămaiămult ăgrij ădecâtăseă
procedeaz ădeăobicei.ăVomădefiniăoăac iuneăeconomic ,ăcapitalist ăcaăfiindăoăac iuneăbazat ăpeă
urm rireaăprofituluiăprinăutilizareaăoportunit ilorădeăschimb,ăadic ăpeăşanseleă(formal)ăpaşniceădeăaă
ob ineăprofit.ăDobândireaăprinăfor ă(formal ăşiăreal )ăîşiăurmeaz ăpropriileălegiăspeciale,ăşiănuăesteă
potrivit,ădeşiănimeniănuăoăinterzice,ăs ăoăplas măînăaceeaşiăcategorieăcuxic iuneaăcareăeste,ăînăultim ă
analiz ,ăorientat ăspreăprofiturileăob inuteădinăschimburi. 1 Acoloăundeăcâştigulăcapitalistăesteăurm rită
ra ional,ăac iuneaăcorespunz toareăseăconformeaz ăcalculelorăf cuteăînătermeniădeăcapital.ăAceastaă
înseamn ăc ăac iuneaăeăadaptat ăuneiăutiliz riăsistematiceăaăbunurilorăsauăserviciilorăcaămijloaceădeă
câştigăînăaşaăfelăîncât,ălaăîncheiereaăperioadeiădeăevaluare,ăînăbilan ulăîntreprinderiiăactiveleăb neştiă
(sau,ăînăcazulăuneiăactivit iăcontinue,ăvaloareaăestimat ăperiodicăaăactivelor)ăsuntămaiămariădecâtă
capitalul,ăadic ădecâtăvaloareaăestimat ăaămijloacelorămaterialeădeăproduc ieăfolositeăpentruă
opera iunileădeăschimb.ăNuăeăniciăoădeosebireădac ăesteăvorbaădeăoăcantitateădeăbunuriăîncredin ateăin
natura unuiănegustorăambulant,ăsauădeăoăîntreprindereămanufacturier ,ăaleăc reiăactiveăconstauădină
cl diri,ăutilaje,ăbaniăghea ,ămateriiăprime,ăbunuriăprelucrateătotalăsauăpar ial,ăcareăsuntăpuseăînăbalan ă
cuăpasivul.ăîntotdeaunaăesteăimportantăs ăseăfac ăoăcalcula ieădeăcapitalăînătermeniăfinanciari,ăfieăprină
metodaăcontabil ămodern ,ăfieăprinăoriceăalt ămetod ,ăoricâtădeărudimentar .ăTotulăseăfaceăînăcadrulă
unuiăbilan :ălaăînceputul activit iiăseăconcepeăunăbilan ăini ial,ăînainteaăfiec reiădeciziiăseăcalculeaz ă
profitabilitateaăeiăprobabil ,ăiarălaăsfârşităseăîntocmeşteăunăbilan ăfinalăcareăs ăarateăceăprofităs-aăob inut.ă
Deăpild ,ăbilan ulăini ialăalăuneiătranzac iiădeătipăcomenda arădeterminaăoăvaloareămonetar ăconvenit ăaă
activelorăimplicateă(înăm suraăînăcareănu-suntădejaăsubăform ăb neasc ),ăiarăunăbilan ăfinalăarădaăoă
estimare,ăpeăcareăs ăseăbazezeălaăsfârşitădistribuireaăprofituluiăşiăaăpierderilor.ăAtâtătimpăcâtătranzac iile
suntăra ionale,ăcalculeleăstauălaătemeliaăfiec reiăac iuniăa
18
Eticaăprotestantaăşiăspiritulăcapitalismului
partenerilor.ăînăoriceăformaădeăîntreprindereăcapitalist ăundeăîmprejur rileănuăcerăoăacurate eăstrict ,ăseă
întâmpl ăs ănuăexisteăcalculeăsauăestim riăcuăadev ratăpreciseăşiăseăpoateăcaăproceduraăaplicat ăs ăaib ă
laăbaz ăghicitul,ăsauăs ăfieăpurăşiăsimpluătradi ional ăşiăconven ional .ăDarăacesteăelementeăafecteaz ă
doar gradul deăra ionalitateăalăactivit iiăcapitaliste.
Pentru dezvoltarea teoriei noastre,ătotăceeaăceăconteaz ăesteăs ăaib ălocăadaptareaăreal ăaăac iuniiă
economiceălaăoăcompara ie,ăindiferentăcâtădeăprimitiv ,ăîntreăveniturileăb neştiăşiăcheltuieli.ăînăsensulă
acesta,ăcapitalismulăşiăîntreprinderileăcapitaliste,ăchiarăşiăcuăoăra ionalizareăconsiderabil ăaăcalculeloră
capitaliste,ăauăexistatăînătoateă rileăcivilizateădeăpeăp mânt,ăatâtăcâtăneăîng duieădocumenteleăs-o
afl m:ăînăChina,ăIndia,ăBabilon,ăEgipt,ăAntichitateaămediteranean ,ăînăEvulăMediu,ăcaăşiăînăepocaă
modern .ăNuăerauădoarăactivit iăizolate,ăbazateăpeăspecul ,ăciăeconomiiăîntregiăcareădepindeauăcuătotulă
deăreînnoireaăcontinu ăaăîntreprinderilorăcapitalisteăşiăchiarădeăfunc ionareaăcontinu ăaăacestora.ăTotuşi,ă
pentruămultătimp,ăcomer ul,ăînăspecial,ănuăaăfostăcontinuu,ăcaăalănostru,ăciăaăconstatăîhămodăesen ială
dintr-o serie de întreprinderi individuale. De-abiaătreptat,ăactivit ileămarilorănegustoriăauădobândităoă
coeziuneăintern ă(cuăfiliale,ăetc).ăînăoriceăcaz,ăîntreprindereaăcapitalist ăşiăîntreprinz torulăcapitalist,ănuă
doar cel ocazional, ci acela care-şiădesf şoar ăactivitateaăînămodăregulat,ăexist ădeăfoarteămultătimp,ă
aproape pretutindeni. - DarăOccidentulăaădezvoltatăcapitalismulăatâtăpeăplanăcantitativ,ăcâtăşi,ăp strândă
aceast ăevolu ieăcantitativ ,ăînătipuri,ăformeăşi direc iiăcareănuăauăexistatăniciodat ăînăalt ăparte.ăPesteă
totăînălumeăauăexistatănegustoriăatâtăcuăridicata,ăcâtăşiăcuăam nuntul,ălimita iălaănivelălocalăsauăimplica iă
înăcomer ulăexterior.ăS-auăf cutăîmprumuturiădeătoateăfelurileăşiăauăexistatăb nciăcuăcele mai variate
func iuni,ăcelăpu inăcomparabileăcu,ăs ăspunem,ăb ncileănoastreădinăsecolulăalăXVI-lea. împrumuturile
pentruăexpedi iileăpeămare,ăcomenda, tranzac iileăşiăasocia iileăsimilareăcomanditeiăauăfostăcuătoateleă
r spândite,ăchiarăcaăafaceriăpermanente.ăPretutindeniăundeăauăexistatăfinan eăpubliceăauăap rutăşiă
creditorii,ăaşaăcumăs-aăîntâmplatăînăBabilon,ăGrecia,ăIndia,ăChinaăsauăRoma.ăEiăauăfinan at
Intoducerea autorului
19

r zboaieleăşiăpirateria,ătotăfelulădeăcontracteăşiăconstruc ii.ăînăpoliticaăaplicat ăcoloniilorădeăpesteăm riă

auăac ionatăcaăîntreprinz toriăcoloniali,ăplantatoriăfolosindăsclaviăsauăalteăvictimeăaleămunciiăfor ateăînă
modădirectăsauăindirect,ăauăadministratădomeniiăfunciare,ăpozi iileăoficialeăşi,ămaiăpresusădeătoate,ă
impozitele.ăAuăfinan atăconduc toriiădeăpartideăînăalegeriăşiăcondotieriiăînătimpulăr zboaielorăcivile.ă
Şi„înăsfârşit,ăauăfostăspeculatori,ăob inândăcâştiguriăpecuniareădinăoriceăsurse.ăAcestătipădeă
întreprinz tor,ăaventurierulăcapitalist,ăaăexistatăpesteătot.ăCuăexcep iaătranzac iilorăcomerciale,ădeă
împrumutăşiăbancare,ăactivit ileălorăauăavutăînămodăpredominantăunăcaracterăira ionalăşiăspeculativ,ăsauă
auăurm rităob inereaăcâştiguluiăprinăfor ;ăesteăvorba,ăînăspecial,ădeădobândireaăpr zilor,ăfieădirect,ădină
r zboi,ăfieăsubăformaăuneiăpr ziăfiscaleăpermanente,ădinăexploatareaăsupuşilor.
Capitalismulăantreprenorilor,ăalăspeculatorilorăpeăscar ălarg ,ăalăvân torilorădeăconcesiuni,ăprecumăşiă
mareăparteăaăcapitalismuluiăfinanciarămodern,ăchiarăşiăînătimpădeăpace,ădar, mai presus de toate,
capitalismulăbazatăpeăexploatareaăr zboiuluiăpoart ăaceast ăamprent ăchiarăşiăînă rileăoccidentaleă
moderne,ăiarăunele,ădarănumaiăuneleăelementeăaleăcomer uluiăinterna ionalăsuntăstrânsălegateădeăel,ă
acumăcaăşiădintotdeauna.
Dar în epocaămodern ăOccidentulăaăcreat,ăînăafar ădeăaceasta,ăoăform ăextremădeădiferit ădeăcapitalismă
careănuăaămaiăap rutănic ieriăaltundeva:ăorganizareaăcapitalist ăra ional ăaămunciiă(formal)ălibere,ăcareă
înăalteăp r iănuăexist ădecâtăînăformeărudimentare.ăOrganizarea mâinii de lucru lipsite de libertate a
atinsăunăgradăconsiderabilădeăra ionalitateănumaiăpeăplanta iiăşi,ăîntr-oăm sur ăfoarteălimitat ,ăînă
ergasteria dinăAntichitate.ăPeădomeniileăşiăînăateliereleăsenioriale,ăprecumăşiăînăindustriileăcasniceăcareă
foloseauăfor aădeămunc ăaăiobagilor,ăaăfost,ăprobabil,ăcevaămaiăpu inădezvoltat .ăDup ăcumăs-a
demonstrat,ăchiarăşiăindustriileăcasniceăpr-opriu-zise,ăcuămân ădeălucruăliber ,ăauăexistatădoarăînăcâtevaă
cazuri izolate în afara Occidentului. Utilizarea frecvent ăaăzilierilorăaăcondusăînăfoarteăpu ineăsitua iiă-
maiăalesăînăcazulămonopolurilorădeăstat,ăcareăsunt,ătotuşi,ăfoarteădiferiteădeăorganizareaăindustrial ă
modern ă- laăorganiz riămanufacturiere.
\l
20 Eticaăprotestant ăşiăspiritul capitalismului
darăniciodat ălaăoăorganizareăra ional ăaăucenicieiăînătaineleămeşteşugurilorăasem n toareăceleiădină
Evul Mediu vest-european.
Totuşi,ăorganizareaăindustrial ăra ional ,ăacordat ălaăoăpia ăregulat ,ăşiănuălaăoporfunit ileădeăprofită
politiceăsauăira ionalăspeculative,ănuăesteăsinguraătr s tur ăspecific ăaăcapitalismuluiăOccidental.ă
Organizareaăra ional ămodern ăaăîntreprinderiiăcapitalisteănuăarăfi'fostăposibil ăînălipsaăaltorădoiăfactoriă
importan iăpentruădezvoltareaăsa:ăseparareaăafaceriiădeăgospod rie,ăcareădomin ăcuătotulăvia aă
economic ămodern ,ăşi,ăstrânsălegat ădeăea,ăcontabilitateaăra ional .ăOăseparareăspa ial ăîntreăloculădeă
munc ăşiăcelădeăreşedin ăexist ăşiăaltundeva,ădeăpild ăînăbazarulă,ăorientalăşiăînăergasteria din alte
culturi.ăDeăasemenea,ăasocia iileăcapitalisteăcuăcontabilitateăproprieăseăîntâlnescăînăOrientulăîndep rtat,ă
înăOrientulăApropiatăşiăînăAntichitate.ăDar,ăînăcompara ieăcuăindependen aăactual ăaăîntreprinderilor,ă
acestea sunt doar începuturi neînsemnate. Motivulăacesteiăr mâneriăînăurm ăesteăc ăelementeleă
indispensabileăpentruăindependen ,ăcontabilitateaăra ional ăşiăseparareaăjuridic ădintreăproprietateaă
personal ăşiăaceeaăaăfirmei,ălipseauăcuădes vârşire,ăsauăde-abiaăîncepuser ăs ăseădezvolte.2 Pretutindeni
înăalt ăparte,ătendin aăaăfostăcaăîntreprinderileăceăurm reauăcâştigulăs ăiaănaştereăînăcomponen aămarii
gospodării {oikos) regale sauăsenioriale,ăceeaăceăconstituie,ădup ăcumăobservaăRodbertus,ăînăciudaă
asem n riiădeăsuprafa ,ăoăevolu ieăfundamentalădiferit ,ăchiarăopus ăcaăsens.
Laăo.ăultim ăanaliz ,ătoateăacesteătr s turiăspecificeăaleăcapitalismuluiăapuseanăauăc p tatăsemnifica ieă
numaiăînăasociereăculorgamzaj^a_caj2i ajişj|i_a_muncii.ăChiarăşiăceeaăceăseănumeşteăînăgenerală
comercializare, dezvoltareaăgaran iilorănegociabileăşiăra ionalizareaăspeculei,ăschimburileăetc,ăseăafl ăînă
strâns ăleg tur ăcuăea.ăInălipsaăorganiz riiăcapitalisteăra ionaleăaămuncii,ătoateăacestea,ădac ăarămaiăfiă
cumvaăposibile,ănuăarămaiăaveaădelocăaceeaşiăsemnifica ie,ămaiăalesăpentruăstructuraăsocial ăşiătoateă
problemele specifice ale Occidentului legate de ea. Calculele exacte - fundamentul a orice altceva -
sunt posibile doar pe baza mâinii de lucru libere.
Intoducerea autorului
21
Şi,ăaşaăcumălumeaănuăaăcunoscutănic ieriăo organizareăra ional ăaămunciiăînăafaraăOccidentuluiămodern,ă
sauămaiădegrab ăchiarădinăacestămotiv,ăeaănuăaăcunoscutăniciăsocialismulăra ional.ăDesigur,ăauăexistatăoă
economieăcivic ,ăoăpolitic ăcivic ădeăasigurareăaăhranei,ămercantilismulăşiăpoliticileădeăasisten ă
public ăaleăprincipiilor,ăauăexistatăra iile,ăreglementareaăvie iiăeconomice,ăprotec ionismulăşiăteoriileădeă
tip laissez-faire (deăexemplu,ăînăChina).ăDeăasemenea,ălumeaăaăcunoscutăşiăexperimenteăsocialisteăsauă
comuniste de diverse feluri: comunismul familial, religios ori militar, socialismul de stat (în Egipt),
cartelurileămonopolisteăşiăorganiza iileăconsumatorilor.ăDar,ădeşiăpretutindeniăauăap rutăprivilegiiă
asociateăcuăpia a,ăghilde,ăcompaniiăşiătotăfelulădeădiferen eăjuridiceăîntreăoraşăşiămediul rural, conceptul
deăcet eanănuăaăexistatăînăafaraăOccidentului,ădup ăcumăcelădeăburghezieănuăs-a întâlnit în afara
Occidentului modern. La fel, proletariatul nu s-aăpututăconstituiăînăcalitateădeăclas ,ădeoareceănuăexistaă
oăorganizareăra ional ăaămâiniiădeălucruălibereăsubăoădi§ciriin _rJ2uroas 1 Lupteleădeăclas ădintreă
creditoriăşiădebitori,ădintreăproprietariiădeăp mânturiăşiăceiălipsi iădeăp mânt,ăiobagiăsauăarendaşi,ădintreă
comercian iăşiăconsumatoriăsauăseniori,ăauăexistatăpesteătotăînădiverseăcombina ii.ăDarăchiarăşiălupteleă
medievaleădinăVestădintreăproduc toriăşiălucr toriiălorăexist ăînăalteăp r iădoarăîntr-un stadiu incipient.
Conflictulămodernădintreămareleăantreprenorăindustrialăşiămuncitoriiăsalariza iălipseşteăcuădes vârşire,ă
astfelăc ănuăpotăap reaăproblemeăcaăaceleaăaleăsocialismului.
Din aceste motive, într-oăistorieăuniversal ăaăculturiiăproblemaăcentral ănuăeste,ăniciăm carădintr-un
punct de vedere purăeconomic,ădezvoltareaăactivit iiăcapitalisteăcaăatare,ăcareădifer ădoarăcaăform ăîn
diverseleăculturi:ăexist ,ăastfel,ătipulăaventurierului,ăsauăcapitalismulăaplicatăînăcomer ,ăr zboi,ăpolitic ă
oriăadministra ieăcaăsurs ădeăcâştig.ăOr,ădinăperspectivaăistorieiăculturale,ăproblemaăesteăaceeaăaăoriginiiă
claseiăburghezeădinăVestăşiăaătr s turilorăeiăspecifice,ăchestiuneăcareăeăstrânsălegat ădeăoriginileă
organiz riiăcapitalisteăaămuncii,ădarănuăreprezint ăexactăacelaşiălucru.ăAceastaăpentruăc ăburghezia,ăînă
calitateădeăclas ,ăaăexistatăînainteaădezvolt riiăformeiămoderneădeăcapitalism,ădeşi,ăeăadev rat,ădoarăînă
emisferaăvestic .
22 . Eticaăprotestantaăşiăspiritulăcapitalismului
Laăprimaăvedere,ăformaăspecific ădeăcapitalismăoccidentalămodernăaăfostăinfluen at ăputernică
de_dezvoltareaăposibilit ilorătehnice.ăînăprezent,ăra ionalitateaăsaădepindelnămodăesen ialădeă
capacitateaădeăcalculareăaăcelorămaiăimportan iăfactoriătehnici.ăDarăaceastaăînseamn ăc ădepindeădeă
caracteristicileăjtiin eiămoderne,ămaiăalesădeăceleăaleăştiin elorănaturii,ăbazateăpeămatematic ăşiă
experimentulăexactăşiăra ional.ăPeădeăalt ăparte,ădezvoltareaăacestorăştiin eăşiăaătehniciiăcareădecurgeădină
eleăprimeşteăacumăunăstimulăconsiderabilădinăparteaăintereselorăcapitalisteălegateădeăaplica iileă
economiceăpractice.ăEăadev ratăc ăorigineaăştiin eiăoccidentaleănuăpoateăfiăatribuit ăunorăastfelădeă
interese.ăCalculele,ăchiarăşiăcuăzecimale,ăşiăalgebraăauăfostăfolositeăînăIndia,ăundeăs-a inventat sistemul
zecimal.ăDarăauăc p tatăutilitateăpractic ădoarăatunciăcândăauăfostăaplicateădeăcapitalismulă.ăînăcursăde
dezvoltareădinăVest,ăînătimpăceăînăIndiaănuăauăcondusălaăapari iaăaritmeticiiăsauăaăcontabilit iiă
moderne.ăNiciăoriginileămatematiciiăşiămecaniciiănuăauăfostădeterminateădeăintereseăcapitaliste.ăDară
utilizarea tehnică aăcunoaşteriiăştiin ifice,ăatâtăde important ăpentruăcondi iileădeătraiăaleămaselor,ăaăfostă
încurajat ,ăcuăsiguran ,ădeăconsiderenteleăeconomice,,ăcareăi-au fost extrem de favorabile în Apus. La
rândulăei,ăaceast ăîncurajareăproveneaădinăparticularit ileăstructuriiăsocialeăaăOccidentului. Trebuie,
aşadar,ăs ăneăîntreb mădinăcare p r iăaleăacesteiăstructuriăprovineăeaădeăfapt,ădeăvremeăceănuătoateăauăoă
importan ăegal ?ăîntreăceleăcuăoăînsemn tateămaiăpresusădeăoriceăîndoial ăseănum r ăstruc yrileă
ra ionale^lsjJrerj iilui^şiăadministra iei,ăc ciăcapjjalismujja^ doar de
mijloacele
tehniceădeăproduc ie,ăciăşiădeăunăsistemăjuric|ic^i_o_adrninis_tra ieăcajculaBIls^înătermeniiăunorăreguli
"formale.'J{îriălipsaiorTyuntăposibileăcjjpi alîlmuriv^^ felul de
capitalismeiie-terminateăpolitic,ădarănuăşiăîntreprindereaăra ional ^ă"JuBsurnat ăini iativeiă
ind^viduale^uăuacapitalăfixăşiăcalculeăprecise.ăUnăastfelădeăsistemăjuridicăşiăoăastfelădeăadministra ieăauă
fost disponibile pentruăactivitateaăeconomic ăîntr-oăstareădeărelativ ăperfec iuneălegal ăşiăformal ădoară
înăOccident.ăDeăaceea,ătrebuieăs ăneăîntreb mădeăundeăaăprovenităacestăsistemădeădrept.ăîntre
lntoducerea autorului 23
al iăfactori,ăintereseleăcapitalisteăauăavut,ăcuăsiguran ,ăoăcontribu ieălaădeschidereaăc iiăspreă
preeminen ăpentruăoăclas ădeăjuriştiăinstrui iăspecialăînădreptulăra ional,ădarănuăauăfostăniciăpeădeparteă
singurul element, sau cel mai important. Dreptulănuăaăfostăcreatădeăacesteăinterese,ăciădeăalteăfor eă
diferite.ăŞiădeăceănuăauăac ionatălaăfelăintereseleăcapitalisteăînăChinaăşiăIndia?ăDeăceăacoloădezvoltareaă
ştiin ific ,ăartistic ,ăpolitic ăsauăeconomic ănuăaăintratăpeăf gaşulăra ionaliz riiăcareăeăpropriu
Occidentului?ăînătoateăcazurileădeămaiăsusăseăpuneăproblemaăra ionalismuluiăspecificăalăculturiiăvestice.ă
Prinăacestătermenăseăpotăîn elegeădiverseălucruri,ădup ăcumăoăvaăar taădeseoriădiscu iaăcareăurmeaz .ă
Exist ,ădeăpild ,ăra ionalizareaăcontempla ieiămistice,ăadic ăaăuneiăatitudiniăcare,ăprivit ădinăalteă
compartimenteăaleăvie ii,ăesteăcuătotulăira ional ,ăaşaăcumăexist ăra ionaliz riăaleăvie iiăeconomice,ăaleă
cercet riiăştiin ifice,ăinstruc ieiămilitare,ădreptuluiăşiăadministra iei.ăMaiămult,ăfiecare dintre aceste
domeniiăpoateăfiăra ionalizatăînătermeniiăunorăvaloriăşiăscopuriăextremădeădiferite,ăiarăceeaăceăesteă
ra ionalădintr-unăpunctădeăvedereăpoateăfoarteăbineăs ăfieăira ionalădintr-un altul. Astfel, în diverse
compartimenteăaleăvie iiăşiăîn toateădomeniileăculturiiăauăap rutăra ionaliz riădintreăceleămaiăvariate.ă
Pentruăaăleăcaracterizaădeosebirileădinăperspectivaăistorieiăculturaleăeănecesarăs ăştimăcareăcompar-
timenteăsuntăra ionalizateăşiăînăceădirec ie.ăDeăaceea,ăprimaănoastr ăpreocupare vaăfiăs ăcercet măşiăs ă
explic măgeneticătr s turileăspecificeăaleăra ionalismuluiăoccidentalăşi,ăînăcadrulăacestuia,ăaleăformeiă
occidentaleămoderne.ăOriceăasemeneaătentativ ădeăexplicareătrebuie,ărecunoscândăimportan aă
fundamental ăaăfactoruluiăeconomic, s ă in ăcontăînăprimulărândădeăcondi iileăeconomice.ăDar,ăînă
acelaşiătimp,ănuătrebuieăpierdutădinăvedereăcel laltăsensăalărela iei,ăc ci,ădeşiădezvoltareaă
ra ionalismuluiăeconomicădepindeăînăparteădeătehnicaăşi.ădreptulăra ional,ăesteădeterminat ăsimultan şiă
deăcapacitateaăşiădisponibilitateaăoamenilorădeăaăadoptaăanumiteătipuriădeăcomportamentăra ională
practic. Atunci când aceste tipuri au fost blocate de obstacole spirituale, dezvoltarea comportamentului
economicăra ionalăaăîntâmpinat,ăşiăea,ăoărezisten ăinterioar

t
24 Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
considerabil .ăînătrecut,ăfor eleămagiceăşiăreligioaseăşiăideileăeticeăreferitoareălaădatorieăbazateăpeăeleăauă
fostăprintreăceleămaiăputerniceăinfluen eăcuărolăformativ asupra comportamentului. în studiile reunite
aiciăneăvomăocupaădeăacesteăfor e.
Laăînceputăauăfostăplasateădou ăeseuriămaiăvechiăcareăîncearc ăs ăabordezeăoăproblem ăîndeobşteămaiă
greuădeăperceput:ăjnfluen aăanumitorăideiăreligioaseăasupraădezvolt rii unui spirit economic, sau a
etosului unui sistem economic. în acest caz avem de-aăfaceăcuărela iaădintreăspiritulăvie iiăeconomiceă
moderneăşiăeticaăra ional ăaăprotestantismuluiăascetic.ăAstfel,ăaiciătrat mădoarăoălatur ăaălan uluiăcauzal.ă
Studiile mai recenteăînăprivin aăeticiiăeconomiceăaăreligiilorălumiiăîncearc ,ăsubăformaăuneiăanalizeăaă
rela iilorădintreăceleămaiăimportanteăreligiiăşiăvia aăeconomic ,ărespectivăstratificareaăsocial ăaă
mediului,ăs ăurm reasc ăambeleărela iiăcauzale,ăatâtăcâtăesteănecesarăpentruăaăg siăpuncteădeăcompara ieă
cuădezvoltareaăOccidentului.ăDoarăînăacestămodăesteăposibilăs ăseăîncerce,ăcuăsperan aădeăaăatingeăună
gradădeăaproximareăcelăpu inătolerabil,ăoăevaluareăcauzal ăaăacelorăelementeăaleăeticiiăeconomiceăcare,ă
fiind specificeădiferitelorăreligiiăapusene,ăleădeosebescăpeăacesteaădeărestulăreligiilor.ăînăacesteăcondi ii,ă
studiileărespectiveănuăseăpretindăaăfiăanalize,ăoricâtădeăsumare,ăaleăculturilor.ăDimpotriv ,ăpentruăfiecareă
cultur ăeleăsubliniaz ădeliberatăelementeleăprin careăseădeosebeşteădeăciviliza iaăoccidental .ăDeăaceea,
ele suntăorientateăînămodăclarăspreăproblemeleăceăparăimportanteăpentruăîn elegereaăculturiiăapuseneădină
această perspectiv .ăAvândăînăvedereăobiectulădeăcercetat,ăniciăunăaltăprocedeuănuăaăp rutăposibil. Dar,
pentruăaăevitaăneîn elegerile,ătrebuieăs ăsubliniemăînămodăspecialălimitareaăscopuluiănostru.
Ceiăneini ia iătrebuieăpreveni iăşiăînăalt ăprivin ăfa ădeăexagerareaăimportan eiăacestorăinvestiga ii.ă
Desigur,ăsinologul,ăegiptologul,ăcercet torulăculturiiăsemiticeăsauăalăceleiăindieneănuăvorăg siăfapteă
necunoscuteălor.ăSper mădoarăc ănuăvorăg siănimicăeronatăînăaspecteleăesen iale.ăCâtădeămultăs-a putut
apropiaădeăacestăideal,ăcaănespecialist,ăautorulănuăpoateăşti.ăEsteăevidentăc ăoricineăeăobligatăs ăseă
bazeze peătraduceriăşi,ămaiămult,ăpe
Intoducerea autorului
25
folosireaăşiăevaluareaăunorăsurseămonumentale,ădocumentareăsauăliterare,ătrebuieăs ăfac ăapelălaăoă
literatur ădeăspecialitateăcareăeăadeseaăextremădeăcontroversat ,ăşiăaleăc reiămeriteănu le poate judeca
precis.ăUnăasemeneaăautorătrebuieăs ăaib ăpreten iiămodesteăînăprivin aăvaloriiăopereiăsale;ăcuăatâtămaiă
multăcuăcâtănum rulădeătraduceriădisponibileădinăsurseleărealeă(inscrip iiăşiădocumente)ăeste,ămaiăalesăînă
cazulăChinei,ăînc ăextrem deămicăînăcompara ieăcuăceeaăceăexist ăşiăeăimportant.ăDeăaiciărezult ă
caracterulăprovizoriuăalăacestorăstudii,ămaiăalesăalăp r ilorăreferitoareălaăAsia. 3 Doar specialistul are
dreptulălaăoăjudecat ăfinal .ăŞi,ăfireşte,ăfaptulăc ăpân ăacumăexper iiănuăauărealizat studii cu acest scop
şiădinăacestăpunctădeăvedere particularăesteăsingurulămotivăpentruăcareăamăscrisălucr rileădeăfa .ăEleă
sunt destinate a fi înlocuite într-un sens mult mai important decât se poate spune despre operele
ştiin ifice.ăOricâteăobiec iiăiăs-arăputeaăaduce,ăoăasemeneaăînc lcareăaăaltorădomeniiănuăpoateăfiăevitat ă
înăcercet rileăcomparative,ădarătrebuieăs ăneăasum măconsecin ele,ăresemnându-neăs ăavemăîndoieliă
considerabileăfa ădeăm suraăreuşiteiănoastre.
Modaăşiăzelulăunorăliteraţi ne-arăputeaăfaceăs ăcredemăc ăînăzileleănoastreăspecialistulăpoateăfiăocolită
sau degradat într-oăpozi ieăinferioar ăfa ădeăaceeaăaăclarv z torului.ăAproapeătoateăştiin eleăsuntă
îndatorateădiletan ilor,ăcareăauălansatăadeseaăpuncteădeăvedereăvaloroase.ăDar impunerea
diletantismuluiăcaăprincipiuăc l uzitorăarăînsemnaăsfârşitulăştiin ei.ăCelăcareătânjeşteădup ăviziuniăară
trebuiăs ămearg ălaăcinematograf,ădeşiăînăprezentăeleăiăseăofer ădinăabunden ăşiăsubăform ăliterar ,ă
chiar în domeniul acesta de cercetare.4 Nimicănuăeămaiădeparteădeăinten iaăacestorăstudiiăcâtăseăpoateădeă
serioaseădecâtăoăasemeneaăatitudine.ăŞi.ăaşăputeaăad uga,ăoricineădoreşteăoăpredic ăarătrebuiăs ămearg ă
laăm n stire.ăLaăchestiuneaăvaloriiărelativeăaăculturilorăceăsuntăcomparateăaiciănuăne vom referi nici
m carăprintr-oăvorb .ăEăadev ratăc ătraseulădestinuluiăomenescănuăpoateădecâtăs -1 descurajeze pe cel
careăurm reşteăoăpor iuneăaălui.ăDarăarăfaceăbineăs -şiăp strezeăcomentariulăpentruăsine,ăaşaăcumăarăfaceă
laăvedereaăm riiăsauăaămun ilorămaiestuoşi,ădac ăştieăc ănuăare
26
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
chemareaăşiădarulădeăaăleăexprimaăînăform ăartistic ăsauăprofetica,ăînăceleămaiămulteădintreăcazuri,ă
discu iileănesfârşiteădespreăintui ieănuăfacădecâtăs ăascund ăoălips ăde perspectiv ăfa ădeăobiect,ăcareă
merit ăaceeaşiăjudecat ăcaăşiăoălips ăsimilar ădeăperspectiv ăfa ădeăoameni.
Esteănecesar ăoăanumit ăjustificareăpentruăfaptulăc ămaterialulăetnograficănuăaăfostăutilizatăînăm suraă
cerut ăînămodăfirescădeăvaloareaăcontribu iilorăsaleăpentruăoăcercetareăcuăadev ratăserioas ,ămaiăalesăînă
privin aăreligiilorăasiatice.ăAceast ălimitareănuăaăfostăimpus ădoarăpentruăc ăputerileăomeneştiăsuntă
m rginite.ăOmisiuneaăaăp rutăpermisibil ăşiăpentruăc ăavemăde-a face, în mod necesar, cu
..eJi£a_j;eJjgioas ăa_clas_elorăcareăauăfostăpurt toareleădeăcultur ăaleă rilorălor.ăNeăpreocup ăinfluen aă
pe care a avut-o comportamentul lor. Eăadev ratăc ăacestaăpoateăfiăcunoscutăcomplet,ăînătoateădetaliile,ă
numai atunci când este comparat cu faptele indicateădeăetnografieăşiăfolclor.ăDeăaceea,ătrebuieăs ă
recunoaştemăşiăs ăsubliniemăc ăaceastaăesteăoălips ălaăcareăetnografulăvaăobiectaălegitim.ăSperăs ă
contribui cumva la închiderea acestei falii într-un studiu sistematic al sociologiei religiei. Dar o
asemeneaăsarcin ăarăfiădep şitălimiteleăcercet riiădeăfa ,ăcareăareăunăscopăbineăcircumscris.ăAăfostă
necesarăs ăneămul umimăcuăexpunerea,ăcâtămaiălimpedeăcuăputin ,ăaăpunctelorădeăcompara ieăcuă
religiile noastre occidentale.
înăsfârşit,ăfacemăreferireăla dimensiunea antropologică aăproblemei.ăAtunciăcândădescoperimăiar şiăşiă
iar şiăc ,ăpân ăşiăînăcompartimenteleăaparentăindependenteăaleăvie ii,ăanumiteătipuriădeăra ionalizareăs-
auădezvoltatăînăOccident,ăşiănumaiăacolo,ăarăfiăfirescăs ăb nuimăc ămotivulăcelămaiăimportantăconst ăînă
diferen eleădeăereditate.ăAutorulărecunoaşteăc ăeăînclinatăs ăacordeăoăimportan ăfoarteămareăeredit iiă
biologice.ăDar,ăînăpofidaărealiz rilorănotabileăaleăcercet riiăantropologice,ăpân ăînăprezentănuăv dăniciăoă
caleădeăaăm sura exactăsauăchiarăaproximativăintensitateaăsau,ămaiăpresusădeătoate,ăformaăinfluen eiă
saleăasupraăevolu iilorăstudiateăaici.ăînăprimulărând,ătrebuieăs ăfieăunaădintreăsarcinileăcercet riloră
sociologiceăşiăistoriceăaceeaădeăaăanalizaătoateăinfluen eleăşiărela iileăcauzaleăceăpotăfiă
explica gjsalisf c tor
Intoducerea autorului
27
înătermeniiăreac iilorăfa ădeăcondi iileădeămediu.ăNumaiăatunci,ăşiăcândăneurologiaărasial ăcomparat ăşiă
psihologiaăcomparat ăvorăfiăprogresatădincoloădeăstadiulălorăactualăşiădeăînceputurileălorăpromi toare,ă
vomăputeaăsperaăînăprobabilitateaăob ineriiăunuiăr spunsăsatisf c torălaăaceast ăproblem . 5 între timp,
condi iaăaceastaănuămiăseăpareăc ăarăfiărespectat ,ăastfelăc ărecursulălaăereditateăarăimplicaăoărenun areă
prematur ălaăposibilit ileădeăcunoaştereădisponibileăacumăşiăarădeplasaăproblemaăînădomeniulăunoră
factoriăînc ănecunoscu i,ăcelăpu inăînăprezent.
PARTEA I
Problema
1
AFILIEREAăRELIGIOAS ăŞIăSTRATIFICAREAăSOCIAL 1

Oăprivireăaruncat ăasupraăstatisticilorăocupa ionaleăaleăoric reiă riăcuăoăcompozi ieăreligioas ămixt ă

aduceălaălumin ,ăcuăoăfrecven ăremarcabil ,2 oăsitua ieăcareăaăprovocatăînăcâtevaărânduriădiscu iiăînă
presaăşiăliteraturaăcatolic 3 şiălaăcongreseleăcatoliceădinăGermania,ăanumeăfaptulăc ăoameniiădeăafaceriă
şiăde in toriiădeăcapital,ăcaăşiălucr toriiăcalifica iădeănivelămaiăînaltăşi,ăîntr-oăm sur ăchiarămaiămare,ă
personalulăîntreprinderilorămoderneăinstruităînădomeniileătehnicăşiăcomercial,ăsuntăprotestan iăînă
propor ieăcovârşitoare.'1 Faptulăacestaănuăeăadev ratădoarăînăcazurileăînăcareădiferen aădeăreligieă
coincideăcuădiferen aădeăna ionalitateăşi,ăastfel,ădeădezvoltareăcultural ,ădup ăcumăseăîntâmpl ăînă
Germaniaădeăestăîntreăgermaniăşiăpolonezi.ăAcelaşiălucruăeăindicatădeăcifreleăafilieriiăreligioaseăaproapeă
pesteătotăundeăcapitalismul,ăînăepocaămariiăsaleăexpansiuni,ăaăavutămân ăliber ăs ămodificeădistribu iaă
social ăaăpopula ieiăînăconformitateăcuănevoileăsaleăşiăs ădetermineăstructuraăeiăocupa ional .ăCuăcâtăaă
avutămaiămult ălibertate,ăcuăatâtăefectulăseăobserv ămaiăclar.ăEăadev ratăc ăparticipareaărelativ ămaiă
mareăaăprotestan ilorăînăde inereaădeăcapital,5 înăadministra ieăşiăînărândulămuncitorilorădeărangăsuperioră
dinămarileăîntreprinderiăindustrialeăşiăcomercialeămoderne6 seăpoateăexplicaăpar ialăprinăîmprejur rileă
istorice7 careămergădeparteăînătrecut,ăşiăînăcareăafiliereaăreligioas ănuăeăoăcauz ăaăcondi iilorăeconomice,ă
ciăînăanumit ăm sur ăpareăs ăfieăunărezultatăalălor.ăDeăobicei,ăparticipareaălaăfunc iileăeconomice

32 Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
enumerateămaiăsusăimplic ăoăde inereăanterioar ădeăcapitalăşi,ăînăgeneral,ăoăeduca ieăcostisitoare,ăadeseaă
peăambele.ăînăprezent,ăacesteaădepindăînămareăparteădeăposesiaăuneiăaveriămoştenite,ăsauăcelăpu inădeăună
anumităgradădeăbun stareămaterial .ăUneleădintreăp r ileăvechiuluiăImperiuăcareăerauăceleămai-
dezvoltateăeconomicăşiăceleămaiăfavorizateăprinăresurseleănaturaleăauătrecutălaăprotestantismăînăsecolulă
al XVI-lea. Efectele aceleiăîmprejur riăîiăfavorizeaz ăchiarăşiăînăprezentăpeăprotestan iăînăluptaăloră
pentruăexisten ăeconomic .ăAşadar,ăseănaşteăîntrebareaăistoric :ădeăceă inuturileăcuăceaămaiămareă
dezvoltareăeconomic ăauăfost,ăînăacelaşiătimp,ăex rem...deăfavorabileăuneiărevolu iiăînăsânulăBisericii?,ă
R spunsul nu e în nici un caz atât "de simplii pe cât am putea crede.
Emancipareaăfa ădeătradi ionalismulăeconomicăpare,ăf r ăîndoial ,ăs ăfieăunăfactorăcareăînt reşteă
considerabilătendin aădeăaăpuneăsubăsemnulăîntreb riiăsacralitateaătradi ieiăreligioase,ăcaăşi a tuturor
autorit ilorătradi ionale.ăDarăesteănecesarăs ăobserv măunăfaptăadeseaăuitat,ăc ăReformaănuăaăînsemnată
eliminareaăcontroluluiăBisericiiăasupraăvie iiădeăziăcuăzi,ăciămaiădegrab ăînlocuireaăformeiăanterioareădeă
controlăcuăaltaănou .ăAăînsemnatărepudierea unui control foarte lax, pe vremea aceea greu de perceput
înăpractic ăşiăînăceleămaiămulteăcazuriădoarăformal,ăînăfavoareaăuneiăreglement riăaătotalit iiă
comportamentelorăcare,ăp trunzândăînătoateăsectoareleăvie iiăprivateăşiăpublice,ăeraăinfinit mai
împov r toareăşiăaplicat ăf iş.ăRegulaăBisericiiăCatolice,ă„s ăfieăpedepsi i_ăereticii,ădarăs ăfimă
indulgen iăcuăp c toşii",ăaşaăcumăeraăînătrecutăchiarămaiămultădecâtăînăzileleănoastre,ăesteăacumătolerat ă
deăna iunileăcuăunăcaracterăeconomicămodernăşiăaăfostăr spândit ădeăpopoareleăceleămaiăbogateăşiăceleă
mai dezvoltate din punct de vedere economicădeăpeăp mântălaăsfârşitulăsecoluluiăalăXV-lea.ăPeădeăalt ă
parte,ăregulaăcalvinismului,ăaşaăcumăaăfostăaplicat ăînăsecolulăalăXVI-leaăla.ăGenevaăşiăînăSco ia,ălaă
sfârşitulăsecoluluiăalăXVI-leaăşiăînceputulăceluiăde-al XVII-leaăînămariăp r iăaleă rilorădeăJos,ăînă
veacul al XVII-leaăînăNouaăAnglieăşiăpentruăoăvremeăînăAngliaăîns şi,ăarăreprezentaăpentruănoi cea mai
insuportabil ăform ădeăcontrolăecleziastic asupra individului din câte ar putea exista.
Afilierea religiosă şi stratificarea socială 33
Exactăaşaăsim eauănumeroşiămembriăaiăvechiiăaristocra iiăcomercialeădinăepocaăaceea,ălaăGeneva,ăcaăşiă
înăOlandaăşiăAnglia.ăIarăreformatorii din regiunile acelea extrem de dezvoltate economic nu se
plângeauădeăfaptulăc ăsupraveghereaăexercitat ădeăBiseric ăeraăpreaămare,ăci,ădimpotriv ,ăc ăeraăpreaă
redus .ăEiăbine,ăcumăseăfaceăc ăînăvremeaărespectiv ă rileăacelea,ăcareăerauăceleămaiăavansate pe plan
economic,ăşiăînăcadrulălorăclaseleămijlociiăburgheze,ăaflateăînăascensiune,ănuănumaiăc ănuăauăreuşităs ă
rezisteăacesteiătiraniiăf r ăprecedentăaăpuritanismului,ădarăchiarăs-auăaruncatăcuăeroismăînăap rareaălui?ă
C ciăclaseleăburghezeăcaăatareărareoriăf cuser ădovad ădeăeroismăînainte,ăşiăniciodat ădeăatunci.ăAăfostă
„ultimulădintreăeroismeleănoastre",ădup ăcumăspunea,ănuăf r ădreptate,ăCarlyle.
Darăiat ăunăaltăfapt,ădeosebitădeăimportant:ăs-arăputeaăca,ăaşaăcumăs-a pretins, participarea mai mare a
protestan ilorăînăpozi iileădeăproprietateăşiăadministrareădinăvia aăeconomic ămodern ăs ăpoat ăfiă
în eleas ăînăprezent,ăcelăpu inăpar ial,ăpurăşiăsimpluăcaărezultatulăavu ieiămaterialeămaiămariăpeăcareăauă
moştenit-o.ăExist ăîns ăalteăfenomeneăcareănuăpotăfiăexplicateăînăacelaşiăfel..ăDeăpild ,ăpentruăaă
men ionaădoarăcâteva:ăînăBaden,ăînăBavariaăsauăînăUngariaăseăpoateăidentificaăoămareădiferen ăîntreă
catoliciăşiăprotestan iădinăpunctulădeăvedereăalăeduca ieiăsuperioareăoferiteăcopiilorălor.ăFaptulăc ă
procentulădeăcatoliciăînărândurileăstuden ilorăşiăabsolven ilorăinstitu iilorădeăînv mântăsuperiorăesteăînă
generalămaiăsc zutădecâtăpropor iaălorădinăpopula iaătotal 8 se poate explica, desigur, în mare parte în
termeniiădiferen elorădintreăaverileămoştenite.ăDarăînărândurileăabsolven ilorăcatoliciăînşişiăprocentulă
celorăcareăabsolv ăinstitu iiăceăîiăpreg tesc,ăînăparticular,ăpentruăstudiiătehniceăşiăocupa iiăindustrialeăşiă
comercialeăşi,ăînăgeneral,ăpentruăafacerileăspecificeăclaseiămijlociiăesteăînc ăşiămaiăsc zutăfa ădeă
procentulărespectivăalăprotestan ilor.9 Peădeăalt ăparte,ăcatoliciiăprefer ătipulădeăinstruireăoferitădeă
gimnaziileăumaniste.ăAceastaăeăoăsitua ieăc reiaănuăiăseăaplic ăexplica iaădeămaiăsus,ădarăcareăconstituieă
un motiv pentru care atât deăpu iniăcatoliciăsuntăantreprenoriăcapitalişti.
34 Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
înc ăşiămaiăizbitorăesteăunăfaptăcareăexplic ăpar ialăpropor iaămaiăsc zut ăaăcatolicilorăînărândurileă
muncitorilorăcalifica iădinăindustriaămodern .ăEsteăbineăştiutăc ămânaădeălucruăcalificat ădinăfabriciăeă
constituit ădinătineriiădeălaăateliereleămeşteşug reşti;ădarăaceastaăliăseăaplic ăîntr-oăm sur ămultămaiă
mareămuncitorilorăexperimenta iăprotestan iădecâtăcelorăcatolici.ăCuăalte cuvinte, dintre muncitorii
experimenta i,ăcatoliciiăarat ăoăînclina ieămaiăputernic ădeăaăr mâneălaămeşteşugurileălor,ăadic ădevină
maiădesămeşteşugari-şefi,ăînătimpăceăprotestan iiăsuntăatraşiăînănum rămaiămareăspreăfabrici,ăundeăocup ă
nivelurile superioareăcaălucr toriăcalifica iăsauăob inăpozi iiăînăadministra ie. 10 Explica iaăacestorăcazuriă
esteăf r ăîndoial ăaceeaăc ătr s turileămentaleăşiăspiritualeăspecificeădobânditeădinămediulăînconjur tor,ă
înăsitua iaăaceastaătipulădeăeduca ieăfavorizatădeăatmosferaăreligioas ăaăcomunit iiădeăbaştin ăşiăaăcaseiă
p rinteşti,ăauădeterminatăalegereaăocupa iei,ăşiăprinăaceastaăcarieraăprofesional .
Participareaămaiăredus ăaăcatolicilorălaăvia aămodern ădeăafaceriăaăGermanieiăesteăcuăatâtămaiăfrapant ă
cu cât vine împotrivaăuneiătendin eăceăaăfostăobservat ădinătoateătimpurile, 11 inclusiv în prezent.
Minorit ileăna ionaleăsauăreligioaseăcareăseăafl ăînăpozi ieădeăsubordonareăfa ădeăunăgrupăconduc toră
suntăsusceptibile,ădatorit ăexcluderiiălorăvoluntareăsauăinvoluntareădinăpozi iileădeăinfluen ăpolitic ,ăs ă
fieăatraseăcuăoăfor ădeosebit ăînspreăactivitateaăeconomic .ăMembriiălorăceiămaiăcapabiliăcaut ăs -şiă
satisfac ădorin aădeărecunoaştereăaăaptitudinilorălorăînăacestădomeniu,ădeăvremeăceănuăauăniciăoă
oportunitate în serviciulăstatului.ăFaptulăacestaăaăfostăcuăsiguran ăadev ratăpentruăpoloneziiădinăRusiaă
şiăPrusiaădeăest,ăcareăauăavansatăeconomicămaiărapidădecâtăceiădinăGali ia,ăundeăauăavutăoăpozi ieă
superioar .ăLaăfel,ăs-aăadeverităanteriorăînăcazulăhugheno ilorădin Fran a,ăînătimpulăluiăLudovicăalăXlV-
lea,ăînăcazulănonconformiştilor*ăşiăquakerilorădinăAnglia,ăşi,ănuăînăultimul
*ăNonconformiştiă(numi iăşiădisiden i)ă- protestan iăengleziăcareănuăseăconformeaz ădoctrinelorăsauăpracticilorăBisericiiă
Anglicane.ăLaăsfârşitul secolului al XlX-lea s-au reunit în Consiliul Federal al Bisericii Libere (n.red.).
Afilierea religiosă şi stratificarea socială
35
rând.ăînăcazulăevreilorăvremeădeădou ămiiădeăani.ăDarăcatoliciiădinăGermaniaănuăauădovedităînăniciăună
felăvizibilăc ăpozi iaălorăarăconduceălaăunăasemeneaărezultat.ăînătrecut,ăspreădeosebireădeăprotestan i,ănuă
auătraversatăniciăoăepoc ădeădezvoltareăeconomic ăînsemnat ăînăperioadeleăcândăauăfostăpersecuta iăsauă
doarătolera i,ăniciăînăOlanda,ăniciăînăAnglia.ăPeădeăalt ăparte,ăesteăunăfaptădovedităc ăprotestan iiă(maiă
alesăanumiteăramuriăaleămişc rii,ăpeăcareăleăvomădiscutaăpeăîndeleteămaiătârziu),ăatâtăînăcalitateădeăclaseă
conduc toare,ăcâtăşiăînăcalitateădeăconduşi,ăatâtăcaămajoritate,ăcâtăşiăcaăminoritate,ăauăar tatăoăînclina ieă
special ăspreădezvoltareaăra ionalismuluiăeconomic,ătendin ăcareănuăpoateăfiăobservat ăînăaceeaşiă
m sur ălaăcatoliciiăafla iăînăvreunaădintreăsitua iileărespective. 12 Aşadar,ăexplica iaăprincipal ăaă
diferen eiătrebuieăs ăfieăc utat ăînăcaracterulăintrinsecăpermanentăalăcredin elorălorăreligioase,ăşiănuădoară
înăcondi iileăistorico-politice externe temporare.13
Neărevineănou ăsarcinaădeăaăinvestigaăacesteăreligii,ăcuăinten iaădeăaăaflaăceătr s turiăspecificeăauăsauăauă
avut,ătr s turiăcareăs ăfiăgenerat comportamentul pe care l-amădescris.ăLaăoăanaliz ăsuperficial ,ăşiăpeă
bazaăanumitorăimpresiiăcurente,ăamăputeaăfiătenta iăs ăexprim mădiferen aăafirmândăc ăpreocupareaămaiă
intens ăpeăcareăoăarat ăcatolicismulăfa ădeăchestiunileătranscendente,ăcaracterul ascetic al idealurilor
saleăcelorămaiăînalteătrebuieăs -iăfiăeducatăpeăadep iiăs iăîntr-oăindiferen ăsporit ăfa ădeălucrurileăbuneă
deăpeălumeaăaceasta.ăOăastfelădeăexplica ieăseăpotriveşteăcuămodulăînăcareăsuntăjudecateăambeleăreligiiă
la nivel popular. Deăparteaăprotestant ,ăeaăesteăfolosit ăcaăbaz ăpentruăcriticareaăidealurilorăasceticeă
(realeăsauăimaginare)ăaleămoduluiădeăvia ăcatolic,ăînătimpăceăcatoliciiăr spundăcuăacuza iaăc ă
materialismulărezult ădinăsecularizareaătuturorăidealurilorăînf ptuit ăde protestantism. De curând, un
scriitorăaăîncercatăs ăformulezeăînămodulăurm torădiferen aădintreăatitudinileălorăfa ădeăvia aă
economic :ă„Catoliculăeămaiăliniştit,ăavândăîntr-oăm sur ămaiămic ăimpulsulădeăaădobândi:ăelăprefer ăoă
via ăcâtăseăpoateădeăsigur ,ăchiarăşiăcuăunăvenitămaiămic,ădecâtăoăvia ăplin ădeăriscuriăşiăemo ii,ăchiară
dac ăi-arăputeaăaduceăşansaădeăaăob ineăonoruri
36 Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
şiăbog ie.ăProverbulăspuneăînăglum :ă«oriăm nânciăbine,ăoriădormiăbine».ăînăcazulădeăfa ,ăprotestantulă
prefer ăs ăm nânceăbine,ăiarăcatoliculă- s ădoarm ănetulburat.'14
Deăfapt,ădorin aădeăaămâncaăbineăpoateăconstituiăoăcaracterizareăcorect ,ădeşiăincomplet ăaămotiva ieiă
multorăprotestan iădinăGermania zilelor noastre. Dar lucrurile erau foarte diferite în trecut: puritanii
englezi,ăolandeziăşiăamericaniăseăcaracterizauăprintr-oăatitudineădiametralăopus ăbucurieiădeăaătr i,ăfaptă
careăeste,ădup ăcumăvomăvedea,ăextremădeăimportantăpentruăstudiulănostru.ăMaiămult,ăprotestan iiă
francezi,ăîntreăal ii,ăauăp stratămultătimpăşi,ăîntr-oăoarecareăm sur ,-.p streaz ăşiăast ziăcaracteristicileă
care s-auăimprimatăasupraăbisericilorăcalvinisteădeăpretutindeni,ăînăspecialăcelorăaflateă„subăcruce",ăînă
timpul luptelor religioase.ăCuătoateăacesteaă(sauăpoate,ăaşaăcumăvomădiscutaămaiătârziu,ăexactădinăacestă
motiv?),ăesteăbineăcunoscutăc ăacesteătr s turiăauăreprezentatăunulădintreăceiămaiăimportan iăfactoriăaiă
dezvolt riiăindustrialeăşiăcapitalisteăaăFran ei,ăşi,ălaăscaraăredus ăpeăcareăle-auăîng duit-oăpersecu iile,ă
şi-auăp stratăacestărol.ăDac ăamăputeaănumiăaceast ăseriozitateăşiăpredominan aăputernic ăaăintereseloră
religioaseăînăîntreagaădesf şurareăaăvie iiă„desprindereădeălumeaăaceasta",ăatunciăcalviniştiiăfranceziă
erau,ăşiăînc ăsunt,ăcelăpu inălaăfelădeădesprinşiădeălumeaăaceastaăcaăşi,ădeăpild ,ăcatoliciiădinănordulă
Germaniei,ăpentruăcareăcatolicismulăeste,ăf r ăîndoial ,ăoăchestiuneălaăfelădeăvital ăpeăcâtăesteăreligiaă
pentruăoriceăaltăpoporădinălume.ăCeleădou ăcurenteădifer ădeătendin eleăreligioaseăpredominanteădină
rileălorăînăcamăînăacelaşiăfel.ăCatoliciiădinăFran aăsunt,ălaănivelurileăsocialeăinferioare,ăextremădeă
interesa iădeăbucuriileăvie ii,ăiarălaănivelurileăsuperioareăsuntăde-a dreptul ostili religiei. La fel,
protestan iiădinăGermaniaăsuntăînăprezentăabsorbi iădeăvia aăeconomic ălumeasc ,ăiarăceiăcuăunăstatută
socialăsuperiorăsuntăînămajoritateăindiferen iăfa ădeăreligie. 15 Cu greu s-arăg siăcevaămaiăelocventădecâtă
aceast ăparalel ,ăcareăarat ăc ănuăneăputem îndeplini scopul folosind idei atât de vagi precum
desprindereaădeălumeaăaceastaăaăcatolicismului,ăpretinsaăbucurieămaterialist ădeăvia ăaă
protestantismuluiăşiăalteleădeăacelaşiăfel.ăînăasemeneaătermeniăgenerali,ădistinc iaănuăcorespundeăexactă
nici faptelor din prezent,
Afilierea religiosă şi stratificarea socială 37
şiăcuăsiguran ănuăcorespundeăfaptelorădinătrecut.ăDac ,ătotuşi,ăcinevaădoreşteăs ăseăfoloseasc ădeăea,ă
aparădeăîndat ăcâtevaăalteăobserva iiăcare,ăcombinateăcu remarcileădeămaiăsus,ăsugereaz ăc ăpresupusulă
conflictădintreăînstr inareaădeălumeaăaceasta,ăascetismăşiăpietateaăecleziastic ăpeădeăoăparte,ărespectivă
participareaălaăprocesulădeăîmbog ireăcapitalist ădeăcealalt ăparteăs-ar putea dovedi, de fapt, o rela ieă
intim .
Caăs ăîncepemăcuăoăobserva ieădestulădeăsuperficial ,ăesteăcuăsiguran ăremarcabilănum rulămareădeă
reprezentan iăaiăformelorăcelorămaiăspiritualeădeăpietateăcreştin ăcareăauăap rutădinăcercurileă
comerciale.ăînăparticular,ăfoarteămul iădintreăceiămaiăzeloşiăadep iăaiăpietismului*ăauăaceast ăorigine.ă
Faptulăarăputeaăfiăexplicatăcaăunăfelădeăreac ieălaămamonismădinăparteaăfirilorăsensibileăinadaptateălaă
via aăcomercial ,ăşi,ăcaăînăcazulăluiăFranciscădinăAssisi,ămul iăpietiştiăauăinterpretatăeiăînşişiăprocesulă
convertiriiălorăînăaceştiătermeni.ăLaăfel,ăfaptulăremarcabilăc ăatâtădeămul iădintreăceiămaiămariă
întreprinz toriăcapitaliştiă- pân ălaăCecilăRhodesă- au provenit din familii de clerici poate fi explicat ca
oăreac ieăfa ădeăeduca iaălorăascetic .ăDarăaceast ăform ădeăexplica ieăeşueaz ăacoloăundeăunăsim ăală
afacerilorăcapitalisteăieşitădinăcomunăseăcombin ,ăînăaceleaşiăpersoaneăşiăgrupuri,ăcuăformeleăceleămaiă
intenseăaleăuneiăpiet iăcareăleăp trundeăşiăleădomin ăînătotalitateăvie ile.ăAstfelăde cazuri nu sunt
izolate;ădimpotriv ,ăacesteătr s turiăsuntăcaracteristiceămultoraădintreăceleămaiăimportanteăBisericiăşiă
secteădinăistoriaăprotestantismului.ăMaiăalesăcalvinismul,ăoriundeăaăap rut, 16 aăprezentatăaceast ă
combina ie.ăPeăcâtădeăpu inăaăfostălegatăelă(sauăoriceăalt ăcredin ăprotestant )ădeăoăanumit ăclas ă
social ,ăînăperioadaăexpansiuniiăReformei,ăesteăcaracteristicăşiăîntr-unăanumeăsensătipicăfaptulăc ăînă
bisericileăhughenoteăfrancezeăc lug riiăşiăoameniiădeăafaceriă(negustori,ămeşteşugari)ăerau deosebit de
* Pietism (în germ. Pietismus) - mişcareăinfluent ădeăreform ăcareăs-aădeclanşatăînăcadrulăluteranismuluiăgermanăînăsecolulăală
XVII-lea.ăSus in toriiăs iăpuneauăaccentul,ăîntreăaltele,ăpeăintroducereaăScripturiiăşiăaăschimburilorădeăideiăpe teme religioase
înăvia aădeăziăcuăzi.ăAăinfluen atămetodismulăşiămişc rileădeăreînviereăreligioas ădinăsecoleleăXIXăşiăXX (n.red.).
38 Eticaăprotestantaăşiăspiritulăcapitalismului
numeroşiăînărândurileăprozeli ilor,ămaiăales înătimpulăpersecu iilor.17 Chiarăşiăspanioliiăştiauăc ăereziaă
(calvinismulăolandezilor,ăadic )ăpromovaăcomer ul,ăiarăaceastaăcoincideăcuăopiniileăpeăcareăleăexprimaă
Sir William Petty* în scrierile sale despre cauzele dezvolt riiăcapitalisteădină rileădeăJos. Gothein18
numeşteăpeădreptăcuvântădiasporaăcalvinist ă„r sadni aăeconomieiăcapitaliste". 19 Chiarăşiăînăcazulă
acesta, s-arăputeaăconsideraăc ăfactorulădecisivăesteăsuperioritateaăculturilorăeconomiceăfrancez ăşiă
olandez ădinăcareăauăap rutăacesteăcomunit i,ăsauăpoateăinfluen aăenorm ăaăexiluluiăasupraăruperiiă
rela iilorătradi ionale.20 Dar,ăaşaăcumăştimădinăzbaterileăluiăColbert,ăsitua iaădinăFran aăeraăaceeaşiăchiară
şiăînăsecolulăalăXVII-lea.ăChiarăşiăAustria,ăcaăs ănuăvorbimădeăalteă ri,ăaăimportatădirectămeşteşugariă
protestan i.
*■*ăDarănuătoateăculteleăprotestanteăparăs ăfiăavutăoăinfluen ălaăfelădeăputernic ăînăaceast ădirec ie.ă
Dup ăcâtăseăpare,ăaceeaăaăcalvinismuluiăaăfost,ăchiarăşiăînăGermania,ăprintreăceleămaiăputernice,ăiară
credin aăreformat 21 pareăs ăfiăpromovatămaiămultădecâtăalteleădezvoltareaăspirituluiăcapitalismului,ăînă
Wuppertalăşiăînărest.ăAăf cut-o într-oăm sur ămultămaiămareădecâtăluteranismul,ădup ăcumăpareăs ă
dovedeasc ăoăcompara ieăatâtăîntreăelementeleăgenerale,ăcâtăşiăîntreăcele particulare, mai ales în
Wuppertal.22 înăprivin aăSco iei,ăBuckle,ăşi,ădintreăpoe iiăenglezi,ăKeatsăauăsubliniatăaceleaşiărela ii. 23
înc ăşiămaiăfrapant ,ădac ămaiăeănevoieăs-oăspunem,ăesteăleg turaădintreămodulădeăvia ăreligiosăşiă
dezvoltareaăintens ăaăpriceperiiăînăafaceriălaăceiăaăc rorădesprindere de lumea aceasta e la fel de
proverbial ăcaăşiăavereaălor,ămaiăalesălaăquakeriăşiămenoni i.**ăRolulăpeăcareăl-au jucat cei
* Sir William Petty (1623-1687) - economistăşiăstatisticianăenglezăcare,ăînăprincipala sa lucrare de economie
politic ,ăTratat despre impozite şi contribuţii {Treatise of Taxes and Contributions. 1662), a analizat rolul
statuluiăînăeconomieăşiăaăabordatăteoriaăvaloriiăfor eiădeămunc ă(n.red.).ă**ăMembriăaiăunuiăcultăprotestantădeă
origineăanabaptist ăfondatăînăsecolulăalăXVI-leaădeăpreotulăolandezăMennoăSimons.ăPersecuta iăînănumeroaseă ri,ă
auăstabilităcomunit iăruraleăînăOlanda,ăPrusia,ăUcraina,ăRusiaăşiăStateleăUniteă(n.red.).
Afilierea religiosă şi stratificarea socială 39
dintâiăînăAngliaăşiăAmericaădeăNordăle-aărevenităcelorădinăurm ăînăGermaniaăşiă rileădeăJos.ăFaptulăc ă
în Prusia de est Friedrich Wilhelm al II-lea i-aătoleratăpeămenoni i,ăconsiderându-i indispensabili
pentru industrie, în pofida refuzului lor ferm de a îndeplini serviciul militar, este numai unul dintre
numeroaseleăcazuriăbineăcunoscuteăcareăilustreaz ăceleăspuseămaiăsus,ădeşi,ă inândăseamaădeăcaracterulă
monarhului,ăesteăunulădintreăceleămaiăuimitoare.ăînăsfârşit,ăeăbineăştiutăfaptulăc ăaceast ăcombina ieădeă
pietateăintens ăşiădezvoltareălaăfelădeăputernic ăaăpriceperiiăînăafaceriăaăfostăşiăoăcaracteristic ăaă
pietiştilor.24
Ajungeădoarăs ăneăgândimălaă inutulăRinuluiăşiălaăCalw.ăînăacesteărânduriăpurăintroductiveănuăeănecesară
s ăad ug m maiămulteăexemple,ăc ciăceleăprezentateădejaăarat ăunăsingurălucru:ăc ăspiritulămunciiă
sus inute,ăalăprogresului,ăsauăoricumăs-arăputeaănumi,ăaăc ruiătrezireăamăfiăînclina iăs-o punem pe seama
protestantismului,ănuătrebuieăs ăfieăîn eles,ăaşaăcumăseăfaceăînăgeneral,ăcaăoăbucurieădeăaătr i,ăşiăniciăcaă
avândăvreoăleg tur ăcuăIluminismul.ăVechiulăprotestantismăalăluiăLuther,ăCalvin,ăKnox*,ăVoet**ăaăavută
preaăpu inăde-aăfaceăcuăceeaăceănumimăast ziăprogres.ăFa ădeănumeroaseăaspecteăaleăvie iiămoderneăpeă
care niciăsus in toriiăceiămaiăextremiştiăaiăreligieiănuăarădoriăs ăleăelimineăînăzileleănoastre,ăelăeraăcuă
totulăostil.ăDac ăexist ăcumvaăvreoăleg tur ăintern ăîntreăanumiteăexpresiiăaleăvechiuluiăspirităprotestantă
şiăculturaăcapitalist ămodern ,ătrebuieăs ăîncerc rnăs ăleăg simănuăînăpresupusaăluiăbucurieădeăaătr i,ă
maiămultăsauămaiăpu inămaterialist ăsauăm carăantiascetic ,ăciăînătr s turileăsaleăpurăreligioase.ă
Montesquieu spune despre englezi {Esprit des lois, Cartea XX, cap.ă7)ăc ăprogresaser ă„celămaiămult
dintreătoateăpopoareleălumiiăînătreiăprivin eăimportante:ăînăpietate,ăcomer ăşi
* John Knox (1514-1572) - conduc torulăReformeiădinăSco ia;ăaăsupervizatăîntocmireaăConstitu ieiăsco ieneăşiăaă
liturghieiăBisericiiăReformate.ăLucrareaăsaăceaămaiăimportant ăeste Istoria Reformei din Scoţia (n.red.).
** Johannes Voet - unul dintre fondatorii dreptului romano-olandez, continuator al lui Grotius (n.red.).
40
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
libertate." Nu este oare posibil caăsuperioritateaălorăcomercial ăşiăadaptareaălorălaăinstitu iileăpoliticeă
libereăs ăfieăconectateăcumvaăcuătradi iaădeăpietateăpeăcareăle-o atribuie Montesquieu?
Atunciăcândăpunemăproblemaăînăfelulăacestaăneăaparăunănum rămareădeăposibileărela ii,ădeşiăle
percepemăvag.ăDeăacum,ăsarcinaănoastr ăvaăfiădeăaăformulaăceeaăceăneăapareăconfuzăpeăcâtădeălimpedeă
cuăputin ,ă inândăseamaădeădiversitateaăinepuizabil ădinămaterialeleăistorice.ăDarăpentruăaceastaăeă
necesarăs ăl s măînăurm ăconcepteleăvagiăşiăgeneraleăcuăcareăamăoperatăpân ăacumăşiăs ăîncerc măs ă
p trundemăînătr s turileăspecificeăşiădiferenteleădintreăaceleămariălumiădeăgândireăreligioas ăcareăauă
existatăînăistorieăînădiferiteleăramuriăaleăcreştinismului.
Totuşi,ăînainteădeăaăputeaăîncepe,ăsuntănecesareăcâtevaăremarci,ămaiăîntâiăînăleg tur ăcuătr s turileă
specificeăaleăfenomenuluiăpentruăcareăc ut măoăexplica ieăistoric ,ăapoiăînăprivinjaăsensuluiăînăcareăesteă
posibil ăoăasemeneaăexplica ieăînălimiteleăacestorăcercet ri.

2
SPIRITUL CAPITALISMULUI
în titlulăstudiuluiădeăfa ăseăfoloseşteăoăexpresieăoarecumăpreten ioas ,ăspiritul capitalismului. Ce
trebuieăîn elesăprinăaceasta?ăîncercareaădeăa-iădaăoădefini ieăsuscit ăanumiteădificult iăceăseăafl ăînă
îns şiănaturaăacestuiătipădeăcercetare.
Dac ăseăpoateăg siăvreunăobiectăc ruiaăs ăiăseăapliceăacestătermenăcuăunăsensăinteligibil,ănuăpoateăfiă
decâtăoăindividualitateăistoric ,ăadic ăunăcomplexădeăevenimenteăasociateăîntr-oărealitateăistoric ăpeă
care le unim într-unătotăconceptual,ă inândăseamaădeăsemnifica ia lorăcultural .
Cuătoateăacestea,ădeăvremeăceăînăcon inutulăs uăseărefer ălaăunăfenomenăsemnificativăprină
individualitateaăsaăunic ,ăunăasemeneaăconceptăistoricănuăpoateăfiădefinităpotrivităformuleiăgenus
proximum, differentia specifica*, ciătrebuieăs ăfie alc tuitătreptatădinăp r ileăindividualeăextraseădină
realitateaăistoric .ăAstfel,ăconceptulăfinalăşiădefinitivănuăpoateăstaălaăînceputulăcercet rii,ăciătrebuieăs ă
vin ăde-abiaălaăsfârşit.ăCuăalteăcuvinte.ăînăcursulădiscu ieiănoastreătrebuieăs ăneăstr duim s ăob inemă
rezultatulăcelămaiăimportant,ăcareăesteăceaămaiăbun ăformulareăconceptual ăaăceeaăceăîn elegemăaiciă
prinăspiritulăcapitalismului,ăceaămaiăbun ădinăpunctulădeăvedere care neăintereseaz ăaici.ăAcestăpunctă
de vedere (cel din care vom vorbi mai târziu) nu este în nici un caz singurul din care pot fi analizate
fenomeneleăistoriceăpeăcareăleăinvestig m.
Inălatin ăînăoriginală(n.tr.).
42
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
Pentruăacestea,ăcaăşiăpentruăoriceăaltăfenomenăistoric,ăalteăpuncteădeăvedereăarădezv luiăalteă
caracteristiciăcaăfiindăceleăesen iale.ăRezultatulăesteăc ăînăniciăunăcazănuătrebuieăs ăîn elegemăprină
spiritulăcapitalismuluiădoarăceeaăceăvaăajungeăs ăînsemneăpentruănoi în scopurile analizei noastre.
Acesta este un efect necesar al naturii conceptelor istorice care, din motive metodologice specifice, nu
încearc ăs ăcuprind ărealitateaăistoric ăînăformuleăgeneraleăabstracte,ăciăînăseturiădeărela iiăconcrete,ă
cauzale,ăcareăauăînămodăinevitabilăunăcaracterăindividualăşiăunic.
Astfel, dac ăîncerc măs ădetermin măobiectulăpeăcareădorimăs -1ăanaliz măşiăs -Iăexplic mădinăpunctă
deăvedereăistoric,ănuăputemăporniăcuăoădefini ieăconceptual ,ăciădoarăcuăoădescriereăprovizorieăaăceeaăceă
seăîn elegeăaiciăprinăspiritulăcapitalismului.ăOăasemenea descriereăeste,ătotuşi,ăindispensabil ăpentruăaă
în elegeăclarăobiectulăinvestiga iei.ăînăacestăscop,ăneăîndrept măaten iaăspreăunădocumentăreflectândă
acelăspirit,ăcareăcon ineăceeaăcex ut măîntr-oăpuritateăaproapeăclasic ăşi,ăînăacelaşiătimp,ăareăavantajul
de a nu fi legat direct de religie, fiind astfel, pentru interesul nostru, lipsit de idei preconcepute.
ine iăminteăc ătimpul înseamnă bani. Celăcareăpoateăcâştigaăzeceăşilingiăpeăziăprinămuncaăluiăşiăpleac ăînă
c l torieăsauătrând veşteăjum tateădinăziuaărespectiv ,ădeşiănuăcheltuieşteădecâtăşaseăpenceăpentruădistrac iaăsauă
trând viaăsa,ănuăarătrebuiăs ăsocoteasc ăsumaăaceeaădreptăsingura saăcheltuial ;ăînărealitate,ăaăcheltuit,ăsauămaiă
degrab ăaăirosităînăafar ădeăastaăcinciăşilingi.
ine iăminte,ăcreditul înseamn ăbani.ăDac ăunăomăîşiălas ăbaniiăînămâinileămeleădup ăceăs-a încheiat termenul, îmi
d ămieădobânda,ăsauăatâtăcâtăpotăfaceăcuăeiăînătimpulăacela.ăSeăajungeălaăoăsum ăconsiderabil ăatunciăcândăcinevaă
areăunăcreditămareăşiăsolidăşiăseăfoloseşteăbine de el.
ine iăminte,ăbaniiăauăoănatur ăprolific ,ăgeneratoare.ăBaniiăpotădaănaştereăaltorăbani,ăiarăprogeniturileălorăpotă
z misliăînc ăşiămaiămul i,ăşiăaşaămaiădeparte.ăCinciăşilingiăfolosi iăbineădauăşase,ăfolosi iăiar şiădauăşapteăşiătreiă
pence,ăşiătotăaşa.ăpân ăcândădevinăoăsut ădeălire.ăCuăcâtăsuntămaiămulţi, cuăatâtămaiămultăproducădeăfiecareădat ,ă
astfe!ăc ăprofiturileăsporescămaiămultăşiămaiărepede.
Spiritul capitalismului
43
Celăcareăucideăoăscroaf ădeăpr sil ăîiăucideătoateăprogeniturileăpân ăla aămiaăgenera ie.ăCelăcareăucideăoăcoroan ,ă
distrugeătotăceăarăfiăpututăproduce,ăchiarăzeciăşiăzeciădeălire.
ine iăminteăzicalaăaceasta,ăBunul platnic e stăpân peste punga altuia. Celădespreăcareăseăştieăc ăpl teşteăcuă
punctualitate, exact atunci când a f g duităs-oăfac ,ăpoateăoricând,ăcuăoriceăprilej,ăs ăaduneăto iăbaniiădeăcareăseă
potălipsiăprieteniiălui.ăFaptulăacestaăeăuneoriădeămareăfolos.ăDup ăh rnicieăşiăcump tare,ănimicănuăcontribuieămaiă
multălaăeducareaăunuiătân răpentruăvia aăînălumeădecâtăpunctualitateaăşiăcorectitudineaăînătoateăafacerileăsale;ădeă
aceea,ănuăp stra iăniciodat ăbaniăîmprumuta iăniciăm carăoăor ădup ătimpulăf g duit,ăaltfelădezam gireaăvaăferecaă
punga prietenului vostru pentru totdeauna.
Trebuieă inutăcontăşiădeăceleămaiăneînsemnateăac iuniăcareăafecteaz ăcreditulăcuiva.ăSunetulăciocanuluiăt uălaăcinciă
diminea a,ăsauălaăoptăseara,ăauzitădeăunăcreditor,ăîlăfaceăîng duitorăînc ăşaseăluni;ădarădac ăteăvedeălaămasaădeă
biliardăsauăî iăaudeăglasulălaăoătavern ,ăcândăarătrebuiăs ăfiiălaălucru,ăî iăvaăcereăbaniiăaădouaăzi,ăpeăto i,ăînainteăcaă
tuăs -iăpo iăda.
înăplus,ăcorectitudineaăarat ăc ăeştiăatentăcuăceeaăceăposezi;ăteăface.ăs ăpariăunăomăpeăcâtădeăcinstit,ăpeăatâtădeă
grijuliu,ăiarăaceastaăî iăsporeşteăînc ăşiămaiămultăcreditul.
Fereşte-teăs ăcreziăc ătotăceăposeziăeăalăt u,ăşiăfereşte-teăs ătr ieştiăc l uzindu-teădup ăgândulăacesta.ăEăoăgreşeal ă
înăcareăcadămul iăoameniăcareăauăcredit.ăPentruăaăoăîmpiedica,ă ineăcât vaăvremeăoăsocoteal ăprecis ăaă
cheltuielilorăşiăveniturilorătale.ăDac faciăefortulădeăaăînscrieămaiăîntâiăm run işurile,ăveiăob ineăacestărezultatăbun:ă
veiădescoperiăcumăcheltuielileăneînsemnate,ăminunatădeămici,ăajungălaăsumeămari;ăşi- iăveiădaăseamaăcumăaiăfiă
pututăfaceăşiăcumăaiăputeaăeconomisiăpeăviitorăf r ăaăaveaăparte de vreun neajuns important.
Dinăşaseălireăpeăanăaiăputeaătrageăfoloaseăcaădeăpeăurmaăaăoăsut ădeălire,ăclac ăeştiăunăomădeăoăpruden ăşiăcinsteă
bine cunoscute.
Celăcareăcheltuieşteăpatruăpenceăpeăziădegeaba,ăcheltuieşteădegeabaăşaseălireăpeăan.ăcareăeăpre ulăpentruăaăfolosiăoă
sut ădeălire.
44 Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
Celăcareăcheltuieşteăpeănimicuriăunătimpăînăvaloareădeăpatruăpenceăînăfiecareăzi.ăoăziădup ăalta,ăiroseşteăprivilegiulă
deăaăfolosiăoăsut ăde lire în fiecare zi.
Celăcareăpierdeătimpăînăvaloareădeăcinciăşilingiăpierdeăcinciăşilingiăşiăarăputeaălaăfelădeăbine,ăşiăcuălaăfelădeămult ă
pruden ,ăs ăarunceăcinciăşilingiăînămare.
Celăcareăpierdeăcinciăşilingiănuăpierdeădoarăsumaăaceasta,ăciătoateăavantajele pe care le-arăfiăpututăob ineă
folosindu-iăînăafaceri,ăiarăacestea,ăînăperioadaăcâtăîmb trâneşteăunătân r,ăvorăajungeălaăoăsum ăconsiderabil ădeă
bani.1
BenjaminăFranklinăesteăcelăcareăneăpredic ăînăacesteăfraze,ăaceleaşiăpeăcareăleăsatirizeaz ăFerdinand
Kurnberger*ăînăoperaăsaăinteligent ăşiămali ioas ,ăTablou al culturii americane2, prezentându-le drept
profesiuneaădeăcredin ăaăunuiăyankeu.ăNimeniănuăseăvaăîndoiăc ăaiciăspiritulăcapitalismuluiăseăexprim ă
înămanieraăsaăcaracteristic ,ătotuşiănuăpreaăamădoriăs ăpretindemăc ătotăceă ineădeăspiritulăacestaăeă
con inutăînătextulăcitat.ăS ăneăoprimăunămomentăpentruăaăanalizaăacestăpasaj,ăaăc ruiăfilozofieăeă
rezumat ădeăKurnbergerăînăcuvintele:ă„Eiăscotăseuădinăviteăşiăbaniădinăoameni".ăTr s turaăspecific ăa
filozofieiăcupidit iiăpareăs ăfieăidealulăomuluiăonest,ăcuăunăcreditărecunoscut,ăşiămaiăpresusădeătoateă
ideea unei datorii a individului de a-şiăsporiăcapitalul,ăac iuneăcareăesteăprivit ăcaăunăscopăînăsine.ăCeeaă
ceăseăpredic ăînărealitateănuăesteădoarămodalitatea de a-şiăcroiădrumăînălume,ăciăoăanumit ăetic .ă
înc lcareaăregulilorăsaleănuăesteătratat ăcaăoăneghiobie,ăciăcaăuitareaăuneiăîndatoriri.ăAceastaăesteăesen aă
problemei.ăNuăesteăvorbaădoarădeăiste imeaăînăafaceri,ăaceastaăeăunălucruădestulădeăobişnuit, ci de un
etos. Aceasta esteăcalitateaăcareăneăintereseaz .
* Ferdinand Kurnberger (1821-1879) - scriitorăaustriac,ăparticipantăiaărevolu iaădină1848.ăLucrareaălaăcareăseă
refer ăWeberăesteăDer Amerika-Mude („CelăobositădeăAmerica";ă1855),ăromanăcuăcheie despre Nikolaus Lenau.
peăcareăîlădezam giseăcompletăşedereaădeăunăanăînăStateleăUniteă(n.red.).
Spiritul capitalismului 45
Atunciăcând,ăvorbindăcuăunăasociatăînăafaceriăcareăseăpensionaseăşiăvoiaăs -1ăconving ăs ăfac ăacelaşiă
lucru,ădeăvremeăceăcâştigaseădestuiăbaniăşiăarăfiătrebuităs ăleălaseăşiăaltoraăoăşans ,ăJakobăFugger*ăaă
respinsăpropunereaăcaăpeăoădovad ădeălaşitateăşiăaăr spunsăc ă„elă(Fugger)ăcredeaăaltceva,ădoreaăs ăfac ă
bani atât timp cât putea"3;ăspiritulăafirma ieiăsaleăeste,ăînămodăevident,ădestulădeădiferitădeăcelăalăluiă
Franklin.ăCeeaăceăînăprimulăcazăeraăoăexprimareăaăcutezan eiăcomercialeăşiăoăînclina ieăpersonal ăneutr ă
din punct de vedere moral4, în cel de-al doilea preia caracterul uneiămaximeăcuăalur ăetic ăpentruă
modulădeăcomportareăînăvia .ăConceptulădeăspirităalăcapitalismuluiăeăfolosităaiciăînăacestăsensăspecific 5,
esteăspiritulăcapitalismuluiămodern.ăC ciăfaptulăc ăaiciăavemăde-a face numai cu capitalismul vest-
europeanăşiăamericanăesteăevidentădinăfelulăînăcareăaăfostăpus ăproblema.ăCapitalismulăaăexistatăînă
China,ăIndia,ăBabilon,ăînălumeaăclasic ăşiăînăEvulăMediu.ăDarăînătoateăacesteăcazuri,ădup ăcumăvomă
vedea, acest etos anume era absent.
Revenind la Franklin, toate atitudinileăsaleămoraleăsuntăimpregnateădeăutilitarism.ăOnestitateaăeăutil ,ă
deoareceăasigur ăcredit;ălaăfelăsuntăpunctualitatea,ăh rnicia,ăcump tarea,ăşiăacestaăesteămotivulăpentruă
careăreprezint ăvirtu i.ăOădeduc ieălogic ăarăfiăaceeaăc ăatunciăcând,ădeăpild ,ăaparen aădeăonestitateă
slujeşteăaceluiaşiăscop,ăeaăarăfiăsuficient ,ăiarăunăsurplusălipsitădeănecesitateădinăaceast ăvirtuteăarăp reaă
înăochiiăluiăFranklinăcaăoărisip ăneproductiv .ăDeăfapt,ăpovesteaădinăautobiografiaăluiădespreă
convertirea sa la aceste virtu i6 sauădiscu iaădespreăvaloareaăuneiămen ineriăstricteăaăaparen eiădeă
modestie,ăsugestiaăcaăoăpersoan ăs -şiăminimalizezeăpermanentămeriteleăpentruăaăob ineăapoiă
recunoaştereaăgeneral 7,ăconfirm ăaceast ăimpresie.ăPotrivitălui
*ăFamiliaăgerman ăFuggerăa dominat afacerile europene în secolele al XV-leaăşiăalăXVI-lea, dezvoltând concepte
economiceăcapitalisteăşiăinfluen ândăpoliticaăinterna ional ă(deăpild ,ăJakobăFugger,ăsupranumită„celăBogat",ăaă
finan atăurcareaăluiăCarolăQuintulăpeătronulăSfântuluiăImperiu Romano-GermanăşiăaădevenităcreditorulăluiăHenrică
al Vlll-lea al Angliei) (n.red.).
46 Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
Franklin,ăacesteăvirtu i,ăcaătoateăcelelalte,ăsuntăvirtu iănumaiăînăm suraăînăcareăsuntăutile individului, iar
surogatulăsimpleiăaparen eăesteăîntotdeaunaăsuficientăatunciăcândăduceălaăîndeplinireaăscopuluiăavutăînă
vedere.ăEsteăoăconcluzieăinevitabil ăpentruăutilitarismulăstrict.ăImpresiaămultorăgermaniăc ăvirtu ileă
profesate de americanism sunt pur ăipocrizieăparăs ăfiăfostăconfirmateădeăacestăcazăfrapant.ăDarăînă
realitateălucrurileănuăsuntănicidecumăatâtădeăsimple.ăînsuşiăcaracterulăluiăBenjaminăFranklin,ădup ăcumă
apareăînăcandoareaăcuăadev ratăneobişnuit ăaăautobiografieiăsale,ăcontraziceăaceast ăsuspiciune.ăFaptulă
c ăelăatribuieărecunoaştereaăutilit iiăvirtu iiăuneiărevela iiădivineămeniteăs -1ăconduc ăpeăcaleaăceaă
dreapt ăarat ăc ăesteăvorbaădeăcevaămaiămultădecâtăsimplaăînfrumuse areădinămotiveăpurăegocentrice.
în realitate, summum bonum al acesteiăetici,ăcâştigareaădeăbaniădinăceăînăceămaiămul i,ăcombinatăcuă
strictaăevitareăaătuturorăbucuriilorăspontaneăaleăvie ii,ăesteămaiăpresusădeătoateălipsităcompletădeăoriceă
implica ieăeudemonist ,ăcaăs ănuăspunemăhedonist .ăEsteăconsideratăînăaşaăm sur ădoarăcaăunăscopăînă
sine,ăîncât,ădinăpunctulădeăvedereăalăfericiriiăsauăutilit iiăpentruăindivid,ăpareăcompletătranscendentalăşiă
absolutăira ional.8 Omulăesteădominatădeădorin aădeăaăfaceăbani,ădeăcâştigăcaăscopăultimăalăvie ii.ă
Câştigulăeconomicănuămai este subordonat omului ca mijloc de satisfacere a nevoilor sale materiale.
Aceast ăr sturnareăaăceeaăceăarătrebuiăs ănumimărela iaăfireasc ,ăatâtădeăira ional ădintr-un punct de
vedereănaiv,ăesteăînămodăevidentăunăprincipiuăc l uzitorăalăcapitalismuluiăşi,ăpeădeăalt ăparte,ăeăstr in ă
tuturorăpopoarelorăceănuăseăafl ăsubăinfluen ăcapitalist .ăînăacelaşiătimp,ă.ăexprim ăunătipădeăsim ireă
strânsălegatădeăanumiteăideiăreligioase.ăAşadar,ădac ăîntreb măde ce arătrebuiăcaă„baniiăs ăfieăf cu iădină
om". Benjamin Franklinăînsuşi,ădeşiăeraăunădeistăf r ăoăanumit ăafiliereăanume,ăr spundeăînă
autobiografiaăsaăcuăunăcitatădinăBiblie,ăpeăcareătat lăs uăcalvinistăi-a predicat-oămereuăînătinere e:ă
„Dac ăveziăunăomăiscusităînălucrulălui,ăacelaăpoateăstaălâng ăîmp ra i"ă(Pildele lui Solomon, 22, 29).
Câştigareaădeăbaniăînăcadrulăordiniiăeconomiceămoderneăeste.ăatâtătimpăcâtăseăfaceălegal,ărezultatulăşiă
expresiaăvirtu iiăşiăperfec ion riiăuneiăvoca ii;ăiarăaceast ăvirtute
Spiritul capitalismului 47
şiăperfec ionareăsunt.ănuăeăgreuădeăv zut,ăadev rateleăalfaăşiăomegaăaleăeticiiăluiăFranklin,ăaşaăcumăsuntă
exprimateăînăpasajeleăcitate,ăcaăşiăînătoateăopereleăsale,ăf r ăexcep ie. 9
Cuăadev rat,ăaceast ăideeăstranie,ăatâtădeăfamiliar ănou ăast zi,ădarăînărealitateădelocăsubîn eleas ,ăideeaă
datoriei cuiva de a-şiăurmaăvoca ia,ăesteătr s turaăceaămaiăcaracteristic ăaăeticiiăsocialeăaăculturiiă
capitaliste,ăşi,ăîntr-unăsens,ăbazaăfundamental ăaăacesteia.ăEsteăoăobliga ieăpeăcareăindividulăarătrebuiăs ă
oăsimt ăşiăoăsimteăfa ădeăcon inutulăactivit iiăsaleăprofesionaleăindiferentăînăceăconst ăea,ăindiferent,ăînă
particular,ădac ăapareălaăsuprafa ăcaăoăutilizareăaăputerilorăpersonaleăsauădoarăaăposesiunilorămaterialeă
(în chip de capital).
Desigur,ăaceast ăconcep ieănuăaăap rutădoarăînăcondi iiăcapitaliste.ăDimpotriv ,ămaiătârziuăîiăvomă
urm riăoriginileăîntr-oăperioad ăanterioar ănaşteriiăcapitalismului.ăCuăatâtămaiăpu in,ăfireşte,ăsus inemă
c ăoăacceptareăconştient ăaăacestorămaximeăetice dinăparteaăindivizilor,ăîntreprinz toriăsauămuncitoriă
dinăîntreprinderileăcapitalisteămoderne,ăarăreprezentaăoăcondi ieăpentruăperpetuareaăcapitalismuluiă
actual.ăEconomiaăcapitalist ădinăprezentăesteăunăimensăcosmosăînăcareăindividulăseănaşteăşiăcareăiăse
prezint ăacestuia,ăcelăpu inălaănivelăindividual,ăcaăoăordineăinalterabil ăaălucrurilorăînăcareătrebuieăs ă
tr iasc .ăîlăfor eaz ăpeăindivid,ăînăm suraăînăcareăeăimplicatăînăsistemulărela iilorădeăpia ,ăs ăseă
conformezeăregulilorăcapitalisteădeăac iune.ăFabricantulăcareăpeătermenălungăac ioneaz ăînăcontraă
acestorănormeăvaăfiăeliminatăinevitabilădeăpeăscenaăeconomic ,ălaăfelăcumămuncitorulăcareănuăpoateăsauă
nuăvreaăs ăliăseăadaptezeăvaăfiăazvârlităpeăstrad ăf r ăunălocădeămunc .
Aşadar,ăcapitalismulădinăzileleănoastre,ăcareăaăajunsăs ădomineăvia aăeconomic ,ăeduc ăşiăselecteaz ă
subiec iiăeconomiciădeăcareăareănevoieăprintr-unăprocesădeăsupravie uireăeconomic ăaăcelorămaiă
potrivi i.ăDarăaiciăseăpotăobservaăcuăuşurin ălimiteleăconceptuluiădeăselec ieăcaămodalitateădeăexplica ieă
istoric .ăPentruăcaăunămodădeăvia ăatâtădeăbineăadaptatăspecificit ilorăcapitalismuluiăs ăpoat ăfiă
selectat,ăadic ăs ăpoat ăajungeăs ăleădomineăpeăcelelalte,ătrebuiaăs ăîşiăaib ăoriginileăundeva,ăşiănu
48 Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
doarăînăindiviziiăizola i,ăciăcaăunămodădeăvia ăcomunăunorăgrupuriăîntregiădeăoameni.ăAceast ăorigineăeă
ceeaăceănecesit ăcuăadev ratăoăexplica ie)ăDespreădoctrinaămaterialismuluiăistoricămaiănaiv,ăpotrivită
c reiaăastfelădeăideiăiauănaştereăcaăoăreflectareăsauăsuprastructur ăaăsitua iilorăeconomice,ăvomăvorbiă
maiăam nun itămaiătârziu.ăînămomentulăacesta,ăpentruăscopulănostruăvaăfiăsuficientăs ăatragemăaten iaă
asupraăfaptuluiăc ,ăf r ăîndoial ,ăînă inutulădeăbaştin ăalăluiăBenjaminăFranklină(Massachusetts),ăspiritulă
capitalismului (în sensul pe care i l-am atribuit) era prezent înaintea ordinii capitaliste. în Noua Anglie,
spreădeosebireădeăalteăp r iăaleăAmericii,ăauăexistatăînc ădină1632ăplângeriăreferitoareălaăun mod extrem
deăcalculatădeăob inereăaăprofitului.ăDeăasemenea,ăf r ăniciăoăîndoial ,ăcapitalismulăaăr masămultămaiă
pu inădezvoltatăînăuneleădintreăcoloniileăînvecinate,ăcareăapoiăauădevenităstateleăsudiceăaleăStateloră
Unite,ăînăpofidaăfaptuluiăc ăacesteaăauăfostăfondateădeămariiăcapitaliştiădinămotiveădeăafaceri,ăpeăcândă
coloniileădinăNouaăAnglieăauăfostăfondateădeăpredicatoriăşiăabsolven iădeăseminarăcuăajutorulămiciloră
burghezi,ămeşteşugarilorăşiă ranilorăliberi,ădinămotiveăreligioase.ăînăcazulăacesta,ărela iaăcauzal ăesteă
cuăsiguran ăinversulăceleiăsugerateădeăpozi iaămaterialist .
Darăorigineaăşiăistoriaăunorăastfelădeăideiăsuntămultămaiăcomplexeădecâtăpresupunăteoreticieniiă
suprastructurii. Spiritul capitalismului, în sensul în care folosim noi termenul,ăaătrebuităs ălupteăpentruă
a-şiăcroiădrumăc treăsuprema ieăîmpotrivaăuneiălumiăîntregiăplineădeăfor eăostile.ăOăstareădeăspirităcaă
aceeaăexprimat ăînăpasajeleăpeăcareăle-amăcitatădinăFranklin,ăşiăcareăauăsuscitatăaplauzeleăunuiăîntregă
popor, ar fi fost proscris ăatâtăînăAntichitate,ăcâtăşiăînăEvulăMediu10 ca exprimând soiul cel mai josnic
deăcupiditateăşiăcaăfiindăoăatitudineăcuătotulălipsit ădeărespectădeăsine.ăDeăfapt,ălucrurileăseăpetrecăastfelă
şiăacum,ădac ăprivimălaătoateăaceleăgrupuriăsocialeăcare suntăpu inăimplicateăsauăadaptateălaăcondi iileă
capitalisteămoderne.ăExplica iaănuăeădat ăînăîntregimeădeăfaptulăc ăînăvremurileăaceleaăinstinctulădeă
câştigăeraănecunoscutăsauănedezvoltat,ădup ăcumăs-aăspusădeseori.ăNiciădeăfaptulăc ăauriăsacra fames,
l comiaădeăaur,ăarăfiăfostăatunciăsauăarăfiăacumămaiăpu inăputernic ăînăafaraăcapitalismuluiăburghez
Spiritul capitalismului 49
decâtăînăinteriorulăsfereiălui,ădup ăcumăsuntăînclina iăs ăcread ăromanticii moderni.ăDiferen aădintreă
spiritulăprecapitalistăşiăcelăcapitalistănuăseăg seşteăaici.ăL comiaămandarinuluiăchinez,ăaăaristocratuluiă
dinăRomaăantic ăsauăaă ranuluiămodernăpotărezistaăoric reiăcompara ii.ăIarăauri sacra fames a unui
taximetrist din Neapole ori a unui barcaiuolo, şiădesigurăceaăaăreprezentan ilorăasiaticiăaiăprofesiiloră
similare,ăcaăşiăaceeaăaămeşteşugarilorădină rileăsud-europene sau asiatice, sunt, oricine poate constata,
cuămultămaiăintense,ăşiăînăspecialămaiălipsiteădeăscrupuleădecâtăl comiaădeăaurăaăunuiăenglez,ăs ă
spunem,ăînăîmprejur riăsimilare.] ] Domniaăuniversal ăaălipseiăabsoluteădeăscrupuleăînăurm rireaă
intereselorăegoisteăprinăcâştigareaădeăbaniăaăfostăoăcaracteristic ăspecific ăexactăpentruăaceleă riăaăc roră
dezvoltare capitalist-burghez ,ăm surat ăpotrivităstandardelorăoccidentale,ăaăr masăînapoiat .ăDup ă
cumăştieăoriceăpatron,ălipsaădeăcoscienziosită* a muncitorilor12 dinăasemeneaă ri,ădeăpild ădinăItalia,ăînă
compara ieăcuăGermania,ăaăfost,ăşiăîntr-oăanumit ăm sur ăînc ăeste, unul dintre principalele obstacole
aflateăînăcaleaădezvolt riiălorăcapitaliste.ăCapitalismulănuăseăpoateăfolosiădeămuncaăcelorăcareăpractic ă
doctrina unui liberum arbitrium nedisciplinat,ăaşaăcumănuăseăpoateăfolosiădeăomulădeăafaceriăcareăpareă
total lipsitădeăscrupuleăînărela iileăsaleăcuăceilal i,ădup ăcumăafl mădeălaăFranklin.ăDeăaici'rezult ăc ă
diferen aănuăconst ăînăgradulădeădezvoltareăalăimpulsuluiădeăaăcâştigaăbani.ăAuri sacra fames este la fel
deăvecheăcaăistoriaăomului.ăDarăvomăvedeaăc ăaceiaăcare i s-auăsupusăf r ărezerve,ăcaăunuiăimpulsă
necontrolat,ăasemeneaăc pitanuluiădeăcorabieăolandezăcareă„arătreceăprinăiadăpentruăcâştig,ăchiarădac ăi-
arăardeăpânzele",ănuăerauăînăniciăunăcazăreprezentan iiăaceleiăatitudiniădinăcareăderiv ăspiritulăcapitalist
modernăcaăfenomenădeămas ,ăşiăacestaăesteălucrulăcareăconteaz .ăînătoateăepocileăistorice,ăoriundeăaăfostă
posibilăaăexistatăcâştigulănemilos,ăneconstrânsădeăvreunăfelădeănormeăetice.ăCaăşiăr zboiulăşiăpirateria,ă
comer ulănuăaăcunoscutăadeseaăniciăoălimit ăînărela iileăcuăstr iniiăşiăcei
*ăConştiinciozitateă(înăitalian ăînăoriginal)ă(n.tr.).
50
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
dinăafaraăgrupului.ăDublaăetic ăaăpermisăaiciăceeaăceăeraăinterzisăînăafacerileădintreăfra i.
Dobândireaăcâştiguluiăcapitalistăcaăaventur ăaăexistatăînătoateătipurileădeăsociet iăeconomiceăcareăauă
cunoscutăcomer ulăcuăfolosireaăbanilorăşiăi-auăoferităoportunit iăprinăcomenda, colectarea de impozite,
împrumuturileădeăstat,ăfinan areaăr zboaielor,ăprinăexisten aăcur ilorăducaleăşiăaăde in torilorădeăfunc iiă
oficiale.ăLaăfel,ăatitudineaăaventurierului,ăcareăîşiăbateăjocădeătoateălimit rileăetice,ăaăfostăuniversal .ă
Cruzimeaăabsolut ăşiăconştient ăar tat ăînăob inereaăcâştiguluiăeraăadeseaăstrânsălegat ădeăconformareaă
cea maiăstrict ăfa ădeătradi ie.ăMaiămult,ăoădat ăcuădistrugereaătradi ieiă'şiăextindereaămaiămultăsauămaiă
pu inăcomplet ăaăîntreprinderilorăeconomiceălibere,ăchiarăşiăînăinteriorulăgrupuluiăsocial,ănouaăsitua ieăaă
fostăjustificat ăeticăşiăîncurajat ,ădarănumai tolerat ăcaăfapt.ăIarăacestăfaptăaăfostătratatăoriăcaăfiindă
indiferentădinăpunctădeăvedereăetic,ăoriăcaăfiindăreprobabil,ădar,ădinăp cate,ăimposibilădeăevitat.ăNuă
numaiăc ăaceastaăaăfostăatitudineaăfireasc ăaătuturorăînv turilorăetice,ădar,ăceeaăceăeămai important,
aceastaăaăfostăşiăatitudineaăexprimat ăînăac iuneaăpractic ăaăomuluiăobişnuitădinăepocileăprecapitaliste,ă
precapitalisteăînăsensulăc ăutilizareaăra ional ăaăcapitaluluiăîntr-oăîntreprindereăpermanent ăşiă
organizareaăcapitalist ăra ional ăaămunciiănuădeveniser ăînc ăfor eădominanteăînădeterminareaă
activit iiăeconomice.ăExactăaceast ăatitudineăaăfostăunulădintreăceleămaiăputerniceăobstacoleăinterneăpeă
care le-aăîntâmpinatăpretutindeniăadaptareaăoamenilorălaăcondi iileăuneiăeconomiiăcapitalist-burgheze
ordonate. o(
Cel mai important opozant cu care a avut de luptat spiritul capitalismului. în sensul unui standard de
via ădefinităpretinzândăoăsus inereăetic ,ăaăfostăacelătipădeăatitudineăşiăreac ieăfa ădeăsitua iileănoiăpeă
care-1 putemădenumiătradi ionalism.ăŞiăînăcazulăacesta,ăoriceăîncercareădeăaădaăoădefini ieăfinal ătrebuieă
l sat ăînăsuspensie.ăPeădeăalt ăparte,ătrebuieăs ăîncerc măs ăclarific măîn elesulăs uăprovizoriuăcitândă
câteva cazuri. Vom începe de jos, cu muncitorii.
Unulădintreămijloaceleătehniceăpeăcareăleăfoloseşteăpatronulămodernăpentruăa-şiăasiguraăceaămaiămareă
cantitateădeămunc
Spiritul capitalismului
51
posibilaădinăparteaăoamenilorăs iăesteăinstrumentulănumităplată în acord. Inăagricultur ,ădeăpild ,ă
strânsul recolteiăesteăunăcazăînăcareăseăimpuneăceaămaiămareăintensitateăaămunciiăcuăputin ,ăîntrucât,ă
vremeaăfiindănesigur ,ădiferen aădintreăprofiturileămariăşiăpierderileăgreleăarăputeaădepindeădeăvitezaăcuă
careăseărecolteaz .ăDeăaceea,ăsistemulădeăplat ăînăacordăeăaproapeăuniversalăînăcazulăacesta.ăŞi,ădeă
vremeăceăinteresulăpatronuluiădeăaăgr biărecoltareaăcreşteăoădat ăcuăcreştereaăveniturilorăşiăaăintensit iiă
muncii, s-aăf cutădeănenum rateăoriăîncercarea,ăprinăcreştereaăpl iiăînăacordăaămuncitorilor,ăoferindu-
li-seăastfelăposibilitateaăs ăcâştigeăceeaăceăpentruăeiăreprezint ăunăsalariuăfoarteămare,ădeăa-i cointeresa
pentru a-şiăm riăeficien aămuncii.ăDar,ăcuăoăfrecven ăsurprinz toare,ăs-a ivit o dificultate aparte:
creştereaăpl iiăJnăacordăaădusăadeseaălaăscăderea muncii efectuate în unitatea de timp, deoarece
muncitorulăreac ionaălaăcreştereaăpl iiănuăsporind,ăciăreducândăcantitateaădeămunc ădepus .ăDeă
exemplu,ăunăomăcareălaăoăplat ădeă1ămarc ăperăacruăseceraă2,5ăacriăpeăziăşiăcâştigaă2,5ăm rci,ăatunciă
când plataăînăacordăaăfostăcrescut ălaă1,25ăm rciăperăacruăaăseceratănuă3ăacri,ăcumăarăfiăpututăfaceăcuă
uşurin ,ăcâştigândăastfelă3,75ăm rci,ăciădoară2ăacri,ăastfelăc ăînc ăputeaăcâştigaăceleă2,5ăm rciăcuăcareă
eraăobişnuit.ăOportunitateaădeăaăcâştigaămaiămult nuăeraălaăfelădeăatr g toareăcaăaceeaădeăaămunciămaiă
pu in.ăElănuăîntreba:ăcâtăpotăcâştigaăîntr-oăziădac ămuncescăatâtăcâtăpot?ăci:ăcâtădeămultătrebuieăs ă
muncescăpentruăaăcâştigaăsalariulădeă2,5ăm rci,ăpeăcareăîlăcâştigamăînainteăşiăcareăîmiăajungeăpentru
nevoileătradi ionale?ăAcestaăesteăunăexempluăpentruăceeaăceăîn elegemăaiciăprinătradi ionalism.ăUnăomă
nuădoreşteă„prinănaturaăsa"ăs ăcâştigeădinăceăînăceămaiămul iăbani,ăciăvreaăpurăşiăsimpluăs ătr iasc ăaşaă
cumăeăobişnuităşiăs ăcâştigeăatâtăcâtăîiăesteănecesarăpentruăscopulăacesta.ăOriundeăşi-aăînceputăac iuneaă
deăm rireăaăproductivit iiămunciiăomeneştiăprinăsporireaăintensit iiăacesteia,ăcapitalismulăaăîntâmpinată
rezisten aădeăoăînc p ânareăenorm ăaăacesteiătr s turiăesen ialeăaămâiniiădeălucruăprecapitaliste.ăŞiăînă
zileleănoastreăoăîntâmpin ăcuăatâtămaiămultăcuăcâtăsuntămaiăînapoiateă(dinăpunctădeăvedereăcapitalist)ă
for eleădeămunc .
52
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
întrucât apelul la instinctul achizitiv prin acordarea unor salarii maiămariăaăeşuat,ăoăalt ăposibilitateă
evident ,ăpentruăaăneăîntoarceălaăexemplulănostru,ăarăfiăfostăs ăseăîncerceăpoliticaăopus :ădeăaăfor aă
muncitorul,ăprinăreducereaăpl iiăînăacord,ăs ălucrezeămaiămultăpentruăaăcâştigaăaceeaşiăsum ăcaăînainte.ă
în ochii unuiăobservatorăsuperficial,ăsalariileămiciăşiăprofiturileămariăparăşiăaziăcorelate;ătotăceăseă
cheltuieşteăcuăsalariileăpareăs ăimpliceăoăreducereăcorespunz toareăaăprofiturilor.ăPeădrumulăacestaă
capitalismul s-aăangajatădeănenum rateăori,ăînc ădeălaăînceputurile sale. Vreme de secole, s-a crezut cu
t rieăc ăsalariileămiciăsuntăproductive,ăadic ăsporescărezultateleămaterialeăaleămuncii;ădup ăcumăspuneaă
cuămultătimpăînăurm ăPieterădeălaăCoură(înăspiritulăcalvinismului,ăaşaăcumăvomăvedea),ăoameniiă
muncesc numai pentruăc ăsuntăs raciăşiăatâtătimpăcâtăsuntăs raci.
Dar eficacitatea acestei metode aparent atât de eficiente are limitele ei. 13 Desigur,ăprezen aăunuiă
surplusădeăpopula ieăcareăs ăpoat ăfiăangajatăieftinădeăpeăpia aăfor eiădeămunc ăesteăoănecesitateăpentru
dezvoltareaăcapitalismului.ăDar,ădeşiăoăarmat ădeărezerv ănumeroas ăpoate,ăînăanumiteăcazuri,ăs ă
favorizezeăexpansiuneaăsaăcantitativ ,ăîiăstopeaz ădezvoltareaăcalitativ ,ămaiăalesăcândăeăvorbaădespreă
trecerea la tipuri de întreprindere care se folosesc mai intensiv de mâna de lucru. Salariile mici nu sunt
înăniciăunăfelăidenticeăcuămânaădeălucruăieftin .ăDintr-unăpunctădeăvedereăpurăcantitativ,ăeficien aă
munciiădescreşteălaăunăsalariuăinsuficientăpeăplanăpsihologic,ăceeaăceăpeătermenălungăarăputeaăînsemna
chiarăsupravie uireaăcelorănepotrivi i.ăînăprezent,ă ranulăobişnuitădinăSileziaăsecer ,ăatunciăcândăseă
str duieşteăpeădeplin,ăpu inămaiămultădeădou ătreimiădinăcâtăsecer ăomologulăs uămaiăbineăpl tităşiă
hr nitădinăPomeraniaăsauăMecklenburg,ăiarăpolonezul,ăcuăcâtăvineămaiădinăest,ărealizeaz ăprogresivămaiă
pu inădecâtăgermanul.ăSalariileănuădauărezultateăniciăchiarădinăperspectivaăpurăafacerist ,ăoriundeăseă
puneăproblemaăproduceriiăunorăbunuriăcareănecesit ăoriceăfelădeămân ădeălucruăcalificat ,ăfolosirea
unorămaşiniăscumpeăcareăseădefecteaz ăuşorăsau,ăînăgeneral,ăoriundeăseăimpuneămult ăaten ieăoriă
ini iativ .ăAici,ăsalariileămiciănuăfolosescălaănimic,ăiarăefectulălorăesteăopusăcelui
Spiritul capitalismului
53
inten ionat.ăC ciăabsolutăindispensabilănuăeădoarăunăsim ădezvoltatăalăresponsabilit ii,ăci,ăînăgeneral,ăşiă
oăatitudineăcare,ăcelăpu inăînătimpulăprogramuluiădeălucru,ăs ăfieăeliberat ădeăcalculeleăcontinueădespreă
cumăpoateăfiăcâştigatăsalariulăobişnuităcuăunămaximumădeăconfortăşiăunăminimumădeăstr duin .ă
Dimpotriv ,ămuncaătrebuieăs ăfieăînf ptuit ăcaăşiăcândăarăfiăunăscopăabsolutăînăsine,ăoăvoca ie.ăDarăoă
asemeneaăatitudineănuăesteăînăniciăunăcazăunăprodusăalănaturii.ăNuăpoateăfiăgenerat ădoarăprinăsalariileă
mici sau prin cele ridicate, ci poate fi numaiăprodusulăunuiăprocesădeăeduca ieăîndelungatăşiădificil.ăînă
zileleănoastre,ăcapitalismul,ăoădat ăîntronat,ăîşiăpoateărecrutaăfor aădeămunc ăînătoateă rileă
industrializateăcuăoăuşurin ăcomparabil .ăînătrecut,ăaceastaăeraădeăfiecareădat ăoăproblem ăextrem de
complicat .14 Şiăchiarăşiăast ziănuăarăreuşi,ăprobabil,ăf r ăsprijinulăunuiăaliatăputernicăcare,ăaşaăcumăvomă
vedeaăînăcontinuare,ăaăfostădisponibilăînăperioadaădezvolt riiăsale.ăCeeaăceădorimăs ăspunemăpoateăfiă
iar şiăexplicatăcelămaiăbineăcuăajutorulăunuiăexemplu.ăînăzileleănoastre,ăformaădeămunc ătradi ional ă
înapoiat ăesteăexemplificat ăfoarteădesădeăfemeileămuncitoare,ămaiăalesădeăceleănec s torite.ăAproapeă
to iăceiăcareăangajeaz ăfete,ădeăpild ăfeteăgermane,ăseăplângăc ăsuntăaproapeăcuătotulăincapabileăşiă
nedoritoareăs ărenun eălaămetodeleădeălucruămoşteniteăsauăînv ateăodinioar ăînăfavoareaăunoraămaiă
eficiente,ăc ănuăreuşescăs ăseăadaptezeălaănoileămetode,ăs ăînve eăşiăs -şiăconcentrezeăinteligen aăoriă
chiar s-oăfoloseasc .ăExplica iileăprivind posibilitatea de a-şiăuşuraămunca,ămaiăpresusădeătoateămaiă
profitabil ăpentruăeleăînsele,ăîntâmpin ăînăgeneralăoălips ătotal ădeăîn elegere.ăCreştereaăpl iiăînăacordă
nuăareăniciăunăefectăînăfa aăziduluiăobişnuin ei.ăînăgeneral,ălucrurileăseăpetrecăaltfel, iar faptul acesta este
extrem de important din punctul nostru de vedere, doar în cazul fetelor care au un fond religios
specific,ămaiăalesăunulăpietist.ăAuzimăadesea,ăiarăcercet rileăstatisticeăoăconfirm 15,ăc ămembriiăacestuiă
grup au, de departe, cele maiăbuneăşanseădeăob inereăaăuneiăeduca iiăeconomice.ăînăcazulăacesta,ă
capacitateaădeăconcentrareămental ,ăcaăşiăsim ulăabsolutăesen ialădeăobliga ieăfa ădeăloculădeămunc ,ă
suntăcombinateăadeseaăcuăoăeconomieăstrict ,ăcareăcalculeaz
54
Eticaăprotestant şiăspiritulăcapitalismului
posibilitateaăcâştigurilorămari,ăşiăcuăunăautocontrolăreceăşiăoăcump tareăcareăsporescăenormă
performan ele.ăAceştiăfactoriăofer ăbazaăceaămaiăpropiceăpentruăconcepereaămunciiăcaăunăscopăînăsine,ă
caăoăvoca ieănecesar ăpentruăcapitalism:ăşanseleădeăaădep şiătradi ionalismulăsuntămaiămariădac ăseă
fundamenteaz ăpeăeduca iaăreligioas .ăAceast ăobserva ieăasupraăcapitalismuluiădinăprezent 16 sugereaz ă
c ămerit ăs ăneăîntreb măcumăaăpututăap reaăconexiuneaădintreăadaptabilitateaălaăcapitalismăşiăfactoriiă
religioşiăînăzoriiădezvolt riiăcapitalismului,*ăC ciăfaptulăc ăerauăprezen iăchiarăşiăatunci,ăcamăînăaceeaşiă
form ,ăpoateăfiădedusădinănumeroaseăelemente.ăDeăpild ,ărespingereaăşiăpersecu iileăcuăcareăerauătrata iă
în secolul al XVIII-lea muncitoriiămetodiştiădeăc treătovar şiiălorănuăerauădoarărezultatulă
excentricit ilorălorăreligioase,ăniciăm carănuăliăseădatorauăînăprincipalăacestora;ăînăAngliaăseăv zuser ă
mul iădinăaceştia,ăşiăînc ăşiămaiăciuda i.ăAtitudineaănegativ ăeraăgenerat ,ădup cumăoăatest ă
distrugerileărepetateăaleăuneltelorălor,ămen ionateăînămodărepetatăînărelat ri,ădeădeterminareaăloră
specific ădeăaămunci,ădup ăcumăamăspuneăast zi.
Totuşi,ăs ăneăîntoarcemăînăprezent,ăşiădeădataăaceastaălaăîntreprinz tor,ăpentruăaăclarificaăîn elesulă
tradi ionalismuluiăînăcazulăs u.
în scrierile sale despre geneza capitalismului, Sombart17 *ăafirm ăc ăsatisfacereaănevoilorăşiădobândireaă
câştiguluiăsuntăceleădou ăprincipiiăc l uzitoareăaleăistorieiăeconomice.ăînăprimulăcaz,ăob inereaă
bunurilor necesare pentru satisfacerea nevoilor personale, în cel de-al doilea - oălupt ăpentruăprofită
eliberat ădeălimiteleăimpuseădeănevoiăreprezint ăscopurileăceăcontroleaz ăformaăşiădirec iaăactivit iiă
economice.ăCeeaăceăelănumeşteăeconomiaătrebuin elorăpare,ăla prima vedere, identic cu ceea ce
* Werner Sombart (1863-1941) - economist german care a încorporat principiile marxiste, ultraconservatorismul
şiăteoriileănazisteăînăscrierileăsaleădespreăcapitalism.ăDeşiăîntr-oăabordareămetodologic ămarxist ,ăDer moderne
Kapitalismus (1902),ăcaăşiăcelelalteălucr riăistoriceădespreăclaseăşiăevolu iaăsociet ii,ăexprim ăconvingereaăluiă
Sombartăpotrivităc reiaăcapitalismulăesteăcapabilădeătransformareăşiăameliorareă(n.red.).
Spiritul capitalismului
55
este descris aici dreptătradi ionalismăeconomic.ăArăputeaăfiăaşa.ăînăcazulăînăcareăconceptulădeătrebuin eă
arăfiălimitatălaănevoileătradi ionale.ăDar,ădac ănu,,seăfaceăaceast ălimitare,ăunănum rădeătipuriă
economiceăcareătrebuieăconsiderateăcapitalisteăpotrivitădefini ieiăcapitaluluiăpeăcareăSombartăoăd ăînă
alt ăparteăaălucr riiăsale18 arăfiăexcluseădinăcategoriaăeconomieiăachizitiveăşiăincluseăînăaceeaăaă
economieiătrebuin elor.ăîntreprinderileămen inuteăînăfunc iuneădeăîntreprinz toriiăpriva iăprinăutilizareaă
capitalului (bani sauăbunuriăcuăoăvaloareăb neasc )ăpentruăaăob ineăunăprofit,ăprinăcump rareaă
mijloacelorădeăproduc ieăşiăvânzareaăprodusului,ăadic ăîntreprinderileăneîndoielnicăcapitaliste,ăpotăaveaă
înăacelaşiătimpăunăcaracterătradi ionalist.ăAcestaăaăfostănuădoarăunăcazăocazional, nici chiar în istoria
economic ămodern ,ăciăaăreprezentatămaiădegrab ăregula,ăcuăîntreruperiăpermanenteădinăparteaă
cuceririlorărepetateăşiădinăceăînăceămaiăputerniceăaleăspirituluiăcapitalist.ăEăadev rat,ăformaăcapitalist ăaă
uneiăîntreprinderiăşiăspiritulăînăcareăesteăcondus ăseăafl ,ăînăgeneral,ăîntr-oăanumit ărela ie,ădarănuă
neap ratăîntr-una de interdependen .ăCuătoateăacesta,ăfolosimăprovizoriuăexpresiaă„spirităală
capitalismului" (modern)19 pentruăaădescrieăaceaăatitudineăcareăcaut ăprofitulăra ionalăşiăsistematicăînă
maniera pe care am ilustrat-o cu exemplul lui Benjamin Franklin. Avem, în acest sens, justificarea
faptuluiăistoricăc ăaceaămentalitateăşi-aăg sităceaămaiăpotrivit ăexprimareăînăîntreprindereaăcapitalist ,ă
înătimpăce,ăpeădeăajt ăparte,ăîntreprindereaăşi-aăextrasăceaămaiăadecvat ăfor ămotriceădinăspiritulă
capitalismului.
Darăceleădou ăpotăfoarteăbineăs ăapar ăseparat.ăBenjaminăFranklinăeraăimpregnatădeăspiritulă
capitalismului într-oăperioad ăînăcareăafacereaăsaătipografic ănuăseădeosebea,ăcaăform ,ădeăniciăoăalt ă
întreprindereămeşteşug reasc .ăŞiăvomăvedeaăc ălaăînceputulăepociiămoderneăîntreprinz toriiăcapitaliştiă
dinăaristocra iaăcomercial ănuăerauăînăniciăunăcazăsinguriiăsauăprincipaliiăexponen iăaiăatitudiniiăpeăcareă
am numit-o aici spiritul capitalismului.20 P turileăînăascensiuneăaleăclaselorăindustrialeămijlocii-
inferioare erau implicate într-oăm sur ămultămaiămare.ăChiarăşiăînăsecolulăalăXlX-lea,ăreprezentan iiăs iă
clasici nu erau
56 Etica protestant ăşiăspiritulăcapitalismului
domniiăelegan iădinăLiverpoolăşiăHamburg,ăcuăaverileălorăcomercialeătransmiseădinăgenera ieăînă
genera ie,ăciăparveni iiărealiza iăprinăpropriileăputeriădinăManchesterăşiăWestfalia.ăcareăseăridicauăadeseaă
dinăcondi iiăfoarteămodeste.ăŞiăînăsecolulăalăXVI-leaăsitua iaăeraăsimilar ;ăindustriileăcareăauăap rutăînă
perioadaăaceeaăauăfost,ăînăceaămaiămareăparte,ăcreateădeăparveni i. 21
Administrareaăuneiăb nci,ădeăexemplu,ăaăuneiăafaceriădeăexportăcuăridicata,ăaăunuiăsistemăextinsăde
desfacereăcuăam nuntulăsauăaăuneiămariăîntreprinderiăcareăs ăcomercializezeălucrurileăproduseălaă
domiciliuăeste,ăcuăsiguran ,ăposibil ădoarăsubăformaăîntreprinderiiăcapitaliste.ăCuătoateăacestea,ă
opera iunileădescriseăpotăfiădesf şurateăîntr-un spirit tradi ionalist.ăDeăfapt,ăafacerileăuneiămariăb nciă
emitente nu pot fi conduse într-unăaltămod.ăComer ulăexteriorădinătoateăepocileăs-a bazat pe
monopolurileăşiăprivilegiileălegaleăcuăunăcaracterăstrictătradi ional.ăînăcomer ulăcuăam nuntulă- şiăaiciănuă
e vorbaădeăoameniiăm run i,ălipsi iădeăcapital,ăcareăstrig ănecontenităcerândăajutorulăguvernuluiă-
revolu iaăcareăpuneăcap tăvechiuluiătradi ionalismăesteăînc ăînăplin ăefervescen .ăAcelaşiătipădeă
evolu ieăaădistrusăvechiulăsistemădeăproduc ieălaădomiciliu,ăcu careămuncaămodern ălaădomiciliuăeă
înrudit ănumaiăprinăform .ăCumăareălocăaceast ărevolu ieăşiăcareăesteăsemnifica iaăeiăseăpoateăar taă
printr-unănouăexempluăconcret,ăcuătoateăc ălucrurileăacesteaăsuntăatâtădeăfamiliare.
Pân ăspreămijloculăsecoluluiătrecut,ăvia aăunuiăproduc torăceăfoloseaămuncaălaădomiciliuăera,ăcelăpu ină
în numeroase ramuri ale industriei textile de pe continent22,ădeosebitădeăconfortabil ,ădup ăstandardeleă
deăazi.ăNeăputemăimaginaăc ălucrurileăseăpetreceauăcamăaşa:ă raniiăveneauăînăoraşul antreprenorului cu
pânza,ăadeseaă(înăcazulăinului)ăf cut ăînăprincipalăsauăintegralădinămateriaăprim ăpeăcareăeiăînşişiăoă
produseser ,ăşi,ădup ăoăevaluareăatent ,ădeseoriăoficial ăaăcalit ii,ăprimeauăpre ulăobişnuit.ăClien iiă
întreprinz torului,ăpentru pie eăaflateălaăoădistan ăapreciabil ,ăerauăintermediariăcareăseădeplasauăpân ă
laăel;ăînăgeneral,ănuăurm reauăeşantioanele,ăciăc utauăcalit ileătradi ionale,ăşiăcump rauădinădepozitulă
luiăsau.ăcuămultătimpăînainteădeălivrare,ăd deauăcomenziăcare,ăprobabil, erau transferate la rândul lor
Spiritul capitalismului 57
ranilor.ăContactareaăpersonal ăşiăatragereaăclien ilorăaveauăloc,ădac ăaveau,ănumaiălaăintervaleămariă
deătimp.ăAltfel,ăcoresponden aăeraăsuficient ,ădeşiătrimitereaădeămostreăaăînceputăs ăcâştigeălentăteren.ă
Num rulăorelorădeălucruăeraăsc zut,ăpoateăcinci-şaseăpeăzi,ăuneoriămultămaiăpu in;ăînăsezonulădeăvârf,ă
dac ăacestaăexista,ăerauămaiămulte.ăCâştigurileăerauămoderate;ădestulăpentruăaăduce oăvia ărespectabil ă
şi,ăînăvremurileăbune,ăpentruăaăpuneăpu inădeoparte.ăînăansamblu,ărela iileădintreăconcuren iăerauărelativă
bune,ăexistândăînăgeneralăunăacordăînăprivin aăprincipiilorădeăbaz ăaleăafacerii.ăOăvizit ăzilnic ăşiă
prelungit ălaătavern ,ăadeseaăcuămult ăb utur ,ăşiăunăcercăpl cutădeăprieteniăf ceauăvia aăconfortabil ăşiă
tihnit .
Formaădeăorganizareăeraăcapitalist ăînăfiecareăaspectăalăei;ăactivitateaăîntreprinz toruluiăaveaăună
caracter pur de afaceri; folosirea capitalului, rulat în afacere, eraăindispensabil ;ăşi,ăînăsfârşit,ăaspectulă
obiectivăalăprocesuluiăeconomic,ăcontabilitatea,ăeraăra ional.ăDarăeraăoăafacereătradi ionalist ,ădac ă
inemăcontădeăspiritulăcare-1ăanimaăpeăîntreprinz tor:ămodulătradi ionalădeătrai,ărataătradi ional ăaă
profitului,ăcantitateaătradi ional ădeămunc ,ămanieraătradi ional ădeăreglementareăaărela iilorăcuămânaă
deălucruăşiăcercul1 esen ialmenteătradi ionalăalăclien ilor,ăprecumăşiămodalitateaădeăaăatrageăclien iănoi,ă
toateăacesteaădominauădesf şurareaăafacerii,ăs-ar puteaăspuneăc ăseăaflauălaăbazaăetosului acestui grup
de oameni de afaceri.
Laăunămomentădat,ăaceast ătihn ăaăfostădistrus ădintr-oădat ăşiăadeseaăcomplet,ăf r ăvreoăschimbareă
esen ial ăaăformeiădeăorganizare,ăcumăarăfiătrecereaălaăoăfabric ăunificat ,ăla maşinileădeă esutăetc.ăCeeaă
ce s-aăîntâmplatăaăfost,ădimpotriv ,ănuămaiămultădecâtăatât:ăunătân rădintr-una din familiile care
comercializauăbunurileăproduseălaădomiciliuăaăînceputăs ămearg ăprină ar ,ăs ăaleag ăcuăgrij ă es toriiă
peăcareăurmaăs -i angajeze,ăaăsporităcuămultărigoareaăsuperviz riiămunciiăacestoraăşiăastfelăi-a
transformatădină raniăînămuncitori.ăPeădeăalt ăparte,ăaăînceputăs -şiăschimbeămetodeleădeămarketingă
mergând, pe cât posibil, direct la consumatorul final, a luat detaliile în seama sa, i-a solicitat personal
peăclien i,ăvizitându-iăînăfiecareăanăşi,ămaiăpresusăde
58
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
Spiritul capitalismului
59
toate,ăaăadaptatăcalitateaăprodusuluiădirectălaănevoileăşiădorin eleălor.ăînăacelaşiătimp,ăaăînceputăs ă
introduc ăprincipiulăpre urilorămiciăşiărulajuluiămare.ăSeărepetaăceeaăceăpretutindeniăşiăîntotdeaunaăesteă
rezultatulăunorăasemeneaăproceseădeăra ionalizare:ăceiăcareănuăprocedauălaăfelătrebuiaăs ăias ădină
afaceri.ăStareaăidilic ăs-aăpr buşităsubăpresiuneaăuneiălupteăconcuren ialeăaprigeăşiăs-auăf cutăaveriă
respectabile,ăcareănuăauăfostătransferateăînădepoziteăcareăs ăaduc ădobând ,ăciăreinvestiteăpermanentăînă
afacere.ăVecheaăatitudineătihnit ăşiăconfortabil ăfa ădeăvia ăaăl satălocăuneiăausterit iădure în care
uniiăparticipauăşiăajungeauăînăvârfăpentruăc ănuădoreauăs ăconsume,ăciăs ăcâştige,ăpeăcândăceilal i,ăcareă
voiauăs ămen in ăvechileăobiceiuri,ăerauăfor a iăs -şiămicşorezeăconsumul.23
Şi,ăfaptulăcelămaiăimportantăînăastfelădeăcazuri,ănuăfluxulădeăbaniăinvesti iăînăindustrieăaăprovocată
aceast ărevolu ieă- într-unănum rădeăcazuriăpeăcareăleăcunosc,ăîntregulăprocesărevolu ionarăaăfostăpusăînă
mişcareăcuăunăcapitalăînăvaloareădeăcâtevaămii,ăîmprumutatădeălaăcunoştin eă- ci noul spirit, spiritul
capitalismuluiămodern.ăFor eleămotriceăaleăextinderiiăcapitalismuluiămodernănuăseăreg sescăînăorigineaă
sumelor disponibile în scopuri capitaliste, ci, mai presus de toate, în dezvoltarea spiritului
capitalismului.ăAcoloăundeăapareăşiăseăpoateămanifesta,ăîşiăproduceăpropriulăcapitalăşiăresurseleă
monetare ce vor deveni mijloace pentru scopurile sale, dar procesul invers nu este valabil. 24 în general,
intrareaăsaăînăscen ănuăaăfostăpaşnic .ăUnăvalădeăneîncredere,ăuneoriădeăur ,ădeăindignareămoral ăs-a
opus în mod regulat primilor inovatori. Adesea - cunosc câteva cazuri de felul acesta - au fost ticluite
legendeădespreăpeteămisterioaseădinătrecutulălor.ăEsteăfoarteăuşorăs ănuăseărecunoasc ăfaptulăc ănumaiă
unăcaracterăneobişnuitădeăputernicăarăputeaăsalvaăunăîntreprinz torădeătipănouădeăpierdereaă
autocontroluluiăşiădeănaufragiulămoralăşiăeconomic.ăMaiămult,ăînăafar ădeăclaritateaăviziuniiăşiă
capacitateaădeăac iune,ănumaiăprinăvirtuteaăunorăcalit iăeticeăextremădeăbineădefiniteăşiădezvoltateăi-a
fost posibil acestuia s ăob in ăîncrederea,ăabsolutăindispensabil ,ăaăclien ilorăşiămuncitorilor.ăNimică
altceva nu i-arăfiăpututădaăt riaădeăaădep şi
nenum rateleăobstacoleăşi.ămaiăalesăcapacitateaădeămuncaăinfinitămaiăintens ăcareăiăseăcereă
întreprinz toruluiămodern.ăDarăacesteaăsuntăcalit iăeticeădeăunătipădestulădeădiferităfa adeăceleăadaptateă
tradi ionalismuluiădinătrecut.
Deăregul ,ăniciăspeculan iiăîndr zne i-şiălipsi iădeăscrupule,ăaventurieriăeconomiciăpeăcare-i întâlnim în
toate perioadele istoriei economice, nici mariiăfinanciariănuăauăfostăceiăcareăauăcâştigatădinăaceast ă
schimbare,ăpu inăvizibil ,ădar,ăcuătoateăacestea,ăatâtădeădecisiv ăpentruăimpregnareaăvie iiăeconomiceă
cuănoulăspirit.ăDimpotriv ,ăceiăcareăauăcâştigatăerauăoameniăcrescu iălaăşcoalaăgreaăaăvie ii,ăcalcula iăşiă
îndr zne iăînăacelaşiătimp,ăînainteădeăoriceătempera iăşiăvredniciădeăîncredere,ăiscusi iăşiăcuătotulă
devota iăafaceriiălor,ăcuăopiniiăşiăprincipiiăstrictăburgheze.
Amăfiătenta iăs ăcredemăc ăacesteăcalit iămoraleăpersonaleănuăauăniciăceaămaiămic ăleg tur ăcuăvreoă
maxim ăetic ,ăf r ăaămaiăvorbiădeăideileăreligioase,ăciărela iaăesen ial ădintreăeleăarăfiănegativ .ă
Capacitateaădeăaseăeliberaădeătradi iaăcomun ,ăunăfelădeăiluminareăliberal ,ăpareăs ăfieăceaămaiăpotrivit ă
baz ăpentruăsuccesulăunuiăomădeăafaceri.ăIarăînăprezentăaşaăseăşiăpetrecălucrurile.ăînăgeneral,ălipseşteă
oriceărela ieădintreăcredin eleăreligioaseăşiăcomportament,ăiarăacoloăundeăexist ăvreuna,ăcelăpu inăînă
Germania,ătindeăs ăfieănegativ .ăînăzileleănoastre,ăoameniiăimpregna ijxiăspiritul capitalismului sunt
înclina iăspreăindiferen ,ădac ănuăostilitateăfa ădeăBiseric .ăGândulăplictiseliiăpioaseădinăParadisăeăpreaă
pu inăatr g torăpentruăfirileălorăactive;ăreligiaăleăpareăoămodalitateădeăaăîndep rtaăoameniiădeălaămunc .ă
Dac ăîiăîntrebiăcareăeăsemnifica iaăactivit iiălorăneobosite,ădeăcexiuăsuntăniciodat ămul umi iăcuăceeaăceă
au.ăap rândăatâtădeăabsurziădintr-oăperspectiv ăorientat ăspreăvia aălumeasc ,ăarăreplicaăprobabil,ădac ă
arăcunoaşteăcumvaăr spunsul:ă„Pentruăaăleăoferiăcevaăcopiilorăşiănepo ilorămei''.ăDarăunăr spunsămaiă
frecventăşi,ădeăvremeăceămotivulănuăleăeăspecificălor,ăciăeraălaăfelădeăeficaceăpentruătradi ionalişti,ămaiă
corectăarăfiăacelaăc ăafacerea,ăcuămuncaăeiăcontinu ,ăaădevenităoăparteănecesar ăaăvie ilorălor.ăDeăfapt.
aceastaăeăsinguraămotiva ieăposibil ,ădarăînăacelaşiătimpăexprim ăceeaăce
60 Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
este,ădinăpunctulădeăvedereăalăfericiriiăpersonale,ăatâtădeăira ionalăînăacestămod,deăvia ,ăînăcare omul
exist ădeădragulăafaceriiăsale,ăînălocăs ăfieăinvers.
Desigur,ădorin aădeăputereăşiărecunoaştereăpeăcareăoăaduceăfaptulădeăaăfiăbogatăareărolulăs u.ăDup ăceă
imagina iaăunuiăîntregăpoporăs-aăîndreptatăodat ăspreăm re iaăpurăcantitativ ,ăcaăînăStateleăUnite,
romantismulăacestaăalănumerelorăexercit ăoăatrac ieăirezistibil ăasupraăpoe ilorădinărândurileăoameniloră
deăafaceri.ăAltfel,ăînăgeneralănuăadev ra iiăconduc tori,ăşiăînăspecialănuăîntreprinz toriiăcareăauă
permanentăsuccesăsuntăatraşiădeăoăasemeneaăgrandoare.ăînăparticular,ăistoriaătipic ăaăfamiliiloră
capitalisteăparveniteăgermane,ăcaracterizat ăprinăcump rareaăunorădomeniiăşiătitluriănobiliare,ăprină
încercarea fiilor de â-şiăcamufla,ăprinăcomportament,ăorigineaăsocial ălaăuniversitateăşiăînăcorpulăde
ofi eri,ăesteăunăprodusăalădecaden eiătârzii.ăTipulăideal25 alăîntreprinz toruluiăcapitalist,ăaşaăcumăaăfostă
reprezentatăchiarăşiăînăGermaniaădeăuneleăexempleăocazionaleăieşiteădinăcomun,ănuăareăniciăoăleg tur ă
cuăasemeneaăc r toriăpeăscaraăsocial ,ămai multăsauămaiăpu inărafina i.ăElăevit ăostenta iaăşiă
cheltuielileăceănuăsuntănecesare,ădup ăcumăevit ăs ăseăbucureăconştientădeăputereaăsaăşiăeăjenatădeă
semneleăf işeădeărecunoaştereăsocial ăpeăcareăleăprimeşte.ăCuăalteăcuvinte,ăşiăvaătrebuiăs ăcercet mă
semnifica iaăistoric ăaăacestuiăfaptăimportant,ămodulăs uădeăvia ăseădeosebeşteăprintr-oăanumit ă
tendin ăascetic ,ăaşaăcumăreieseădestulădeălimpedeădinăpredicaăIuiăFranklinăpeăcareăamăcitat-o. Pentru
elănuăeăoăexcep ie,ăciăoăregul ăs ăaib ăunăsoiădeămodestieăcareăeste,ăînăesen ,ămaiăonest ădecâtărezervaă
peăcareăoărecomand ăcuăatâtaăşiretenieăFranklin.ăElănuăob ineănimicădinăavereaăluiăpentruăsine,ăînăafar ă
deăsentimentulăira ionalăc ăşi-aăf cutăbineătreaba.
Dar exact acesta este lucrul care pare omului precapitalistăatâtădeămisteriosăşiădeăneîn eles,ăatâtădeă
nevrednicăşiădemnădeădispre uit.ăFaptulăc ăcinevaăarăputeaăs ăfac ădinăelăsingurulăscopăalămunciiăsaleă
de-oăvia ,ăducândăcuăsineăînămormântăoămareăcantitateădeăbaniăşiăbunuri,ăiăseăpareăexplicabilădoar ca
produsul unui instinct pervers, auri sacra fames.
Spiritul capitalismului ' 61
înăprezent,ăsubăobl duireaăinstitu iilorănoastreăpolitice,ăjuridiceăşiăeconomiceăindividualiste,ăcuăformeă
de organizare şiăoăstructur ăgeneral ăspecificeăordiniiănoastreăeconomice,ăacestăspirităalăcapitalismuluiă
poateăfiăîn eles,ădup ăcumăs-aăspus,ăpurăşiăsimpluăcaăunărezultatăalăadapt rii.ăSistemulăcapitalistăareă
atâtaănevoieădeăacestădevotamentăfa ădeăchemareaădeăaăfaceăbani,ăcareăesteăoăatitudineăfa ădeăbunurileă
materialeăatâtădeăpotrivit ăacestuiăsistem,ăatâtădeăintimălegat ădeăcondi iileădeăsupravie uireăînăluptaă
economic ăpentruăexisten ,ăîncâtăînăzileleănoastreănuăseămaiăpoateăpuneăproblemaăuneiăconexiuniă
necesare dintreăaceaămanier ăachizitiv ădeăvia ăşiăvreoăWeltanschauung. De fapt, nu mai are nevoie de
sprijinulăvreunorăfor eăreligioaseăşiăsimteăc ăîncerc rileăreligieiădeăaăinfluen aăvia aăeconomic ,ăînă
m suraăînăcareăacesteaămaiăpotăfiăresim ite,ăsuntăoăimixtiuneălaăfelădeănejustificat ăcaăşiăreglementareaă
impus ădeăstat.ăînăasemeneaăîmprejur ri,ăintereseleăcomercialeăşiăsocialeăaleăoamenilorătind,ăîntr-
adev r,ăs ăleădetermineăopiniileăşiăatitudinile.ăCelăcareănu-şiăadapteaz ămodulădeăvia ălaăcondi iileă
succesuluiăcapitalistătrebuieăs ăseăscufunde,ăsauăcelăpu inănuăseăpoateăîn l a.ăDarăacesteaăsuntăfenomeneă
aleăuneiăperioadeăînăcareăcapitalismulămodernăaădevenitădominantăşiăs-a eliberat de vechile sale puncte
deăsprijin.ăDar,ăaşaăcumăodinioar ăaăpututădistrugeăvechileăformeădeăreglementareămedieval ăaăvie iiă
economiceănumaiăînăalian ăcuăputereaăînăcreştereăaăstatuluiămodern,ăseăpreaăpoate,ăoăspunemă
provizoriu,ăcaăacelaşiălucruăs ăfieăvalabilăpentruărela iileăsaleăcuăfor eleăreligioase.ăDac ăaşaăs-a
întâmplatăşiăînăceăsens,ăesteăsarcinaănoastr ăs ăcercet m.ăC ci,ănuăeănecesarăs ăoămaiădemonstr m,ă
concepereaăcâştig riiădeăbaniăcaăscopăînăsine.ăcaăoăvoca ieăeraăcontrar ăsim mintelorăeticeăaleăunoră
epoci întregi. Dogma Deo plăcere vix potest* încorporat ăînădreptulăcanonicăşiăaplicat ăactivit iloră
negustorului,ăşiăcareăpeăvremeaăaceeaă(caăşiăpasajulădinăEvangheliiădespreădobând ) 26 eraăconsiderat ă
adev rat ,ăcaăşiăcaracterizareaăf cut ădeăSf.ăTomaădorin eiădeăcâştigăca
* Cu greu i-arăputeaăpl ceaăluiăDumnezeuă(înălatin ăînăoriginal)ă(n.tr.).
62
Eticaăprotestantaăşiăspiritulăcapitalismului
turpitudo" (termenăceăincludeaăchiarăşiăob inereaăinevitabilaădeăprofit,ăjustificat ădeciădinăpunctădeă
vedereăetic),ăcon ineauădejaăunăgradăînaltădeăconcesieădinăparteaădoctrineiăcatoliceăc treăputerileă
financiareăcuăcareăBisericaăaveaărela iiăpoliticeăatâtădeăstrânseăînăoraşeleăitaliene 27,ăînăcompara ieăcuă
radicalismulămultămaiăputernicăalăvederilorăanticrematisteăîmp rt şiteădeăuneleăcercuriălaăfelădeălargi.ă
Darăchiarăşiăacoloăunde doctrina se acomoda mai bine cu faptele, ca în cazul lui Antonio din
Floren a**,ănuăaăfostăniciodat ăcuăadev ratădep şităsentimentulăc ăactivitateaăorientat ăspreăcâştigădeă
dragulăcâştiguluiăeraăînăesen ăunăpudendum*** ceătrebuiaăs ăfieătoleratănumaiădin cauzaănecesit iloră
inalterabileăaleăvie iiădeăpeălumeaăaceasta.ăUniiămoraliştiăaiăvremii,ămaiăalesăceiădinăşcoalaănominalist ,ă
auăacceptatăcaăinevitabileăformeleădezvoltateăaleăafaceriiăcapitalisteăşiăauăîncercatăs ăleăjustifice,ămaiă
alesăcomer ul,ăcaăfiindănecesare.ăPuteauăprivi,ădeşiănuăf r ăcontradic ii,ăindustria**** caăpeăoăsurs ă
legitim ădeăprofit,ăşiădeăaceeaăf r ăobiec iiădinăpunctădeăvedereăetic.ăDarădoctrinaădominant ărespingeaă
spiritulăcâştiguluiăcapitalistăcaăturpitudo, sauăcelăpu inănu-i puteaădaăoăconfirmareăetic .ăOăatitudineă
etic ăprecumăaceeaăaăluiăBenjaminăFranklinăarăfiăfostăpurăşiăsimpluădeăneconceput.ăAceastaăera,ămaiă
presusădeătoate,ăatitudineaăcercurilorăcapitalisteăînsele.ăMuncaălorădeăoăvia ăera,ăatâtătimpăcâtăr mâneauă
ataşa iădeătradi iaăBisericii,.ăînăcelămaiăbunăcazăcevaăindiferentădinăpunctădeăvedere moral.ăEraătolerat ,ă
dar,ăchiarădac ănumaiădinăcauzaărisculuiăpermanentădeăaăaveaăciocniriăcuădoctrinaăBisericiiăînăprivin aă
cametei, reprezenta un element periculos pentru mântuire.ăAşaăcumăarat ăizvoareleăistorice,ăsumeă
considerabileăseăîndreptau,ălaămoarteaăbog taşilor,ăspreăinstitu iileăreligioaseăpentruăr scump rareaă
p catelor,ăuneori
*ăJosnicie,ănecuviin ă(înălatinaăînăoriginal)ă(n.tr.).
** Antonio Brucioli (1495-1566) - umanistăitalian,ătraduc torăalăBibliei
înăitalian ă(motivăpentruăcareăaăfostăjudecatădeăInchizi ieăsubăacuza iaăde
luteranism)ăşiăsus in torăalădoctrineiăprotestanteă(n.red.).
***ăFapt ăruşinoas ă(înălatin ăînăoriginal)ă(n.tr.).
****ăH rnicie,ăefortăsistematic (înălatin ăînăoriginal)ă(n.tr.).
Spiritul capitalismului 63
ajungândăchiarălaăfoştiiădebitori,ăcompensândăuşura* ceăleăfuseseăluat ăpeănedrept.ăLucrurileăseă
petreceauăaltfel,ăcaăşiăereziileăşiăalteătendin eăpriviteăcuădezaprobare,ănumaiăînăaceleăp r iăaleă
aristocra ieiăcomercialeăcareăseăemancipaser ădejaădeătradi ie.ăDarăchiarăşiăscepticiiăşiăoameniiă
indiferen iăfa ădeăBiseric ăseăreconciliauăadeseaăcuăeaăprinădaruri,ădeoareceădoreauăs ăseăasigureă
cumvaăînăraportăcuăneprev zutulăvie iiădeăapoiăsauă(celăpu inăaşaăsus ineăunăpunctădeăvedereăulterior.ă
îmbr işatădeămul i)ăpentruăc ăoăsupunereădinăafar ălaăporuncileăBisericiiăeraăinsuficient ăpentruăaă
asigura mântuirea.28 Aiciăieseălimpedeălaălumin ăcaracterulăamoralăsauăimoralăalăac iuniiălor,ăînăopiniaă
participan ilorăînşişi.
Cumăaăpututăactivitatea,ăcareăeraăcelămultătolerat ăetic,ăs ăseătransformeăîntr-oăvoca ieăînăsensulădatădeă
BenjaminăFranklin?ăFaptulăcareătrebuieăexplicatăistoricăesteăacelaăc ăînăcel mai dezvoltat centru
capitalistăalăvremii,ăînăFloren aăsecolelorăalăXlV-leaăşiăalăXV-lea,ăpia aămonetar ăşiădeăcapitalăaătuturoră
marilorăputeriăpolitice,ăaceast ăatitudineăeraăconsiderat ănejustificabil ădinăpunctădeăvedere etic, sau cel
mult putea fi tolerat .ăDarăînămicileăcomunit iăburghezeădinăPennsylvaniaăsecoluluiăalăXVIII-lea,
unde,ădinăsimplaălips ăaăbanilor,ăafacerileăriscauăs ărevin ălaăstadiulădeătroc,ăundeănuăseăvedeaăniciăoă
urm ădeăîntreprindereămare,ăundeănuăseăputeauăg siădecâtăb nciăînăstareăincipient ,ăacelaşiălucruăeraă
consideratăesen aăcomport riiămorale,ăfiindăchiarăimpusăînănumeleădatoriei.ăAăvorbiăaiciădeăoăreflectareă
aăcondi iilorămaterialeăînăsuprastructuraăideal ăarăfiăoăabera ie.ăCareăeraăfondulădeăideiăceăputeaă
determina ca activitateaăîndreptat ăaparentăexclusivăspreăprofităs ădevin ăoăvoca ieăfa ădeăcareă
individulăsimteăc ăareăoăobliga ieăetic ?ăIdeeaăaceastaăaăconferitămoduluiădeăvia ăalănouluiă
întreprinz torătemeiulăşiăjustificareaăetic .
Prinăobserva iiăadeseaăjudicioase,ăs-aăf cutăîncercarea,ămaiăalesădeăc treăSombart,ădeăaăidentificaă
ra ionalismulăeconomică"dreptătr s turaăprincipal ăaăvie iiăeconomiceămoderneăluateăcaăîntreg.ăF r ă
îndoial ,ăesteăunăfaptăjustificat,ădac ăprinăaceastaăseăîn elege
*ăDobând ă(înălatin ăînăoriginal) (n.tr.).
64 Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
extindereaăproductivit iiămunciiăcare,ăprinăsubordonareaăprocesuluiădeăproduc ieăunorăpuncteădeă
vedereăştiin ifice,- s-aăeliberatădinădependen aăfa ădeălimit rile organice naturale ale individului uman.
Procesulăacestaădeăra ionalizareăaăorganiz riiătehniceăşiăeconomiceădetermin ,ăneîndoielnic,ăoăparteă
important ădinăidealurileădeăvia ăaleăsociet iiăburghezeămoderne.ăMuncaăînăslujbaăuneiăorganiz riă
ra ionaleăpentru aprovizionarea omenirii cu bunuri materiale le-aăp rutădintotdeauna,ăcuăsiguran ,ă
reprezentan ilorăspirituluiăcapitalistăunulădintreăceleămaiăimportanteăscopuriăaleăvie iiăactive.ăDeă
exemplu,ăajungeăs ăcitimărelatareaăluiăFranklinădespreăeforturileăsaleăînădomeniulăîmbun t iriloră
comunaleădinăPhiladelphiaăpentruăaăîn elegeăacestăadev răevident.ăIarăbucuriaăşiămândriaădeăaăfiăoferită
locuriădeămunc ăunuiămareănum rădeăoameni,ădeăaăfiăjucatăunărolăînăprogresulăeconomicăalăoraşuluiăs uă
deăbaştin ăînăsensulăm rimiiăpopula ieiăşiăvolumuluiăschimburilorăcomerciale,ăpeăcareăcapitalismulăleă
asociaăcuătermenulăprogres,ătoateăacesteălucruriăfacăparte,ăînămodăevident,ădinăsatisfac iileăspecificeăşiă
neîndoielnicăidealisteăaleăvie ii,ăînăopiniaăoamenilorădeăafaceri moderni. La fel, una dintre
caracteristicileăfundamentaleăaleăeconomieiăcapitalisteăesteăaceeaăc ăeăra ionalizat ăpeăbazaăunuiăcalculă
riguros,ăîndreptatăcuăprevedereăşiăprecau ieăspreăsuccesulăeconomicăc utat,ătotulăfiindăîntr-un contrast
izbitor cu traiulă ranului,ăorientatăspreăsatisfacereaănevoilorăminime,ăşiăcuătradi ionalismulăprivilegiată
alămeşteşugaruluiămembruăalăbreslei,ăoriăcuăcapitalismulăaventurierilor,ăorientatăspreăexploatareaă
oportunit ilorăpoliticeăşiăspecula iaăira ional .
Aşadar,ăarăputeaăp reaăc ădezvoltareaăspirituluiăcapitalismuluiăseăîn elegeăcelămaiăbineăcaăoăparteăaă
dezvolt riiăra ionalismuluiăcaăîntreg,ăşiăarăputeaăfiădedus ădinăpozi iaăfundamental ăaăra ionalismuluiăînă
privin aăproblemelorădeăbaz ăaleăvie ii.ăînăacestăsens,ăprotestantismulăarătrebuiăs ăfieăluatăînăconsiderareă
numaiăînăm suraăînăcareăaăconstituităoăetap ăanterioar ădezvolt riiăuneiăfilozofiiăpurăra ionaliste.ăDară
oriceăîncercareăserioas ădeăaăsus ineăaceast ătez ădovedeşteălimpedeăc ăunăasemeneaămodăsimpluădeăaă
puneăproblemaănuăesteăvalabil,ăpurăşiăsimpluădinăcauz ăc ăevolu iaăistoric ăaăra ionalismuluiănuă
urmeaz ăînăniciăunăcazăliniiăparaleleăînădiferiteleăcompartimenteăaleăvie ii.ăRa ionalizareaădreptuluiă
privat,
Spiritul capitalismului
65
deăexemplu,ădac ăesteăprivit ăcaăoăsimplificareălogic ăşiăoărearanjareăaăcon inutuluiădreptului,ăaăfostă
atins ăînăcelămaiăînaltăgradăcunoscutăpân ăînăprezentăînădreptulăroman,ălaăsfârşitulăepociiăantice.ăDarăaă
r masănedezvoltat ăînăuneleădintreă rileăcuănivelulăcelămaiăînaltădeăra ionalizareăeconomic ,ămaiăalesă
înăAnglia,ăundeărenaştereaădreptuluiăromanăaăfostăblocat ădeăputereaămarilorăcorpora iiăjuridice,ăînătimpă
ceăşi-aămen inutăpermanentăsuprema iaăînă rileăcatoliceădinăsudulăEuropei.ăFilozofiaăra ional ă
lumeasc ădinăsecolul al XVIII-leaănuăşi-aăg sităloculădoarăînă rileăcuăoămareădezvoltareăeconomic ,ăşiă
niciăm carăacoloănuăaăavutăoăpozi ieăpredominant .ăChiarăşiăazi,ădoctrineleăluiăVoltaireăsuntăbunulă
comunăalăclaselorăsuperioareăşi,ăceeaăceăesteăpracticămaiăimportant,ăalăgrupurilor din clasa mijlocie în
rileăromano-catolice.ăînăsfârşit,ădac ăprinăra ionalismulăpracticăseăîn elegeătipulădeăatitudineăcareă
priveşteăşiăjudec ălumeaăînămodăconştient,ăînătermeniiăintereselorăp mânteştiăaleăego-ului individual,
atunciăaceast ăperspectiv ăasupraăvie iiăaăfostăşiăesteătr s turaăspecific ăaăpopoarelorăcuăliberum
arbitrium*. caăitalieniiăşiăfrancezii,ăcare-1 au în sânge. Dar ne-amăîncredin atădejaăc ănuăacestaăesteă
solulăînăcareăaăcrescutăpredominantăaceaărela ieăaăomuluiăcuăvoca ia sa,ăcaămisiune,ăcareăesteănecesar ă
capitalismului. De fapt - iarăaceast ăpropozi ieăsimpl ,ăcareăeăadeseaăuitat ,ăarătrebuiăs ăsteaălaă
începutulăfiec ruiăstudiuăcareătrateaz ăsubiectulăra ionalismuluiă- via aăpoateăfiăra ionalizat ădinăpuncteă
de vedere fundamentalădiferiteăşiăînădirec iiăextremădeădiferite.ăRa ionalismulăesteăunăconceptăistorică
careăacoper ănenum rateălucruriădiferite.ăMisiuneaănoastr ăvaăfiădeăaăaflaăalăcuiăcopilăintelectualăeraă
aceast ăform ăconcret ădeăgândireăra ional ,ădinăcareăaăcrescutăideeaăvoca ieiăşiădevotamentuluiăfa ădeă
munc ăînăvoca iaărespectiv ;ădup ăcumăamăv zut,ăideeaăaceastaăesteăcuătotulăira ional ădinăperspectivaă
interesuluiăegoistăpurăeudemonist,ădarăaăfostăşiăesteăînc ăunulădintreăelementeleăcele-mai caracteristice
aleăculturiiănoastreăcapitaliste.ăAiciăsuntemăinteresa iăînăspecialădeăorigineaăelementuluiăira ionalăcareă
s l şluieşteăînăaceast ăconcep ieădespreăvoca ie,ăcaăşiăînăoricareăalta.
înălatin ăînăoriginală(n.tr.).

3
CONCEP IAăLUIăLUTHERăDESPREăVOCA IE
Sarcina cercet rii
Putemăspune,ăf r ăteamaădeăaăgreşi,ăc ătermenulăgermanăBeruf şi,ăpoateăînc ăşiămaiăclar,ăcelăengleză
calling sugereaz ăoăconcep ieăreligioas ,ăaceeaăaăuneiămisiuniătrasateădeăDumnezeu.ăCuăcâtăseăpuneă
mai mult accentul pe cuvântul respectiv într-un cazăconcret,ăcuăatâtămaiăevident ăesteăconota ia.ăIară
dac ătras măistoriaătermenuluiăprinălimbileăcivilizate,ăreieseăc ăniciăpopoareleăpredominantăcatolice,ă
niciăceleădinăAntichitateaăclasic 1 nuăauăposedatăvreoăexpresieăcuăoăconota ieăsimilar ăpentruăceea ce
cunoaştemădreptăvoca ieă(înăsensulăuneiămisiuniăde-aălungulăîntregiiăvie i,ăunădomeniuădefinitădeălucru),ă
înătimpăceăexist ăastfelădeăcuvinteălaătoateăpopoareleăpredominantăprotestante.ăSeămaiăpoateăar taăc ă
faptulăacestaănuăseădatoreaz ăvreuneiăspecificit iăetniceăaălimbilorăcercetate.ăDeăexemplu,ătermenulă
Beruf nuăesteăprodusulăunuiăspirităgermanic,ăci,ăînăîn elesulăs uămodern,ăelăprovineădinătraducerileă
bibliceăprinăspiritulătraduc torului,ănuăacelaăalăoriginalului. 2 InătraducereaăBiblieiăalc tuit de Luther,
pareăs ăfiăfostăfolosităpentruăprimaădat ăînălisusăSirahă(11,ă20ăşiă21)ăexactăînăsensulănostruămodern. 3
Apoi,ăaăintratăcuăîn elesulăactualăînăvorbireaădeăziăcuăziăaătuturorăpopoarelorăprotestante,ăînătimpăceă
anteriorănuăseăputeaăg siăniciăm car oăsugestieăaăacestuiăsensăînăliteraturaălaic ăaăvreunuiaădintreăele,ăşiă
chiar în scrierile religioase,
67
dup ăcâteăamădescoperit,ăseăg seşteădoarălaăunulădintreămisticiiăgermaniăaăc ruiăinfluen ăasupraăluiă
Lutherăeăbineăcunoscut .
Caăşiăsensulăcuvântului,ăideeaăeănou ,ăprodusăalăReformei.ăFaptulăacestaăpoateăfiăpresupusăcaăînăgenerală
cunoscut.ăEăadev ratăc ăanumiteăsugestiiădeăvalorizareăpozitiv ăaăactivit iiădeărutin ,ăcareăeăcon inut ă
înăaceast ăconcep ieăaăvoca iei,ăexistaser ădejaăînăEvulăMediu,ăşiăchiarăşiălaăsfârşitulăAntichit iiă
elenistice.ăVomădiscutaădespreăacesteaămaiătârziu.ăDarăcelăpu inăunălucruăeraăneîndoielnicănou:ă
valorizareaăîndepliniriiădatorieiăînătreburileăplmânteştiăcaăformaăceaămaiăînalt ăpeăcareăoăputeaăluaă
activitateaămoral ăaăindividului.ăFaptulăacestaăaăconferităinevitabilăactivit iiălumeşti,ădeăziăcuăzi,ăoă
semnifica ieăreligioas ,ăşiăaăcreatăprimaădataă.ăconceptulădeăvoca ieăînăacestăsens.ăAstfel,ăconcep iaă
asupraăvoca ieiăaduceălaălumin ădogmaăcentral ăaătuturorăcultelorăprotestante,ăpeăcareăîmp r ireaă
catolic ăaăpreceptelorăeticeăînăpraecepta şiăconsilia oărespinge.ăSingurulămodădeăaătr iăacceptabilăpentruă
Dumnezeuănuăconstaăînătranscendereaămoralit iiălumeştiăînăascetismulămonastic,ăciăînăîndeplinireaă
obliga iilorăimpuseăindividuluiădeăpozi iaăsaăînălume.ăAceastaăeraăchemareaălui.
Luther4 aădezvoltatăconcep iaăaceastaăînăcursulăprimuluiădeceniuăalăactivit iiăsaleădeăreformator.ăLaă
început,ăînăarmonieăcuătradi iaăpredominant ăaăEvuluiăMediu,ăaşaăcumăeraăreprezentat ,ădeăpild ,ădeă
Toma din Aquino5,ăelăconsideraăactivitateaămundan ăcaăpeăunălucruălegatădeăceleătrupeşti,ădeşiăvoitădeă
Dumnezeu.ăEsteăcondi iaănatural ăindispensabil ăaăuneiăvie iătr iteăînăcredin ,ăîns ,ăînăsine,ăcaăşiă
mâncatulăşiăb utul,ăesteăneutr ădinăpunctădeăvedere moral.6 Dar,ăoădat ăcuădezvoltareaăconcep ieiădeă
sola fide* înătoateăconsecin eleăei,ăşiăcuăapari iaărezultatuluiăeiălogic,ăopozi iaădinăceăînăceămaiă
accentuat ăfa ădeăconsilia evangelica aleăc lug rilorăcatolici,ăconsiderateădictateăaleădiavolului,
voca iaăaăcrescutăînăimportan .ăNuănumaiăc jviâ a-monastic ănuăareăaproapeăniciăoăvaloareăcaămijlocă
deăjustificareăînăfa aăluiăDumnezeu,ădar,ăînăviziuneaăluiăLuther,. renunţare
Jt este produsul egojsmului^
Numaiăprinăcredin ă(înălatin ăînăoriginal)ă(n.tr.).
68 Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
reprezentândăoăretragereădinăfa aăobliga iilorătemporale.ăînăschimb,ămunca înănumeleăuneiăvoca iiăîiă
pareăexpresiaădeplin ăaădragosteiăfr eşti.ăElădovedeşteăfaptulăacestaăprinăobserva iaă"c ădiviziuneaă
munciiăîlăfor eaz ăpeăfiecareăindividăs ămunceasc ăpentruăal ii,ădarăpunctulăs uădeăvedereăesteăextremă
deănaiv,ăformândăunăcontrastăaproapeăgrotescăcuăbineăcunoscuteleăafirma iiăaleăluiăAdamăSmithăpeă
aceeaşiătem .7 Totuşi,ăaceast ăjustificare,ăcareăeste,ăevident,ăînămodăesen ialăscolastic ,ădispareăcurândă
dinănou,ăşiăr mâne,ădinăceăînăceămaiăaccentuat ,ăafirma iaăc ăîndeplinireaăîndatoririlorăp mânteştiăeste,ă
înătoateăîmprejur rile,ăsingurulămodădeăaătr iăacceptabilăpentruăDumnezeu. Numai aceasta este voia lui
Dumnezeu,ăşiădeăaceeaăfiecareăvoca ieălegitim ăareăexactăaceeaşiăvaloareăînăochiiăluiăDumnezeu 8.
Esteădincoloădeăoriceăîndoial ,ăbaăpoateăfiăconsideratăchiarăoăplatitudineăfaptulăc ăaceast ăjustificareă
moral ăaăactivit iiăp mânteştiăaăfostăunulădintreăceleămaiăimportanteărezultateăaleăReformei. 9 Aceast ă
atitudineăesteăextremădeăîndep rtat ădeăprofundaăur ăpeăcareăoăar taăPascal,ăînătoateăst rileăsaleă
contemplative,ăfa ădeăoriceăactivitateălumeasc ,ădespreăcareăeraăprofundăîncredin atăc ăputeaăfiă
în eleas ănumaiăprinăprismaăvanit iiăsauăaălipseiădeăiste ime.10 Şiăeăînc ăşiămaiădiferit ădeăcompromisulă
utilitaristăliberalăcuălumeaălaăcareăajunseser ăiezui ii.ăDarăsemnifica iaăpractic ăexact ăaăacesteiărealiz riă
a protestantismuluiăesteămaiădegrab ăsim it ăvagădecâtăperceput ălimpede.
înăprimulărând,ăesteănecesarăs ăsubliniemăc ăLutherănuăpoateăfiărevendicatădeăc treăspiritulă
capitalismului în sensul în care am folosit anterior termenul, sau, de fapt, în vreun sens oarecare.
Cercurileăreligioaseăcareăs rb torescăînăprezentăcuăcelămaiămareăentuziasmămareaărealizareăaăReformeiă
nuăsuntăînăniciăunăfelăprieteneăaleăcapitalismului,ăiarăLutherăînsuşiăarăfiărepudiatăcuăvigoareăoriceă
leg tur ăcuăunăpunctădeăvedereăcaăacelaăalăluiăFranklin. Desigur, nu putem considera protestele sale la
adresa marilor negustori ai vremii, precum Fugger11,ădreptăoădovad ăînăacestăsens.ăC ciăluptaăîmpotrivaă
pozi ieiăprivilegiate,ăde jure sau de facto, aămarilorăcompaniiădeăcomer ădinăsecoleleăalăXVI-lea şiăală
XVII-leaăpoateăfiăcomparat ăcelămaiăbineăcuăcampaniaămodern ăcontraămonopolurilor
Concepţia lui Luther despre vocaţie 69
şiănuăpoateăfiăconsiderat ăcaăfiind,ăînăsine,ăexpresiaăunuiăpunctădeăvedereătradi ionalist.ăîmpotriva
acestorăoameni,ăîmpotrivaălombarzilor,ămonopoliştilor,ăspeculan ilorăşiăbancherilorăpatrona iădeă
BisericaăAnglican ăşiădeăregiiăşiăparlamenteleădinăAngliaăşiăFran a,ăatâtăpuritanii,ăcâtăşiăhugheno iiă
duceauăoălupt ăînverşunat .12 Dup ăb t liaădeălaăDunbar (septembrie 1650), Cromwell scria
ParlamentuluiăLung:ă„V ărogăs ăreforma iăabuzurileătuturorăprofesiunilor:ăiarădac ăesteăcumvaăvreunaă
careăs r ceşteăpeămul iăcaăsaăîmbog easc ăpeăcâ iva,ăaceeaănuăseăpotriveşteăCommonwealth-ului."
Dar, cu toate acestea,ăîlăvomăg siăpeăCromwellăurmândăoălinieădeăgândireădestulădeăspecifică
capitalist .13 Peădeăalt ăparte,ănumeroaseleăafirma iiăaleăluiăLutherăîmpotrivaăcameteiăsauădobânziiăsubă
oriceăform ădezv luieăoăconcep ieăasupraănaturiiăcâştiguluiăcapitalistăcare,ăcomparat ăcuăaceeaăaă
scolasticismuluiătârziu,ăeste,ădinăpunctădeăvedereăcapitalist,ăînămodăclarăînapoiat . 14 în special, desigur,
doctrinaăsterilit iiăbanilorăpeăcareăoărespinseseădejaăAntonioădinăFloren a.
Darănuăeănecesarăs ăintr măînădetalii,ăc ci,ămai presusădeătoate,ăconsecin eleăpeăcareăle-a avut asupra
conduiteiălumeştiăconcepereaăvoca ieiăînăsensăreligiosăerauăpasibileădeăaăprimiăinterpret riădestulădeă
diferite.ăEfectulăReformeiăcaăatareăaăfostădoarăacelaăc ,ăînăcompara ieăcuăatitudineaăcatolic ,ăaccentul
moralăpusăpeămuncaăorganizat ăînăvirtuteaăuneiăvoca iiăşiăconsfin ireaăreligioas ăaăacesteiaăerauămultă
maiăintense.ăModulăînăcareăaveaăs ăseădezvolteăconceptulădeăvoca ie,ăcareăexprimaăaceast ăschimbare,ă
depindeaădeăevolu iaăreligioas ăcareăaveaăloc de acum în diferitele biserici protestante. Autoritatea
Bibliei,ădeălaăcareăLutherăcredeaăc ăderivaseăideeaădeăvoca ie,ăfavorizaăînăansambluăoăinterpretareă
tradi ionalist .ăVechiulăTestament,ăînăparticular,ădeşiăînăc r ileăproorocilorănuăar taăvreoătendin ădeăaă
dep şiămoralitateaălumeasc ,ăşiăînăalteăp r iăaceastaăap reaădoarăînăsugestiiăizolate,ăcon ineaăoăideeă
religioas ăsimilar ăînăsensulăcelămaiătradi ionalistăcuăputin .ăFiecareăarătrebuiăs -şiăduc ătraiulăaşaăcumă
îiăeădatăşiăs -i lase pe necredincioşiăs ăumbleădup ăcâştig.ăAcestaăesteăîn elesulătuturorăafirma iilorăcareă
seărefer ădirectălaăactivit ileălumeşti.ăPân ălaăTalmudănuăseăpoateăg siădecâtăoăatitudineăpar ial,ădarănu
70 Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
fundamentalădiferit .ăAtitudineaăpersonal ăaăluiăIisusăesteăcaracterizat ,ăîntr-oăpuritateăclasic ,ădeărug ciuneaă
tipic ăOrientuluiăantic:ă„D -neănou ăast ziăpâineaăceaădeătoateăzilele."ăElementulădeărepudiereăradical ăaălumii,ă
aşaăcumăeăexprimatăînămamonas tes adikias, excludeaăposibilitateaăcaăideeaămodern ădeăvoca ieăs ăfieăbazat ăpeă
autoritateaăsaăpersonal .15 înăepocaăapostolic ,ăaşaăcumăesteăeaăexprimat ăînăNoulăTestament,ămaiăalesădeăSf.ă
Pavel,ăcreştiniiăpriveauăactivitateaălumeasc ăfieăcuăindiferen ,ăfieăm carăînămodăesen ialătradi ionalist;ăc ciăaceleă
primeăgenera iiăerauăplineădeăsperan eăescatologice.ăDeăvremeăceăto iăaşteptauăpurăşiăsimpluăvenireaăDomnului,ă
nuăaveauănimicăaltcevaădeăf cutădecâtăs ăr mân ăînăstareaăşiăcuăocupa iaălumeasc ăîn careăîiăg siseăchemareaă
Domnului,ăşiăs ămunceasc ălaăfelăcaăînainte.ăAstfel,ănuăaveauăs -şiăîmpov rezeăsemeniiăcerându-le milostenia,
ori,ădac ăoăf ceau,ăaveaăs ădurezeănumaiăpu inătimp.ăLutherăaăcitităBibliaăprinălentileleăîntregiiăsaleăatitudini;ăînă
cursulăevolu ieiăsaleădeăpeălaă1518ălaă1530,ăaceast ăatitudineănuădoarăc ăaăr masătradi ionalist ,ădarăaădevenităşiă
mai mult astfel.16
înăprimiiăaniăaiăactivit iiăsaleăcaăreformator,ăîntrucâtăcredeaăc ăvoca iaăapar ineăînăprimulărândătrupului,ăaăfostă
dominat deăoăatitudineăstrânsălegat ,ăînăprivin aăformeiăactivit iiălumeşti,ădeăindiferen aăescatologic ăaăSf.ăPavel,ă
aşaăcumăfuseseăexprimat ăînă1ăCor.ă7.17 Mântuireaăseăpoateăatingeăpeăoriceădrumăalăvie ii;ăînăscurtaăperegrinareăpeă
acestăp mântănuăeădeăniciăun folosăs ăseăpun ăaccentulăpeăformaăocupa iei.ăUrm rireaăunuiăcâştigămaterialădincoloă
deănevoileăpersonaleătrebuieăs ăapar ,ăastfel,ăcaăunăsimptomăalălipseiădeăgra ie,ăcuătotulăreprobabil,ădeăvremeăceă
aparentăpoateăfiăob inutănumaiăpeăseamaăaltora.18 Peăm sur ăceăaădevenitădinăceăînăceămaiăimplicatăînăchestiunileă
lumeşti,ăLutherăaăajunsăs ăpre uiasc ămaiămultămunca.ăDarăînăprofesiuneaăconcret ăpeăcare'oăurmaăunăindividă
vedea, într-oăm sur ădinăceăînăceămaiămare,ăoăporunc ăanumeăaăluiăDumnezeuăcerândăîndeplinirea acestor
îndatoririăaparteăpeăcareăleăimpuseseăvoin aădivin .ăApoi,ădup ăconflictulăcuăFanaticiiăşiătulbur rileă r neşti,ă
ordineaăistoric ăobiectiv ăaălucrurilorăînăcareăindividulăfuseseăplasatădeăc treăDumnezeuădevineăpentruăLuther,ădină
ce în ce mai mult,ăoămanifestareădirect ăaăvoin ei
Concepţia lui Luther despre vocaţie 71
divine.19 Accentuareaădinăceăînăceămaiăputernic ăaăelementuluiăproviden ial,ăchiarăşiăînăevenimenteleă
particulareăaleăvie ii,ăaădusăîntr-oăm sur dinăceăînăceămaiămareălaăoăinterpretareătradi ionalist ăbazat ă
peăideeaădeăProviden .ăIndividulăarătrebuiăs ăr mân ăoădat ăpentruătotdeaunaăînăstareaăşiăvoca iaăînă
care 1-aăplasatăDumnezeu,ăşiăarătrebuiăs -şiărestrâng ăactivitateaălumeasc ăîntreălimitele impuse de
loculăs uăstabilităînăvia .ăînătimpăceătradi ionalismulăs uăeconomicăeraăini ialărezultatulăindiferen eiă
pauline,ămaiătârziuăaădevenităefectulăuneiăcredin eădinăceăînăceămaiăintenseăînăProviden aădivin 20, care
identificaăobedien aăabsolut ăfa ădeăvoin aăluiăDumnezeu21 cuăacceptareaăabsolut ăaălucrurilorăaşaăcumă
sunt.ăPornindădeălaăacestăfond,ăpentruăLutherăeraăimposibilăs ăstabileasc ăoăconexiuneănou ăsauă
fundamental ăîntreăactivitateaălumeasc ăşiăprincipiileăreligioase. 22 Acceptareaăpurit ii doctrinei ca unic
criteriuăinfailibilăalăBisericii,ăcareăaădevenitădinăceăînăceămaiăirevocabil ădup ălupteleădinăaniiă'20ăaiă
secolului al XVI-lea,ăeraăsuficient ăînăsineăpentruăaăstopaădezvoltareaăunorănoiăpuncteădeăvedereăînă
chestiunile etice.
Aşadar,ăpentruăLutherăconceptulădeăprofesiuneăaăr masătradi ionalist. 23 La el, profesiunea este ceva ce
omulătrebuieăs ăaccepteăcaăunădatădivin,ălaăcareătrebuieăs ăseăadapteze.ăPunctulăacestaădeăvedereă
dep şeaăînăgreutateăcealalt ăideeăprezent ,ăpotrivităc reiaămuncaăînăconformitateăcuăvoca iaăeraăunaă
dintreămisiunile,ăsauămaiădegrab ăsinguraămisiuneăimpus ădeăDumnezeu. 24 înăevolu iaăsaăulterioar ,ă
luteranismulăortodoxăaăaccentuatăînc ăşiămaiămultăacestăaspect.ăAstfel,ădeocamdat ,ăsingurulărezultată
etic era negativ, îndatoririleălumeştiănuămaiăerauă,ăsubordonateăcelorăascetice,ăse_predicauăobedien aă
fa ădeăautoritateăşiăacceptareaălucrurilorăaşaăcumăsunt. 25 Aşaăcumăseăvaăar taăînădiscu iaănoastr ădespreă
eticaăreligioas ămedieval ,ăideeaădeăvoca ieăînăaceast ăform ăluteran ăfuseseăanticipat ăîntr-oăm sur ă
considerabil ădeăc treămisticiiăgermani,ămaiăalesădeăc treăTauler,ăcareăaăegalizatăvalorileăocupa iiloră
religioase,ărespectivălumeştiăşiăaăvalorizatămaiăpu inăformeleătradi ionaleădeăpracticiăascetice 26,
bazându-se pe semnifica iaădecisiv ăavut ădeăabsorb iaăextatic-contemplativ ăaăDuhuluiăSfântădeăc treă
suflet. într-o

72
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
anumit ăm sura,ăluteranismulăreprezint ăunăpasăînapoiăfa ădeămistici,ăprinăfaptulăc ăLuther,ăşiăcuăatât
maiămultăBisericaăsa.ăînăcompara ieăcuămisticii,ăsubminaser ăpar ialăfundamenteleăpsihologiceăaleăeticiiă
ra ionale.ă(Atitudineaămistic ăasupraăacesteiăchestiuniăesteăoăreminiscen ăaăpsihologieiăcredin ei,ă
provenit ăpar ialădeălaăpietişti,ăpar ialădeălaăquakeri.27)ăAceastaăexactădinăcauz ăc ăLutherănuăputeaă
decâtăs ăsuspectezeătendin aăspreăautodisciplin ădeăcreareaăiluzieiăuneiământuiriăautomate;ădeăaceea,ăelă
şiăBisericaăluiăauăfostăfor a iăs ăoăp strezeăînăfundal.ăAstfel,ăideeaădeăvoca ieăînăsensăluteran are cel mult
oăimportan ăîndoielnic ăpentruăproblemeleădeăcareăsuntemăinteresa i.ăAcestaăesteălucrulăpeăcareă
doreamăs -1 stabilim aici.28 Darănuăînseamn ăînăniciăunăcazăc ăformaăluteran ădeăînnoireăaăvie iiă
religioaseănuăaăavutăoăsemnifica ieăpractic ăpentruăobiecteleăcercet riiănoastre,ăciădimpotriv .ăNumaiă
c ,ăevident,ăaceaăsemnifica ieănuăpoateăfiăderivat ădirectădinăatitudineaăluiăLutherăşiăaăBisericiiăsaleăfa ă
deăactivitateaălumeasc ,ăşiăpoateăc ănuăesteălaăfelădeăuşorădeăperceputăcaăleg turaăcuăalte ramuri ale
protestantismului.ăDeăaceea,ăeăbineăcaăînăcontinuareăs ăneăîndrept măspreăaceleăformeăînăcareăseăpoateă
percepe,ămaiăuşorădecâtăînăluteranism,ăoărela ieăîntreăvia aăpractic ăşiămotiva iaăreligioas .ăAmăatrasă
dejaăaten iaăasupraăroluluiădeăprim-planăjucatădeăcalvinismăşiăsecteleăprotestanteăînăistoriaădezvolt riiă
capitaliste.ăAşaăcumăLutherăaăg sităunăspiritădiferitălaăZwingli*,ălaăfelăs-aăîntâmplatăşiăcuăsuccesoriiăs iă
spiritualiăînăprivin aăcalvinismului.ăînăplus,ăpân ăînăzileleănoastre,ăcatolicismul a considerat calvinismul
dreptăoponentulăs uăreal.ăFaptulăacestaăpoateăfiăexplicatăpar ialăpeăbazeăstrictăpolitice.ăDeşiăReformaă
esteădeăneconceputăf r ăevolu iaăreligioas ăpersonal ăaăluiăLuther.ăşiăaăfostăinfluen at ăspiritualămultă
timp de personalitateaăacestuia,ăf r ăcalvinismăoperaăsaănuăarăfiăpututăaveaăunăsuccesăconcretă
permanent.ăTotuşi,ămotivulăacestei
* Huldrych Zwingli (1484-1531) - celămaiăimportantăreprezentantăalăReformeiăprotestanteădinăElve ia.ăCaăşiă
Martin Luther. accepta autoritateaăsuprem ăaăScripturilor,ădarăoăaplicaămaiărigurosăşiăcompletălaătoateădoctrineleă
şiăpracticileă(n.red.).
Concepţia lui Luther despre vocaţie
73
respingeriăcomune,ădinăparteaăcatolicilorăşiăluteranilorădeopotriv ,ăseădatoreaz ,ăcelăpu inăînăparte,ă
specificit ilorăeticeăaleăcalvinismului.ăOăprivireăsuperficial ăarat ăc ăaiciăexist ăoărela ieădestulădeă
diferit ăîntreăvia aăreligioas ăşiăactivitateaălumeasc ădecâtăînăcazulăcatolicismuluiăsauăluteranismului.ă
Acestăfaptăesteăevidentăchiarăşiăînăliteraturaămotivat ădoarădeăfactoriăreligioşi.ăS ălu m,ădeăexemplu,ă
sfârşitulăDivinei Comedii, undeăpoetul,ăaflatăînăParadis,ăr mâneăf r ăgraiăcontemplândăpasivătaineleăluiă
Dumnezeu,ăşiăs -1ăcompar măcuăpoemulăcareăaăajunsăs ăfieănumităDivina Comedie a Puritanismului.
Milton încheie ultimul cânt din Paradisul pierdut, dup ăceădescrieăalungarea dinăParadis,ădup ăcumă
urmeaz :
Priviră ei în urmă şi văzură Cum toată partea dinspre răsărit A paradisului, odinioară ■ Lăcaşul lor
cel fericit - se-arată De para cea vâlvâitoare-neînvinsă: Stăteau în poartă, chipuri de temut, în mâini
cu armele dogoritoare. Firesc, vărsară lacrime atunci, Dar iute şi le şterseră; acum Le sta în faţă
lumea - să-şi aleagă Un loc pentru odihnă-n ea, având Drept călăuză însăşi Providenţa. Şi mănă-n
mână ei, cu paşi înceţi, Nesiguri paşi, trecură prin Eden, Pe calea lor sihastră apucând.
Doarăcuăpu inătimpăînăurm .ăMihailăîiăspuseseăluiăAdam:
La ale tale cunoştinţe, tu Adaugă chiar fapte pe potrivă-ţi: Adaugă credinţa şi virtutea. Adaugă
răbdarea, cumpătarea Şi dragostea ce-n viitor va fi
74 Eticaăprotestantaăşiăspiritulăcapitalismului
Chemată milostenie, fiind
Ea sufletul a tot ce e pe lume:
Şi-atunci mult mai puţin vei fi-ntristat __
Că paradisu-acesta-l părăseşti,
Având în tine însuţi un alt Rai
Cu mult mai fericit decât acesta.*
Seăsimteăimediatăc ăaceast ăexpresieăputernic ăaăaten ieiăgraveămanifestateădeăpuritanăfa ădeălume,ă
acceptareaăvie iiăsaleăpeăp mântăcaăoămisiune,ănuăarăfiăpututăieşiădeăsubăpanaăunui scriitor medieval.
Darăesteălaăfelădeăpu inăînrudit ăşiăcuăluteranismul,ăaşaăcumăesteăacestaăexprimat,ădeăpild ,ăînăcoraleleă
luiăLutherăşiăPaulăGerhard.ăAcumăesteăsarcinaănoastr ăs ăînlocuimăacestăsentimentăvagăcuăoăformulareă
logic ămaiăprecis ăşiăs ăinvestig măbazaăfundamental ăaăacestorădiferen e.ăApelulălaăcaracterulăna ională
este,ăînăgeneral,ădoarăoăm rturisireăaăignoran ei,ăiarăînăcazulădeăfa ăeăcuătotulădeănesus inut.ăAăatribuiă
unăcaracterăna ionalăunificatăenglezilorădinăsecolulăalăXVII-lea ar însemnaăpurăşiăsimpluăs ăfalsific mă
istoria.ăCavaleriiăşiă„capeteleărotunde"**ănuăseăconsiderauăuniiăpeăal iiădou ăpartide,ăciădou ăspeciiă
umaneăradicalădistincte,ăiarăoricineăstudiaz ăatentăchestiuneaătrebuieăs ăfieădeăacordăcuăei. 29 Peădeăalt ă
parte, nu se poateăg siăoădiferen ădeăcaracterăîntreănegu toriiăaventurieriăengleziăşiăcomercian iiă
hanseatici,ădup ăcumănuăexist ăniciăoădeosebireăfundamental ăîntreăcaractereleăgermanăşiăenglezădeălaă
sfârşitulăEvuluiăMediu,ăfaptăceănuăseăpoateăexplicaăuşorăprinădiferen eleădeăistorieăpolitic .30 Puterea
influentei religioase,ănuădeăunaăsingur ,ădarămaiămultădecâtăoriceăaltceva,ăaăfostăceaăcareăaăcreată
diferen eleădeăcareăsuntemăconştien iăast zi.31
* John Milton, Paradisul pierdut (traducere de Aurel Covaci), ed. Minerva,ăcol.ă„Bibliotecaăpentruăto i",ă
Bucureşti,ă1972,ăpp.ă451-453ă(n.tr.).ă**ăînăenglez ăRoundhead, aderent al Partidului Parlamentar în timpul
R zboiuluiăCivilăEngleză(1642-1651)ăşiădup ăaceea.ăMul iăpuritaniăseătunseser ăscurt,ăînăcontrastăevidentăcuă
bucleleălaămod ălaăcurteaăluiăCharlesăI (n.red.).
Concepţia lui Luther despre vocaţie
75
Aşadar,ăluamăcaăpunctădeăplecareăînăcercetareaărela ieiădintreăvecjheaăetic ăprotestant ăşiăspiritulă
capitalismuluiăopereleăluiăCalviryaleăcalvinismuluiăşiăaleăcelorlalte secteăpuritane.ăDarănuătrebuieăs ăseă
în eleag ăc ăneăaştept măs ădescoperimăc ăvreunulădintreăfondatoriiăsauăreprezentan iiăacestorămişc riă
religioaseăaăinten ionatăs ăpromovezeăceeaăceăamănumităspiritulăcapitalismuluiăcaăfiindă elulămunciiăsaleă
de-oăvia .ăNuăputemăsus ineăc ăurm rireaăbunurilorăp mânteşti,ăconceput ăcaăunăscopăînăsine,ăaveaă
pentruăvreunulădintreăeiăoăvaloareăetic ăpozitiv .ăTrebuieăs ăneăamintimăoădat ăpentruătotdeaunaăc ă
programeleădeăreform ăetic ănuăs-auăaflatăniciodat ăînăcentrulăinteresului pentru nici unul dintre
reformatoriiăreligioşiă(întreăcare,ăpentruăscopurileănoastre,ătrebuieăs ăincludemăoameniăcaăMenno,ă
GeorgeăFoxăşiăWesley).ăEiănuăerauăfondatoriiăunorăsociet iăpentruăculturaăetic ăşiăniciăpropun toriiă
unor proiecte umanitareăpentruăreform ăsocial ăsauăidealuriăculturale.ăMântuireaăsufletului,ăşiădoară
aceasta,ăeraăcentrulăvie iiăşiăstr daniilorălor.ăIdealurilorălorăeticeăşiărezultateleăpracticeăaleădoctrineloră
lorăseăbazauăcuătoateleădoarăpeăeaăşiăerauăconsecin eleăunorămotive pur religioase. De aceea, va trebui
s ărecunoaştemăc ăînămareăm sur ,ăpoateăcuăprec dereăînăaspecteleăspecificeăpeăcareăleătrat m,
fostărezultateăneprev zuteăşiăchiarănedoriteă_ale__eforturiloră^formatorilor Adesea, au fost foarte
departe sau chiar în" contradic ieăcuătotăceeaăceăcredeauăeiăînşişiăc ăaveauăs ăob in .
Studiulăcareăurmeaz ăarăputea,ăastfel,ăîntr-unăchipămodest,ăs ăconstituieăoăcontribu ieălaăîn elegereaă
maniereiăînăcareăideileăauădevenităfor eăeficaceăînăistorie.ăTotuşi,ăpentruăaăevitaăoriceăneîn elegereă
asupraăsensuluiăînăcareăseăpretindeăexisten aăuneiăasemeneaăeficacit iăaămotivelorăpurăideale,ăaşădoriăs ă
miăseăîng duieăs ăfacăcâtevaăremarciăînăîncheiereaăacesteiădiscu iiăintroductive.
într-unăastfelădeăstudiu,ătrebuieăs ăoăspunemălimpede, nu se face nici o încercare de a evalua în vreun
sensăideileăReformei,ăfieăc ăeăvorbaădeăvaloareaălorăsocial ăsauăreligioas .ăAvemăde-a face permanent
cuăaspecteleăReformeiăcareăuneiăconştiin eăcuăadev ratăreligioaseătrebuieăs ăapar ăcaăfiindăincidentaleăşiă
chiarăsuperficiale,ăc ciăîncerc mădoarăs ăclarific mărolulăpeăcareăl-auăjucatăfor ele
76
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
religioaseăînăformareaăre eleiădinăceăînăceămaiăextinseăaăculturiiănoastreălumeştiămoderne,ăînă
interac iuneaăcomplex aănenum ra iăfactoriăistoriciădiferi i.ăAşadar,ăneăîntreb mănumaiăînăceăm sur ^ă
anumiteătr s turiăcaracteristiceăaleăacesteiăculturiăpotăfiăpuseăpeăseamaăinfluen eiăReformei.ăînăacelaşiă
timp,ătrebuieăs ăneădebaras mădeăideeaăc ăesteăposibilăs ăseădeduc ăReforma, ca rezultat istoric
necesar,ădinăanumiteătransform riăeconomice.ăNenum rateăîmprejur riăistorice,ăcareănuăpotăfiăreduseălaă
niciăoălegeăeconomic ăşiănuăsuntăsusceptibileădeăaăprimiăniciăunăfelădeăexplica ieăeconomic ,ăînăspecială
procesele pur politice,ăaătrebuităs ăseăpetreac ălaăunămomentădatăpentruăcaănoileăBisericiăcreateăs ă
supravie uiasc .
Peădeăalt ăparte,ătotuşi,ănuăavemăniciăoăinten ieădeăaăsus ineăoătez ăatâtădeăprosteasc ăşiădeădoctrinar 32
caăaceeaăconformăc reiaăspiritulăcapitalismuluiă(în sensul provizoriu al termenului explicat anterior) a
pututăap reaănumaiăcaărezultatăalăanumitorăefecteădinăcadrulăReformei,ăsauăchiarăc ăsistemulăeconomică
capitalistăarăfiăcrea iaăReformei.ăînăsine,ăfaptulăc ăanumiteăformeăimportanteădeăorganizareăcapitalist ăaă
afacerilorăsuntăconsiderabilămaiăvechiădecâtăReformaăreprezint ăoărespingereăsuficient ăaăacesteiă
preten ii.ăDimpotriv ,ădorimădoarăs ăevalu mădac ăşiăînăceăm sur ăfor eleăreligioaseăauăluatăparteălaă
formareaăcalitativ ăşiăexpansiuneaăcantitativ ăa aceluiăspirităînătoat ălumea.ăMaiămult,ăvremăs ăstabilimă
ce aspecte concrete ale culturii noastre capitaliste le pot fi atribuite. Având în vedere confuzia extra-
ordinar ăîntreăinfluen eleăinterdependenteăaleăbazeiămateriale,ăformelorădeăorganizareăsocial ăşiăpolitic ă
şiăideilorăvehiculateăînătimpulăReformei,ănuăputemăprocedaădecâtăinvestigândădac ăşiăînăceăaspecteăseă
potăidentificaăanumiteăcorela iiăîntreăformeleădeăcredin ăreligioas ăşiăeticaăpractic .ăînăacelaşiătimp,ă
vom clarifica, atât cât este posibil,ămanieraăşiădirecţia general ăînăcare,ăînăvirtuteaăacestorărela ii,ă
mişc rileăreligioaseăauăinfluen atădezvoltareaăculturiiămateriale.ăNumaiăatunciăcândăleăvomăfiă
determinatăpeăacesteaăcuăoăprecizieărezonabil ăvomăputeaăîncercaăs ăestim măînăceăm sur ădezvoltarea
istoric ăaăculturiiămoderneăpoateăfiăatribuit ăacelorăfor eăreligioaseăşiăînăceăm sur ăseădatoreaz ăaltora.
PARTEA A II-A
Eticaăpractic ăaăprotestantismuluiăascetic
4
BAZELE RELIGIOASE ALE ASCETISMULUI LAIC
în cursul istoriei au existat patru forme principale de protestantism ascetic (în sensul în care este folosit
cuvântul aici):
(1)ăcalvinismul,ăînăformaăpeăcareăaăîmbr cat-oăînăzonaăsaăprincipal ădeăinfluen ădinăEuropaă
occidental ,ămaiăalesăînăsecolulăalăXVII-lea;
(2)ăăpietismul;ă(3)ămetodişmul;ă(4).ăsecteleăap ruteădinămişcareaăbaptist 1. Nici una dintre aceste
mişc riănuăaăfostăcompletăseparat ădeăcelelalte,ăşiăniciăm carădistinc iaădintreăeleăşiăBisericileă
Reformateăneasceticeănuăeăniciodat ăperfectăclar .ăMetodişmul,ăcareăaăluatănaştereăla mijlocul secolului
al XVIII-leaînăcadrulăBisericiiăAnglicane,ănuăera,ăînăminteaăfondatorilorăs i,ădestinatăs ăconstituieăoă
nou ăBiseric ,ăciădoarăoănou ătrezireăaăspirituluiăasceticăînăinteriorulăceleiăvechi.ăNumaiăînăcursulă
dezvolt riiăsale,ămaiăalesădup ăextindereaăsaăînăAmerica,ăaădevenităoăentitateăseparat ădeăBisericaă
Anglican .
Pietismul s-aădesprinsăprimaădat ădinămişcareaăcalvinist ăînăAngliaăşiămaiăalesăînăOlanda.ăAăr masă
legatăslabădeăliniaătradi ional ,ăîndep rtându-seădeăeaăprinăpaşiăimperceptibili,ăpân ăcândălaăsfârşitulă
secolului al XVII-leaăaăfostăabsorbitădeăluteranismăsubăconducereaăluiăSpener.*ăDeşiăajustareaă
dogmatic ănuăeraăpeădeplinăsatisf c toare,ăaăr masăoămişcareăînăcadrulăBisericii
* Philipp Jakob Spener (1635-1705) - teolog, figur ăproeminentaăaăpietismuluiăgerman.ăPreşedinteăalăBisericiiă
LuteraneădinăFrankfurtăpeăMain,ăaăini iatăaşa-numitele collegia pietatis, reuniuniămeniteăs ăîncurajezeădezvoltareaă
spiritual ăpersonal ,ărug ciunileăşiăstudiulăBiblieiă(n.red.).
80 Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
Luterane.ăNumaiăfac iuneaădominat ădeăZinzendorf*ăşiăafectat ădeăinfluen eleăhusiteăşiăcalvinisteădinăFr iaă
Morav ăaăfostăfor at ,ăcaăşiămetodismul,ăîmpotrivaăvoin eiăsale,ăs ăconstituieăoăsect ăaparte.ăLaăînceputulă
dezvolt riiălor,ăcalvinismulăşiăbaptismulăs-au aflat într-oăopozi ieăaprig ăunulăfa ădeăcel lalt,ădarăînăcadrulă
baptismuluiădeălaăsfârşitulăsecoluluiăalăXVII-leaăauăajunsăs ăaib ăunăcontactăstrâns.ăŞiăchiarăşiăînăsecteleă
independente**ădinăAngliaăşiăOlanda,ălaăînceputulăsecoluluiăalăXVII-lea,ătranzi iaănuăaăfostăabrupt .ăDup ăcumă
arat ăpietismul,ătranzi iaălaăluteranismăesteăşiăeaătreptat ,ăşiăacelaşiălucruăesteăadev ratăşiăpentruăcalvinismăşiă
BisericaăAnglican ,ădeşi,ăatâtăînăcaracterulăexterior,ăcâtăşiăînăspiritulăaderen ilorăs iăcelorămaiăra ionali,ăceaădină
urm ăesteăînrudit ămaiăîndeaproapeăcuăcatolicismul.ăEăadev ratăc ăatâtămasaădeăadep i,ăcâtăşiămaiăalesăsus in toriiă
ceiămaiăferven iăaiăaceleiămişc riăasceticeăcare,ăînăsensulăcel mai larg al unui cuvânt extrem de ambiguu, fusese
numit ăpuritanism2,ăauăatacatătemeliileăanglicanismului;ădarăchiarăşiăaiciădiferen eleăauăieşitălaăsuprafa ădoară
treptatăînăcursulăluptei.ăChiarădac ăpentruămomentăignor măchestiunileăguvern riiăşiăorganiz rii,ăcareănuăneă
intereseaz ăaici,ăfapteleăsuntăaceleaşi.ăDiferendeleădogmatice,ăchiarăşiăceleămaiăimportante,ăcaăaceleaălegateădeă
doctrineleăpredestin riiăşiăjustific rii,ăs-auăcombinatăînămoduriădeosebitădeăcomplexeăşi,ăchiarăşiălaăînceputulă
secolului al XVII-lea,ăînămodăregulat,ădeşiănuăf r ăexcep ie,ăauăîmpiedicatămen inereaăunit iiăBisericii.ăMaiă
presusădeătoate,ătipurileădeăconduit ămoral ăcareăneăintereseaz ăpotăfiăg siteăîntr-oămanier ăsimilar ălaăaderen iiă
celor mai diferite confesiuni derivate din oricare dintre cele patru
* Nikolaus Ludwig. Graf von Zinzendorf (1700-1760) - reformatorăreligiosăşiăsocialăalămişc riiăpietisteăgermaneă
care,ăcaăliderăalăFr ieiăMoraveă(UnitasăFratrum),ăaăîncercatăs ăcreezeăoămişcareăprotestant ăecumenic ă(n.red.).
**ăIndependen iăsauăseparatiştiă- creştiniăengleziădinăsecoleleăalăXVI-leaăşiăalăXVII-leaăcareădoreauăs ăseăsepareă
deăBisericaăAnglieiăşiăs ăconstituieăbisericiălocaleăindependente.ăMaiătârziuăauăprimitănumeleădeă
congrega ionaliştiă(n.red.).
Bazele religioase ale ascetismului laic
81
surseămen ionateăanterior,ăsauădintr-oăcombina ieăaăcâtorvaădintreăele.ăVomăvedeaăc ăuneleămaximeă
etice similare pot fi corelate cu baze dogmatice extrem de diferite. De asemenea, instrumentele literare
importante pentru mântuirea sufletelor, în principal compendiile cazuistice ale diferitelor confesiuni, s-
auăinfluen atăuneleăpeăcelelalteăînădecursulătimpului;ăseăpotăg siămariăsimilitudiniăîntreăele,ăîmpotrivaă
unorădiferen eăconsiderabileăînăconduit .
S-arăp reaăc ăamăfaceămai bineăs ăignor măcuătotulăbazeleădogmaticeăşiăteoriaăetic 'ăşiăs ăneă
concentr măaten iaăasupraăpracticiiămorale,ăînăm suraăînăcareăpoateăfiădeterminat .ăTotuşi,ănuăacestaă
esteăadev rul.ăNeîndoielnic,ădup ălupteăînverşunate,ădiferiteleăr d ciniădogmaticeăaleămoralit iiă
asceticeăauădisp rut.ăDarăleg turaăoriginar ăcuăaceleădogmeăaăl satăînăurm ăamprenteăsemnificativeăînă
eticaănedogmatic ădeămaiătârziu;ămaiămult,ănumaiăcunoaştereaăcorpuluiădeăideiăoriginarăneăpoateăajutaă
s ăîn elegemăconexiuneaădintreăaceaămoralitateăşiăideeaăvie iiădeăapoiăcareăîiădominaăînămodăabsolutăpeă
oameniiăceiămaiăspiritualiăaiăepocii.ăF r ăputereaăsa,ăcareăleăl saăînăumbr ăpeătoateăcelelalte,ăniciăoă
trezireămoral ăcareăs ăinfluen ezeăseriosăvia aăpractic ănuăaăluatănaştereăînăaceaăperioad .
Fireşte,ănuăneăpreocup ăceeaăceăseăsus ineaăteoreticăşiăoficialăînăcompendiileăeticeăaleăvremii,ăoricât ă
semnifica ieăpractic ăarăfiăavutăacesteaăprinăinfluen aădisciplineiăBisericii,ăactivit iiăpastoraleăşiă
predicilor.3 Suntemăinteresa iămaiăcurândădeăunăaspectăcuătotulădiferit:ăinfluen aăacelorăsanc iuniă
psihologiceăcare,ăprovenindădinăcredin aăreligioas ăşiăpracticareaăreligiei,ăauăconferităoădirec ieă
conduiteiăpracticeăşiăi-auăf cutăpeăindiviziăs ăoăurmezeămereuJăSanc iunileăacesteaăerauăînămare m sur ă
derivateădinăspecificit ileăideilorăreligioaseăaflateăînăspateleălor.ăOameniiădinăepoc "ăaceeaăerauă
impregna iădeădogmeleăabstracteăîntr-unăgradăcareăpoateăfiăîn elesănumaiăatunciăcândăpercepemă
conexiuneaădintreădogmeăşiăintereseleăreligioaseăpractice.ăCâtevaăobserva iiădespreădogm 4, care vor
p reaăcititoruluiăneteologălaăfelădeăplicticoaseăpeăcâtăvorăp reaădeăgr biteăşiăsuperficialeăteologului,ăsuntă
indispensabile. Desigur, puteam proceda numai prezentând
82 Etica protestantaăşiăspiritulăcapitalismului
acesteăideiăreligioaseăînăsimplitateaăartificial ăaătipurilorăideale,ăaşaăcumărareoriăpotăfiăg siteăînăistorie.ăExactădină
cauzaăimposibilit iiădeăaătrasaăgrani eăfermeăînărealitateaăistoric ăputemăsperaăs ăîn elegemăimportan aăloră
specific ăcercetându-leăînăceleămaiăconsistenteăşiămaiălogiceăformeăaleălor.
A. CALVINISMUL
Calvinismul5 aăfostăcredin a6 pentru care s-auădatăceleămaiămariălupteăpoliticeăşiăculturaleădinăsecoleleăalăXVI-lea
şiăalăXVII-leaăînă rileăceleămai dezvoltate,ă rileădeăJos,ăAngliaăşiăFran a.ăDeăaceea,ăspreăelăneăvomăîndreptaămaiă
întâiăaten ia.ăPeăatunci,ăşiăînăgeneralăchiarăşiăast zi,ădoctrinaăpredestin riiăeraăconsiderat ădogmaăsaăceaămaiă
caracteristic .ăEăadev ratăc ăauăexistatăcontroverseăcuăprivireălaăfaptulăc ăaceastaăarăfiădogmaăesen ial ăaăBiâericiiă
Reformateăsauădoarăunăelementăfoarteăimportant.ăJudec ileăasupraăimportan eiăunuiăfenomenăistoricăpotăfiă
judec iădeăvaloareăsauădeăcredin ,ăatunciăcândăseărefer ălaăceeaăceăesteăinteresantăsauăvaloros pe termen lung în
fenomenulărespectiv.ăPeădeăalt ăparte,ăseăpotăreferiălaăinfluen aăsaăasupraăaltorăproceseăistorice,ăcaăfactorăcauzal.ă
Atunci avem -de-aăfaceăcuăjudec iădeăatribuireăistoric .ăDac ăpornimăacum,ăaşaăcumătrebuieăs ăoăfacem,ădeălaă
ultimulăpunctădeăvedereăşiăneăpunemăproblemaăsemnifica ieiăcareăs ăfieăatribuit ăaceleiădogmeăînăvirtuteaă
consecin elorăsaleăistoriceăşiăculturale,ăcuăsiguran ăc ăsemnifica iaăaceastaătrebuieăs ăfieăapreciat ăcaăfoarteă
important .7 MişcareaăcondusaădeăOldenbarnevelfăaăfostăzguduit ădeăea.ăSchismaădinăBisericaăEnglez ăaădevenită
irevocabil ăsubăIacobăI dup ăceăCoroanaăşiăpuritaniiăauăajunsălaădisputeădogmaticeăexactăpeătemaăacesteiădoctrine.ă
Din
* Johan Oldenbarnevelt (1547-1619) - omăpoliticăolandez:ădup ăWilhelm I celăT cut,ăaăfostăcelăde-al
doilea.fondatorăală rilorădeăJosăindependente.ăDeşiăaăacceptatăapartenen aălaăBisericaăReformat ,ăaveaăcaăidealăoă
dogm ătolerant ,ălaăcareăs ăpoat ăaderaăîntreagaăna iune;ăastfel,ăs-a opus exclusivismului calvinist (n.red.).
Bazele religioase ale ascetismului laic
83
nou,ăeraăconsiderat ăelementulăgeneratorădeăj^ericolăpoliticădin'ăcadrulăcalvinismuluiăşiăatacat ăcaăatareă
deăde in toriiăautorit ii.s Marile sinoade din secolul al XVII-lea, în special cele de la Dordrecht şiă
Westminster,ăpeălâng ămulteăalteleămaiămici,ăauăf cutădinăridicareaăeiălaărangulădeăautoritateăcanonic ă
scopulăcentralăalăactivit iiălor.ăAăslujitădreptăpunctădeăîntâlnireăpentruănenum ra iăeroiăaiăBisericiiă
militanteăşi,ăatâtăînăsecolulăalăXVIII-lea, câtăşiăînăcelăde-al XlX-lea,ăaăprovocatăschismeăînăBiseric ăşiăaă
reprezentatăstrig tulădeălupt ăalăunorănoiămariătreziri.ăNuăoăputemătreceăcuăvedereaăşi,ădeăvremeăceăînă
zileleănoastreănuăseămaiăpoateăpresupuneăc ăeăcunoscut ădeătoateăpersoaneleăeducate,ăîi putem afla cel
maiăbineăcon inutulădinăcuvinteleăînvestiteăcuăautoritateăaleăConfesiuniiădeălaăWestminsterădină1647,ă
careăînăaceast ăprivin ăsuntăpurăşiăsimpluărepetateăînăcrezurileăindependenteăşiăbaptiste.
Capitolul IX (Despre liberul arbitru), nr. 3. Omul,ăprinăc dereaăsaăînăp cat,ăaăpierdutăcuătotulăoriceă
putin ădeăaăn zuiăspreăvreunăbunăspiritualăcareăs ăapropieământuirea.ăAstfelăc ăunăomădeărând,ă neavând
niciăoăînclina ieăspreăacelăBineăşiăp c tuindămortal,ănuăpoate,ăprinăpropriaăsaăputere,ăs ăseăconverteasc ăoriăs ăseă
preg teasc ăpentruăconvertire.
Capitolulă111ă(Despreăporuncaăveşnic ăaăluiăDumnezeu),ănr.ă3.ăPrinăporuncaăluiăDumnezeu,ăpentruămanifestareaă
glorieiăSale,ăuniiăoameniăşiăîngeriăsuntăpredestina iăvie iiăveşnice,ăiarăceilal iăsuntăsorti iămor iiăpeăvecie.
Nr.ă5.ăPeăaceiaădintreăoameniăcareăsuntăsorti iăvie ii,ăînainteădeăfacereaălumii,ăpotrivităscopuluiăS uăveşnicăşiădeă
neschimbatăşiăascultândădeăsfatulătainicăşiăbunulăplacăalăvoin eiăSale,ăDumnezeuăi-aăale|întruăChristosăspreăslav ă
nepieritoare,ădinămilaăşiădragosteaăSaăliber ,ăf r ăcaăspreăaceastaăs ăfieăîndrumatădeăprevedereaăcredin eiălor,ăoriăaă
faptelorăbune,ăoriăaăst ruin ei,ăoriăaăvreunuiăaltălucru,ăcareăs ăfieăcondi iiăsauăcauze,ăciătoateăacesteaăîntruălaudaă
sl viteiăSaleămilostenii.
Nr.ă7.ăPotrivităsfatuluiădeănep trunsăalăproprieiăSaleăvoin e,ăfieăc ăElăîşiăl rgeşteăoriăîşiăretrageămilostenia,ădup ă
cumăbinevoieşte,ăîntruăslavaăputeriiăSaleăsuveraneăasupraăcreaturilorăSal ,,ălui
84 Eticaăprotestantaăşi spiritul capitalismului
Dumnezeuăi^ăpl cutăs ătreac ăcuăprivireaăpesteărestulăneamuluiăomenescăşiăs -iăosândeasc ăpeăaceiaăce-iăapar ină
laănecinsteăşiămânieăpentruăp catulălor,ăîntruăslavaădrept iiăSaleăglorioase.
Capitolul X (Despre chemarea care produceăefectulădorit),ănr.l.ăPeăto iăceiăpeăcareăDumnezeuăi-aăsortităvie ii,ăşiă
numaiăpeăaceştia,ăLuiăîiăplaceăs -iăchemeăprinăcuvântulăşiăduhulăS uălaătimpulăhot râtăşiăstatornicitădeăelă[dină
stareaăaceeaădeăp catăşiămoarteăînăcareăseăafl ăprinănatur ]ă(,..)înl turându-leăinimaădeăpiatr ăşiădându-leăoăinim ă
de carne; înnoindu-leăvoin eleăşi,ăprinăatotputerniciaăSa,ăîndreptându-i spre ceea ce e bun (...).
Capitolul V (DespreăProviden ),ănr.ă6.ăCâtădespreăoameniiăaceiaăr iăşiănecredincioşi,ăpeăcareăDumnezeu,ăca un
judec torăplinădeădreptate,ăîiăorbeşteăşiăleăîmpietreşteăinimile,ădeălaăaceştiaănuănumaiăc ăîşiăretrageămilosteniaăSa,ă
prin care le-arăfiăpututăluminaăîn elegereaăşiăîmbunaăir imile,ădarăuneoriăiaăînapoiăşiădarurileăpeăcareăleăaveauăşiăîiă
aduce în atingereăcuălucrurileăaceleaăcare,ăprinăpervertireaălor,ădauăprilejădeăp c tuire;ăşiăîiălas ăprad ăpropriiloră
pofte,ăispitelorălumiiăşiăputeriiăSatanei;ăprinăaceasta,ăeiăajungăs -şiăîmpietreasc ăinimileăchiarăşiăprinăaceleă
mijloaceăpeăcareăDumnezeuăleăfoloseşte pentru a-iăîmbunaăpeăal ii.9
„Cuătoateăc ăaşăputeaăfiătrimisăînăiadăpentruăasta,ăunăastfelădeăDumnezeuănuămi-arătreziăniciodat ărespectul",ăeraă
opiniaăbineăcunoscut ăaăluiăMiltonădespreădoctrin . 10 Darăaiciănuăneăpreocup ăevaluarea,ăciăsemnifica iaăistoric ăaă
dogmei.ăPutemădoarăschi aăpeăscurtămodulăînăcareădoctrinaăaăluatănaştereăşiăs-aăîncadratăînăteologiaăcalvinist .
Erauăposibileădou ăc iăcareăs ăduc ălaăea.ăSentimentulăreligiosăalământuiriiăs-aăcombinat,ălaăceiămaiăactiviăşiă
pasiona iădintreămariiăpractican iăaiărug ciuniiăpeăcareăcreştinismulăi-aăn scutădeseoriădeălaăAugustinăîncoace,ăcuă
sentimentulăcertitudiniiăc ăgra iaădivin ăesteăexclusivăprodusulăuneiăputeriăobiectiveăşiănuătrebuieăcâtuşiădeăpu ină
s ăfieăatribuit ămeritelorăpersonale.ăPuternicul sentimentădeăsiguran ăoptimist ,ăînăcareăesteăeliberat ăpresiuneaă
enorm ăaăsentimentuluiăp catului,ăîiăloveşteăaparentăcuăoăfor ăstihinic ăşiădistrugeăoriceăposibilitateădeăaăcrede c
Bazele religioase ale ascetismului laic
85
acestădarăcopleşitorăalăgra ieiăarăputeaădatoraăcevaăproprieiălorăcooper riăsauăarăputeaăfiălegatădeă
realiz rileăoriăcalit ileăcredin eiăşiăvoin eiălor.ăînăperioadaăsaădeămaxim ăcreativitateăreligioas ,ăcândă
eraăcapabilăs ăscrieăFreiheit eines Christenmenschen, şiăpentruăLutherăhot râreaăsecret ăaăluiă
Dumnezeuăera,ăînămodulăcelămaiăclar,ăsinguraăşiăfundamentalaăsurs ăaăst riiăsaleădeăgra ieăreligioas . 11
Nici chiar mai târziu nu a abandonat-oăformal.ăDarănuănumaiăc ăideeaănuăaăocupatăpentruăelăoăpozi ieă
central ,ăciăs-a retras din ceăînăceămaiămultăînăfundal,ăpeăm sur ăceăpozi iaăsaădeăconduc torăresponsabilă
al Bisericii 1-aăfor atăs ăseăimpliceăînăpoliticaăpractic .ăMelanchthon*ăaăevitatăoarecumădeliberatăs ă
adopteăîntunecataăşiăprimejdioasaăînv tur ăînăConfesiuneaădeălaăAugsburg,ăiarăpentruăp rin iiă
luteranismuluiădinăcadrulăBisericiiăeraăoăchestiuneădeăcredin ăfaptulăc ăgra iaăeraărevocabil ă
{amissibilis) şiăputeaăfiărecâştigat ăprinăumilin ăpenitent ăşiăcredin ădeplin ăînăcuvântulăluiă
Dumnezeuăşiăînăsacramente.
în cazul lui Calvin,ăprocesulăaădecursăinvers;ăpentruăel,ăsemnifica iaădoctrineiăaăsporit 12, fapt perceptibil
înăcursulăcontroverselorăsaleăpolemiceăcuăteologiiăcareăiăseăopuneau.ăDoctrinaăaăfostăelaborat ăpeădeplină
de-abia la cea de-aătreiaăeclî ieăaălucr riiăsaleăInstitutio Christianae religionis şiăaădobândităoăpozi ieă
central ăde-abiaădup ămoarteaăsa,ăînăcursulămarilorălupteăc roraăauăîncercatăs ăleăpun ăcap tăsinoadeleă
deălaăDordrechtăşiăWestminster.iăLaăCalvin,ădecretum horribile nuăderiv ,ăcaălaăLuther,ădinăexperien aă
religioas ,ăciădinănecesitateaălogic ăaăgândiriiăsale;ădeăaceea,ăimportan aăluiăsporeşteăcuăfiecareăm rireăaă
consisten eiălogiceăaăaceleiăgândiriăreligioase.ăFocarulădoctrineiăesteăDumnezeu,ănuăomul;ăDumnezeuă
nuăexist ăpentruăoameni,ăciăoameniiăexist ăpentruăDumnezeu.13 întreagaăcrea ie,ăincluzândădesigură
faptul,ăneîndoielnicăpentruăCalvin,ăc ănumaiăoămic ăpropor ieădintreăoameniăsuntăaleşiăpentruăiertareaă
veşnic ,
* Philipp Melanchthon (1497-1560) - umanist,ăteologăşiăeducatorăgerman.ăApropiatăalălui Luther, a publicat în
1521 Loci communes, primaătratareăsistematic ăaădoctrineiăevanghelice.ăEsteăautorulăConfesiunilorădeălaă
Augsburg (1530) (n.red.).
86
Eticaăprotestantaăşiăspiritulăcapitalismului
poateăaveaăunăîn elesănumaiăcaămijlocăspreăgloriaăşiăm re iaăluiăDumnezeu.ăAăaplicaăstandardeă
p mânteştiădeăjusti ieăporuncilorăSaleăsuveraneăesteăunăfaptăf r ănoim ăşiăoăinsult ălaăadresaăm re ieiă
Sale,ădeăvremeăceăElăşiănumaiăElăesteăliber,ăadic ănuăeă ( supusăniciăuneiălegi.ăHot rârileăSaleăpotăfiă
în eleseăsauăchiarăcunoscuteădeăc treănoiănumaiăînăm suraăînăcareăI-aăf cutăpl cereăs ăniăleădezv luie.ă
Putemădoarăs ăneăag mădeăacesteăfragmenteădeăadev răetern.ăTotărestul,ăinclusivăsemnifica iaă
destinului nostru individual, este ascuns într-un mister întunecat peăcareăarăfiăoăimposibilitateăs -1
p trundemăşiăoăîndr zneal ătrufaş ăs -1ăcercet m.
Damna iiăcareăs-arăplângeădeăsoartaălorăarăfiăcamăînăaceeaşiăsitua ieăcuăanimaleleăcareăs-arăjeluiăc ănuă
suntăoameni.ăC ciătoateăceleătrupeştiăsuntăseparateădeăDumnezeuăprintr-oăpr pastieădeănetrecutăşiă
merit ădeălaăElădoarămoarteaăveşnic ,ăatâtătimpăcâtăElănuăaăhot râtăaltfelăîntruăslavaăm re ieiăSale.ăŞtimă
numaiăc ăoăparteăaăomeniriiăesteăsortit ământuirii,ăiarărestulăeăosândit .ăAăpresupuneăc ămeritulăsauăvinaă
oamenilor joac ăunărolăînădeterminareaăacestuiădestinăarăînsemnaăs ăcredemăc ăhot rârileăabsolutălibereă
aleăluiăDumnezeu,ăcareăauăfostăstatorniciteădinăeternitate,ăsuntăsupuseăschimb riiăprinăinfluen ăuman ,ă
ceeaăceăesteăoăcontradic ieăimposibil .ăTat lădinăCeruri dinăNoulăTestament,ăatâtădeăumanăşiă
în eleg tor,ăcareăseăbucur ădeăc in aăunuiăp c tosăcumăseăbucur ăoăfemeieălaăg sireaăuneiăbuc iădeă
argintăpierdute,ăaădisp rut.ăLoculăs uăaăfostăluatădeăoăfiin ătranscendental ,ădincoloădeăputereaădeă
atingereăaăîn elegeriiăomeneşti,ăcareăprinăhot rârileăsaleăoarecumădeăneîn elesăaădecisăsoartaăfiec ruiă
individăşiăaăorânduitădinăveşnicieăceleămaiămiciădetaliiăaleăcosmosului. 15 Milostenia lui Dumnezeu este,
deăvremeăceăhot rârileăSaleănuăseăpotăschimba,ălaăfelădeăimposibilădeăpierdutăpentruăceiăc roraăle-a
acordat-oăpeăcâtăesteădeăneatinsăpentruăceiăc roraăle-a refuzat-o.
Inăextremaăsaălips ădeăumanitate,ăaceast ădoctrin ătrebuieăs ăfiăavut,ămaiăpresusădeătoate,ăoăanumit ă
consecin ăpentruăvia aăuneiăgenera iiăcareăaăcedat logicii ei magnifice. Este vorba de un sentiment de
singur tateăl untric ăf r ăprecedent.16 Aflat
Bazele religioase ale ascetismului laic 87
înăc utareaământuiriiăveşnice,ăomulăepociiăReformeiăeraăfor atăS -şiăurmezeăcaleaăsingur pentru a
îndeplini un destin ce-iăfuseseăHot râtădinăeternitate.ăNimeniănu-1ăputeaăajuta.ăNiciăunăpreot,ăc ciăaceiaă
aleşiăpotăîn elegeăcuvântulăluiăDumnezeuănumaiăînăpropriaălorăinim .ăNiciăunăsacrament,ăc ci,ădeşiă
sacramentele au fost rânduite de DumnezeuăpentruăsporireaăglorieiăSaleăşiădeăaceeaătrebuieăs ăfieă
respectateăcuăscrupulozitate,ănuăsuntăunămijlocăpentruăatingereaăgra iei,ăciădoarănişteăexterna subsidia
subiectiveăaleăcredin ei.ăNiciăoăBiseric ,ăpentruăc .ădeşiăseăcredeaăînăcontinuareăc ăextra ecclesia nulla
salus. înăsensulăc ăaceiaăcareăseăîndep rtauădeăadev rataăBiseric ănuăputeauăapar ineăniciodat ăgrupuluiă
ales de Dumnezeu17,ăcuătoateăacestea,ăîntreămembriiăBisericiiăexterioareăseănum rauăşiăceiădamna i.ă
Aceştiaătrebuiaăs -iăapar in ăşiăs ăseăsupun ădisciplineiăsale,ănuăpentruăaădobândiăastfelământuirea,ăfaptă
imposibil,ăciăîntrucât,ăpentruăgloriaăluiăDumnezeu,ăşiăeiăerauăobliga iăs ăasculteădeăporuncileăLui.ăînă
sfârşit,ăniciăm carăDumnezeu.ăC ciăpân ăşiăChristosăaămuritănumaiăpentruăcei aleşi18,ăînăfolosulăc roraă
Dumnezeuăaăhot râtămartiriulăS uădinăeternitate.ăAcestăfapt,ăeliminareaăcomplet ăaământuiriiăprină
Biseric ăşiăsacramenteă(careăînăluteranismănuăaăfostădezvoltat ăînăniciăunăcazăpân ălaăconcluziileăfinale),ă
aăconstituitădiferen a absolutădecisiv ăfa aădeăcatolicism.ăăăăŢ>.ă.
Mareleăprocesăistoricădinăevolu iaăreligiilor,ădezvr jireaălumii19 careăîncepuseăcuăvechiiăprofe iăevreiăşi,ă
subăinfluen aăgândiriiăştiin ificeăelenistice,ărepudiaseătoateămijloaceleămagiceădeământuireă
considerându-leăsupersti ieăşiăp cat,ăşi-aăg sităaiciăîncheiereaălogic .ăPuritanulăautenticărespingeaătoateă
elementeleădeăceremonieăfunerar ăreligioas ăşiăîşiăînmormântaăpersoaneleăceleămaiăapropiateăşiămaiă
dragiăf r ăcânteceăsauăritualuri,ăpentruăcaăs ănuăseăstrecoareăniciăoăsupersti ie,ăniciăoăîncredereăînă
efecteleăfor elorămagiceăşiăsacramentaleăasupraământuirii. 20
Nuănumaiăc ăaceiaăc roraăDumnezeuăhot râseăs ăleărefuzeăgra iaănuăaveauălaăîndemân ăniciăunămijlocă
magic de a o dobândi, dar nu dispuneau de absolut niciăunămijlocăînăacestăscop.ăCombinat ăcuă
doctrineleăaspreăreferitoareălaătranscendentalitateaăabsolut ăaăluiăDumnezeuăşiăpervertireaătuturorăceloră
trupeşti,

88 Eticaăprotestantaăşiăspiritulăcapitalismului
izolarea interioar ăaăindividuluiăcon ine,ăpeădeăoăparte,ămotivulăatitudiniiăînăîntregimeănegativeăaăpuritanismuluiă
fa ădeătoateăelementeleădinăcultur ăşiăreligieălegateădeăsim uriăşiăemo ii,ăpentruăc ănuăsuntădeăniciăunăfolosăpentruă
mântuireăşiăpromoveaz ăiluziiăsentimentaleăşiăsupersti iiăidolatre.ăAstfel,ăofer ăoăbaz ăpentruăunăantagonismă
fundamentalăfa ădeăoriceătipădeăcultur ăcareăapeleaz ălaăsim uri. 21 Peădeăalt ăparte,ăformeaz ăunaădintreăr d cinileă
aceluiăindividualismădeziluzionatăşiăînclinatăspreăpesimism22 care,ăchiarăşiăînăzileleănoastre,ăpoateăfiăidentificatăînă
caractereleăna ionaleăşiăinstitu iileăpopoarelorăcuăunătrecutăpuritan,ăîntr-un contrast izbitor cu lentilele diferite prin
care Iluminismul a privit apoi oamenii. 23 Putemăidentificaăprecisăurmeleăl sateădeăinfluen aădoctrineiăpredestin riiă
înăformeleăelementareădeăconduit ăşiăatitudineăfa ădeăvia ădinăperioadaăcareăneăpreocup ,ăchiarăşiăacoloăundeă
autoritateaăsaăcaădogm ăeraăînădeclin.ăDeăfapt,ădoarăformaăextrem ăaăaceleiăîncrederiăexclusiveăînăDumnezeu este
ceaăcareăneăintereseaz ăaici.ăEaăreiese,ădeăpild ,ădinărepetareaăizbitorădeăfrecvent ,ămaiăalesăînăliteraturaăpuritan ă
englez ,ăaăavertismentelorăfa ădeăîncredereaăînăajutorulăprietenescăalăsemenilor. 24 ChiarăşiăafabilulăBaxter*ă
consiliaz ăneîncredereaăprofund ăpân ăşiăînăcelămaiăapropiatăprieten,ăiarăBaileyăcereădirectăs ănuăseăaib ăîncredereă
înănimeniăşiăs ănuăseăspun ăcevaăcompromi torănim nui.ăNumaiăDumnezeuăarătrebuiăs ăfieăconfidentulăvostru. 25
într-un contrast frapant cu luteranismul, aceast ăatitudineăasupraăvie iiăeraălegat ăşiădeădispari iaătacit ăaă
spovedanieiăprivate,ăfa ădeăcareăCalvinăeraăsuspiciosădoarădinăcauzaăposibileiăsaleăinterpret riăsacramentaleă
greşite.ăEvenimentulăacestaăaăavutăoăînsemn tateădeosebit .ăînăprimulărând,ăreprezenta un simptom al tipului de
influen ăpeăcareăîlăexercitaăaceast ăreligie.ăMaiămult,ătotuşi,ăeraăunăstimulăpsihologicăpentruădezvoltareaă
atitudiniiăeticeăaăcredincioşilor.ăAstfel,ămijloculădeădesc rcareăperiodic ăaăsentimentuluiăemo ionalăalăp catului 26
aăfostăînl turat.
* Richard Baxter (1615-1691) - predicatorăpuritanăenglez,ăaăc utatămereuăs ăreconciliezeădiverseleăconfesiuniă
protestanteădină ar ă(n.red.).
Bazele religioase ale ascetismului laic
89
Despreăconsecin eleăsaleăasupraăconduiteiăeticeădinăvia aădeăziăcuăziăvomăvorbiămaiătârziu.ăDarăpentruă
situa iaăreligioas ăgeneral ăaăunuiăomăconsecin eleăsuntăevidente.ăînăpofidaăfaptuluiăc ăapartenen aălaă
adev rataăBiseric 27 eraănecesar ăpentruământuire,ărela iaăcalvinistuluiăcuăDumnezeulăs uăseădesf şura
într-oăizolareăspiritual ădeplin .ăPentruăaăvedeaărezultateleăspecifice28 ale acestei atmosfere aparte, nu e
nevoieădecâtăs ăcitimăPilgrim's Progress de Bunyan*29,ădeădeparteăcarteaăcuăceiămaiămul iăcititoriădină
întreagaăliteratur ăpuritan .ăAcolo,ădup ăceărealizaseăc ătr iaăînăCetateaăDistrugeriiăşiăauziseăchemareaă
deăaăporniăînăpelerinajăspreăcetateaăcelest ,ăcândăso iaăşiăcopiiiăseăag auădeăel,ăcreştinulăşi-a astupat
urechileăşiăaăstrigată„via ,ăvia ăveşnic ",ămergândăînainteăpeăcâmp.ăNiciăunărafinament nu ar putea
dep şiăsentimentulănaivăalăcazangiuluiăcare,ăscriindăînăcelulaăsaădinăînchisoare,ăaăstârnităaplauzeleă
întregiiălumiăexprimândăemo iileăunuiăpuritanăcredincios,ăcuăgândulănumaiălaământuireaăsa.ă
Sentimentulăacestaăeăexprimatăînăconversa iileăpeăcareăleăsus ineăcuătovar şiiăs i,ăîntr-oămanier ăcareă
aduce oarecum aminte de scrierea lui Gottfried Keller**, Gerechte Kammacher. Numai atunci când e
înăsiguran ăîşiăd ăseamaăc ăarăfiăbineăcaăşiăfamiliaăsaăs ăfieăîmpreun ăcuăel.ăEsteăaceeaşiăteam ă
anxioas ădeămoarteăşiădeălumeaădeădincoloăpeăcareăoăsim imăatâtădeăvieălaăAlfonsoădinăLiguori***,ăaşaă
cum ni 1-a
* John Bunyan (1628-1688) - predicatorăşiăpastorăenglez.ăLucrareaăcitat ,ăscris ăînă1678,ăînăcareăautorulăîşiă
descria alegoric propria sa convertire,ăaăreprezentatăoăexpresieăcaracteristic ăaăviziuniiăreligioaseăpuritaneă
(n.red.).
** Gottfried Keller (1819-1890) - celămaiămareăprozatorăelve ianădeălimb ăgerman ădinăaădouaăjum tateăaă
secolului al XlX-lea.ăŞi-aăcâştigatăreputa iaăcuăromanulăcvasi-autobiografic Dergrune Heinrich {Heinrich cel
verde, 1854-1855) (n.red.).
***ăSântăAlfonsoăM riaăde'ăLiguoriă(1696-1787) - unul dintre principalii teologi morali din secolul al XVIlI-lea,
fondatorăalăcongrega ieiăMântuitorilor.ăCanonizatăînă1839.ăînă1950ăaăfostădesemnatăpatronăalămoraliştilorăşiă
confesorilorădeăc treăpapaăPiusăalăXU-lea. A fost cel mai important exponent al echiprobabilismului, sistem de
principiiămenităs
90 Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
descris Dollinger*.ăEsteăextremădeădeparteădeăspiritulădeăapartenen ămândr ălaălumeaăaceastaăpeăcareă
îlăexprim ăMachiavelliăvorbindădespreăfaimaăcet enilorăflorentiniăcare,ăînăluptaălorăîmpotrivaăPapeiăşiă
excomunic riiădictateădeăacesta,ăconsideraser ă„dragosteaăpentruăcetateaălorănatal ămaiăpresusădeăteamaă
pentruământuireaăsufletelorălor".ăŞi,ădesigur,ăesteăchiarămaiădeparteădeăsentimenteleăpeăcareăRichardă
WagnerăleăpuneăînăguraăluiăSigmundăînainteădeăluptaăceăaveaăs -iăaduc ămoartea-.ă„Salut rileămeleăluiă
Wotan, salut rileămeleăWalhalleiă- Dar, te rog sincer, nu-miăvorbiădespreăaspreleăpl ceriăaleă
Walhallei."ăDarăefecteleăacesteiătemeriăasupraăluiăBunyanăşiăLiguoriăsuntănetădiferite.ăAceeaşiăteam ă
careăîlăîmpingeăpeăcelădinăurm ălaătoateăautoumilirileăimaginabileăîl îndeamn ăpeăcelădintâiălaăoălupt ă
sistematic ăşiăneobosit ăcuăvia a.ăDeăundeăprovineădeosebirea?
Laăînceput,ăpareăunămisterămodulăînăcareăsuperioritateaăneîndoielnic ăaăcalvinismuluiăînăprivin aă
organiz riiăsocialeăarăputeaăfiăpus ăînărela ieăcuătendin aăsaădeăaăsmulgeăindividulădinăleg turileăstrânseă
careăîlăataşeaz ădeălumeaăaceasta.30 Dar,ăoricâtădeăciudatăarăp rea,ăfaptulăacestaărezult ădinăformaăaparteă
peăcareăaăfostăfor at ăs-oăiaăiubireaăcreştin ădeăsemeniăsubăpresiuneaăizol riiăinterioareăaăindividului
prinăcredin aăcalvinist .ăInăprimulărând,ărezult ăpeăplanădogmatic. 31;ăLumeaăexist ăpentruăaăslujiă
glorific riiăluiăDumnezeuăşiănumaiăînăacestăscop.ăCreştinulăalesăseăafl ăpeălumeănumaiăpentruăaăsporiă
aceast ăslav ăaăluiăDumnezeu,ăîndeplinindăporuncileăSaleăpeăcâtădeăbineăîiăst ăînăputeri.ăDarăDumnezeuă
pretindeărealizareaăsocial ăaăcreştinului,ăpentruăc ăElădoreşteăcaăvia aăsocial ăs ăfieăorganizat ăpotrivit
Bazele religioase ale ascetismului laic
91
ghidezeăconştiin aăaceluiaăcareăîşiăpuneăproblemaădac ăesteăliberăsauăconstrânsădeăoăanumit ălegeăcivil ă
sauăreligioas ă(n.red.).ă*ăJohannăJosephăIgnazăvonăDollingeră(1799-1890) - înv atăgerman,ăteologădeă
frunteăalăBisericiiăCatolice.ăRefuzândăs ăaccepteădoctrinaăinfailibilit iiăpapaleădecretat ădeăprimul
Conciliu de la Vatican, s-aăal turatăgrup riiăVechilorăCatolici.ăDup ăceăaăpublicatăsubăpseudonimăoă
critic ădur ,ăDer Paps und das Konzil (Papa şi Conciliul, 1869), a fost excomunicat (n.red.).
poruncilorăSale,ăînăacordăcuăacelăscop.ăActivitateaăsocial 32 aăcreştinuluiăesteăsinguraăactivitateăin
majorem gloriam Dei. Deăaceea,ăacestăcaracterăîlăareăşiămuncaăîntr-oăprofesiuneăcareăslujeşteăvie iiă
mundaneăaăcomunit ii.ăChiarăşiălaăLutherăamăg sitămuncaăspecializat ăînăprofesiuniăjustificat ăînă
termenii iubiriiădeăsemeni.ăDarăceeaăceăpentruăelăr mâneaăoăsugestieăincert ,ăpurăintelectual ,ăaădevenită
pentruăcalviniştiăunăelementăcaracteristicăalăsistemuluiălorăetic.ăIubireaăfa ădeăaproapeleănostru,ădeă
vremeăceăpoateăfiăpracticat ănumaiăîntruăgloriaăluiăDumnezeu33,ăşiănuăînăslujbaăfiin elorăomeneşti34, se
exprim ăînăprimulărândăprinăîndeplinireaăsarcinilorăzilniceădateădeătexănaturae şi,ăînăcursulăacestuiă
proces,ăadopt ăunăcaracterăînămodăstraniuăobiectivăşiăimpersonal,ăacelaădeăserviciuăînăinteresulă
organiz rii ra ionaleăaămediuluiănostruăsocial.ăC ciăorganizareaăminunatădeăpractic ăşiăaranjamentulă
acestuiăcosmosăsunt,ăpotrivităatâtărevela ieiăBibliei,ăcâtăşiăintui ieiănaturale,ăconceputeădeăDumnezeuă
pentru a da o utilitate speciei umane. De aceea, munca în serviciulăutilit iiăsocialeăimpersonaleă
promoveaz ăgloriaăluiăDumnezeuăşiăaăfostădorit ădeăEl.ăEliminareaăcomplet ăaăproblemeiăteodiceeiăşiăaă
tuturorăîntreb rilorăprivindăsensulălumiiăşiăalăvie ii,ăcareăi-auătorturatăpeăal ii,ăeraălaăfelădeăevident ă
pentru puritanăpeăcâtăera,ădinămotiveăoarecumădiferite,ăpentruăevreu,ăşiăchiar,ăîntr-un anumit sens,
pentruătoateătipurileănemisticeădeăreligieăcreştin .
Laăacestăcomplexădeăfor e,ăcalvinismulăaăad ugatăoăalt ătendin ăcareăac ionaăînăaceeaşiădirec ie.ă
Conflictul dintreăindividăşiăetic ă(înăsensulăluiăSorenăKierkegaard)ănuăexistaăpentruăcalvinism,ădeşiă
acestaăl saăindividuluiăîntreagaăresponsabilitateăpentruăchestiunileăreligioase.ăNuăesteăaiciăloculăs ă
analiz mămotiveleăacestuiăfapt,ăoriăsemnifica iaăluiăpentruăra ionalismulăpoliticăşiăeconomicăală
calvinismului.ăSursaăcaracteruluiăutilitaristăalăeticiiăcalvinisteăseăg seşteăaici,ăiarătr s turileăspecificeă
importanteăaleăideiiăcalvinisteădeăvoca ieăerauăderivate,ăşiăele,ădinăaceeaşiăsurs . 35 Darădeocamdat ă
trebuieăs neăîntoarcemălaăcercetareaădetaliat ăaădoctrineiăpredestin rii.
Pentruănoi,ăproblemaădecisiv ăeste:ăcumăs-aăn scutăaceast ădoctrin 36 într-oăepoc ăpentruăcareăvia aădeă
apoi nu era doar mai
92
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
important ,ăciăînămulteăsensuriăşiămaiăcert ădecâtătoateăintereseleăvie iiădinălumeaăaceasta?37 întrebarea:
suntăoareăunulădintreăceiăaleşi?ătrebuieăs ăşi-o fi pus, mai devreme sau mai târziu, fiecare credincios,
f cândăcaătoateăcelelalteăintereseăs ătreac ăpeăplanulăsecund.ăŞiăcumăpotăfiăsigurădeăaceast ăstareădeă
gra ie?38 PentruăfCalvjr însuşiăaceastaănuăeraăoăproblem .ăElăseăsim eaăunăintermediarăalesăalăDomnuluiă
şiăeraăsigurădeăpropriaământuire.ăInăconsecin ,ălaăîntrebareaădespreăcumăarăputeaăindividulăs ăfieăsigură
c ăa fostăales,ăelăr spundeădoarăc ăarătrebuiăs ăneămul umimăcuăcunoaştereaăfaptuluiăc ăDumnezeuăaă
alesăşiăs ăneăbizuimăînăcontinuareănumaiăpeăaceaăîncredereăimplicit ăînăChristosăcareăesteărezultatulă
credin eiăadev rate.ăElărespingeădinăprincipiuăipotezaăc ăo persoan ăarăputeaăaflaădinăpurtareaăcelorlal iă
dac ăauăfostăaleşiăsauădamna i.ăAceastaăesteăoăîncercare,ăimposibilădeăjustificat,ădeăaăviolaăsecreteleăluiă
Dumnezeu.ăînăvia aăaceasta,ăaleşiiănuăseădeosebescălaăexteriorăînăniciăunăfelădeăceiădamna i 39;ăşiăchiarăşiă
toateăexperien eleăsubiectiveăaleăaleşilorăsunt,ăcaăludibria spiritus sandi, posibileăpentruădamna i,ăcuă
unicaăexcep ieăaăaceleiăcredin eăbazateăpeăîncredere,ăcareăexist ăfinaliter. Aşadar,ăaleşiiăsuntăşiăr mână
Bisericaăinvizibil ăaăluiăDumnezeu.
înămodăfiresc,ăaceast ăatitudineăaăp rutăimposibil ăepigonilor,ăîncepândăcuăBeza*,ăşi,ămaiăpresusădeă
toate,ămaseiălargiădeăoameniăobişnui i.ăPentruăei,ăcertitudo salutis, înăsensulăposibilit iiădeăaă
recunoaşteăstareaădeăgra ie,ăaăc p tatăînămodănecesarăoăimportan ădominant .40 Deci, oriunde se
sus ineaădoctrinaăpredestin rii,ănuăseăputeaăsuprimaăîntrebareaădac ăexistauăcumvaăcriteriiăinfailibileă
prinăcareăapartenen aălaăgrupulădeăelecti s ăpoat ăfiăcunoscut .ăNuănumaiăc ăaceast ăîntrebareăaă
continuatăs ăaib ăoăimportan ăcentral ăînădezvoltareaăpietismuluiăcareăa
*ăînăfrancez ăTheodoreădeăBezeă(1519-1605) - traduc tor,ăeducatorăşiăteologăcareă1-aăasistatăpeăCalvinăşiăapoiăi-a
urmat acestuia la conducerea Reformei Protestante cu centrul la Geneva. în general,ăaă"preluatăşiădezvoltatătezeleă
luiăCalvin,ădar,ăap rândădreptulălaălupt ăîmpotrivaătiraniei,ăs-aăîndep rtatădeădoctrinaăcalvinist ăanterioar ,ăcareă
predicaăsupunereaănecondi ionat ăfa ădeăoriceăautoritateăcivil ă(n.red.).
Bazele religioase ale ascetismului laic
93
ap rutăpeăbazeleăBisericiiăReformate;ădeăfapt,ăîntr-unăanumităsens,ăuneoriăaăfostăfundamental ăpentruă
aceasta.ăDarăatunciăcândăvomăanalizaămareaăînsemn tateăsocial ăşiăpolitic ăaădoctrineiăreformateăşiăaă
practiciiăîmp rt şaniei,ăvomăvedeaăceămare a fost rolul pe care 1-a jucat, în tot secolul al XVII-lea,
posibilitateaădeăaăestimaăstareaădeăgra ieăaăunuiăindivid.ăDeăeaădepindea,ădeăpild ,ăacceptareaăluiălaă
împ rt şanie,ăadic ălaăceremoniaăreligioas ăesen ial ăcareădeterminaăpozi iaăsocial ăaăparticipan ilor.
Eraăimposibil,ăcelăpu inăatâtăcâtăseăpuneaăproblemaăst riiădeăgra ieăaăunuiăindivid,ăcaăacestaăs ăseă
mul umeasc 41 cuăîncredereaăluiăCalvinăînăm rturisireaăcredin eiărezultateădinăgra ie,ăchiarădac ă
doctrinaăortodox ănuăabandonaseăniciodat ăformal acel criteriu.42 Mai presus de toate, pastorii, care
aveau de-aăfaceănemijlocităcuătoateăsuferin eleăprovocateădeădoctrin ,ănuăputeauăfiămul umi i.ă
Dificult ileăacesteaăs-au manifestat în diferite moduri.43 Atât timp cât predestinarea nu a fost
reinterpretat ,ănuan at ăsauăfundamentalăabandonat 44,ăauăap rutădou ătipuriăprincipaleădeăsfatăpastoral,ă
cuăstrânseăleg turiăreciproce.ăPeădeăoăparteăseăsus ineăc ăarăfiăoădatorieăabsolut ăs ăneăconsider măaleşiă
şiăs ăcombatemătoateăîndoielileăcaăispiteăaleădiavolului45, de vreme ce lipsa de încredere în sine este
rezultatulăcredin eiăinsuficiente,ădeciăalăgra ieiăimperfecte.ăîndemnulăapostoluluiăspreăaăneăurmaă
chemareaăesteăinterpretatăaiciăcaăoăîndatorireădeăaăatingeăcertitudineaăalegeriiăşiăjustific riiăînălupta de zi
cuăziăaăvie ii.ăînăloculăp c toşilorăsmeri iăc roraăLutherăleăpromiteăiertareaădac ăseăvorăîncredin aăluiă
Dumnezeuăînăcredin ăpenitent ,ăsuntăcultiva iăaceiăsfin iăîncrez toriăînăsine46 pe care îi putem
redescoperi în negustorii puritani din epocaăeroic ăaăcapitalismuluiăşi,ăînăexempleăizolate,ăpân ăînă
prezent.ăPeădeăalt ăparte,ăpentruăaădobândiăîncredereaădeăsineăseărecomand ăoăactivitateălumeasc ă
intens ăcaăfiindămijloculăcelămaiăpotrivit.47 Eaăesteăsinguraăcareărisipeşteăîndoielileăreligioaseăşiăconfer ă
certitudineaăiert rii.
Faptulăc ăactivitateaămundan ătrebuieăs ăfieăconsiderat ăcapabil ădeăaceast ărealizare,ăc ăarăputeaăfiă
privit ,ăcaăs ăspunemăaşa,ădreptăcelămaiăpotrivitămijlocădeăaăcontracaraăsentimenteleădeăanxietateă
religioas ,ăîşiăg seşteăexplica iaăînătr s turile
94 Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
fundamentaleăaleăsentimentuluiăreligiosădinăBisericaăReformat ,ăevidenteăînădoctrinaăjustific riiăprinăcredin ,ă
careăprezint ădiferen eăînăraportăcuăluteranismul.ăAcesteădiferen eăsuntăanalizateăatâtădeăsubtil,ăcuăatâtaă
obiectivitateăşiăcuăevitareaăjudec ilorădeăvaloareăînăexcelenteleăconferin eăaleăluiăSchneckenburger 48, încât
urm toareleăobserva iiălapidareăseăpotăbazaăînăceaămaiămareăparteăpeăafirma iileăsale.
Ceaămaiăînalt ăexperien ăreligioas ăpeăcareăseăstr duieşteăs ăoăob in ăcredin aăluteran ,ăînăspecialăaşaăcumăs-a
dezvoltat ea în cursul secolului al XVII-lea, este unio mystica cu divinitatea.49 Dup ăcumăsugereaz ăsintagma,ă
care e necunoscut ăcredin eiăreformateăînăacestăaspect,ăesteăunăsentimentădeăabsorbireăînădivinitate,ămaiădegrab ă
decâtăintrareaăreal ăaădivinuluiăînăsufletulăcredinciosului.ăDinăpunctădeăvedereăcalitativ,ăesteăsimilarăcuăscopulă
contempl riiămisticilorăgermaniăşiăseăcaracterizeaz ăprinăc utareaăpasiv ăaăstingeriiădoruluiădeăodihn ăîntruă
Dumnezeu.
Aşaăcumăarat ăistoriaăfilozofiei,ăcredin aăreligioas ăcareăesteăînăprimulărândămistic ăpoateăfoarteăbineăs ăfieă
compatibil ăcuăunăsim ăpronun atăalărealit iiăînădomeniulăfaptelorăempirice;ăpoateăchiarăs -1ăsus in ădirect,ăînă
numele repudierii doctrinelor dialectice. Mai mult, misticismul poate adânci indirect interesele conduitei
ra ionale.ăCuătoateăacestea,ăevaluareaăpozitiv ăaăactivit iiăexterioareălipseşteăînărela iaăsaăcuălumea. în plus,
luteranismulăcombin ăunio mystica cuăacelăsentimentăprofundădeănevrednicie__ăp c toas ăcareăeăesen ialăpentruăaă
prezerva poenitentia quotidiana aăluteranuluiăcredincios,ămen inândăastfelăsmereniaăşiăsimplitateaăcaăfiindă
indispensabile pentruăiertareaăp catelor.ăPeădeăalt ăparte,ăreligiaătipic ăaăBisericiiăReformateăaărepudiatăînc ădeălaă
începutăatâtăaceast ăpietateăemo ional ăstrictăinterioar ăaăluteranismului,ăcâtăşiăfugaăchietist ădeălumeăaăluiăPascal.ă
Transcendentalitateaăabsolut ăaăluiăDumnezeuăînăraportăcuăceleăomeneştiăaăf cutăimposibil ăp trundereaăreal ăaă
divinului în sufletul omenesc: finitum non est capax infiniţi* ComuniuneaăaleşilorăcuăDumnezeulăloră
puteaăaveaălocăşiăputeaăfiăperceput
*ăCeeaăceăareăsfârşitănuăpoateăs ăcuprind ăceeaăceănuăareăsfârşită(n.tr.).
Bazele religioase ale ascetismului laic 95
deăeiănumaiăprinăfaptulăc ăDumnezeuălucraă{operatur) prinăei,ăiarăeiăerauăconştien iădeăasta.ăAdic ă
ac iuneaălorăîşiăaveaăoriginileăînăcredin aăcauzat ădeăgra iaăluiăDumnezeu,ăiarăaceast ăcredin ,ălaărândulă
ei,ăseăjustificaăprinăcalitateaăaceleiăac iuni.ăAparăaiciădiferen eăprofundeăîntreăceleămaiăimportanteă
condi iiăpentruământuire50 careăseăaplic ălaăclasificareaătuturorăactivit ilorăreligioaseăpractice.
Credinciosulăreligiosăseăpoateăasiguraădeăstareaăsaădeăgra ieăprinăfaptulăc ăseăsimteăfieărecipientulă
SfântuluiăDuh,ăfieăinstrumentulăvoin eiădivine.ăînăprimulăcaz,ăvia aăsaăreligioas ătindeăspreămisticismăşiă
emo ionalism,ăînăcelăde-al doilea - spreăac iuneaăascetic ;ăLutherăs-a apropiat de cel dintâi tip,
calvinismulăaăapar inutăcuăsiguran ăceluiăde-alădoilea.ăŞiăcalvinistulădoreaăs ăfieământuităsola fide. Dar,
de vreme ce Calvin privea cu suspiciune51 toateăsentimenteleăşiăemo iileăpure,ăindiferentăcât de exaltate
arăfiăp rut,ăcredin aătrebuiaăs ăfieădemonstrat ăprinărezultateleăeiăobiectiveăcaăs ăofereăoăbaz ăferm ă
pentru certitudo salutis. Trebuieăs ăfieăfides efficax52, iarăchemareaăpentruământuireăs ăfieăoăeffectual
calling* (expresieăfolosit ăînăDeclara iaădeălaăSavoy).**
Dac ăneăîntreb măacumămaiădeparte,ăprinăceăefecteăseăcredeaăcalvinismulăcapabilădeăaăidentificaă
adev rataăcredin ?ăr spunsulăeste:ăprintr-unătipădeăconduit ăcreştin ăcareăslujeaălaăsporireaăglorieiăluiă
Dumnezeu.ăCeăserveşteăeaăcu exactitateăreieseădinăpropriaăSaăvoin ,ăaşaăcumăesteărevelat ăfieădirectă
dinăBiblie,ăfieăindirect,ăprinăordineaăplin ădeăsemnifica ieăaălumiiăpeăcareăaăcreat-o (lex naturae).53 Mai
alesăcomparândăcondi iaăsufletuluiăcuivaăcuăaceeaăaăaleşilor,ădeăpild ăaăpatriarhilor, potrivit Bibliei, ar
puteaăfiăcunoscut ăstareaădeăgra ieăaăpersoaneiărespective. 54 Numaiăunulădintreăaleşiăareăcuăadev rată
fides efficax55, numaiăelăpoate,ăînăvirtuteaărenaşteriiăsaleă{regeneratio) şiăsanctific rii
* Chemare eficace, care da rezultateleădoriteă(înăenglez ăînăoriginal)ă(n.tr.).ă**ăDeclara ieădeăcredin ăelaborat ăînă
1658ălaăconferin aăcongrega- ionaliştilorăengleziădeălaăPalatulăSavoyădinăLondra.ăînăliniiămari.ăreluaăConfesiuneaă
prezbiterian ădeălaăWestminsteră(1646),ădar,ăspre deosebireădeăaceasta,ăsus ineaăautonomiaăfiec reiăbisericiălocaleă
(n.red.).
96 Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
(sanctificatio) subsecventeăaăîntregiiăsaleăvie i,ăs ăm reasc ăgloriaăluiăDumnezeuăprinăfapteăbuneăreale,
şiănuădoarăaparente.ăAceastaăprinăconştientizareaăfaptuluiăc ăpurtareaăsa,ăcelăpu inăînăcaracterulăeiă
fundamentalăşiăidealulăconstantă(propositum oboedientiae), se baza pe o putere56 l untric ăactivândă
întruăslavaăluiăDumnezeu,ăc ăatingereaăceluiămaiăînaltăbineăpentruăcareăseăstr duiaăreligia,ăcertitudineaă
mântuirii57,ănuăeraănumaiăvoit ădeăDumnezeu,ăciăşiăînf ptuit ădeăEl. 58 C ăaceast ăcertitudineăseăputeaă
ob ineăaăfostădovedităînă2ăCor.ă13,5.59 Astfel, oricât de inutile ar fi ca mijloc de a dobândi mântuirea,
c ciăpân ăşiăaleşiiăr mânăf pturiăomeneşti,ăşiătotăceeaăceăfacăesteăinfinitădeădeparteăfa ădeăstandardeleă
divine, cu toate acestea, faptele bune sunt indispensabile ca semn al alegerii. 60 Ele sunt mijloacele
tehnice,ănuăpentruăaăcump raământuirea,ăciăpentruăaăseădebarasaădeăteamaădamn rii.ăînăsensulăacesta,ă
uneori sunt considerate direct necesare pentru mântuire61 sau possesio salutis esteăprivit ăcaăfiindă
condi ionat ădeăele.62
înăpractic ,ăaceastaăînseamn ăc ăDumnezeuăîiăajut ăpeăaceiaăcareăseăajut ăsinguri.63 Astfel, calvinistul,
dup ăcumăseăafirm ăuneori,ăîşiăcreeaz ăelăînsuşi64 propriaământuire,ăsau,ăaşaăcumăarăfiămaiăcorect,ă
convingereaământuirii.ăDarăaceast ăcrea ieănuăpoateăconsta,ăcaăînăcatolicism,ăîntr-oăacumulareătreptat ăaă
faptelor buneăindividuale.ăînăcontulăcuiva,ăciămaiădegrab ăîntr-un autocontrol sistematic care, în fiecare
clip ,ăseăconfrunt ăcuăalternativaăinexorabil ,ăaăfiăalesăsauăaăfiădamnat.ăAceastaăneăaduceălaăunăaspectă
foarteăimportantăalăcercet riiănoastre.
Este bine cunoscutăfaptulăc ăluteraniiăauăacuzatăînănumeroaseărânduriăaceast ălinieădeăgândire,ăcareăaă
fostădezvoltat ăînăBisericileăşiăsecteleăreformateăcuăoăclaritateădinăceăînăceămaiămare 65,ăc ăarăduceăînapoiă
laădoctrinaământuiriiăprinăfapt .66 Şi,ăoricâtădeăjustificat arăfiăprotestulăcelorăacuza iăfa ădeăidentificareaă
pozi ieiălorădogmaticeăcuădoctrinaăcatolic ,ăaceast ăacuza ieăaăfostăformulat ăpeăbun ădreptate,ădac ăseă
refer ălaăconsecin eleăpracticeăpentruăvia aădeăziăcuăziăaăcreştinuluiăobişnuit,ămembruăalăBisericii
Reformate.67 C ciăpoateăc ănuăaăexistatăniciodat ăoăform ămaiăintens ădeăvalorizareăreligioas ăaăac iuniiă
morale decât aceea la care i-aăîndrumatăcalvinismulăpeăadep iiăs i.ăDarăsemnifica ia
Bazele religioase ale ascetismului laic
97
practic ăaăacestuiătipădeământuireăprinăfapt ătrebuieăs ăfieăc utat ă inândăseamaădeăcalit ileăparticulareă
ceăcaracterizauăconduitaălorăetic ăşiăoădeosebeauădeăvia aădeăziăcuăziăaăunuiăcreştinăobişnuitădinăEvulă
Mediu.ăDiferen aăarăputeaăfiăformulat ădup ăcumăurmeaz :ămireanulăcatolicăobişnuitădinăEvulăMediu68
tr iaăetic,ăcaăs ăspunemăaşa,ădeăpeăoăziăpeăalta,ăsatisf cându-şiădoarătrebuin eleădeăbaz .ăînăprimulărând,ă
îşiăîndeplineaăconştiinciosăîndatoririleătradi ionale.ăDar,ădincoloădeăacelănivelăminim,ăfapteleăsaleăbuneă
nu formauăînămodănecesarăunăsistemădeăvia ăcoerent,ăsauăcelăpu inăra ionalizat,ăciămaiădegrab ă
r mâneauăoăsuccesiuneădeăfapteăindividuale.ăLeăputeaăfolosiăînăfunc ieădeăprilej,ăpentruăaăatenuaă
anumiteăp cate,ăpentruăa-şiăîmbun t iăşanseleădeământuireăsau,ăspreăsfârşitulăvie ii,ăcaăunăfelădeăprim ă
deăasigurare.ăDesigur,ăeticaăreligieiăcatoliceăeraăoăetic ăaăinten iilor.ăDarăintentio concret ăaăfiec reiă
fapteăîiădeterminaăvaloarea.ăIarăfiecareăfapt ăbun ăsauăreaăeraătrecut ăînăcontulăceluiăcareăoărealiza,ă
determinându-iăsoartaătemporal ăşiăetern .ăînămodădestulădeărealist,ăBisericaărecunoşteaăc ăomulănuăeraă
oăunitateădefinit ăabsolutăclar,ăcareăs ăfieăjudecat ăîntr-unăfelăsauăaltul,ăciăvia aăsaămoral ăera,ăînămodă
normal,ăsupus ăunorămotiva iiăcontradictorii,ălaăfelăcumăerauăşiăac iunileăsale.ăCuăsiguran ,ăimpuneaăcaă
unăidealăoăschimbareăaăvie iiăînăprincipiu.ăDarăatenuaăexactăaceast ăcerin ă(pentruăoameniiăobişnui i)ă
printr-unulădintreăceleămaiăimportanteămijloaceădeăputereăşiăeduca ie,ăsacramentulăabsolviriiădeăp cate,ă
aăc ruiăfunc iuneăeraălegat ădeăceleămaiăprofundeăr d ciniăaleăreligieiăcatolice.
Ra ionalizareaălumii,ăeliminareaămagiei ca mijloc de mântuire69 nu au fost duse de catolici atât de
departeăcâtăauăf cut-oăpuritanjLă(şi,ăînainteaălor,ăevreii).ăPentru catolic70, iertarea Bisericii sale
reprezenta oăcompensa ieăpentruăpropriaăsaăimperfec iune.ăPreotulăeraăunămagicianăcareăînf ptuiaă
miracolulătranssubstan ieriiăşiăcareă ineaăînămân ăcheiaăspreăvia aăveşnic .ăCinevaăseăputeaăîndreptaă
spreăelăcuăc in ăşiăpeniten .ăElăacordaăîmp carea,ăsperan aăgra ieiădivine,ăcertitudineaăiert riiăşiăprină
aceastaăofereaăeliberareaădeăaceaătensiuneăcopleşitoareălaăcareăcalvinistulăeraăcondamnatădeăoăsoart ă
inexorabil ,ăcuăneputin ădeăîmblânzit.ăPentruăelănuăexistau
98
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
asemeneaăalin riăprietenoaseăşiăplineădeăomenie.ăNuăputeaăsperaăs ăcompensezeăceasurileădeăsl biciuneă
sauănechibzuin ădovedindăbun voin ăsporit ăcuăalteăprilejuri,ăaşaăcumăputeauăcatoliculăşiăchiară
luteranul. Dumnezeulăcalvinismuluiănuăcereaăcredincioşilorăs Lajoumite fapte bune, cîjo via deăfapte
bune combinate într-un sistem unificat.71 Nuăeraălocăpentruăciclulăcatolicăfoarteăomenescăîntreăp cat,ă
regret,ăpoc in ,ăiertare,ăurmateădeăunănouăp cat.ăNuăexistaăniciăoăbalan ăaămeritelorăpentruăvia aăluat ă
caăîntreg,ăcareăs -poat ăfiăechilibrat ăprinăpedepseătemporaleăsauămijloaceleăprinăcareăBisericaăputeaă
acorda iertarea.
r>> Conduita moral ăaăomuluiăobişnuităaăfost,ăaşadar,ădezb rat ădeăcaracterulănesistematic, lipsit de
oriceăplanăşiăaăfostăsupus ăuneiămetodeăconsistente,ăreferitoareălaăîntregulăcomportament.ăNuăesteăoă
întâmplareăc ănumeleădeămetodiştiăaăfostăatribuităparticipan ilorălaăultimaăjtfiareăînviereăaăideiloră
puritane din secolul al XVIII-lea,ăaşaăcum termenulăprecizieni,ăcareăareăacelaşiăîn eles,ăaăfostăaplicată
str moşHorălorăspiritualiăînăsecolulăalăXVII-lea.72 C ciănumaiăprintr-oăschimbareăfundamental ăaă
întreguluiăîn elesăalăvie iiăînăfiecareăclip ăşiăînăfiecareăac iune73 se puteau demonstra efectele prin care
iertarea aducea un om de la status naturae la status gratiae.
Via aăsfântuluiăeraăîndreptat ădoarăspreăunăscopătranscendental, mântuirea. Dar, exact din acest motiv,
eraăpeădeplinăra ionalizat ăînălumeaădeăaiciăşiădominat ăînăîntregimeădeă elul sporirii gloriei lui
Dumnezeuăpeăp mânt.ăPreceptulăomnia in majorem dei gioriam nuăaăfostăniciodat ăprivităcuăoă
asemenea seriozitate.74 Numaiăoăvia ăc l uzit ăpermanentădeăgândireăputeaăob ineăoăvictorieăîmpotrivaă
st riiădeănatur .ăDictonulăcogito ergo sum al lui Descartes a fost preluat de puritanii contemporani cu
elăcuăaceast ăreinterpretareăetic .75 Aceast ăra ionalizareăaăfostăceaăcareăaăconferităcredin eiăreformateă
tendin aăascetic ăaparteăşiătotăeaăreprezint ăbazaăatâtăaărela iei76,ăcâtăşiăaăconflictului cu catolicismul.
C ci,ăfireşte,ăuneleălucruriăsimilareănuăerauănecunoscuteăcatolicismului.
F r ăîndoial ,ăascetismulăcreştin,ăatâtăînăîn elesulăs uăexterior,ăcâtăşiăînăcelăinterior,ăcon ineămulteă
elemente diferite. Dar a avut
Bazele religioase ale ascetismului laic
99
unăcaracterăclarăra ionalăînăformeleăsaleăoccidentaleăceleămaiăelevateăînc ădinăEvulăMediu,ăşiăînăuneleă
formeăchiarăşiăînăAntichitate.ăMareaăimportan ăistoric ăaămonahismuluiăapusean,ăspreădeosebireădeăcelă
dinăOrient,ăseăbazeaz ăpeăacest fapt, nu în toate cazurile, dar în tipul general. în regulile Sf. Benedict,
înc ăşiămaiămultălaăc lug riiădeălaăCluny,ălaăcistercieniăşiăcelămaiăputernicălaăiezui i,ămonahismulăs-a
eliberatădeăfugaăhaotic ădeălumeăşiăautoflagelareaăira ional .ăElaboraseăoămetod ăsistematic ădeă
conduit ăra ional ăcuăscopulădeăaădep şiăstatus naturae, de a elibera omul de puterea impulsurilor
ira ionaleăşiădeădependen aăsaăfa ădeălumeăşiănatur .ăAăîncercatăs ăsupun ăomulăsuprema ieiăuneiă
voin eădeliberate77,ăs ăaduc ăac iunileăsaleăsubăunăautocontrolăconstant,ăcuăoăanaliz ăatent ăaă
consecin elorălorăetice.ăAstfel,ăaăinstruităc lug rul,ăînămodăobiectiv,ăcaăpeăunălucr torăînăserviciulă
împ r ieiăluiăDumnezeu,ăiarăprinăaceasta,ămaiădeparte,ăînămodăsubiectiv,ăaăasiguratăsalvarea sufletului
s u.ăAcestăautocontrolăactiv,ăcareăconstituiaăîncheiereaăacelorăexercitia aleăSf.ăIgna iuăşiăaleăvirtu iloră
monasticeăra ionaleădeăpretutindeni78,ăaăfostăşiăcelămaiăimportantăidealăpracticăalăpuritanismului. 79 în
dispre ulăprofundăcuăcareăcontrastaărezervaăreceăaăadep ilorăs i,ăînărelat rileădespreăproceseleămartirilor,ă
cuădiscursurileăamenin toareăşiăpateticeăaleăprela ilorăşiăoficialilorădeăvi ănobil 80 se poate vedea
respectulăfa ădeăautocontrolulădiscretăprinăcareăseăeviden iaz ăchiar şiăînăzileleănoastreăcelămaiăbunătipă
de gentleman englez sau american.81 Cu alte cuvinte82, ^ceFismuTpufîfan\ caăoriceătipăra ionalădeă
ascetism,ăaăîncercatăs ăfac ăomuTs -şiămen in ărjintivn ijle^cons an g,!!ăş _ăac ionezeăînă
conformi a e_cu acestea ămaiăales cu cele pe care i le-aătransmisăchiarăel,ăşitfJLpsub influen aă î
emo iilor., înăacestăîn elesăpsihologicăformalăalătermenului,ăaăîncercatăs -1 transforme pe individ într-o
personalitate. Contrar multor idei populare, scor2uj_a£eş ui_ascetism.ăeraădeăa__r_>u eaă
duce__o^yia _aler ^,ăinteligen ;ăsarcinaăceaămaiăurgent ăeraă
distru3ej^a_by£uj^i]oj^p_oj2 an^impulsive;ămijloculăcelămaiăimportantăeraăpunereaăînăordine~aă
conduiteiăadep ilor.ăToateăacesteăaspecteăimportanteăsuntăsubliniateăînăregulileămonahismului catolic,
la fel de puternicS3 caăşiăînăprincipiileădeăconduit ăal
100 Eticaăprotestantaăşiăspiritulăcapitalismului
calviniştilor.84 Peăacestăcontrolămetodicăasupraăfiin eiăumaneăcaăîntregăseăbazeaz ăenormaăputereădeăexpansiune a
amândurora,ăînăspecialăabilitateaăcalvinismului,ăspreădeosebireădeăluteranism,ădeăaăap raăcauzaăprotestantismuluiă
caăBiseric ămilitant .
Peădeăalt ăparte,ădiferen aădintreăascetismulăcalvinistăşiăcelămedievalăesteăevident .ăEaăconstaăînădispari ia
vechilor consilia evangelica şiătransformareaăascetismuluiăînăactivitateălumeasc ^ăAceastaănuăînseamn ăc ,ălaă
rândulăs u,ăcatolicismulăarăfiărestric ionatăvia aămetodic ălaăchiliileămonahale.ăNuăaşaăseăpetreceauălucrurileăniciă
înăteorie,ăniciăînăpractic . Dimpotriv ,ăs-aăar tatădejaăc ,ăînăpofidaămodera ieiăeticeămaiămariăaăcatolicismului,ăoă
via ănesistematic ădinăpunctădeăvedereăeticănuăsatisf ceaăidealurileăceleămaiăînalteăpeăcareăleăstabiliseăchiarăşiă
pentruăvia aămireanului.85 Ordinulăter iarăalăSf.ăFranciscăera,ădeăpild ,ăoăîncercareăviguroas ăînădirec iaăp trunderiiă
ascetismuluiăînătoateăsectoareleăvie iiăcotidieneăşi,ădup ăcumăştim,ănuăeraăînăniciăunăcazăsingura.ăDar,ădeăfapt,ă
lucr riăprecumăNachfolge Christi arat ,ăprinămanieraăînăcareăs-a exercitatăputernicaălorăinfluen ,ăc ămodulădeă
via ăpredicatăînăeleăeraăsim ităcaăfiindămaiăelevatădecâtămoralitateaădeăziăcuăzi,ăcareăeraăsuficient ăcaăunăminim,ă
iarăaceastaădinăurm ănuăeraăm surat ăprinăstandardeleăceruteădeăpuritanism.ăMaiămult,ăutilizareaăpractic ăaă
anumitorăinstitu iiăaleăBisericii,ăînăspecialăaăindulgen elor,ăcontracaraăinevitabilătendin eleăspreăascetismulălumescă
sistematic.ăDinăacestămotiv,ăînăepocaăReformeiănuăeraăperceput ădoarăcaăunăabuzăneesen ial,ăciăcaăunulădintreă
relele fundamentale ale Bisericii.
Darăfaptulăcelămaiăimportantăeraăc ăomulăcare,ăpar excellence, duceaăoăvia ăra ional ăînăsensăreligiosănuăputeaăfiă
decâtăc lug r.ăAstfel,ăcuăcâtăpuneaăst pânireămaiăputernicăpeăunăindivid,ăascetismulăserveaăpurăşiăsimpluăpehtruăa-
1ăîndep rtaăînc ăşiămaiămultădeăvia aăcotidian ,ădeoareceămisiuneaăceaămaiăsfânt ăconsta,ăînămodăclar,ăînă
surclasareaăoric reiămoralit iălumeşti. 86 Luthep,ăcareăînăniciăunăsensănuăurmaăvreoălegeădeăevolu ie,ăciăac ionaă
potrivităexperien eiăsaleăpersonaleă- iar aceasta,ădeşiălaăînceputăfuseseăoarecumăincert ădinăpunctulădeăvedereăală
consecin elorăpractice,ăsporiseămaiătârziuădatorit ăsitua ieiăpoliticeă-,
Bazele religioase ale ascetismului laic
101
respinseseăaceast ătendin ,ăatitudineăpeăcareăcalvinismulăaăpreluat-o de la el.87 Sebastian Franck* a atins
tr s turaăcentral ăaăacestuiătipădeăreligieăatunciăcândăaăv zutăsemnifica iaăReformeiăînăfaptulăc ăacumăfiecareă
creştinătrebuiaăs ăfieăunăc lug răînătotăcursulăvie iiăsale.ăEliminareaăascetismuluiădinăvia aălumeasc de zi cu zi
fuseseăoprit ădeăunăbaraj,ăiarăfirileăp timaşăspiritualeăcareăfurnizaser ăanteriorăcelămaiăelevatătipădeăc lug răerauă
acumăfor ateăs -şiăurm reasc ăidealurileăasceticeăînăcadrulăocupa iilorămundane.ăînăcursulădezvolt riiăsale,ăîns ,ă
calvinismulăaăad ugatăacestuiăaspectăunăelementăpozitiv,ăideeaănecesit iiăcaăfiecareăindividăs -şiădemonstrezeă
credin aăînăactivitateaălumeasc .88 Prinăaceastaăaăacordatăunăstimulentăpozitivăc treăascetismăunorăgrupuriămaiă
largiădeăpersoaneăcuăînclina ieăreligioas . Fondându-şiăeticaăpeădoctrinaăpredestin rii,ăaăsubstituităaristocra ieiă
spiritualeăaăc lug rilorădinăafaraăşiădeădeasupraălumiiăaristocra iaăspiritual ăaăsfin ilorăpredestina iădeăpeălumeaă
aceasta.89 Eraăoăaristocra ieăcare,ăcuăalăs uăcharacter indelebilis, eraăseparat ădeărestulăomenirii,ădamnatăpeăvecie,ă
printr-oăpr pastieădeănetrecutăşiămaiăînfricoş toareăprinăinvizibilitateaăei90 decât aceea care îl separa îoe c lug rulă
din EvuLMediu.de restulălumiiădimprejuru!ăs u,ăoăpr pastieăcareăinterveneaăcuăoăbrutalitateănemaiîntâlnit ăînă
toateărela iileăsociale.ăAceast ăconştiin ăaăgra ieiădivineăacordateăcelorăaleşiăşiăsfin ilorăeraăînso it ădeăoăatitudineă
fa ădeăp cateleăsemenilorăcareănuăseăexprimaăprintr-oăîn elegereăplin ădeăcompasiune,ăbazat ăpeăconştientizarea
propriilorăsl biciuni,ăciăprinăur ăşiădispre ăpentruăaceştia,ăv zu iăcaăduşmaniăaiăluiăDumnezeu,ăpurtândăsemneleă
damn riiăeterne.91 Acest tip de sentiment putea atinge o asemenea intensitate, încât uneori conducea la formarea
unorăsecte.ăAşaăs-a întâmplat,ădeăpild ,ăcuămişcareaăindependent ădinăsecolulăalăXVII-lea, când doctrina
calvinist ăautentic ,ăpotrivităc reiaăgloriaăluiăDumnezeuăimpunea
* Sebastian Franck (1499-1542) - reformatorăprotestantăşiăteologăgermanăcareăs-a convertit de la catolicism la
luteranismădar,ăîndep rtându-seădeăvederileăluiăLuther,ăaăpusăaccentulăpeăatitudineaămistic ăînădetrimentulă
credin eiădogmaticeă(n.red.).

85
/17 4 I O
102
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
caăBisericaăs -iăaduc ăpeădamna iăsubăcârmuireaăei,ăaăfostăsurclasat ădeăconvingereaăc ăarăfiăfostăoă
insult ălaăadresaăluiăDumnezeuădac ăunăsufletăneren scutăarăfiăfostăprimităînăcasaăLuiăşiăarăfiăluatăparteă
la sacramente sau chiar le-ar fi oficiat, în calitate de pastor.92 Astfel, ca un efect al doctrinei
confirm riiăaăap rutăconcep iaădonatist ăînăprivin aăBisericii,ăcaăînăcazulăbaptiştilorăcalvinişti.ă
Consecin aălogic ăaărevendic rilorăpentruăoăBiseric ăpur ,ăpentruăoăcomunitateăaăcelorădovedi iăaăfiă
într-oăstareădeăgra ieănuăaăfostăînsuşit ăpreaădesăde sectele care s-auăconstituit.ăModific rileădină
constitu iaăBisericiiăauărezultatădinăîncercareaădeăa-iăseparaăpeăcreştiniiăren scu iădeăceiăneren scu i,ăpeă
aceiaăcareăerauăpreg ti iăpentruăsacramentădeăceiăcareănuăerau,ăînăscopulăp str riiăcârmuiriiăBisericii ori
aăvreunuiăaltăprivilegiuăînămâinileăcelorădintâiăşiăalănumiriiăunorăpastoriăcuăprivireălaăcareănuăexistauă
îndoieli.93
înămodăfiresc,ăascetismulăacestaăşi-aăg sităînăBiblieănormaădup ăcareăs ăseăpoat ăm suraăîntotdeauna,ăşiă
de care avea evident nevoie.ăEsteăimportantăs ăremarc măc ăbineăcunoscutaăbibliocra ieăaăcalviniştiloră
priveaăcuăacelaşiărespectăprecepteleămoraleăaleăVechiuluiăTestament,ăîntrucâtăacestaăfuseseărevelatăînă
modătotalăşiăreal,ăcaăşiăpeăaceleaăaleăNouluiăTestament.ăEraănecesarădoarăcaăeleăs ănuăfieăaplicabileădoară
istorieiăevreilor,ăoriăs ănuăfiăfostărespinseăexplicitădeăChristos.ăPentruăcredincios,ălegeaăeraăoănorm ă
ideal ,ăimposibilădeăatinsăpeădeplin94,ăînătimpăceăLuther,ăpeădeăalt ăparte,ăridicaseăînăsl viălaăîncepută
ieşireaădeăsub jugul legii ca pe un privilegiu divin al credinciosului. 95 Influen aăîn elepciuniiăcuăfric ădeă
Dumnezeu,ădarăperfectăneemo ionaleăaăevreilor,ăcareăesteăexprimat ăînăc r ileăcelămaiădesăcititeădeă
puritani,ăPildeleăluiăSolomonăşiăPsalmii,ăpoateăfiăresim it ăînăîntreagaălorăatitudineăfa ădeăvia .ăînă
particular,ăsuprimareaăra ional ăaălaturiiămistice,ădeăfaptăaăîntregiiălaturiăemo ionaleăaăreligiei,ăaăfostă
atribuit ăpeădreptădeăc treăSanford96 influen eiăVechiuluiăTestament.ăDarăacestăra ionalismăalăVechiului
Testamentăera,ăca.atare,ădeătipămicăburghez,ătradi ionalist,ăşi,ăchiarăşiăînăEvulăMediu,ănuăseăcombinaă
doarăcuăpatosulăintensăalăproorocilor,ăciăşiăcuăelementeăcareăîncurajauădezvoltareaăunui
Bazele religioase ale ascetismului laic 103
tipăemo ionalădeăreligie.97 Aşadar,ălaăoăultim ăanaliz ,ăcaracterulăaparte,ăfundamentalăasceticăală
calvinismuluiăînsuşiăaăfostăcelăcareă1-aăf cutăs ăselectezeăşiăs ăasimilezeăaceleăelementeăaleăreligieiă
Vechiului Testament care i se potriveau cel mai bine.
Aceast ăsistematizareăaăconduiteiăeticeăpeăcareăascetismulăprotestantăoăaveaăînăcomunăcuăformeleă
ra ionaleădeăvia ădinăordineleăcatoliceăesteăexprimat ăoarecumăsuperficialăînămodulăcumăîşiă
monitorizauăpuritaniiăconştiincioşi98 propria stare deăgra ie.ăEăadev rat,ăcatastifeleăreligioaseăînăcareăseă
ineaăsocotealaăp catelor,ăispitelorăşiăprogreselorăf cuteăînspreăob inereaăiert riiăerauăcomuneăcercuriloră
reformate celor mai entuziaste99 şiăunorăp r iăaleăcatolicismuluiămodernă(maiăalesăînăFran a), în
principalăsubăinfluen aăiezui ilor.ăDarăînăcatolicismăsistematizareaăslujeaăscopuluiădeăcompletitudineăaă
confesiunii, sau oferea au directeur de l'âme oăbaz ăpentruăc l uzireaăautoritar ăaăcreştinuluiă(înă
majoritateăfemei).ăCreştinulăreformat,ăîns , îşiăluaăsingurăpulsulăcuăajutorulăs u.ăOămen ioneaz ăto iă
moraliştiiăşiăteologii,ăiarălistaăstatistic ăaăluiăBenjaminăFranklin,ăilustrândăprogreseleăf cuteăînădiferiteă
virtu i,ăesteăunăexempluăclasic.100 Peădeăalt ăparte,ăvecheaăideeămedieval ă(chiarăantic ),ăpotrivităc reiaă
Dumnezeuăară ineăsocotealaăp catelorăşiăvirtu ilorăfiec ruia,ăesteăîmpins ădeăBunyanălaăoăextrem ădeăună
prostăgustăcaracteristic,ăcomparândărela iaădintreăp c tosăşiăDumnezeulăs uăcuăaceeaădintreăclientăşiă
vânz tor.ăCelăcareăs-a îndatoratăpoateăfoarteăbine,ăprinăprodusulătuturorăfaptelorăsaleăvirtuoase,ăs ă
reuşeasc ăs ăpl teasc ădobândaăacumulat ,ădarănuăvaăputeaăacoperiăniciodat ăcreditulăprincipal. 101 Aşaă
cumăîşiăob^rva_propria_purtare,ăpuritanulădeămaiătârziuăoăobservaăşiăpeăaceeaăaăluiăDumnezeuăşiăvedeaă
amprentaăSaăînătoateădetaliileăvie ii.ăŞi,ăcontrarădoctrineiăstricteăaăluiăCalvin,ăştiaăîntotdeaunaădeăceă
luaseăDumnezeuăoăanumit ăm sur .ăProcesulădeăsanctificareăaăvie iiăputea,ăastfel,ăs ăseăapropieămultădeă
caracterul unei afaceri.102 Consecin aăacesteiăcalit iămetodiceăaăconduiteiăeticeălaăcareăîiăfor aăpeă
oameniăcalvinismul,ăspreădeosebireădeăluteranism,ăaăfostăcreştinareaăsistematic ăşiăcomplet ăaăîntregiiă
vie i.ăFaptulăc ăaceast ăra ionalitateăaăavutăoăinfluen ădecisiv ăasupra vie iiăpracticeătrebuieăreamintită
întotdeauna pentru
104 Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
aăîn elegeăcorectăinfluen aăcalvinismului.ăPeădeăalt ăparte,ăputemăvedeaăc ăaăfostănevoieădeăacestăelementăpentruă
ca o asemeneaăinfluen ăs ăexisteăcuătotul.ăDarăşiăalteăcredin eăauăexercitatăoăinfluen ăsimilar ăatunciăcândăauă
avutămotiva iiăidenticeăînăacestăpunctădecisiv,ădoctrinaăconfirm rii.
Pân ăacumăamăanalizatădoarăcalvinismulăşiăamăconsideratădoctrinaăpredestin riiăca fundalul dogmatic al
moralit iiăpuritane,ăînăsensulăconduiteiăeticeăra ionalizateămetodic.ăAcestălucruăaăfostăposibilăpentruăc ,ădeăfapt,ă
influen aăaceleiădogmeăseăextindeaămultădincoloădeăgrani eleăgrupuluiăreligiosăcareărespectaăcuăstricte eă
principiileăcalviniste,ăanumeăprezbiterienii.ăNuănumaiăDeclara iaăindependen ilorădeălaăSavoy,ădină1658,ădarăşiă
Confesiuneaăbaptist ăaăluiăHanserdăKnollyădină1689ăoăcon ineau,ăşiăîşiăaveaăloculăs uăşiăînămetodism.ăDeşiăJohnă
Wesley,ămareleăgeniuăorganizatorăalămişc rii,ăcredeăînăuniversalitateaăgra iei,ăunulădintreămariiăagitatoriădină
primaăgenera ieădeămetodiştiăşiăcelămaiăconsistentăgânditorăalăei,ăWhitefield*,ăeraăunăadeptăalădoctrinei.ăAcelaşiă
lucruăeraăvalabilăşiăpentruăcerculăcondusădeăLadyăHuntingdon**,ăcareăpentruăoăperioad ăaăavutăoăinfluen ă
considerabil .ăDoctrina,ăînăconsisten aăeiămagnific ,ăaăfostăceaăcare,ăînăperioadaăfatal ădinăsecolulăalăXVIl-lea, a
sus inutăcredin aăap r torilorămilitan iăaiăvie iiăcucerniceăc ăerauăarmeăînămâinileăluiăDumnezeuăşiăexecutan iăaiă
voin eiăLuiăproviden iale.103 Maiămult,ăaăîmpiedicatăoăimplozieăprematur ăîntr-oădoctrin ăpurăutilitarist ăaăfapteloră
buneădeăpeălumeaăaceasta,ăcareănuăarăfiăfostăniciodat ăcapabil ăs ămotivezeăastfelădeăsacrificiiăextraordinareă
pentru scopuri ideale non-ra ionale.
Combina iaădintreăcredin aăînănormeăabsolutăvalabile,ădeterminismulăabsolutăşiătranscendentalitateaăcomplet ăaă
lui
* George Whitefield (1714-1770) - evanghelist al Bisericii Anglicane care, prin predicile sale populare, a
stimulat renaştereaăprotestantismuluiăînăMareaăBritanieăşiăînăcoloniileădinăAmericaădeăNordă(n.red.).ă"Selinaă
Hastings,ăcontes ădeăHuntingdonă(1707-1791)-figur ăcentral ăaărenaşteriiăevangheliceădinăsecolulăalăXVIII-lea; a
fondatăoăsect ăaămetodiştilorăcalviniştiăcare-iăpoart ănumeleă(n.red.).
Bazele religioase ale ascetismului laic 105
Dumnezeuăaăfost,ăfelulăei.ăprodusulăunuiăgeniu.ăînăacelaşiătimpăaăfost,ăînăprincipiu,ămultămaiămodern ă
decâtădoctrinaămaiămoderat ,ăf cândăconcesiiămaiămariăsentimentelor care îl supuneau pe Dumnezeu
legiiămorale.ăMaiăpresusădeătoate,ăvomăvedeaăînănumeroaseărânduriăcâtădeăfundamental ăeăideeaădeă
confirmareăpentruăproblemaănoastr .ăDeăvremeăceăsemnifica iaăeiăpractic ,ăînăcalitateădeăbaz ă
psihologic ăpentruămoralitateaăra ional ,ăputeaăfiăstudiat ăînătoat ăpuritateaăînădoctrinaăpredestin rii,ă
eraăcelămaiăbineăs ăpornimădeăacoloăundeădoctrinaăareăformaăeiăceaămaiăconsistent .ăDarăeaăconstituieă
unăcadruăpermanentăpentruăconexiuneaădintreăcredin ăşiăconduit ăînăconfesiunile pe care le vom studia
înăcontinuare.ăînămişcareaăprotestant ,ăconsecin eleăpeăcareăle-aăavutăasupraătendin elorădeăconduit ă
ascetic ăaleăprimilorăadep iăformeaz ,ăînăprincipiu,ăceaămaiăputernic ăantitez ăfa ădeărelativaă
neajutorareămoral ăaăluteranismului. Gratia amissibilitis aăluteranilor,ăcareăputeaăfiărecâştigat ă
întotdeaunaăprinăc in ăpenitent ,ănuăcon inea,ăînăsine,ăniciăoăsanc iuneăpentruăceeaăceăreprezint ăpentruă
noi cel mai important rezultat al protestantismului ascetic, o ordonare ra ional ăsistematic ăaăvie iiă
morale ca întreg.104 Astfel,ăcredin aăluteran ăaăl satăaproapeăneschimbat ăvitalitateaăspontan ăaăac iuniiă
impulsiveăşiăemo ieiănaive.ăMotivareaăpentruăautocontrolulăconstantăşi,ăastfel,ăpentruăoăreglementareă
deliberat ăaăvie iiăindividuale,ăpeăcareădoctrinaăsumbr ăaăcalvinismuluiăoăoferea,ălipseaădeădataăaceasta.ă
UnăgeniuăreligiosăcaăLutherăputeaătr iăînăaceast ăatmosfer ădeădeschidereăşiălibertateăf r ăaăîntâmpinaă
dificult iăşi,ăatâtătimpăcâtăentuziasmulăs uăaăfostădestulădeăputernic,ăf r ărisculădeăaăc deaăiar şiăînă
status naturalis. Aceast ăform ădeăpietateăsimpl ,ăsensibil ăşiăînămodăaparteăemo ional ,ăcareăesteă
apanajulămultoraădintreăceiămaiăeleva iăluterani,ăcaăşiămoralitateaălorăliber ăşiăspontan ăîşiăg sescăpu ineă
coresponden eăînăpuritanismulăautentic,ădarămultămaiămulteăînăanglicanismulămoderatăalăunoraăcaă
Hooker*, Chillingsworth etc.
* Richard Hooker (1554-1600) - înv atăenglezăcareăaăcreatăoăteorieăaparteăaăBisericiiăAnglicane:ăpentruăel,ă
tradi iaăanglican ăeraă„oăfrânghieăîmpletit ăînătrei.ăcareănuăpoateăfiărupt ăcuăuşurin ",ăalc tuit ădinăBiblie,ă
Biseric ăşiăra iuneă(n.red.).
106
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
Darăpentruăluteranulăobişnuit,ăchiarăşiăcelăcapabil,ănimicănuăeraămaiăsigurădecâtăfaptulăc ăseăridicaă
deasupra status naturalis doarătemporar,ăatâtătimpăcâtăîlăafectaăoăconfesiuneăsauăpredic .
Existaăoămareădiferen ,ăfrapant ăpentruăcontemporani,ăîntreăstandardeleămoraleădeălaăcur ileăprin iloră
reforma i,ărespectivăluterani,ăceiădinăurm ăfiind adeseaădegrada iădeăbe ieăşiăvulgaritate.105 Mai mult,
esteăbineăcunoscut ăneajutorareaăcleruluiăluteran,ăcareăpuneaăaccentulădoarăpeăcredin ,ăspreădeosebireă
deămişcareaăbaptist ăascetic .ăAceaăcalitateăgerman ătipic ,ănumit ăadeseaăblânde eăsauănaturale e,ă
contrasteaz ăputernic,ăchiarăînăexpresiileăfacialeăaleăoamenilor,ăcuăefecteleădistrugeriiăsistematiceăaă
spontaneit iiădinăstareaădeănatur ăvizibileăînăatmosferaăanglo-american ,ăpeăcareăgermaniiăsuntă
obişnui iăs ăleăjudeceănefavorabilăcaăsemneădeăîngustime,ălips ădeălibertateăşiăconstrângereăinterioar .ă
Darădiferen eleădeăconduit ,ăcareăsuntăizbitoare,ăseădatoreaz ăînămodălimpedeăgraduluiămaiăredusădeă
ascetismăalăvie iiăînăluteranism,ăspreădeosebireădeăcalvinism.ăAntipatiaăoric reiăpersoaneăspontane,ă
apropiateădeăstareaădeănatur ,ăfa ădeătotăceăeăasceticăseăexprim ăînăaceleăsentimente.ăFaptăesteăc ă
luteranismul,ădatorit ădoctrineiăgra ieiădivine,ănuăprevedeaăoăsanc ionareăpsihologic ăaăconduiteiăastfelă
încâtăs ăfor ezeăra ionalizareaămetodic ăaăvie ii.
Aceast ăsanc ionare,ăcareăcondi ioneaz ăcaracterulăasceticăalăreligiei,ăarăfiăpututăfiăfurnizat ,ăf r ă
îndoial ,ădeădiferiteămotiveăreligioase,ăaşaăcumăvomăvedeaăînăcurând.ăDoctrinaăcalvinist ăaă
predestin riiăeraădoarăunaădinăceleăcâtevaăposibilit i.ăDar, cu toate acestea, ne-amăîncredin atăc ,ăînă
felulăs u,ănuănumaiăc ăaăavutăoăconsisten ăunic ,ădarăefectulăeiăpsihologicăaăfostăextremădeăputernic. 106
înăcompara ieăcuăea.ămişc rileăasceticeănon-calviniste, analizate doar din punctul de vedere al
motiva ieiăreligioaseăpentruăascetism,ăexprim ăoăatenuareăaăconsisten eiăinterneăşiăaăputeriiă
calvinismului.
Darăchiarăşiăînăcursulăevolu ieiăistoriceăsitua iaăaăfost,ăînăceaămaiămareăparte,ădeăaşaănatur ăîncâtăformaă
calvinist ădeăascetismăaăfostăfieăimitat ădeăcelelalteămişc riăascetice,ăfieăfolosit ăcaăsurs ădeăinspira ieă
oriăcompara ieăînădezvoltareaăprincipiilorălor
Bazele religioase ale ascetismului laic
107
divergente."Acoloăunde.ăînăpofidaăuneiăbazeădoctrinareădiferite,ăauăap rutătr s turiăasceticeăsimilare,
acestaăaăfostăînăgeneralărezultatulăorganiz riiăBisericii.ăDespreătoateăacesteaăvomădiscutaăcuăunăaltă
prilej.107
B. PIETISMUL
Istoric,ădoctrinaăpredestin riiăesteăşiăpunctulădeăpornireăalămişc riiăasceticeăcunoscuteăîndeobşteăcaă
pietism.ăAtâtătimpăcâtămişcareaăaăr masăînăcadrulăBisericiiăReformate,ăesteăaproapeăimposibilăs ătras mă
liniaădeădemarca ieădintreăcalviniştiiăpietiştiăşiăceiănepietişti.108 Aproapeăto iăreprezentan iiădeăfrunteăaiă
puritanismuluiăsuntătrecu iăuneoriăînărândurileăpietiştilor.ăEsteăchiarădestulădeălegitimăs ăprivimăîntreagaă
conexiuneădintreăpredestinareăşiădoctrinaăconfirm rii,ăcuăinteresulăeiăfundamentalăpentruăob inereaă
certitudo salutis, dup ăcumăamădiscutatăanterior,ăcaăpeăoădezvoltareăpietist ăaădoctrinelorăelaborateă
ini ialădeăCalvin.ăApari iaăreînvierilorăasceticeăînăcadrulăBisericiiăReformateăaăfost,ămaiăalesăînăOlanda,ă
înso it ăcuăregularitateădeăoăregenerareăaădoctrineiăpredestin rii,ăcareăfuseseăuitat ătemporarăsauănuă
fuseseărespectat ăstrict.ăDeăaceea,ăînăcazulăAnglieiănuăseăobişnuieşteădelocăs ăseăfoloseasc ătermenulă
pietism.109
Darăchiarăşiăpietismulăcontinentală(dinăOlandaăşiăRenaniaăInferioar )ădinăcadrulăBisericiiăReformateăaă
constituit,ăcelăpu inălaănivelulădeăbaz ,ăoăintensificareăaăascetismuluiăreformatăînăaceeaşiăm sur ăcaăşi,ă
deăpild ,ădoctrineleăluiăBailey.ăAccentulăeraăplasatăatâtădeăputernicăpeăpraxis pietatis, încât ortodoxia
doctrinar ăaăfostăîmpins ăpeăplanulăalădoilea;ăuneori,ăchiar,ăp reaăoăchestiuneăindiferent .ăCeiă
predestina iăiert riiăputeauăfiăsupuşiăocazionalăeroriiădogmatice,ăcaăşiăaltorăp cate,ăiarăexperien aăar taă
c ,ăadesea,ăaceiăcreştiniăcareăerauădestulădeăneinstrui iăînăteologiaăînalt ăafişauămaiălimpedeăroadeleă
credin ei,ăînătimpăce,ăpeădeăalt ăparte,ăaădevenităevidentăc ,ădeăunaăsingur ,ăcunoaşterea teologiei nu
garantaăînăniciăunăcazădovedireaăcredin eiăprinăconduit . 110
108
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
Aşadar,ăalegereaănuăputeaăfiădemonstrat ădelocăprinăînv areăteologic . 111 De aceea pietismul, cu o
profund ăneîncredereăînăBiserica teologilor112,ăc reiaă- fapt caracteristic pentru el - îiăapar ineaăînc ă
oficial,ăaăînceputăs ăaduneăadep iiăconceptuluiădeăpraxis pietatis în conventicule ascunse departe de
lume.113 Voiaăs ăfac ăastfelăîncâtăBisericaăinvizibil ăaăcelorăaleşiăs ădevin ăvizibil ăpeăp mânt.ăF r ăaă
mergeăatâtădeădeparteăîncâtăs ăformezeăoăsect ăseparat ,ămembriiăs iăîncercauăs ăduc ,ăînăaceast ă
comunitate,ăoăvia ăeliberat ădeătoateăispiteleălumiiăşiădictat ăînătoateădetaliileădeăvoin aăluiăDumnezeu,ă
şiăastfelăs ăseăasigureădeărenaştereaălorăprinăsemneleăexterioareămanifestateăînăcomportareaăloră
cotidian .ăAstfel,ăecclesiola converti iloră- fapt comun tuturor grupurilor autentic pietiste - dorea, pe
caleaăascetismuluiăintens,ăs ăseăbucureădeăbinecuvântareaăcomuniuniiăcuăDumnezeuăînăvia aăaceasta.
Tendin aăexpus ămaiăsusăeraăstrânsălegat ădeăunio mystica specific ăluteranismului,ăşiăfoarteăfrecventăaă
dusălaăoăaccentuareămaiămareăaălaturiiăemo ionaleăaăreligieiădecâtăeraăacceptabilăpentruăcalvinismulă
ortodox. De fapt, din punctulănostruădeăvedere,ăseăpoateăspuneăc ăaceastaăesteăcaracteristicaădecisiv ăaă
pietismuluiădezvoltatăînăsânulăBisericiiăreformate.ăC ciăelementulăacestaăemo ional,ăcareăini ialăeraă
oarecumăstr inădeăcalvinism,ădar,ăpeădeăalt ăparte,ăeraălegatădeăanumite forme medievale de religie, a
f cutăcaăînăpractic ăreligiaăs ăseăstr duiasc ăpentruăob inereaăsatisfac ieiământuiriiăpeălumeaăaceasta,ă
maiădegrab ădecâtăs ăseăangajezeăînăluptaăascetic ăpentruăcertitudineăînăprivin aălumiiădeăapoi.ăMaiă
mult,ăemo iaăeraăcapabil ădeăoăasemeneaăintensitate,ăîncâtăreligiaăaădobândităunăcaracterăde-a dreptul
isteric,ăexprimatăînăalternarea,ăfamiliar ădinănenum rateăexempleăşiădeăîn elesădinăpunctădeăvedereă
neuropatologic,ăst rilorăsemiconştienteădeăextazăreligiosăcuăperioadeăde epuizareănervoas ,ăcareăerauă
resim iteăcaăoăabandonareădinăparteaăluiăDumnezeu.ăEfectulăeraădiametralăopusădisciplineiăstricteăşiă
temperateăînăcareăerauăîncadra iăoameniiăprinăvia aăsistematic ădeăsfin enieăaăpuritanului.ăînsemnaăoă
sl bireăaăinhibi iilorăcareăprotejauăpersonalitateaăra ional ăaăcalvinistuluiăfa ădeăpasiunile
Bazele religioase ale ascetismului laic
109
sale.114 Laăfel,ăeraăposibilăcaăideeaăcalvinistaădeădepravareăaătrupului,ăasumat ăemo ional,ădeăpild ăsubă
formaăaşa-numitului sentiment de nimicnicie,ăs ăduc ălaăoămortificareăaăcapacit iiădeăac iuneăînă
activitateaălumeasc .115 Chiarăşiădoctrinaăpredestin riiăputeaăduceălaăfatalismădac ,ăînăcontraătendin eloră
predominanteăaleăcalvinismuluiăra ional,ădeveneaăobiectulăcontempl riiăemo ionale. 116 înăsfârşit,ă
dorin aădeăa-iăseparaădeălumeăpeăceiăaleşiăputea,ăcuăoăintensitateăemo ional ăputernic ,ăs ăduc ălaăoă
via ăsemicomunist ăînăcomunitateaămonastic ,ăaşaăcumăaăar tatăînănumeroaseărânduriăistoriaă
pietismului,ăchiarăşiăînăcadrulăBisericiiăReformate.117
Darăatâtătimpăcâtăacestăefectăextrem,ăcondi ionatădeăaccentuareaăemo iilor,ănuăaăap rut,ăatâtătimpăcâtă
pietismul reformat s-aăstr duităs ăseăasigureădeământuireăurmândărutinaăcotidian ăaăvie iiăîntr-o
profesiuneălumeasc ,ăefectulăpracticăalăprincipiilor pietiste a constat într-unăcontrolăasceticăînc ăşiămaiă
strictăalăconduiteiăprofesionale,ăcareăaăoferităeticiiăprofesionaleăoăbaz ăreligioas ăînc ăşiămaiăsolid ă
decâtărespectabilitateaădoarălumeasc ăaăcreştinuluiăreformatănormal,ăresim it ădeăpietistul superior ca
unăcreştinismădeărangulăalădoilea.ăAristocra iaăreligioas ăaăcelorăaleşi,ăcareăs-a dezvoltat în toate
formeleădeăascetismăcalvinist,ăcuăcâtăeraăluat ămaiăînăserios,ăcuăatâtămaiăsigurăseăorganiza,ăînăOlanda,ă
peăbaz ădeăvoluntariat,ăsubăformaăconventiculelor din cadrul Bisericii. în puritanismul englez, pe de
alt ăparte,ăaădusălaăoădiferen iereăvirtual ăîntreăcreştiniiăactiviăşiăceiăpasiviădinăcadrulăBisericiiăşi,ădup ă
cum s-aăar tatămaiăsus,ălaăformareaăsectelor.
Peădeăalt ăparte,ădezvoltareaăpietismuluiăgermanăpeăoăbaz ăluteran ,ăcuăcareăsuntăasociateănumeleăluiă
Spener,ăFrancke*ăşiăZinzendorf,ăaădusălaăîndep rtareaădeădoctrinaăpredestin rii.ăDar,ăînăacelaşiătimp,ănuă
aăieşităînăniciăunăcazăînăafaraăcorpuluiădeăideiădominatădeădogm ,ăaşaăcumăoăatest ăînăspecialărelatareaă
lui
* Hermann August Francke (1663-1727) - liderăreligios,ăeducatorăşiăreformatorăsocialăprotestant,ăunulădintreă
principalii promotori ai pietismului german (n.red.).
10
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
Spenerăînsuşiădespreăinfluen aăpeăcareăauăavut-oăpietismulăolandezăşiăcelăenglezăasupraălui;ădeă
asemenea,ăoăalt ădovad ăeăfaptulăc ăBaileyăeraăcitităînăprimeleăconventiculeăcreateădeăel. 118
Dinăpunctulănostruădeăvedereăparticular,ăpietismulăînsemnaăpurăşiăsimpluăp trunderea conduitei
controlateămetodicăşiăsupravegheate,ădeciăascetice,ăînăconfesiunileănon-calviniste.119 Dar, cu necesitate,
luteranismulăsim eaăacestăascetismăra ionalăcaăpeăunăelementăstr in,ăiarălipsaădeăconsisten ăaă
doctrinelor pietiste germane a fost rezultatulădificult ilorăceădecurgeauădinăacestăfapt.ăPentruăaădaăoă
baz ădogmatic ăconduiteiăreligioaseăsistematice,ăSpenerăcombin ăideileăluteraneăcuădoctrinaăspecifică
calvinist ăaăfaptelorăbuneăcaăatare,ăceăsuntăasumateăcuă„inten iaădeăaăaduceăslav ăluiăDumnezeu".120 El
maiăareăşiăcredin a,ăsugestiv ăpentruăcalvinism,ăînăposibilitateaăcaăaleşiiăs ăating ăunăgradărelativădeă
perfec iuneăcreştin .121 Darăteoriaănuăaveaăconsisten .ăSpener,ăcareăeraăputernicăinfluen atădeămistici 122,
a încercat, într-oămanier maiădegrab ănesigur ădarăînămodăesen ialăluteran ,ăs ădescrie tipul sistematic
deăconduit ăcreştin ăcareăeraăesen ialăchiarăşiăpentruăformaăluiădeăpietism,ăînălocăs ăîlăjustifice.ăElănuă
deriva certitudo salutis din sanctificare; în locul ideii de confirmare, a adoptat conexiunea oarecum
lax ăf cut ădeăLutherăîntreăcredin ăşiăfapte,ăcareăaăfostădiscutat ămaiăsus. 123
Dar,ăatâtătimpăcâtăelementulăra ionalăşiăasceticăalăpietismuluiă1-aădep şităînăgreutateăpeăcelăemo ional,)1
ideileăesen ial^ăpentruătezaănoastr ăşi-auăp stratălocul.ăAcesteaăerau:ă(1)ăc ,ăpentruăoăpersoan ,ă
dezvoltareaămetodic ăaăst riiădeăgra ieălaăunănivelădinăceăînăceămaiăînaltădeăcertitudineăşiăperfec iuneăînă
termenii legii era un semn al harului divin124;ăşiă(2)ăc ă„Providen aăluiăDumnezeuăseămanifest ăprinăceiă
afla iăîntr-oăasemeneaăstareădeădes vârşire"^ăadic ăElăleăd ăsemneleăSaleădac ăeiăaşteapt ăr bd toriăşiă
delibereaz ămetodic.125 Munca într-oăprofesiuneăeraăactivitateaăascetic ăpar excellence şi- pentru A. H.
Francke126;ăfaptulăc ăDumnezeuăÎnsuşiăîiăbinecuvântaăpeăceiăaleşiădeăElăprinăreuşitaăstr daniilorălorăeraă
limpedeăpentruăel,ăaşaăcumăvomăaflaăc ăeraăşiăpentruăpuritani.
Bazele religioase ale ascetismului laic 111
Caăunăînlocuitorăpentruădublaăporunc ,ăpietismul a elaborat idei care, într-oămanier ăsimilar ăcuăaceeaă
aăcalvinismului,ădeşiămaiămoderat ,ăauăstabilităoăaristocra ieăaăcelorăaleşi127, primitori ai harului divin,
cuătoateărezultateleăpsihologiceăeviden iateămaiăsus.ăîntreăeleăseănum r ,ădeăpild ,ăaşa-numitaădoctrin ăaă
terminismului128,ăcareăaăfostăînăgenerală(deşiăpeănedrept)ăatribuit ăpietismuluiădeăc treăadversariiăs i.ă
Aceastaăpleac ădeălaăipotezaăc ăgra iaăleăeăoferit ătuturorăoamenilor,ădarăfiec ruiaăfieăîntr-un anume
moment bine definit dinăvia aăsa,ăfieăcândvaăpentruăultimaădat .129 Oricineăl saăacelămomentăs ătreac ă
ieşeaădinăsferaădeăac iuneăaăuniversalit iiăgra iei;ăseăaflaăînăaceeaşiăsitua ieăcaăaceiaăneglija iădeă
Dumnezeuădinădoctrinaăcalvinist .ăDestulădeăaproapeădeăteoriaăaceastaăseăg seaăideeaăpeăcareăFranckeăaă
extras-oădinăexperien aăsaăpersonal ,ăşiăcareăeraăfoarteăr spândit ăînăpietism,ăs-ar putea spune chiar
predominant ,ăpotrivităc reiaăgra iaăseăputeaădobândiănumaiăînăanumiteăîmprejur riăspeciale,ăînă
principalădup ăoăc ireăanterioar .130 Deăvremeăce,ăconformădoctrineiăpietiste,ănuătoat ălumeaăeraă
capabil ădeăasemeneaăexperien e,ăaceiaăcare,ăcuătoateăc ăfoloseauămetodeleăasceticeărecomandateădeă
pietiştiăpentruăaăob ineăgra iaădivin ,ănuăreuşeauăs-oăating ,ăr mâneauăînăochiiăren scu ilorăunăfelădeă
creştiniăpasivi.ăPeădeăalt ăparte,ăprinăcreareaăuneiămetodeădeăaăinduceăc irea,ăchiarăşiădobândireaăgra ieiă
divineăaădevenit,ăînăfapt,ăunăobiectăalăactivit iiăumaneăra ionale.
Maiămult,ăopozi iaăfa ădeăspovedaniaăprivat ,ăcare,ădeşiăneîmp rt şit ădeăto iă- de exemplu, nu de
Francke - eraăcaracteristic ămultorăpietişti,ămaiăalesăpastorilor,ădup ăcumăarat ăîntreb rileărepetateădină
scrierileăluiăSpener,ăeraăgenerat ădeăaceast ăaristocra ieăaăgra iei.ăOpozi iaăaceastaăaăcontribuitălaă
sl bireaăleg turilorădintreăpietismăşiăluteranism.ăEfecteleăvizibileăpeăcareăleăaveaăgra iaăcâştigat ăprină
c in ăasupraăconduiteiăconstituiauăunăcriteriuănecesarăpentruăprimireaălaăiertareaăp catelor-, de aceea,
era imposibil ca doar contritio s ăfieădeăajuns. 131
Concep iaăluiăZinzendorfădespreăpropriaăsaăpozi ieăreligioas ,ăchiarădac ăoscilaăînăfa aăatacuriloră
ortodoxiei,ăînclinaăînăgeneralăspreăabordareaăinstrumental .ăDincoloădeăaceasta,ătotuşi,ăpunctulădeă
vedere doctrinar al acestui diletant religios
112 Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
remarcabil,ădup ăcumăîlănumeşteăRitschl*,ănuăpreaăesteăcapabilădeăaădaăoăformulareăclar ăînăchestiunileă
importante pentru noi.132 El s-a prezentat în numeroase rânduri ca exponent al creştinismuluiăpaulin-
luteran:ădeăaceea,ăseăopuneaătipuluiăpietistăîntruchipatădeăJansen,ăcuăataşamentulăs uăfa ădeălege.ăDară
înăpractic ăFr iaăîns şiăsus inea,ăînc ădeălaăProtocolulădină12ăaugustă1729,ăoăpozi ieăcareăînămulteă
privin eăsem naăceleiăaăaristocra ieiăcalvinisteăaăaleşilor.133 Şi,ăcuătoateăc ăşi-aăm rturisităînămodărepetată
apartenen aălaăluteranism134,ăelăaăpermisăşiăîncurajatăaceast ăatitudine.ăCelebraăsaăafirma ie,ăf cut ăpeă
12 noiembrie 1741, în care atribuia Vechiul Testament lui Christos, eraăoăexpresieădirect ăaăaceleiaşiă
atitudini.ăTotuşi,ădintreăceleătreiăramuriăaleăFr iei,ăcalviniştiiăşiămoraviiăauăacceptatăînc ădeălaăîncepută
eticaăreformat ăînăaspecteleăeiăesen iale.ăŞiăchiarăşiăZinzendorfăi-aăurmatăpeăpuritani,ăexprimândăfa ădeă
John Wesleyăopiniaăc ,ădeşiăoăpersoan ănu-şiăputeaăcunoaşteăstareaădeăgra ie,ăceilal iăoăputeauăvedeaă
din conduita lui.135
Dar,ăpeădeăalt ăparte,ăînăpietateaăaparteădinăHerrnhut**,ăelementulăemo ionalăocupaăoăpozi ieăextremădeă
proeminent .ăInăparticular,ăZinzendorfăînsuşiăaăîncercatămereuăs ăcontracarezeătendin eleăspreă
sanctificareăascetic ăînăsensăpuritan136 şiăs ăîndrepteăinterpretareaăfaptelorăbuneăîntr-oădirec ieă
luteran .137 Deăasemenea,ăsubăinfluen aărepudieriiăconventiculelorăşiăab ineriiădeălaăconfesiune, s-a
dezvoltatăoădependen ădeăsacramenteăesen ialăluteran .ăMaiămult,ăprincipiulăluiăZinzendorfăpotrivită
c ruia
* Albert Ritschl (1822-1889) - teologăluteranăgermanăcareăaădemonstratărelevan aăreligioas ăşiăetic ăaăcredin eiă
creştineăf cândăoăsintez ăîntreăînv turileăScripturilorăşiăaleăReformeiăprotestanteăşiăuneleăaspecteăaleăcunoaşteriiă
moderne.ăLucrareaăsaăprincipal ăesteăDie christliche Lehre von der Rechtfertigung und Versohnung (Doctrina
creştin ăaăjustific riiăşiăreconcilierii,ă1870-1874) (n.red.).
"ăComunitateăfondat ăînă1722ăînăGermaniaădeăprotestan iiăfugariădinăBoemiaăşiăMoravia,ăpeădomeniulăşiăsubă
obl duireaălui Zinzendorf.ăAădevenitămatcaăBisericiiăMorave,ăcentruăalăuneiăre eleădeăsociet iăurmândătiparulă
pietist:ăevangheliştiiăs iăs-auăr spândităînătoat ălumeaă(n.red.).
Bazele religioase ale ascetismului laic
13
infantilismulăsentimentuluiăreligiosăeraăunăsemnăalăautenticit iiălui,ăcaăşiăfolosireaăsor ilorăcaămijlocădeă
revelareăaăvoin eiăluiăDumnezeu,ăcontracarauăputernicăinfluen aăra ionalit iiăasupraăconduitei.ăînă
ansamblu,ăînăsferaădeăinfluen ăaăcontelui138,ăelementeleăantira ionale,ăemo ionaleăpredominauăîntr-o
m sur ămultămaiămareăînăreligiaămembrilorăHerrnhut-ului decât în alte ramuri pietiste.139 Conexiunea
dintreămoralitateăşiăiertareaăp catelorăesteălaăfelădeălax 140 în Idea fides fratrum a lui Spangenberg* ca
şiăînăluteranismăînăgeneral.ăRepudiereaăurm ririiămetodisteăaăperfec iuniiăfaceăparte,ălaăZinzendorf,ădină
idealulăs u,ăfundamentalăeudemonist,ădeăa-iăfaceăpeăoameniăs ăseăbucureădeăbinecuvântareaăetern ă(elăoă
numeşteăfericire)ăînăprezent,ăemo ional141,ăînălocăs -iăîncurajezeăca,ăprinămunc ăra ional ,ăs ăseăasigureă
deăeaăpentruălumeaăcealalt '.142
Cuătoateăacestea,ăadep iiăluiăZinzendorfăauăp stratăideeaăc ăvaloareaăceaămaiăimportant ăaăFr iei,ăspreă
deosebire de alte Biserici, consta într-oăvia ăcreştin ăactiv ,ăcuăoăactivitateămisionar ăşiăcuăoămunc ă
profesional ăurmândăoăvoca ie.143 înăplus,ăra ionalizareaăpractic ăaăvie iiădinăpunctulădeăvedereăală
utilit iiăeraăesen ial pentru filozofia lui Zinzendorf.144 Pentruăel,ăcaăşiăpentruăal iăpietişti,ăconcep iaă
aceastaăprovenea,ăpeădeăoăparte,ădinăaversiuneaăferm ăfa ădeăspecula iaăfilozofic ,ăprivit ădreptă
periculoas ăpentruăcredin ,ăşiăpreferin aăaferent ăpentruăcunoaştereaăempiric 145;ăpeădeăalt ăparte,ădină
sim ulăcomunăîmp rt şităalămisionaruluiăprofesionist.ăFr iaăera,ăcaăunămareăcentruămisionar,ăînăacelaşiă
timpăşiăoăafacere.ăAstfel,ăîşiăîndrumaămembriiăpeăc ileăascetismuluiăp mântesc,ăcare,ăpretutindeni,ămaiă
întâiăcaut ămisiuniăşiăapoiăleăîndeplineşteăcuăgrij ăşiăsistematic.ăDarăglorificareaăs r cieiăapostolice,ăaă
discipolilor146 aleşiădeăDumnezeuăprinăpredestinare,ăcareăeraăderivat ădinăexemplulăapostolilorăcaă
misionari, constituia un alt obstacol. însemna, de
* August Gottlieb Spangenberg (1704-1792) - episcop german al Unitas Fratrum, succesor al contelui
Zinzendorf,ăfondatorăalăBisericiiăMoraveădinăAmericaădeăNord.ăLucrareaăcitat ,ăap rut ăînă1779,ăreprezint ă
expunereaăacceptat ăaăcredin elorămoraveă(n.red.).
14
Etica protestant ăşiăspiritulăcapitalismului
fapt,ăoărenaştereăpar ial ăaăvechilorăconsilia euangelica. Dezvoltarea unei etici economice similare
celeiăcalvinisteăaăfostăneîndoielnicăîntârziat ădeăaceştiăfactori,ăchiarădac ,ăaşaăcumăoăarat ădezvoltareaă
mişc riiăbaptiste,ănuăaăfostăf cut ăimposibil ,ăci,ădimpotriv ,ăputernicăîncurajat ăpeăplanăsubiectivădeă
ideeaămunciiănumaiădeădragulăvoca iei.
Acesteaăfiindăzise,ăatunciăcândăanaliz măpj.e^smul_german_ădinăpunctulădeăvedereăimportantăpentruă
noiătrebuieăs ărecunoaştemăc ăînăbazaăreligioas ăaăascetismuluiăs uăexist ăoăoscilare,ăoăincertitudineă
careăîlăfacăcuăsiguran ămaiăslabădecâtăcalvinismul,ăcuăconsisten aăsaădeăfier,ăiarăacesteăelementeăseă
datoreaz ăpar ialăinfluen elorăluteranismuluiăşiăpar ialăcaracteruluiăs u emo ional.ăF r ăÎndoial 7~aă
faceădinăacestăelementăemo ionalăcaracteristicaădistinctiv ăaăpietismuluiăînăopozi ieăcuăluteranismulăeăoă
dovad ădeăîngustime.147 Dar,ăînăcompara ieăcuăcalvinismul,ăra ionalizareaăvie iiăeraăînămodănecesarămaiă
pu inăintens ,ădeoareceăstareaădeăgra ieătrebuiaădovedit ăpermanentăşi,ăreferindu-se la viitorul etern, se /
reflectaăînăstareaăemo ional ăactual .ăLoculăîncrederiiăînăsineăpeă J '4ăcareăcelăalesăîncercaăs ăoă
dobândeasc ăşiăs ăoăreînnoiasc ămereuămuncindăneobosit,ăcuăsucces în profesiunea sa, a fost luat de o
«'ăatitudineădeăsmerenieăşiăabnega ie.148 Laărândulăei,ăaceastaăseă^ădatoraăînăparteăstimululuiăemo ională
îndreptat exclusiv spre 0jU»)K'f~xexperien aăspiritual ,ărespectivăinstitu ieiăluteraneăaăspovedaniei,ă
care,ădeşi eraăprivit ăadeseaăcuămult ăîndoial ădeăpietism,ăeraăînc ăînăgeneralătolerat . 149 Toate acestea
arat ăinfluen aăconcep ieiăluteraneăaparteădespreământuire,ăposibil ăprinăiertareaăp catelorăşiănuăprină
sanctificareaăpractic .ăînăloculălupteiăra ionaleăsistematiceăpentruăob inereaăşiăp strareaăuneiăanumiteă
cunoaşteriădespreământuireaăviitoareă(deăpeălumeaăcealalt ),ăaiciăapareănevoiaădeăaăsim iăîmp careaăşiă
comuniuneaăcuăDumnezeuăînăclipaădeăfa .ăAstfel,ătendin aăpeăcareăoăareăsatisfacereaănevoilorăimediateă
deăaăîmpiedicaăorganizareaăra ional ăaăvie iiăeconomice,ăcuăgrijaăpentruăviitorăcaăscopăprincipal,ăîşiă
g seşteăîntr-unăanumeăsensăunăcorespondentăînădomeniulăvie iiăreligioase.
înămodăevident,ăaşadar,ăorientareaănevoilorăreligioaseăspreăsatisfac iaăemo ional ăimediat ănuăaăputută
dezvoltaăoămotiva ie
Bazele religioase ale ascetismului laic
15
atâtădeăputernic ăpentruăra ionalizareaăactivit iiălumeştiăcaăşiănevoiaădeăconfirmareăaăaleşilorăcalvinişti,ă
cuăpreocupareaălorăexcesiv ăfa ădeălumeaădeădincolo.ăPeădeăalt ăparte,ăeraămultămaiăfavorabil ă
impregn riiăreligioaseămetodiceăaăconduiteiădecâtăcredin aătradi ionalist ăaăluteranuluiăortodox,ălegatădeă
CuvântulăBiblieiăşiăsacramente.ăînăansamblu,ăpietismul,ădeălaăFranckeăşiăSpenerălaăZinzendorf,ăaătinsă
spre accentuareaădinăceăînăceămaiăputernic ăaălaturiiăemo ionale.ăDarăaceastaănuăeraăînăniciăunăfelă
expresiaăuneiălegiăimanenteăaădezvolt rii.ăDeosebirileăseădatorauămediilorăreligioaseă(şiăsociale)ădiferiteă
dinăcareăproveneau'conduc torii.ăNuăputemăintraăînăacestăsubiectăaiciăşiăniciănuăputemădiscutaămodulăînă
careătr s turileăspecificeăaleăpietismuluiăgermanăi-auăafectatăextindereaăsocial ăşiăgeografic .150 Trebuie
s ăneăamintimăiar şiăc ăacestăpietismăemo ionalăp trundeăînăvia aăalesuluiăpuritanăcuăpaşiămici,ăaproape
deăneobservat.ăDac ăamăputea,ăcelăpu inăprovizoriu,ăs ăeviden iemăvreoăconsecin ăpractic ăaă
diferen ei,ăamăputeaăspuneăc ăvirtu ileăfavorizateădeăpietismăerau.ăpeădeăoăparte,ăceleăaleăoficialuluiă
credincios,ăfunc ionarului,ămuncitoruluiăsauăservitorului151,ăşiăpeădeăalt ăparteăceleăaleăpatronuluiă
predominantăpatriarhalăcuăoăcondescenden ăpioas ă(înămanieraăluiăZinzendorf).ăînăcompara ie,ă
calvinismulăpareăs ăfieălegatămaiăstrânsădeăsim ulăjuridicărigurosăşiăenergiaăîntreprinz torilorăburgheziă
capitalişti.152 înăsfârşit,ăformaăpurăemo ional ădeăpietismăeste,ădup ăcumăar taăRitschl 153, un diletantism
religiosăpentruăclaseleăcareăauătimpăliber.ăOricâtădeăpu inăexhaustiv ăarăfiăaceast ăcaracterizare,ăneăajut ă
s ăexplic măanumiteădiferen eădintreăcaracterele (inclusiv cele economice) ale popoarelor care s-au
aflatăsubăinfluen aăuneiaăsauăalteiaădintreăacesteămişc riăascetice.
C. METODISMUL
Combina iaădintreăunătipădeăreligieăcompletăemo ional,ădarăînc ăascetic,ăşiăoăindiferen ăcrescând ăfa ă
de bazele dogmaticeăaleăascetismuluiăcalvinistăsauăchiarăoărepudiereăaăacestoraăesteăcaracteristic ăşiă
mişc riiăanglo-americane ce corespunde
1 '6 Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
pietismului continental: este vorba de metodism.154 Denumireaăîns şiăarat ăceăi-a impresionat pe
contemporaniăcaătr s tur ădistinctiv ăaăadep ilorăs i:ăcaracterulămetodic,ăsistematicăalăconduiteiăînă
scopulăob ineriiăuneiăcertitudo salutis. înăcazulăacesteiămişc ri,ăaceast ăcertitudineăaăconstituit,ăînc ădeă
laăînceput,ăpunctulăcentralăalăaspira ieiăreligioaseăşiăaăr masăastfel.ăînăpofidaătuturorădeosebirilor,ărela iaă
dincoloădeăoriceăîndoial ăcuăanumiteăramuriăaleăpietismuluiăgerman155 esteădovedit ăînăprimulărândăprină
faptulăc ămetodaăeraăfolosit ăînăprincipalăpentruăaăprovocaăactulăemo ionalăalăconvertirii.ăIarăfaptulăc ă
JohnăWesley,ămarcatădeăinfluen eleămoraveăşiăluterane,ăaăpusăaccentulăpeăsentimentăaădeterminată
metodismul,ăcareădeălaăînceputuriăîşiădefineaămisiuneaăînărândulămaselor,ăs ăadopteăunăcaracter
emo ionalăputernic,ămaiăalesăînăAmerica.ăînăuneleăîmprejur ri,ăc in aăimplicaăoălupt ăemo ional ădeăoă
asemeneaăintensitate,ăîncâtăduceaălaăst rileăceleămaiăînfricoş toareădeăextaz,ăcareăînăAmericaăseă
produceau adesea în cursul întrunirilor publice. Faptul acestaăaăformatăbazaăuneiăcredin eăînăposedareaă
nemeritat ăaăgra ieiădivineăşi,ăînăacelaşiătimp,ăaăuneiăconştiin eăimediateăaăjustific riiăşiăiert rii.
Religiaăaceastaăemo ional ăaăintratăîntr-oăalian ăaparte,ăcareăaăîntâmpinatădificult iădelocă
neînsemnate,ăcuăeticaăascetic ăpeăcareăpuritanismulăoăimpregnaseădeăra ionalitateăoădat ăpentruă
totdeauna.ăSpreădeosebireădeăcalvinism,ăcareăconsideraăiluzoriuătotăceăeraăemo ional,ăînăacestăcazăseă
credeaăc ăsinguraăbaz ăsigur ăpentruăcertitudo salutis era un sentimentăpurădeăcertitudineăabsolut ăaă
iert rii,ăderivatănemijlocitădinăm rturiaăSfântuluiăDuh,ăaăc ruiăapari ieăputeaăfiăprezis ăpentruăoăanumit ă
ziăşiăoăanumit ăor .ăLaăacesteaăseăadaug ădoctrinaăsanctific riiăformulat ădeăWesley,ăcare,ăprintr-o
îndep rtare hot rât ădeădoctrinaăortodox ,ăreprezint ăoădezvoltareălogic ăaăei.ăPotrivităacesteiădoctrine,ă
oăpersoan ăren scut ăînăaceast ămanier ăpoate,ăînăvirtuteaăharuluiădivinăcareăac ioneaz ădejaăînăea,ăs ă
ob in ăchiarăînăaceast ăvia ăsanctificarea,ăconştiin aăperfec iuniiăînăsensulăeliber riiădeăp cate,ăprintr-o
aădouaătransformareăspiritual ,ăînăgeneralăseparat ăşiăadeseaăbrusc .ăOricâtădeădificilăarăfiădeăatins,ăînă
generalănuăînainteădeăsfârşitulăvie iiăcuiva,ătrebuieăc utat
Bazele religioase ale ascetismului laic 117
neap rat,ădeoareceăînăfinalăgaranteaz ăcertitudo salutis şiăînlocuieşteăîngrijorareaăursuz ăaăcalvinistuluiă
cuăoăîncredereăsenin .156 Şiăîlădeosebeşteăpeăadev ratulăconvertităînăpropriiiăochiăşiăînăaiăcelorlal iăprin
faptulăc ,ăînăsfârşit,ăp catulănuămaiăareăputereăasupraălui.
Cuătoat ăimportan aămajor ăaăsentimentuluiăeviden ei,ăconduitaăsfânt ,ăconform ăcuălegeaănuăaăfostă
abandonat .ăOriădeăcâteăoriăatacaămodulăînăcare,ăpeătimpulăs u,ăseăpuneaăaccentulăpeăfapteleăbune,
Wesleyănuăoăf ceaădecâtăpentruăaăreaduceălaăvia ăvecheaădoctrin ăpuritan ăpotrivităc reiaăfapteleănuă
suntăcauza,ăciădoarămijloaceleădeăaăcunoaşteăstareaădeăgra ieăaăcuiva,ăşiăchiarăaceastaănumaiăatunciăcândă
sunt realizate exclusiv pentru gloria lui Dumnezeu.ăConduitaăcucernic ănuăeraăsuficient ,ădup ăcumăaă
aflatăînăpropriulăcaz.ăSentimentulădeăgra ieătrebuiaăneap ratăs ăiăseăasocieze.ăElăînsuşiădescriaăuneoriă
fapteleăcaăpeăoăcondi ieăaăgra iei,ăiarăînăDeclara iaădină9ăaugustă1771 157 aăsubliniatăc ăacela care nu
realizaăfapteăbuneănuăeraăunăcredinciosăadev rat,ăînăfapt,ămetodiştiiăauăsus inutăîntotdeaunaăc ănuăseă
deosebeauădeăBisericaăoficial ăprinădoctrin ,ăciădoarăprinăpracticaăreligioas .ăAceast ăaccentuareăaă
roadelorăcredin eiăeraăjustificat ămaiăalesăprină1ăIoană3,9;ăconduitaăesteăprivit ăcaăunăsemnăclarăală
renaşterii.
Dar,ăînăpofidaătuturorăacestora,ăexistauăuneleădificult i. 158 Pentruăaceiămetodiştiăcareăerauăadep iăaiă
doctrineiăpredestin rii,ăaăgândiădespreăcertitudo salutis c ăapareăînăsentimentul nemijlocit159 alăgra ieiăşiă
perfec iuniiăşiănuăînăurmaăconştientiz riiăgra ieiăcareăseădezvoltaădinăconduitaăascetic ,ădovad ăcontinu ă
aăcredin eiă- c ciăatunciăcertitudineaădeăperservantia ar fi depins s numaiădeăactulădeăc in ă-însemna
unulădinădou ălucruri:ăpentruăfirileăslabeăeraăoăinterpretareăfatalist ăaălibert iiăcreştineăşi,ăoădat ăcuăea,ă
aăconduiteiămetodice;ăsau,ăacoloăundeăaceast ăcaleăeraărespins ,ăîncredereaăînăsineăaăomuluiăsfânt 160
atingeaăîn l imiăneb nuite,ăoăintensificareăemo ional ădeătipăpuritan.ăînăfa aăatacurilorăoponen ilor,ăS:aă
f cutăîncercareaădeăaăcontracaraăacesteăconsecin e.ăPeădeăoăparte,ăprinăaccentuareaăsporit ăaăautorit iiă
normativeăaăBiblieiăşiăaăindispensabilit iiăconfirm rii161;ăpeădeăalt ăparte,ăprinăînt rirea,ăînăcadrul
mişc rii,ăaăfac iunii
118 ■ Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
anticalvinisteăconduseădeăWesley,ăcuădoctrinaăsaăpotrivităc reiaăgra iaăarăputeaăfiăpierdut .ăPuterniceleă
influen eăluteraneălaăcareăeraăexpusăWesley162 prinăintermediulămoravilorăauăfortificatăaceast ătendin ă
şiăauăsporităincertitudineaăînăprivin aăbazeiăreligioaseăaăeticiiămetodiste. 163 înăceleădinăurm ,ănumaiă
conceptulădeăregenerare,ăoăcertitudineăemo ional ăaământuiriiăcaărezultatănemijlocităalăcredin ei,ăaăfostă
men inutăcaăbaz ăindispensabil ăaăgra iei;ăşi,ălaolalt ăcuăel,ăsanctificarea,ăducândălaăoăeliberareă(celă
pu inăvirtual )ădeăsubăputereaăp catului,ăeraădovadaăsubsecvent ă,ăaăprimiriiăharului.ăSemnifica iaă
mijloacelorăexterioareădeăob inereăaăgra iei,ăînăspecialăaăsacramentelor,ăseădiminuaăînămodă
corespunz tor.ăînăoriceăcaz,ătrezireaăgeneral ăcareăaăurmatămetodismulăpretutindeni,ădeăexempluăînă
NouaăAnglie,ăînsemnaăoăvictorieăpentruădoctrinaăgra ieiăşiăalegerii. 164
Astfel, din punctul nostru de vedere,ăeticaămetodist ăpareăs ăseăbazezeăpeăoătemelieădeăincertitudineă
similar ăcuăaceeaăaăpietismului.ăDarăaspira iaălaăoăvia ămaiăînalt ,ălaăoăaădouaământuireăi-a servit ca
substitutăpentruădoctrinaăpredestin rii.ăMaiămult,ămetodismulăfiindăenglezădeăorigine,ăpracticaăsaăetic ă
eraăstrânsăînrudit ădeăceaăaăpuritanismuluiăenglez,ăpeăcareăaspiraăs -1ăreaduc ălaăvia .
Actulăemo ionalăalăconvertiriiăeraăindusămetodic.ăŞi,ădup ăceăconvertireaăeraărealizat ,ănuăurmaăoă
bucurieăpioas ădecurgândădinăcomuniuneaăcuăDumnezeu,ăînămanieraăpietismuluiăemo ionalăalăluiă
Zinzendorf,ăciăemo ia,ăoădat ăstârnit ,ăeraădirijat ăîntr-oălupt ăra ional ăpentruădes vârşire.ăDeăaceea,ă
caracterulăemo ionalăalăcredin eiănuăaăcondusălaăoăreligieăspiritualizat ăaăsentimentului,ăcumăera
pietismulăgerman.ăSchneckenburgerăaăar tatădejaăc ăfaptulăacestaăeraălegatădeădezvoltareaămaiăpu ină
intens ăaăsentimentuluiăp catuluiă(în.ăparte,ădatorit ăexperien eiăemo ionaleăaăconvertirii),ăiarăacestaăaă
r masăunăelementăacceptatăînăanalizareaămetodismului. Caracterul fundamental calvinist al
sentimentuluiăs uăreligiosăr mâneaădecisiv.ăStârnireaăemo iilorăluaăformaăentuziasmuluiăceăaăfostă
provocat,ălaăînceputăsporadic,ădarăapoiăcuăintensitate.ăîns ăcareăînăniciăunăcazănuăaădistrusăcaracterulă
altfelăra ional al conduitei.165 Aşadar,ăregenerareaămetodismuluiăaăcreatădoarăun
Bazele religioase ale ascetismului laic 119
suplimentălaădoctrinaăpur ăaăfaptelorăbune,ăoăbaz ăreligioas ăpentruăconduitaăascetic ădup ărenun areaă
la doctrinaăpredestin rii.ăSemneleădateădeăconduit ,ăcareăconstituiauăoămodalitateăindispensabil ădeă
estimareăaăconvertiriiăadev rate,ăchiarăşiăaăcondi ieiăacesteia,ădup ăcumăspuneăuneoriăWesley,ăerauădeă
faptăexactăaceleaşiăcaăaleăcalvinismului.ăCaăunăprodusătârziu166,ăputem,ăînăceleăceăurmeaz ,ăs ăneglij mă
înăgeneralămetodismul,ăîntrucâtănuăaăad ugatănimicănouălaădezvoltarea167 ideiiădeăvoca ie.
D. SECTELE BAPTISTE
Pietismulădeăpeăcontinentulăeuropeanăşiămetodismulăpopoarelorăanglo-saxone sunt, analizate prin
prismaăcon inutuluiădeăideiăşiăaăsemnifica ieiăistorice,ămişc riăsecundare. 168 Peădeăalt ăparte,ălaă
mişcareaăbaptist ăşiăsectele169 care,ăînăcursulăsecolelorăalăXVHeaăşiăalăXVII-lea, au derivat direct din
calvinism sau i-auăadoptatăformeleădeăgândireăreligioas ,ălaăbaptişti,ămenoni iăşi,ămaiăpresusădeătoate,ălaă
quakeri170 g simăşiăoăaădouaăsurs ăindependent ăaăascetismuluiăprotestant.ăAcumăabord măgrupuriă
religioaseăaăc rorăetic ăseăreazem ăpeăoăbaz ăceădifer ăînăprincipiuădeădoctrinaăcalvinist .ăSchi aădeămaiă
jos,ăcareănuăfaceădecâtăs ăsubliniezeăceeaăceăeăimportantăpentruănoi,ănuăpoateăoferiăoăimagineăreal ăaă
diversit iiăacesteiămişc ri.ăDinănou,ăvomăinsistaăînăspecialăasupraădezvolt riiăsaleăînă rileăcuăună
capitalism mai vechi.
Tr s turaătuturorăacestorăcomunit i,ăcareăesteăceaămaiăimportant ădinăpunctădeăvedereăatâtăistoric,ăcâtă
şiăprincipial,ădarăaăc reiăinfluen ăasupraădezvolt riiăculturiiăpoateăfiăclarificat ădoarăîntr-un context
oarecum diferit, este una cu care ne-am ^familiarizat deja, Biserica credinciosului.171 Aceasta
înseamn ăc ăBisericaăvizibil ,ăaşaăcumăoănumeauăBisericileăReformei 172,ăcomunitateaăreligioas ,ănuă
maiăeraăconsiderat ăcaăunăfelădeăbaz ădeăîncredereăpentruă eluriăsupranaturale,ăcaăoăinstitu ieăcareăs -i
includ ăînămodănecesarăatâtăpeăceiădrep iăcâtăşiăpeăceiănedrep i,ăfieăpentruăsporireaăglorieiăluiă
Dumnezeu,ăfieăcaăunămediuăcareăs
1
20 Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
aduc ăoameniloră(catoliciăşiăluterani)ămijloaceleădeământuire,ăciădoarăcaăo comunitateăaăcredincioşilorăren scu i,ă
şiănumaiăaăacestora.ăCuăalteăcuvinte,ănuăeraăprivit ăcaăoăBiseric ,ăciăcaăoăsect . 173 Astaăvreaăs ăsimbolizezeă
principiul,ăînăsineăpurăextern,ăc ănumaiăadul iiăcareăşi-auăcâştigatăpersonalăcredin aăarătrebuiăs ăfieăboteza i.174
Pentruăbaptişti,ăaşaăcumăauărepetat-oăinsistentăînătoateădiscu iileăreligioase,ăjustificareaăprinăaceast ăcredin ăeraă
radicalădiferit ădeăideeaădeăaămunciăînăslujbaăluiăChristos,ăcareădominaădogmaăortodox ăaăvechiuluiă
protestantism.175 Consta maiădegrab ăînăapropriereaăspiritual ăaădaruluiăS uădeământuire.ăDarăaceastaăseăpetreceaă
prinărevela ieăindividual ,ăprinălucrareaăSfântuluiăDuhăînăindivid,ăşiănumaiăastfel.ăEraăoferit ăoricui,ăşiăeraă
suficientăcaăindiviziiăs ăaştepteăDuhulăşiăs ănuăseăopun ăveniriiăluiăprintr-oăataşareăp c toas ădeălume.ăînă
consecin ,ăsemnifica iaăcredin eiăînăsensulăcunoaşteriiădoctrinelorăBisericii,ădarăşiăînăcelăalăc ut riiăplineădeă
c in ăaăgra ieiădivine,ăaăfostăminimalizat ,ăavândăloc,ăfireşte,ăcuămodific riăimportante,ăoărenaştereăaădoctrineloră
pneumaticeădeălaăînceputulăcreştinismului.ăDeăpild ,ăsectaăc reiaăMennoăSimons,ăînăaăsaăFondamentboek (1539),
i-aăoferităprimaădoctrin ărezonabilădeăconsistent ,ădorea,ăcaăşiăcelelalteăsecteăbaptiste,ăs ăfieăadev rataăBiseric ă
neîntinat ăaăluiăChristos,ăcaăşiăcomunitateaăapostolic ,ăalc tuit ăexclusivădinăceiătrezi iăpersonalăşiăchema iădeă
Dumnezeu. Cei care s-auăn scutăiar şiăşiănumaiăeiăsuntăfra iiălui Christos,ădeoarece,ăcaăşiăEl,ăauăfostăcrea iăînă
spirit direct de Dumnezeu.176 Oăevitareăstrict ăaălumii,ăînăsensulărela iilorăcareănuăsuntăstrictănecesareăcuămirenii,ă
laolalt ăcuăceaămaiăstrict ăbibliocra ie,ăînăsensulălu riiăcaămodelăaăvieţii primelorăgenera iiădeăcreştini,ăauăfostă
tr s turileădistinctiveăaleăprimelorăcomunit iăbaptiste,ăiarăacestăprincipiuădeăevitareăaălumii nu aădisp rută
niciodat ăcompletăatâtătimpăcâtăvechiulăspirităaăr masăviu. 177
Dintreăacesteăleitmotivuriăaleăperioadeiălorădeăînceput,ăsecteleăbaptisteăauăre inut'peătermenălungăunăprincipiuăpeă
care, cu o baz ăoarecumădiferit ,ăl-amăîntâlnitădejaălaăcalvinism,ăşiăaăc ruiăimportan ăfundamental ăvaăieşiălaă
iveal ăînănenum rateărânduri.ăEleăaurepudiatăcuăhot râreăoriceăidolatrizareăaăf pturiiăomeneşti,
Bazele religioase ale ascetismului laic
121
ca pe o diminuareăaăvenera ieiădatorateănumaiăluiăDumnezeu. 178 Modulădeăvia ăbiblicăaăfostăconceputădeăprimiiă
baptiştiăelve ieniăşiădinăsudulăGermanieiăcuăunăradicalismăsimilarăcuăacelaăalăSf.ăFranciscădinătinere e,ăcaăoă
ruptur ănet ăfa ădeătoateăbucuriileăvie ii,ăoăvia ămodelat ădirectădup ăaceeaăaăApostolilor.ăŞi,ăîntr-adev r,ăvia aă
multoraădintreăbaptiştiiădeălaăînceputuriăaminteşteădeăaceeaăaăSf.ăGiles.ăDarăaceast ărespectareăstrict ăaă
preceptelor biblice179 nu avea temelii foarte sigure, în conexiune cu caracterulăpneumaticăalăcredin ei.ăCeeaăceă
Dumnezeuărevelaseăprofe ilorăşiăapostolilorănuăeraătotăceeaăceăElăputeaăşiăvoiaăs ăreveleze.ăDimpotriv ,ăvia aă
continu ăaăCuvântului,ănuăcaădocumentăscris,ăciăcaăfor ăaăSfântuluiăDuhălucrândăînăvia aădeăziăcuăzi,ăcareăse
adreseaz ăoric ruiăindividăcareăvoieşteăs ăasculte,ăeraăcaracteristic ădoarăBisericiiăadev rate.ăAceasta,ădup ăcumă
predicauăSchwenkfeldăîmpotrivaăluiăLutherăşi,ămaiătârziu,ăFoxăîmpotrivaăprezbiterienilor,ăeraăm rturiaă
comunit ilorăcreştineătimpurii.ăDeălaăaceast ăideeădeăcontinuitateăaărevela ieiăs-a dezvoltat doctrina bine
cunoscut ,ăelaborat ăapoiăpeălargădeăc treăquakeri,ăaăsemnifica ieiă(decisive,ălaăoăultim ăanaliz )ăm rturieiă
interioareăaăDuhuluiăînăra iuneăşiăconştiin .ăAstfelăseăînl turaănuăautoritatea,ăciăautoritateaăunic ăaăBiblieiăşiăseă
începeaăoăevolu ieăcare,ăînăceleădinăurm ,ăaăeliminatăradicalătotăceămaiăr m seseădinădoctrinaământuiriiăprină
Biseric ;ălaăquakeriăerauăînl turateăchiarăşiăbotezulăşiăîmp rt şania. 180
Laolalt ăcuăadep iiădoctrineiăpredestin rii,ăînăspecialăcalviniştiiăstric i,ăconfesiunileăbaptisteăauărealizatăceaămaiă
radical ădevalorizareăaătuturorăsacramentelorăcaămijlocădeământuire,ăşiăastfelăauăîndeplinităra ionalizareaă
religioas ăaălumiiăînăformaăsaăceaămaiăextrem .ăNumaiăluminaăinterioar ăaărevela ieiăcontinueăputeaăpermiteăcuivaă
s ăîn eleag ăcuăadev ratăchiarăşiărevela iileăbibliceăaleăluiăDumnezeu. 181 Peădeăalt ăparte,ăcelăpu inăînăconformitateă
cuădoctrinaăquakerilorăcare,ăaici,ătr geaăconcluziaălogic ,ăefecteleăsaleăputeau fi extinse la oameni care nu
cunoscuser ăniciodat ărevela iaăînăform ăbiblic .ăPropozi iaăextra eccîesiam nuîla salus eraăvalabil ănumaiăpentruă
aceast ăBiseric ăinvizibil ăaăcelorăilumina iădeăSfântulăDuh.ăînălipsaăluminiiăinterioare,ăomulănatural,ăchiar şiă
acelaăghidatădeăra iunea
122
Eticaăprotestantaăşiăspiritulăcapitalismului
natural 132,ăr mâneaădoarăoăcreatur ăînrobit ăc rnii,ăaăc reiălips ădeădumnezeireăeraăcondamnat ădeă
baptişti,ăinclusivădeăquakeri,ăpoateăchiarămaiădurădecâtădeăc treăcalvinişti.ăPeădeăalt ăparte,ădac ăoă
aştept măşiăneădeschidemăinimileăc treăea,ărenaştereaăprovocat ădeăSfântulăDuhăarăputea,ădeoareceăareă
oăcauz ădivin ,ăs ăduc ălaăoăînfrângereăatâtădeădeplin ăaăputeriiăp catului 1S3,ăîncâtăoănou ăc dere,ăcaăs ă
nu mai vorbim de pierdereaăst riiădeăgra ie,ădevineăpracticăimposibil .ăTotuşi,ăaşaăcumăs-a întâmplat în
metodismăînăvremeaădinăurm ,ăatingereaăaceleiăst riănuăeraăconsiderat ăregula,ăciămaiădegrab ăseă
credeaăc ăgradulădeăperfec iuneăalăindividuluiăeraăsupusăevolu iei.
Dar toateăcomunit ileăbaptisteădoreauăs ăfieăBisericiăpure,ăînăsensulăconduiteiăf r ăpat ăaămembriloră
lor.ăRepudiereaăsincer ăaălumiiăşiăaăintereselorăsaleăşiăsupunereaănecondi ionat ăfa ădeăDumnezeu,ăcareă
vorbeşteăprinăintermediulăconştiin ei,ăerauăsingureleăsemneăincontestabileăaleăadev rateiărenaşteri,ă
astfelăc ăunătipădeăconduit ăcorespunz torăeraăindispensabilământuirii.ăDeăaceea,ădarulăgra ieiăluiă
Dumnezeuănuăputeaăfiăcâştigat,ăciănumaiăpersoaneleăcareăurmauădictateleăconştiin eiălorăseăputeauă
considera ren scuteăînămodăjustificat.ăFapteleăbuneăînăsensulăacestaăerauăoăcausa sine qua non. Dup ă
cumăseăpoateăvedea,ăacestăultimăra ionamentăalăluiăBarclay,ălaăexpunereaăc ruiaăamăaderat,ăeraăînă
practic ăechivalentulădoctrineiăcalvinisteăşi,ăf r ăîndoial ,ăaăfostăelaborat ca efect al ascetismului
calvinist,ăcareăinfluen aăputernicăsecteleăbaptisteădinăAngliaăşiă rileădeăJos.ăGeorgeăFoxăşi-a petrecut
întreagaăactivitateămisionar ătimpurieăpredicândăadoptareaăsaăonest ăşiăsincer .
Dar, întrucât predestinarea era respins ,ăcaracterulăra ionalăaparteăalămoralit iiăbaptisteăseăbaza,ămaiă
presusădeătoate,ăpeăideeaăaştept riiăpogorâriiăSfântuluiăDuh,ăfaptăceăcaracterizeaz ăchiarăşiăast ziă
reuniunileăquakerilorăşiăesteăbineăanalizatădeăBarclay.ăScopulăaştept riiăt cuteăeste de a înfrânge tot
ceeaăceăeăimpulsivăşiăra ional,ăpasiunileăşiăintereseleăsubiectiveăaleăomuluiănatural.ăElătrebuieăs ăfieă
nemişcatăpentruăaăcreaăaceaălinişteăprofund ăaăsufletului,ăsinguraăîmprejurareăînăcareăpoateăfiăauzită
cuvântul lui Dumnezeu. Desigur,ăaceast ăaşteptareăaăpututăaveaăcaăurmare
Bazele religioase ale ascetismului laic
123
st riăisterice,ăprofe iiăşi,ăatâtătimpăcâtăauăsupravie uităsperan eleăescatologice,ăînăanumiteăîmprejur riă
chiarăoăizbucnireăaăentuziasmuluiămilenarist,ăaşaăcumăesteăposibil în toate tipurile similare de religie.
Acest lucru chiar s-aăîntâmplatăînămişcareaăcareăs-a dezagregat la Munster.
Dar,ăînăm suraăînăcareăbaptismulăseăexercitaăînălumeaănormal ,ăprozaic ,ăideeaăc ăDumnezeuăvorbeşteă
numaiăatunciăcândăf turaăomeneasc ătaceăînsemna,ăevident,ăunăstimulentăpentruăcânt rireaăchibzuit ăaă
planurilorădeăac iuneăşiăjustificareaălorăatent ăînătermeniiăconştiin eiăindividuale. 184 Comunit ileă
baptisteădeămaiătârziu,ăînăspecialăquakerii,ăauăadoptatăacestătipădeăconduit ăliniştit,ămoderat,
eminamenteăconştiincios.ăEliminareaăradical ăaăvr jiiădinălumeănuăaăpermisăniciăoăalt ăevolu ieă
psihologic ădecâtăpracticareaăascetismuluiălumesc.ăîntrucâtăacesteăcomunit iănuăvoiauăs ăaib ănimică
de-aăfaceăcuăputerileăpoliticeăşiătreburileălor,ărezultatulăexteriorăaăfostăimpregnareaăvie iiăprofesionaleă
cuăacesteăvirtu iăascetice.ăLideriiămişc riiăbaptisteădeălaăînceputuriăerauăextremădeăradicaliăînă
respingereaăpreocup riiăfa ădeălumeaăaceasta.ăDar,ăfiresc,ăchiarăşiăînăprimaăgenera ie,ămodulădeăvia ă
strictăapostolicănuăaăfostăconsideratăcaăabsolutăesen ialăpentruădovedireaărenaşteriiătuturor.ăChiarăşiăînă
aceast ăgenera ieăşiăchiarăşiăînainteădeăMenno,ăauăexistatăburgheziăînst ri iăcareăs ăapereăvirtu ileă
practiceăşiăsistemulăpropriet iiăprivate;ămoralitateaăstrict ăaăbaptiştilorăseătransformaseăînăpractic ăînă
caleaăpeăcareăoăpreg tiseăeticaăadoptat ădeăcalvinism. 185 Aceastaăpurăşiăsimpluăpentruăc ădrumulăspreă
formaămonastic ădeăascetism,ăorientat ăspreălumeaădeăapoi,ăfuseseăînchis,ăpeămotivăc ănuăeraăbiblicăşiă
excludeaământuireaăprinăfapteăbune,ăînc ădeăpeăvremeaăluiăLuther,ăpeăcareăbaptiştiiăîlăurmau,ăşiăei,ăînă
aceast ăprivin .
Cuătoateăacestea,ăseparatădeăcomunit ileăsemicomunisteădinăperioadaătimpurie,ăoăsect ăbaptist ,ăaşa-
numi iiăTunker (dunkards, dompelaers) continu ăpân ăşiăaziăs ăcondamneăeduca iaăşiăoriceăform ădeă
posesiuneăînăafar ădeăceleăindispensabileăvie ii.ăŞiăchiarăşiăBarclayăpriveşteăobliga iaăuneiăpersoaneă
,fa ădeăprofesiuneaăsaănuăînătermenăcalviniştiăsauăchiarăluterani,ăciămaiădegrab ătomist,ăcaănaturali
ratione, consecin aănecesar ăaăfaptuluiăc ăcredincioşiiătrebuieăs ătr iasc ăpeălume. 1S6
124
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
Aceast ăatitudineăînsemnaăoăsl bireăaăconcep ieiăcalvinisteăasupraăprofesiunii,ăsimilar ăcelor ale lui
Spenerăşiăpietiştilorăgermani.ăDar,ăpeădeăalt ăparte,ăintensitateaăinteresuluiăpentruăocupa iileăeconomiceă
aăsporităconsiderabilădatorit ădiferi ilorăfactoriăceăac ionauăînăcadrulăsectelorăbaptiste.ăînăprimulărând,ă
refuzulădeăaăacceptaăfunc iiăînăserviciulăstatului,ăcareăreprezentaălaăorigineăoăîndatorireăreligioas ă
rezultândădinărepudiereaătuturorăcelorălegateădeăintereseleălumeşti.ăDup ăceăaăfostăabandonatăînă
principiu,ăaăcontinuatăs ăfieăaplicatăînăpractic ,ăcelăpu inăînăcazulămetodiştilorăşi quakerilor, deoarece
refuzulăstrictădeăaăpurtaăarmeăsauădeăaăfaceăjur minteăconstituiaăunăprilejăsuficientădeădescalificare.ă
Mân ăînămân ăcuăacestărefuzămergea,ăînătoateăconfesiunileăbaptiste,ăoăopozi ieăinvincibil ăfa ădeăoriceă
modădeăvia ăaristocratic.ăînăparte,ăcaăşiăînăcazulăcalviniştilor,ăeraăoăconsecin ăaăinterziceriiăoric reiă
idolatriiăaăf pturiiăomeneşti;ăpeădeăalt ăparte,ăeraăunărezultatăalăprincipiilorăapoliticeăsauăchiară
antipoliticeămen ionateămaiăsus.ăîntreagaăra ionalitateăiscusit ăşiăconştiincioas ăaăconduiteiăbaptisteăaă
fost,ăastfel,ăfor at ăs ăseămanifesteăînăprofesiuniăapolitice.
înăacelaşiătimp,ăimensaăimportan ăpeăcareădoctrinaăbaptist ăaământuiriiăaăatribuit-oăconştiin ei,ăprivit ă
ca revelarea lui Dumnezeu, a conferit conduitei lor înăprofesiunileălumeştiăunăcaracterăcareăaăavutăoă
semnifica ieăcrucial ăpentruădezvoltareaăspirituluiăcapitalismului.ăVaătrebuiăs ăamân măanalizareaăluiă
pentruămaiătârziu,ăşiăchiarăşiăatunciăîlăvomăputeaăstudiaănumaiăînăm suraăînăcareăesteăposibil,ăf r ăaăintra
înădetaliileăeticiiăpoliticeăşiăsocialeăaăascetismuluiăprotestant.ăDar,ăcaăs ăanticip măpu in,ăamăatrasădejaă
aten iaăasupraăprincipiuluiăceluiămaiăimportantăalăeticiiăcapitaliste,ăcareăesteăformulatăînăgeneralăînă
dictonulă„cinsteaăesteăceaămaiăbun ăpolitic ".187 Documentulăs uăclasicăesteămanifestulăluiăFranklină
citatămaiăsus.ăŞi,ăchiarăşiăînăgândireaăsecoluluiăalăXVII-lea,ăformaăspecific ădeăascetismălumescăaă
baptiştilor,ămaiăalesăaăquakerilor,ăconstaăînăadoptareaăpractic ăaăacesteiămaxime. 188 Pe de alt ăparte,ăneă
aştept măs ădescoperimăc ăinfluen aăcalvinismuluiăs-aăexercitatămaiămultăînădirec iaăeliber riiă
energiilorăpentruăcâştigulăprivat.ăC ci,ăînăpofidaălegalismuluiăformalăalăcelorăaleşi,ăremarcaăluiăGoetheă
se aplica destul de des calvinistului: „Omulădeăac iune
Bazele religioase ale ascetismului laic
125
eăîntotdeaunaăneîndur tor;ănimeniănuăareăconştiin ,ăînăafar ădeăcelăcareăpriveşteădeăpeămargine." 189
Un alt element important care a contribuit la intensitatea ascetismului lumesc al confesiunilor baptiste
poateăfiăanalizatăînăîntreagaăsaăsemnifica ieănumaiăîntr-oăasociereădiferit .ăCuătoateăacestea,ăputemă
anticipa câteva remarci despre el pentru a justifica ordinea de prezentare pe care am ales-o. în mod
oarecum deliberat, nu am luat ca punct de pornireăinstitu iileăsocialeăobiectiveăaleăBisericiloră
protestanteămaiăvechiăşiăinfluen eleălorăetice,ăl sândălaăoăparteăînăspecialăimportantaădisciplin ăaă
Bisericii.ăAmăpreferatămaiădegrab ăs ăcercet măefecteleăpeăcareăle-ar fi putut avea în conduita
individuluiăadoptareaăsubiectiv ăaăuneiăcredin eăascetice.ăNuădoarăpentruăc ăaceast ălatur ăaăproblemeiă
aăprimităpân ăacumămultămaiăpu in ăaten ieădecâtăcealalt ,ădarăşiădeoareceăefectulădisciplineiăBisericiiă
nuăaăfostăînăniciăunăcazăîntotdeaunaăacelaşi.ăDimpotriv ,ăsupraveghereaăecleziastic ăaăvie iiăindividului,ă
care,ăaşaăcumăeraăpracticat ăînăBisericileădeăstatăcalviniste,ăduceaăaproapeălaăoăinchizi ie,ăputeaăchiarăs ă
întârzieăaceaăeliberareăaăputerilorăindividualeăcareăeraăcondi ionat ădeăurm rireaăascetic ăra ional ăaă
mântuirii,ăiarăînăuneleăcazuriăchiarăaăf cut-o.
Reglement rileămercantilisteăaleăstatuluiăarăputeaădezvoltaăindustrii,ădarănu,ăsauăcuăsiguran ănuă
singure, spiritul capitalismului; acolo unde au adoptat un caracter despotic, autoritarist, l-au împiedicat
direct.ăAstfel,ăunăefectăsimilarăarăfiăpututărezultaădinăînregimentareaăecleziastic ,ăatunciăcândăaădevenită
excesivădeădespotic .ăAăînt rităunătipăanumeădeăconformareăexterioar ,ădarăînăuneleăsitua iiăaăsl bită
motiva iileăsubiectiveăaleăconduiteiăra ionale.ăOriceădiscu ieăasupraăacesteiăchestiuni190 trebuieăs ă in ă
seam ădeămareaădiferen ădintreărezultateleădisciplineiămoraleăautoritareăaăBisericilorăoficialeăşiă
disciplinaăcorespunz toareădinăcadrulăsectelor,ăcareăseăbazaăpeăsupunereăvoluntar .ăFaptulăc ,ădină
principiu,ămişcareaăbaptist ădeăpretutindeniăaăfondatăsecteăşiănuăBisericiăaăfost,ăneîndoielnic,ăfavorabilă
pentruăintensitateaăascetismuluiălor,ăaşaăcumăs-aăîntâmplatăşiăînăcazulăacelorăcomunit iăcalviniste,ă
metodisteăşiăpietisteăcare,ăfor ateădeăîmprejur ri,ăauăajunsăs ăconstituieăgrupuriădeăvoluntari. 191

1
126
Eticaăprotestantaăşiăspiritulăcapitalismului
Urm toareaănoastr ăsarcin ăesteăsaăurm rimăefecteleăideiiăpuritaneăreferitoareălaăvoca iaăînălumeaă
afacerilor,ădup ăceăschi aădeămaiăsusăaăîncercatăs -iăexpun ăbazeleăreligioase.ăCuătoateădiferen eleădeă
detaliuăşiăaccentuareăpeăcareăleămanifest ăacesteămişc riăasceticeăînăaspecteleădeăcareăne-am ocupat. în
toateăsuntăprezenteăşiăimportanteăcamăaceleaşiăcaracteristici. 192 Dar pentru scopurile noastre elementul-
decisivăera,ăcaăs ărecapitul m,ăconcep iaădespreăstareaădeăgra ieăreligioas ,ăcomun ătuturoră
confesiunilor,ăcaăunăstatutăcareăîlădelimiteaz ăpeăposesorulăs uădeădegradareaăfiin ei,ădeălume. 193
Peădeăalt ăparte,ădeşiămijloaceleăprinăcareăseărealizaăerauădiferiteăpentruădoctrineădiferite,ăob inereaă
gra ieiădivineănuăputeaăfiăgarantat ăprinăsacramenteămagice,ăprinăuşurareaăînăspovedanieăşiăniciăprină
fapteăbuneăindividuale.ăEraăposibil ănumaiăprinăconfirmare,ăîntr-unătipădeăconduit ăspecific, cu totul
diferitădeămodulădeăvia ăalăomuluiănatural.ăînăconsecin ,ăindividulăeraăstimulatăs -şiăsupraveghezeă
metodicăpropriaăstareădeăgra ieăînăpropriaăconduit ăşiăastfelăs ăoăimpregnezeăpeăaceastaăcuăascetism.ă
Dar,ăaşaăcumăamăv zut,ăaceast ăconduit ascetic ăînsemnaăoăplanificareăra ional ăaăîntregiiăvie iăînă
conformitateăcuăvoin aăluiăDumnezeu.ăIarăacestăascetismănuămaiăeraăunăopus supererogationis, ci o
atitudineăcareăputeaăfiăcerut ăoric reiăpersoaneăcareăvoiaăs ăfieăsigur ădeământuire.ăVia aăreligioas ăaă
sfin ilor,ăprinăcontrastăcuăvia aănatural ,ănuămaiăeraătr it ăînăafaraălumii,ăînăcomunit iămonahale,ăiară
acestaăesteăelementulăcelămaiăimportant,ăciăînăinteriorulălumiiăşiăinstitu iilorăsale.ăAceast ăra ionalizareă
a conduitei pe lumea aceasta, darădeădragulălumiiădeădincolo,ăaăfostăconsecin aăconceptuluiădeăvoca ieă
al protestantismului ascetic.
Ascetismulăcreştin,ăcareălaăînceputăaăfugitădeălumeăînspreăsolitudine,ăcârmuiseădejaălumeaălaăcareă
renun ase,ădinăm n stireăşiăprinăintermediulăBisericii.ăDar,ăînăansamblu,ăl saseăneatinsăcaracterulă
naturalăspontanăalăvie iiăcotidieneădinălumeaăaceasta.ăAcumăaăintratăcuăpaşiămariăînăpia aăvie ii,ăaătrântită
înăurm ăuşaăm n stiriiăşiăşi-aăasumatăsarcinaădeăaăimpregnaăCuăcaracterulăs uămetodicăexactăaceaărutin
zilnic ăaăvie ii,ădeăaăoămodelaăîntr-oăvia ăînălume,ădarănuăpentruălumeaăaceasta.ăCeărezultatăaăob inut,ă
vomăîncercaăs ăclarific măînărândurileăurm toare.
ASCETISMULăŞIăSPIRITULăCAPITALISMULUI
Pentruăaăîn elegeăconexiuneaădintreăideileăreligioaseăfundamentaleăaleăprotestantismuluiăasceticăşiă
maximeleăsaleăpentruăconduitaăeconomic ădeăziăcuăzi,ăesteănecesarăs ăcercet măcuăoăaten ieăspecial ă
scrierileăcareăauăderivatăînămodăevidentădinăpracticaăpastoral .ăC ci,ăîntr-oăperioad ăînăcareălumeaădeă
dincolo însemnaătotul,ăcândăpozi iaăsocial ăaăcreştinuluiădepindeaădeăprimireaăluiălaăîmp rt şanie,ă
clericul,ăprinăactivitateaăsaăpastoral ,ăprinădisciplinaăbisericiiăşiăpredici,ăexercitaăoăinfluen ă(dup ăcumă
oăarat ănenum rateleăconsilia, casus conscientiae etc.) pe care noi, oamenii moderni, nu o putem deloc
imagina. într-oăasemeneaăepoc ,ăfor eleăreligioaseăcareăseăexprim ăprinăastfelădeămijloaceă•reprezint ă
influen eădecisiveăpentruăformareaăcaracteruluiăna ional.ăPentruăscopurileăcapitoluluiădeăfa ,ădeşiăînă
nici un caz pentru toate scopurile, putem trata protestantismul ascetic ca pe un întreg. Dar, de vreme ce
laturaăpuritanismuluiăenglezăcareăaăderivatădinăcalvinismăofer ăbazaăreligioas ăceaămaiăconsistent ăideiiă
deăvoca ie,ăîlăvomăplasaăpeăunulădintreăreprezentan iiăs iăînăcentrulădiscu iei,ărespectândămetodaă
anterioar .ăRichardăBaxterăesteădeasupraămultorăaltorăautoriăcareăs-auăocupatădeăeticaăpuritan ,ăatâtădină
cauzaăatitudiniiăsaleăeminamenteăpracticeăşiărealiste,ăcâtăşiădatorit ărecunoaşteriiăuniversaleăprimite de
opereleăsale,ăcareăauăfostătraduseăşiăreeditateăînănumeroaseărânduri.ăEraăprezbiterianăşiăap r torăală
sinodului de la Westminster. dar, la fel ca multe altele dintre marile spirite ale epocii sale, s-a
128 Etica protestant ăşiăspiritulăcapitalismului
îndep rtatătreptatădeădogmeleăcalvinismuluiăpur.ăînăadânculăinimiiăseăopuneaăuzurp riiăînf ptuiteădeăCromwell,ă
dup ăcumăs-arăfiăopusăoric reiăalteărevolu ii.ăNuăeraăfavorabilăsectelorăşiăentuziasmuluiăfanaticăalăsfin ilor,ăîns ă
aveaăvederiăfoarteălargiăînăprivin aăspecificit ilorăexterioareăşiăeraăobiectivăfa ădeăadversariiăs i.ăŞi-a delimitat
domeniul de activitate, orientându-seăînăspecialăspreăpromovareaăpractic ăaăvie iiămoraleăprinăintermediulă
Bisericii.ăînăurm rireaăacestuiăscop,ăcaăunulădintreăceiămaiăpliniădeăsuccesăpastoriăcunoscu iăînăistorie,ăşi-a pus
serviciileălaădispozi iaăGuvernuluiăParlamentarăalăluiăCromwellăşiăRestaura iei1,ăpân ăcândăs-aăretrasădinăfunc ieă
înătimpulăceleiădinăurm ,ăînainteădeăziuaăSf.ăBartolomeu. Lucrarea sa Christian Directory este un compendiu
completăalăeticiiăpuritane,ăajustatăpermanentălaăexperien eleăpracticeăaleăactivit iiăsaleăpastorale.ăPentruă
compara ie,ăneăvomăfolosiădeăTheologische Bedenken aăluiăSpener,ăcaăoper ăreprezentativ ăpentru pietismul
german, de Apologia luiăBarclayăpentruăquakeriăşiădeăalteălucr riăreprezentativeăpentruăeticaăascetic 2, dar care,
dinăcauzaăspa iuluiălimitat,ăvorăfiărestrânseăpeăcâtăposibil. 3
R sfoindăOdihna veşnică a sfinţilor* a lui Baxter, sau Repertoarul creştin** oriălaălucr riăsimilareăaleăaltora4,
suntemăfrapa iădintruăînceputădeăaccentulăpus,ăînădiscu iaădespreăavu ie 5 şiădobândireaăei,ăpeăelementeleă
ebionite*** din Noul Testament.6 Avu iaăcaăatareăreprezint ăoămareăprimejdie,ăispiteleăsaleănuăînceteaz ă
niciodat ,ăiarăurm rireaăei7 nuăeădoarălipsit ădeănoim -înăcompara ieăcuăimportan aăcovârşitoareăaăîmp r ieiălui
Ascetismul şi spiritul capitalismului
129
*ăTitlulăoriginalăînăenglez :ăSaints' Euerlasting Rest (n.tr.). ** Titlul original în englez :ăChristian Directory
(n.tr.).ă***ăEbioni iă- sect ăascetic ăevreiasc ăaiăc reiăîntemeietoriăl-au urmat pe Iisus din Nazaret. Numele
provine de la ebraicul ebyionim („ceiăs raci").ăFondat ăînăperioadaădistrugeriiăTempluluiădinăIerusalimă(70ăd.ă
Chr.), sectaăaăexistatăcamăpân ăînăsecolulăalăIV-lea.ăDoctrinaăebionit ăesteăasem n toareăcuăaceeaăaăsecteiădeălaă
Qumrană(expus ăînămanuscriseleădeălaăMareaăMoart ).ăUrmauăLegeaăcuăstricte e,ădarăerauăvegetarieni,ăcredeauăînă
s r ciaăîntruăsfin enie,ăpracticauăablu iunileăritualeăşiărespingeauăsacrificareaăanimaleloră(n.red.).
Dumnezeu,ădarăesteăsuspect ădinăpunctădeăvedereămoral.,Aici,ăascetismulăpareăs ăseăfiăîntorsămaiădurăîmpotrivaă
dobândiriiăbunurilorăp mânteştiădecâtăînătezeleăluiăCalvin,ăcareănuăvedeaăînăavu iaăclerului nici un obstacol pentru
eficacitateaăsa,ăciămaiădegrab ăoăsporireădezirabil ăaăprestigiului.ăDeăaceea,ăleăpermiteaăclericilorăs -şiăfoloseasc ă
mijloaceleăînămodăprofitabil.ăînăscrierileăpuritaneăseăpotăg siănenum rateăexempleădeăcondamnareăaăurm ririi
câştiguluiădeăbaniăşiăbunuri,ăiarăacesteaăpotăfiăpuseăînăcontrastăcuăliteraturaăetic ădeălaăsfârşitulăEvuluiăMediu,ăcareă
eraămultămaiădeschis ăfa ădeăacestăsubiect.
Maiămult,ăacesteăîndoieliăerauăexprimateăcuădeplin ăseriozitate;ăesteănecesarănumaiăs ăleăcercet mămaiă
îndeaproapeăpentruăaăleăîn elegeăadev rateleăimplica iiăşiăsemnifica iaăetic .ăObiec iaămoral ăreal ăseărefer ălaă
relaxareaădat ădeăsecuritateaăposesiunii8,ăbucurareaădeăavu ieăavândădreptăconsecin ăinactivitateaăşiăcedareaălaă
ispitele c rnii,ămaiăpresusădeătoateădistragereaădeălaăurm rireaăuneiăvie iăînăsfin enie.ăDeăfapt,ăposesiuneaăpoateă
întâmpinaăobiec iiădoarăprinăfaptulăc ăimplic ăpericolulărelax rii.ăC ciăodihnaăveşnic ăaăsfin ilorăareălocăpeălumeaă
cealalt ;ăpeăp mântăomulătrebuie, pentruăaăfiăsigurădeăstareaăsaădeăgra ie,ă„s ăîmplineasc ăfapteleăceluiăcareă1-a
trimis,ăatâtătimpăcâtăesteăînc ăziu ".ăNuătimpulăliberăşiăbucuriileăvie ii,ăciădoarăactivitateaăslujeşteălaăsporireaă
glorieiăluiăDumnezeu,ăînăconformitateăcuămanifest rileălimpeziăaleăvoin eiăLui.9
Aşadar,Cirosireaătimpuluiăesteăcelădintâiăşi,ăînăprincipiu,ăcelămaiăgravădintreăp cate.ăFirulăvie iiăomeneştiăesteă
infinitădeăscurtăşiăpre iosăpentruăcaăoăpersoan ăs ăseăasigureăc ăesteăaleas .ăPierdereaădeătimpăprinăsocializare,ă
conversa iiăneimportante10,ădesf tare11,ăchiarăşiămaiămultăsomnădecâtăesteănecesarăpentruăs n tate12,ăîntreăşaseăşiă
optăore,ămerit ăcondamnareaămoral ăabsolut . 13 înc ănuăseăsus ine,ăcaăînăcazulăluiăFranklin,ăc ătimpulăînseamn ă
bani,ădarăpropozi iaăesteăadev rat ăîntr-unăanumităsensăspiritual.ăTimpulăesteăinfinitădeăpre iosădeoareceăfiecareă
or ăpierdut ăesteăpierdut ăpentruămuncaăîntruăgloriaăluiăDumnezeu. 14 Astfel,ăcontemplareaăinactiv ăesteăşiăeaă
lipsit ădeăvaloare,ăsauăchiarădirectăreprobabil ădac ăseăface pe seama muncii zilnice a cuiva.15 C ciăesteămaiăpu ină
pl cut ăluiăDumnezeuădecât
130
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
îndeplinireaăactiv ăaăvoin eiăLuiăîntr-o profesiune.16 înăplus,ăduminicaăesteădat ăînăacestăscopăşi,ăpotrivită
lui Baxter, întotdeauna cei care nu sunt harnici în profesiunile lor sunt aceia care nu au timp pentru
Dumnezeuăatunciăcândăîmprejur rileăoăcer.17I3
înăacestăsens,ăoperaăprincipal ăaăluiăBaxterăesteădominat ădeăpredicareaărepetat ,ăadeseaăaproapeă
pasional ăaăactivit ii continue,ăintenseăaătrupuluiăsauăaămin ii.18 Seădatoreaz ăuneiăcombina iiădeădou ă
motive diferite.19 Muncaăeste,ăpeădeăoăparte,ăoătehnic ăascetic ăîng duit ,ăaşaăcumăaăfostădintotdeauna 20
înăBisericaăOccidental ,ăînămodădiametralăopusănuădoarăfa ădeăOrient,ăciăşiăfa ădeăaproapeătoateă
regulile monastice din întreaga lume.21 înăparticular,ăap rareaăspecific ăîmpotrivaătuturorăacelorătenta iiă
pe care puritanismul le-aăreunităsubănumeleădeăvia ăînănecur ieăaăde inutăunărolădelocăneînsemnat.ă
Ascetismul sexualăalăpuritanismuluiăseădeosebeşteănumaiăprinănivel,ănuăînăprincipiulăfundamental,ădeă
celăalămonahismului;ăşi,ăpeăbazaăconcep ieiăpuritaneădespreăc s torie,ăinfluen aăsaăesteămultămaiăextins ă
decâtăaăceluiădinăurm .ăC ciărela iaăsexual ăesteăîng duit ,ăchiarăînăcadrulăc s toriei,ănumaiăcaăună
mijlocăvoitădeăDumnezeuăpentruăsporireaăglorieiăSale,ăpotrivităporunciiă„Creşte iăşiăv ăînmul i i." 22
împreun ăcuăoădiet ăvegetarian ămoderat ăşiăb iăreci,ăaceeaşiăre et ăesteăoferit ăpentruătoateăispiteleă
sexuale,ădup cumăeăfolosit ăîmpotrivaăîndoielilorăreligioaseăşiăsentimentuluiădeănevrednicieămoral :ă
„Munceşteădinăgreuăînămeseriaăta."23 Darălucrulăcelămaiăimportantăeraăc ămuncaăaăajunsăs ăfieă
considerat ăînăsine24 scopulăvie ii,ărânduit ăcaăatareădeăc treăDumnezeu. SpuseleăSf.ăPavel,ă„Celăcareă
nuăvaămunciănuăvaămanca",ăseăaplic ănecondi ionatătuturor. 25 Lipsaăvoin eiădeăaămunciăesteă
simptomatic ăpentruălipsaăgra iei.26
Aici,ădiferen aăfa ădeăperspectivaămedieval ădevineăevident .ăTomaădinăAquinoăaădatăşiăelăoă
interpretareăaăaceleiăafirma iiăaăSf.ăPavel.ăDarăpentruăel27 munca este doar naturali ratione necesar ă
pentruăîntre inereaăindividuluiăşiăcomunit ii.ăAcoloăundeăscopulăacestaăesteăîndeplinit,ăpreceptulă
înceteaz ăs ămaiăaib ăvreunăîn eles.ăMaiămult,ăseăaplic ădoarăspeciei,ănuăfiec ruiăindivid.ăNuăeăvalabilă
pentruăcelăpoateătr iăf r ămunc ,ăpeăbazaăposesiunilorăsale,ăşi,ădesigur,ăcontemplarea,ăcaăform ă
spiritual ădeăac iuneăîn
Ascetismul şi spiritul capitalismului
131
împ r iaăluiăDumnezeu,ădobândeşteăpreeminen aăfa ădeăporunc ăînăsensulăeiăliteral.ăMaiămult,ăpentruă
teologiaăpopular ăaăvremii,ăceaămaiăînalt ăform ădeăproductivitateămonahal ăconstaăînăsporireaă
Thesaurus ecclesiae prinărug ciuneăşiăcânt.
Nuădoarăc ăacesteăexcept riădeălaăîndatorireaădeăaămunciănuămai sunt valabile pentru Baxter, dar el
sus ineăcuăt rieăc ăavereaănuăscuteşteăpeănimeniădeărespectareaăeiănecondi ionat . 28 Niciăchiarăbog taşiiă
nuăvorămâncaădac ănuămuncesc,ădeoarece,ăchiarădac ănuăauănevoieăs ămunceasc ăpentruăa-şiăsatisfaceă
trebuin ele,ăexist ăporuncaăluiăDumnezeuăpeăcareăei,ăcaăşiăs racii,ătrebuieăs ăoăasculte. 29 Pentru fiecare,
f r ăexcep ie,ăProviden aăluiăDumnezeuăaăpreg tităoăvoca ie,ăpeăcareăarătrebuiăs-oăprofesezeăşiăînăcareăară
trebuiăs ămunceasc .ăIarăaceast ăvoca ieănuăeste,ăaşa cum era pentru luteran30,ăoăsoart ăc reiaătrebuieăs ă
iăseăsupun ăşiăînăcareătrebuieăs ădeaătotăceăareămaiăbun,ăciăporuncaăluiăDumnezeuăc treăindivid,ăpentruă
caăacestaăs ămunceasc ăîntruăgloriaădivin .ăAceast ădiferen ăsubtil ăaăavutăconsecin eăpsihologice
extinseăşiăaăcontribuitălaădezvoltareaăinterpret riiăproviden ialeăaăordiniiăeconomiceăcareăîncepuseăînă
scolasticism.
Fenomenulădiviziuniiămunciiăşiăaăocupa iilorădinăsocietateăaăfostăinterpretat,ăîntreăal ii,ădeăTomaădină
Aquino, la care e cel mai convenabilăs ăneăreferim,ăcaăoăconsecin ădirect ăaărânduieliiădivineăaă
lucrurilor.ăDarălocurileăalocateăfiec ruiăomăînăcosmosărezult ăexăcausis naturalibus şiăsuntă
întâmpl toareă(contingente,ăînăterminologiaăscolastic ).ăDiferen iereaăoamenilorăînăclaseăşiăocupa iiă
stabilit ăînăcursulăevolu ieiăistoriceăaădevenităpentruăLuther,ăaşaăcumăamăv zut,ăunărezultatădirectăală
voin eiădivine.ăPerseveren aăindividuluiăînăloculăşiăîntreălimiteleăpeăcareăiăle-a atribuit Dumnezeu era o
îndatorireăreligioas .31 Aceasta era consecin a,ăînămodăcuăatâtămaiăsigurăcuăcâtărela iileăluteranismuluiă
cuălumeaăauăfostăînăgeneralăincerteădeălaăînceputăşiăauăr masăastfel.ăPrincipiileăeticeăpentruăreformareaă
lumiiănuăerauădeăg sităînăcorpulădeăideiăalăluiăLuther;ădeăfapt,ăelănuăs-a eliberat niciodat ădeăindiferen aă
paulin .ăDeăaceea,ălumeaătrebuiaăs ăfieăacceptat ăaşaăcumăeste,ăşiănumaiăfaptulăacestaăputeaăfiăprivităcaă
oăîndatorireăreligioas .
Darădinăperspectiv ăpuritan ,ăcaracterulăproviden ialăalăjoculuiăintereselorăeconomiceăprivateăeste
subliniat în mod oarecum
132 Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
diferit.ăFidelătendin eiăpuritaneăspreăinterpret riăpragmatice,ăBaxterăafirm ăc ăscopulăproviden ialăalădiviziuniiă
munciiăurmeaz ăs ăfieăcunoscutăprinăroadeleăsale.ăînăaceast ăchestiune,ăelăseăexprim ăînătermeniăcareăamintescănuă
oădat ădeăbineăcunoscutaăapoteoz ăaădiviziuniiămunciiăîntâlnit ălaăAdamăSmith. 32 întrucâtăfaceăposibil ă
dezvoltareaăpriceperii,ăspecializareaăocupa iilorăduceălaăoăîmbun t ireăcantitativ ăşiăcalitativ ăaăproduc ieiăşiă
astfelăserveşteăbineluiăcomun,ăcareăesteăidenticăcuăbineleăceluiămaiămareănum rădeăoameniăcuăputin .ăPân ăaici,ă
motiva iaăeăpurăutilitarist ăşiăesteăstrânsăînrudit ăcuăpozi iaăuzual ăadoptat ădeăceaămaiămareăparteăa literaturii
laiceădinăepoc .33
Darăelementulăpuritanăcaracteristicăieseălaăsuprafa ăatunciăcândăBaxterăpuneăînăcentrulădiscu ieiăafirma iaăc ă„înă
afaraăuneiăvoca iiăbineăreliefate,ăîmplinirileăunuiăomăsuntădoarăîntâmpl toareăşiăneregulate,ăiarăelăpetrece mai mult
timpăînătrând vieădecâtălaămunc ",ăşiăatunciăcândăconchideădup ăcumăurmeaz :ă„şiăelă[lucr torulăspecializat]ăîşiă
vaăîndepliniămuncaăînăbun ărânduial ,ăpeăcândăunăaltulăr mâneăîntr-oăconfuzieăpermanent ,ăiarămuncaăluiănuă
cunoaşteăniciăloc,ăniciătimp34[...]ădeăaceea,ăoăanumit ăprofesiuneăesteăceaămaiăbun ăpentruătoat ălumea."ăMuncaă
nespecializat ,ăpeăcareălucr torulăobişnuităeăadeseaăfor atăs ăoăaccepte,ăesteăoăstareădeătranzi ieăadeseaădeăneevitat,ă
dar întotdeauna cu efecte negative. Astfel, unui omăf r ăprofesiuneăîiălipseşteăcaracterulăsistematic,ămetodicăcareă
esteăcerut,ădup ăcumăamăv zut,ădeăascetismulălumesc.
Şiăeticaăquakerilorăsus ineăc ăvia aăuneiăpersoaneăîntruăprofesiaăsaăesteăunăexerci iuădeăvirtuteăascetic ,ăoădovad ăaă
st riiăsaleădeăgra ieăprinăconştiinciozitate,ăexprimat ăînăgrija35 şiămetodaăcuăcareăîşiăurmeaz ăvoca ia.ăDumnezeuă
nuăcereămuncaăînăsine,ăciămuncaăra ional ăîntr-oăprofesie.ăînăconcep iaăpuritan ăasupraăvoca iei,ăaccentulăesteăpusă
întotdeauna pe caracterul metodic al ascetismului lumesc, nu, ca la Luther, pe acceptarea soartei pe care a
atribuit-o ineluctabil Dumnezeu omului.36
Deăaceea,ălaăîntrebareaădac ăoăpersoan ăpoateăcombinaă'maiămulteăprofesiuni,ăr spunsulăesteăafirmativădac ăfaptulă
este util pentru binele comun sau al persoanei respective37 şiănuăd uneaz ănim nuiăoriănuăconduceălaătr dareaă
vreuneia dintre
Ascetismul şi spiritul capitalismului
1 JJ

voca ii.ăNiciăchiarăschimbareaăprofesieiănuăîntâmpin ăobiec ii,ădac ănuăesteănechibzuit ăşiăeăf cut ăînă

scopul de a urma oăvoca ieămaiăpl cut ăluiăDumnezeu38,ăceeaăceăînseamn ,ăconformăprincipiiloră
generale, una mai folositoare.
Eăadev ratăc ăutilitateaăuneiăprofesiuni,ăşiăastfelăfavoareaădeăcareăseăbucur ăînăfa aăluiăDumnezeu,ăseă
m soar ăînăprincipalăînătermeniămorali,ăşiădeăaiciăînătermeniiăimportan eiăbunurilorăproduseăînă
profesiuneaărespectiv ăpentruăcomunitate.ăDarăunăcriteriuăsuplimentarăşi,ămaiăpresusădeătoate,ăcelămaiă
importantăînăpractic ăseărefer ălaăprofitabilitateaăprivat . 39 C ciădac ăDumnezeu,ăaăc ruiăatingereă
puritanulăoăvedeăînătoateăîmprejur rileăvie ii,ăîiăarat ăunuiaădintreăaleşiiăLuiăşansaăob ineriiăunuiăprofit,ă
acestaătrebuieăs ăoăfructificeăf r ăunăscopăanume.ăDeăaceea,ăcreştinulăcredinciosătrebuieăs ăurmezeă
chemarea profitând de oportunitate.40 „Dac ăDumnezeuăî iăarat ăoăcaleăprinăcareăaiăputeaăob ineăînăchipă
legiuitămaiămultădecâtăpeăoăalt ăcaleă(f r ăaăfaceăr uăsufletuluiăt uăoriăaltuia),ădac ăoărefuziăşiăalegiă
caleaăcuămaiăpu inăcâştig,ăîncâlciăunulădină elurileăchem riiătaleăşiărefuziăs ăfiiăslujitorul lui Dumnezeu,
s -Iăprimeştiădarurileăşiăs ăleăfoloseştiăpentruăElăatunciăcândăElă i-oăcere:ăpo iămunciăcaăs ăteă
îmbog eştiăpentruăDumnezeu,ădarănuăpentruăpl cerileăc rniiăşiăpentruăp cat." 41
Aşadar,ăavereaăesteămalign ădinăpunctădeăvedereăeticănumaiăîn m suraăînăcareăreprezint ăoătenta ieăspreă
trând vieăşiăbucuriileăp c toaseăaleăvie ii,ăiarădobândireaăeiăesteăreaănumaiăatunciăcândăseăfaceăcuă
scopulădeăaătr iămaiătârziuăfericităşiăf r ăgriji.ăDarăcaăîndeplinireăaăîndatoririiăîntr-oăvoca ieănuăeădoară
permisibil ămoral,ăciăchiarăimpus ăcuăfermitate.42 Parabolaăslujitoruluiăcareăaăfostărespinsăpentruăc ănuă
a sporit talantul ce i-aăfostăîncredin atăoăspuneaădirect.43 Aădoriăs ăfiiăs racăera,ădup ăcumăseăsus ineaă
adesea,ăacelaşiălucruăcuăaădoriăs ănuăfiiăs n tos44;ăesteăoăatitudineăreprobabil ăcaăglorificareăaăfapteloră
buneăşiăîndep rtareăfa ădeăgloriaăluiăDumnezeu.ăMaiăalesăcerşitul,ădinăparteaăcuivaăînăstareăs ă
munceasc ,ăreprezint ănuădoarăp catulătrând viei,ăciăşiăoănerespectareăaăîndatoririiădeădragosteă
fr easc ăenun ateădeăc treăApostol.45
Subliniereaăimportan eiăasceticeăaăuneiăprofesiuniăstabileăaăoferităoăjustificareăetic ăpentruădiviziuneaă
specializat ,ămodern ăaămuncii.ăîntr-unămodăsimilar,ăinterpretareaăproviden ial ăaăob inerii
134 Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
deăprofităjustificaăactivit ileăomuluiădeăafaceri. 46 Indulgen aăsuperioar ăar tat ădeăseigneur şiăostenta iaădeă
parvenităafişat ădeănouveau riche sunt la fel de detestabile pentru ascetism. Dar, peădeăalt ăparte,ăceaămaiăînalt ă
apreciereăetic ăoăareăself-made man-ulăsobru,ădeăclas ămijlocie.47 „Dumnezeuăîşiăbinecuvânteaz ălucrarea"ăesteăoă
remarc ăstandardădespreăoameniiăbuni48 care au urmat cu succes sugestiile divine. întreaga putere a lui
DumnezeuăcelădinăVechiulăTestament,ăcareăîşiăr spl teşteăpoporulăpentruăsupunereaădinălumeaăaceasta 49, a
exercitatăoăinfluen ăasem n toareăasupraăpuritanuluiăcare,ăurmândăsfatulăluiăBaxter,ăîşiăcomparaăpropriaăstareădeă
gra ieăcuăaceeaăaăeroilorăBibliei50 şiăinterpretaăafirma iileăScripturilorăcaăarticoleăaleăuneiăcolec iiădeălegi.
Desigur,ăcuvinteleăVechiuluiăTestamentănuăerauăîntruătotulălipsiteădeăambiguitate.ăAmăv zutăc ăLutherăaăfolosită
pentruăprimaădat ăconceptulădeăvoca ieăînăsensălaicătraducândăunăpasajădin Iisus, fiul lui Sirah. Dar cartea acestui
proorocăapar ine,ălaolalt ăcuătoat ăatmosferaăexprimat ăînăea,ăacelorăp r iăaleăVechiuluiăTestamentăl rgităcareăauăoă
tendin ătradi ionalist ădistinct ,ăînăpofidaăinfluen elorăelenistice.ăEsteăcaracteristicăfaptulăc ăpân ăînăprezentă
carteaăaceastaăpareăs ăseăbucureădeăoăfavoareăspecial ăînărândurileă ranilorăgermaniădeăconfesiuneăluteran 51,ăaşaă
cumăînămariăp r iăaleăpietismuluiăgermanăinfluen aăluteran ăaăfostăexprimat ăprinăpreferin aăfa ădeăIisus,ăfiulăluiă
Sirah.52
PuritaniiărepudiauăEvangheliileăapocrifeăcaălipsiteădeăinspira iaădivin ,ăfaptăconsistentăcuădistinc iaănet ăpeăcareăoă
f ceauăîntreăchestiunileădivineăşiăceleătrupeşti. 53 Darădintreăc r ileăcanoniceăinfluen aăceaămaiăputernic ăaăavut-o
cea a lui Iov.ăPeădeăoăparte,ăcon ineaăoăconcep ieăgrandioas ,ăstrânsăînrudit ăcuăaceeaăaăcalvinismului,ădespreă
maiestateaăsuveran ăabsolut ăaăluiăDumnezeu,ădincoloădeăoriceăputereădeăîn elegereăomeneasc .ăCuăaceasta,ăpeădeă
alt ăparte,ăcombinaăcertitudineaăcare,ădeşiăincidental ăpentruăCalvin,ăaăajunsăs ăcapeteăoămareăimportan ăpentruă
puritanism:ăDumnezeuăareăs ăbinecuvântezeăturmaăSaăînăvia aăaceastaăşiăînăsensămaterială- afirma ieăîntâlnit ă
numai în cartea lui Iov.54 Chietismul oriental, care apare în câteva dintre celeămaiăfrumoaseăverseteădinăPsalmiăşiă
PildeleăluiăSolomon,ăaăfostăminimizatăprinăinterpretare,ăaşaăcumăaăprocedatăşiăBaxter
Ascetismul şi spiritul capitalismului 135
cuănuan aătradi ionalist ăaăpasajuluiădinăprimaăEpistol c treăcorinteni,ăatâtădeăimportant ăpentruăideeaă
deăvoca ie.
Dar cel mai mare accent s-aăpusăpeăaceleăp r iăaleăVechiuluiăTestamentăcareălaud ălegalitateaăformal ă
caăsemnăalăconduiteiăpl cuteăluiăDumnezeu.ăPuritaniiăsus ineauăteoriaăconform- c reiaăLegeaămozaic ă
şi-aăpierdutăvaliditateaăprinăChristosănumaiăînăm suraăînăcareăcon ineaăprecepteăceremonialeăsauăpură
istoriceăaplicabileădoarăpoporuluiăevreu,ădarăc ăaltfelăfuseseăîntotdeaunaăvalabil ăcaăexpresieăaă
dreptuluiănatural,ăşiădeăaceeaătrebuieămen inut .55 Aceastaăf ceaăposibil ,ăpeădeăoăparte,ăeliminareaă
elementelorăcareănuăputeauăfiăreconciliateăcuăvia aămodern .ăDarăchiarăşiăaşa,ăprinănumeroaseleăsaleă
tr s turiăînrudite,ămoralitateaăVechiuluiăTestamentăeraăcapabil ăs ădeaăunăimpulsăputernicăaceluiăspirit
deălegalitateăsobr ,ăîntruăsfin enie,ăatâtădeăcaracteristicăascetismuluiălumescăalăacesteiăformeădeă
protestantism.56
Astfel,ăatunciăcândăautorii,ăaşaăcumăs-aăîntâmplatăcuăcâ ivaăscriitoriăcontemporani,ăcaăşiăcuăuniiădeămaiă
târziu,ăcaracterizeaz ătendin aăetic ădeăbaz ăaăpuritanismului,ămaiăalesăaăceluiădinăAnglia,ăcaăebraismă
englezs7,ăeiăauădreptate,ădac ăsuntăîn eleşiăcorect.ăEsteănecesar,ătotuşi,ăs ănuăneăgândimălaăiudaismulă
palestinianădinăepocaăscrieriiăScripturilor,ăciălaăiudaismulăaşaăcumăaădevenit subăinfluen aămultorăsecoleă
deăeduca ieăformalist ,ălegalist ăşiătalmudic .ăChiarăşiăaşa,ătrebuieăs ăfimăfoarteăaten iăcândătras mă
paralele.ăTendin aăgeneral ăaăvechiuluiăiudaismăspreăoăacceptareănaiv ăaăvie iiăcaăatareăeraăfoarteă
departe de caracteristicileădistincteăaleăpuritanismului.ăEra,ăîns ,ălaăfelădeădeparteă- iar faptul acesta nu
trebuieăs ăfieătrecutăcuăvedereaă- deăeticaăeconomic ăaăiudaismuluiămedievalăşiămodern,ăînătr s turileă
careăauădeterminatăpozi iileăamânduroraăînădezvoltareaăetosuluiăcapitalist. Evreii se aflau de partea
capitalismuluiăaventuros,ăorientatăînspreăpolitic ăşiăspecula ii;ăîntr-un cuvânt, etosul lor era acela al
capitalismuluiăparia.ăDarăpuritanismulăaveaăetosulăorganiz riiăra ionaleăaăcapitaluluiăşiămuncii.ăAă
preluat de la eticaăevreiasc ădoarăelementeleăadaptateăacestuiăscop.
Oăanaliz ăaăefectelorăpeăcareăle-aăavutăasupraăcaracteruluiăpopoarelorăimpregnareaăvie iiăcuănormeleă
Vechiului Testament - oăsarcin ăispititoareăcare,ătotuşi,ănuăaăfostăadus ălaăîndeplinire
136 Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
înămodăsatisf c torăniciăm carăpentruăiudaism58 - esteăunăfaptăimposibilăînălimiteleăschi eiădeăfa .ăînăplusăfa ădeă
rela iileăeviden iateădeja,ăeraăimportantăpentruăatitudineaăinterioar ăgeneral ăaăpuritanilor,ămaiăpresusădeătoate,ăcaă
credin aăc ăeiăsuntăpoporulăalesădeăDumnezeuăs ăcunoasc ăoărevigorareăputernic . 59 ChiarăşiăblândulăBaxterăîiă
mul umeaăluiăDumnezeuăpentruăc ăs-aăn scutăînăAnglia,ăşiăastfelăînăsânulăBisericiiăadev rate,ăşiănu înăalt ăparte.ă
Aceast ăgratitudineăpentruăpropriaăperfec iuneăaăcuivaăprinăgra iaăluiăDumnezeuăaăp trunsăînăatitudineaăfa ădeă
via 60 aăclaseiădeămijlocăpuritaneăşiăaăavutăunărolădeăjucatăînădezvoltareaăcaracteruluiăformalist,ăaspru,ăcorectăcareă
era specificăoamenilorădinăaceaăepoc ăeroic ăaăcapitalismului.
S ăclarific măacumăpuncteleăînăcareăideeaăpuritan ădespreăvoca ieăşiăvaloareaăexcep ional ăpeăcareăoăatribuiaă
puritanismulăconduiteiăasceticeăaveauăs ăinfluen ezeădirectădezvoltareaăunuiămodădeăvia ăcapitalist.ăDup ăcumă
amăv zut,ăacestăascetismăs-aăîntorsăcuătoat ăfor aăîmpotrivaăunuiălucru:ăg sireaădeăbucurieăspontan ăînăvia ăşiăînă
tot ce are aceasta de oferit, fapt ce reiese cât se poate de clar din lupta pentru Book of Sports pe care Iacob I şiă
Charles I au legiferat-oăspecialăpentruăaăcontracaraăpuritanismul,ăiarăcelădinăurm ăaăporuncităs ăfieăcitit ăînătoateă
amvoanele.ăOpozi iaăfanatic ăaăpuritanilorăfa ădeăedicteleăregeluiăcareăpermiteauăprinălegeăuneleădistrac iiă
populare duminica în afara orelorădedicateămersuluiălaăbiseric ,ănuăseăexplicaăprinătulburareaăodihneiădeăsabat,ăciă
şiăprinăaversiuneaăpentruădeturnareaăinten ionat ădeălaărânduialaăvie iiăînăsfin enie.ăŞi,ădeăcelalt ăparte,ă
amenin rileăregeluiăcuăpedepseăsevereăpentruăoriceăatacălaăadresaălegalit iiăacelorădistrac iiăaveauăcaămotiva ieă
dorin aăsaădeăaăîn buşiătendin aăascetic ăantiautoritarist ăaăpuritanismului,ăcareăeraăatâtădeăpericuloas ăpentruăstat.ă
For eleăfeudaleăşiămonarhiceăi-auăocrotităpeăc ut toriiădeăpl ceriăfa ădeămoralitatea clasei mijlocii aflate în
ascensiuneăşiăfa ădeăconventiculeleăasceticeăantiautoritariste,ăaşaăcumăînăzileleănoastreăsocietateaăcapitalist ătindeă
s -iăocroteasc ăpeăceiăcareăvorăs ămunceasc ăîmpotrivaămoralit iiădeăclas ăaăproletariatuluiăşiăsindicatelor
antiautoritariste.
Caăreac ie,ăpuritaniiăşi-auăînt rităcaracteristicaăesen ial ,ăprincipiulăconduiteiăascetice.ăC ciăaltfelăaversiuneaă
puritan ăfa
Ascetismul şi spiritul capitalismului
137
deădistrac ii,ăchiarăşiăînăcazulăquakerilor.ănuăeraănicidecum una doar de principiu. Sportul era acceptat
dac ăslujeaăunuiăscopăra ional,ăacelaădeărecreareănecesar ăpentruăeficien aăfizic .ăDarăcaămijlocădeă
exprimareăspontan ăaăimpulsurilorănedisciplinate,ăeraăsuspectat;ăşi,ăatâtătimpăcâtăaădevenitădoarăună
mijloc deădistrac ieăsauăexprimareăaămândriei,ăaăinstinctelorăanimaliceăsauăaăcelorădeăpariereăira ional ,ă
era,ădesigur,ăcondamnatăcuăstricte e.ăManifestareaăuneiăbucuriiădeăaătr iăimpulsive,ăcareăîiăîndep rteaz ă
pe oameni atât de la munca într-oăprofesieăcâtăşiădeălaăreligie.ăera,ăcaăatare,ăduşmanaăascetismuluiă
ra ional,ăfieăc ăluaăformaăsporturilorăseniorialeăsauăpeăaceeaăaădistrac ieiăînăsalaădeăbalăoriălaăcârcium ă
pentru omul de rând.62
Aşadar,ăatitudineaăpuritanismuluiăeraăsuspicioas ăşiăadeseaăostil ăînăprivin aăaspectelorăculturiiălipsiteă
deăoăvaloareăreligioas ănemijlocit .ăTotuşi,ănuăeăadev ratăc ăidealurileăsaleăimplicauăunădispre ăsolemn,ă
îngustăfa ădeăcultur .ăLucrurileăst teauăchiarăinvers,ăcelăpu inăînăcazulăştiin ei,ăcuăexcep iaăuriiă
împotriva scolasticismului.ăMaiămult,ămariiăoameniădinămişcareaăpuritan ăs-auăinspiratăhot râtorădină
culturaăRenaşterii.ăPredicileăclericilorăprezbiterieniăsuntăplineădeărefeririăclasice 63,ăşiăpân ăşiăradicalii,ă
deşiăaveauăobiec iiăînăacestăsens,ănuăseăruşinauăs -şiăafişezeăcunoştin eleăînădomeniulăpolemiciiă
teologice.ăPoateăc ăniciăoă ar ănuăaăavutăatâtădeămul iălicen ia iăcaăNouaăAnglieăînăprimaăsaăgenera ieădeă
existen .ăSatiraăoponen ilorăs i,ăcumăe,ădeăpild ,ăHudibras aăluiăButler,ăatac ăşiăea,ăînăprimulărând,ă
pedanteriaăşiădialecticaăîndelungăexersat ăaleăpuritanilor.ăFaptulăacestaăseădatoreaz ,ăînăparte,ă
valoriz riiăreligioaseăaăcunoaşteriiăcareădecurgeaădinăatitudineaălorăfa ădeăfides implicita catolic .
Darăsitua iaăesteăoarecumădiferit ădac ăneăîndrept măaten iaăasupraăliteraturiiăştiin ifice64,ăşiămaiăalesă
asupra artelor plastice. Aici, ascetismul s-aăpogorâtăcaăunăînghe ăpesteăvia aădină„veselaăşiăb trânaă
Anglie".ăŞiănuănumaiăbucuriileălumeştiăauăresim ităacestăefect.ăUraăferoceăaăpuritanuluiăpentruătotăceă
miroseaăaăsupersti ie,ăaământuireămagic ăsauăsacramental ,ăseăaplicaătuturorăs rb torilorăcreştine,ă
serb rilorădeăarmindeni65 şiăoric reiăarteăreligioaseăspontane.ăFaptulăc ăînăOlandaăaăr masălocăpentruăoă
art ărealist ăgrandioas 66 nuădovedeşteădecâtăm suraăînăcareă araăeraăcapabil

1
138
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
s ăcontracarezeăinfluen aăcur iiăşiăregen iloră(oăclas ădeărentiers) şi,ădeăasemenea,ăbucuriaădeăaătr iăaă
burghezieiăparvenite,ădup ăceăscurtaăsuprema ieăaăteocra ieiăcalvinisteăseătransformase într-oăBiseric ă
na ional ămoderat ,ăînăcareăcalvinismulăpierduseăînămodăperceptibilădinăputereaădeăinfluen ăascetic . 67
Teatrul le repugna puritanilor6S şi,ădinăcauzaăexcluderiiăstricteăaăerotismuluiăşiănudit iiădinăcerculă
aspectelor tolerate,ănuăputeaăexistaăoăviziuneăradical ăasupraăliteraturiiăsauăartei.ăConcep iileădespreă
vorb riaăgoal ,ăfapteleăşiăgesturileăsuperflue69 şiăostenta ie,ăcuătoateleădesemnândăoăatitudineăira ional ă
f r ăunăscopăobiectiv,ădeciăneascetic,ăşiăînăspecialăf r ăaăsluji gloriei lui Dumnezeu, ci aceleia a omului,
erauăîntotdeaunaălaăîndemân ăpentruăaădecideăînăfavoareaăutilit iiăsobreăîmpotrivaăoric rorătendin eă
artistice.ăFaptulăacestaăeraăvalabilămaiăalesăînăcazulăîmpodobiriiăpersoanelor,ădeăpild ăînă
îmbr c minte.70 Aceaătendin ăputernic ăspreăuniformizareaăvie ii,ăcareăînăzileleănoastreăajut ăatâtădeă
multăinteresuluiăcapitalistăînăstandardizareaăproduc iei71,ăşi-a avut temeliile ideatice în repudierea
oric reiăidolatriiăaăf pturiiăomeneşti.72
F r ăîndoial ,ănuătrebuieăs ăuit măc ăpuritanismulăcuprindeaănenum rateăcontradic ii,ăiarăsim ulă
instinctivăalăm re ieiăeterneăînăart ăera,ăcuăsiguran ,ămaiăputernicăînărândurileăconduc torilorăs iădecâtă
în atmosfera Cavalerilor.73 Mai mult, un geniu unic ca Rembrandt, oricât deăpu inăacceptabil ăarăfiă
p rutăconduitaăsaăînăochiiăpuritanilor,ăaăfostăfoarteăputernicăinfluen atăînăcaracterulăopereiăsaleădeă
mediul religios care-1 înconjura.74 Aceasta,ăîns ,ănuămodific ăimagineaădeăansamblu.ăînăm suraăînăcareă
dezvoltareaătradi ieiăpuritaneăaăpututăduce,ăşiăînăparteăaăşiăf cut-o,ălaăoăspiritualizareăintens ăaă
personalit ii,ăfaptulăacestaăaăreprezentatăunăbeneficiuănetăpentruăliteratur .ăDarăceaămaiămareăparteăaă
aceluiăbeneficiuăaădevenităvizibil ănumaiălaăgenera iileăulterioare.
Deşi nu putem intra aici într-oădiscu ieădespreăinfluen aăpuritanismuluiăînătoateăacesteădirec ii,ăarătrebuiă
s ăatragemăaten iaăasupraăfaptuluiăc ătolerareaăpl ceriiăînăbunurileăculturale,ăcareăaăcontribuitălaăbucuriaă
purăestetic ăsauăatletic ,ăaăîntâmpinatăîntotdeauna,ăînămodăcert,ăoălimitareăcaracteristic :ăeleătrebuieăs ă
nuăcosteănimic.ăOmulăesteădoarăunăcustodeăalăbunurilorăcareăauăajunsălaăelăprinăgra iaăluiăDumnezeu.ăElă
trebuie, asemenea
Ascetismul şi spiritul capitalismului
139
slujitoruluiădinăparabol , s ădeaăsocoteal ăpentruăfiecareăb nu ăcareăiăs-aăîncredin at75,ăşiăesteăcelăpu ină
riscantăs -1ăcheltuiasc ăpentruăunăscopăcareănuăserveşteăglorieiăluiăDumnezeu,ăciădoarăbucurieiă
personale.76 Ceăpersoan ,ăcareă ineăochiiălargădeschişi,ănuăaăîntâlnităreprezentan iăaiăacesteiăpozi iiăchiară
şiăînăprezent?77 Ideeaăîndatoririiăunuiăomăfa ădeăposesiunileăsale,ăc roraăliăseăsubordoneaz ăcaăună
slujitorăobedient,ăsauăchiarăcaăoămaşin rieădeăcâştig,ăîiăîmpov reaz ătoat ăvia a.ăCuăcâtăsuntămaiămariă
posesiunile, cu atâtăeămaiăap s tor,ăîntr-oăatitudineăascetic ăfa ădeăvia ,ăsentimentulădeă
responsabilitateăpentruăele,ăpentruăaăleăde ineăneatinseăîntruăgloriaăluiăDumnezeuăşiăaăleăsporiăprină
eforturiănecontenite.ăOrigineaăacestuiătipădeăvia ăareăr d cini,ăcaăatâteaăalte aspecte ale spiritului
capitalismului, în Evul Mediu.78 Darăeticaăprotestantismuluiăasceticăaăfostăceaăcareăaăg sităpentruăprimaă
dat ăoăbaz ăetic ăsolid .ăînsemn tateaăsaăpentruădezvoltareaăcapitalismuluiăesteăevident . 79
Recapitulândăceleăspuseăpân ăacum,ăascetismulăprotestantălumescăaăac ionatăcuăfor ăîmpotrivaăpl ceriiă
spontaneăcreateădeăposesiuni;ăaărestrânsăconsumul,ămaiăalesăcelădeăproduseădeălux.ăPeădeăalt ăparte,ăaă
avutăefectulăpsihologicădeăaăeliberaădobândireaăbunurilorădeăinhibi iileăeticiiătradi ionaliste.ăAăruptă
frâieleăimpulsuluiăachizitivăprinăfaptulăc ănuădoară1-a legalizat, dar (în sensul discutat) 1-a considerat
caăfiindăvoitădirectădeăDumnezeu.ăCampaniaăcontraăispitelorăc rniiăşiădependen eiădeălucrurileă
exterioareăaăfost,ădup ăcum,ăînăafar ădeăpuritani,ăoăspuneăexpresăşiămareleăapologăquakerăBarclay,ănuăoă
lupt ăîmpotrivaăcâştiguluiăra ional,ăciăunaăîmpotrivaăfolosiriiăira ionaleăaăaverii.
Darăaceast ăutilizareăira ional ăeraăexemplificat ăînăformeleăexterioareădeăluxăpeăcareăcodulăpuritanilor
leăcondamnaăcaăidolatrizareăaăfiin ei80,ăoricâtădeăfireştiăarăfiăp rutămin iiăfeudale.ăPeădeăalt ăparte,ăeiă
aprobauăutiliz rileăra ionaleăşiăutilitaristeăaleăavu ieiăcareăerauăvoiteădeăDumnezeuăpentruănevoileă
individuluiăşiăaleăcomunit ii.ăEiănuădoreauăs ăimpun ămortificarea81 omului bogat, ci folosirea
mijloacelorăluiăpentruălucruriănecesareăşiăpractice.ăIdeeaădeăconfortălimiteaz ăînămodăcaracteristică
dimensiuneaăcheltuielilorăpermisibileăetic.ăFireşte,ănuăeăîntâmpl torăfaptulăc ădezvoltareaăunuiămod de
traiăconformăcuăaceaăideeăpoateăfiăobservatăcelămaiădevremeăşiămaiăclarăînărândurile
140
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
reprezentan ilorăcelorămaiăconsecven iăaiăacesteiăatitudiniăfa ădeăvia .ăîmpotrivaăstr luciriiăşiă
ostenta ieiăm re ieiăfeudaleăcare,ăbazându-seăpeăoăfunda ieăeconomic ănes n toas ,ăprefer ăoăelegan ă
sordid ăsimplit iiăsobre,ăeiăsus ineauăcaăidealăconfortulăcuratăşiăsolidăalălocuin eiăcelorădinăclasaă
mijlocie.82
înăprivin aăproduc ieiăavu ieiăprivate,ăascetismul/condamna!,ăatâtănecinstea,ăcâtăşiăl comiaăimpulsiv .ă
Ceeaăceăeraăcondamnatăcaăseteădeăbani,ămamonismăetc.ăeraăurm rireaăbog iilorădeădragulălor.ăC ciă
avu iaăînăsineăreprezentaăoăispit .ăDarăaiciăascetismulăeraăputereaă„careăcaut ăîntotdeaunaăbinele,ădară
creeaz ăîntotdeaunaăr ul";ăînăsensulăacesta,ăr ulăeraăîntruchipatădeăposesiuneăşiătenta iileăsale.ăC ci,ăînă
conformitateăcuăVechiulăTestamentăşiăînăanalogieăcuăvalorizareaăetic ăaăfaptelorăbune,ăascetismulă
consideraăextremădeăreprobabil ăurm rireaăavu ieiăcaăscopăînăsine;ădarăob inereaăeiăcaă\\\ rod al muncii
într-oăprofesiuneăeraăunăsemnăalăbinecuvânt riiăluiăDumnezeu.ăŞiăchiarămaiăimportant:ăvalorizareaă
religioas ăaămunciiă,ă,ă>ă;ăneobosite,ăcontinue,ăsistematiceăîntr-oăprofesiuneălumeasc ,ă.ăconsiderat ă
drept caleaăceaămaiăelevat ăspreăascetismăşiăînăacelaşiătimpăceaămaiăsigur ăşiămaiăevident ăconfirmareăaă
renaşteriiăşiăcredin eiăautentice,ătrebuieăs ăfiăfostăpârghiaăceaămaiăputernic ăposibilăpentruăexpansiuneaă
aceleiăatitudiniăfa ădeăvia ăpeăcareăamănumit-o aici .spiritul capitalismului.
Atunciăcândălimitareaăconsumuluiăseăcombin ăcuăaceast ăeliberareăaăactivit iiăachizitive,ărezultatulă
practicăinevitabilăesteăevident:/ăacumulareaăcapitaluluiăjprinăconstrângereaăascetic ădeăaă
economisî.BrConstrângerile care erauăimpuseăconsumuluiădeăavu ieăauăservit,ăînămodăfiresc,ălaăcreştereaă
ei,ădeoareceăâuăf cutăposibil ăinvestireaăproductiv ăaăcapitalului.ăT riaăacesteiăinfluen eănuăesteă
pasibil ,ădinăp cate,ădeăoădemonstra ieăstatistic ăexact ,ăînăNouaăAnglie,ăleg tura esteăatâtădeăevident ,ă
încâtănuăaăsc patăochiuluiăunuiăistoricăatâtădeăp trunz torăcaăDoyle. 85 Darăşiăîn.ăOlanda,ăcareăaăfostă
dominat ăcuăadev ratădeăcalvinismulăstrictănumaiăvremeădeăşapteăani,ăsimplitateaămaiămareăaăvie iiăînă
cercurile cu o religiozitateămaiăsever ,ăînăcombina ieăcuămareaăavu ie,ăaădusălaăoăînclina ieăexcesiv ă
spre acumulare. S6
Maiămult,ăesteăevidentăfaptulăc ătendin aăaverilorăclaseiămijlociiădeăaăfiăabsorbiteădeănobilime,ăcareăaă
existat pretutindeni
Ascetismul şi spiritul capitalismului
141
şiăînătoateăepocileăşiăeădestulădeăputernic ăînăGermaniaădeăast zi,ăaăfostăstopat ădeăantipatiaăpuritan ă
fa ădeămodulădeătraiăfeudal.ăAutoriiămercantilist!ăengleziădinăsecolulăalăXVII-lea au atribuit
superioritateaăcapitaluluiăolandezăfa ădeăcelăenglezăfaptuluiăc ăînă rileădeăJosăceiăcareădobândiser ă
recentăavereaănuăc utauăneap ratăs ăoăinvesteasc ăînăterenuri.ăDeăasemenea,ăîntrucâtănuăesteădoarăoă
chestiuneălegat ădeăcump rareaăp mântului,ăacoloănuăseăîncercaătransferulăspreămodulădeăvia ăfeudală
şi,ădeăaceea,ăbog iaănuăeraăsustras ăposibilit iiădeăaăfiăinvestit ăcapitalist. 87 Mareaăpre uireăaă
agriculturiiăcaăramur ăextremădeăimportant ădeăactivitate,ăpeăcareăpuritaniiăoăîmp rt şeau,ăseăaplicaă(deă
exempluălaăBaxter)ănuăseniorului,ăciă ranuluiăliberăşiăfermierului,ăiarăînăsecolulăalăXVIII-lea nu
moşierului,ăciăcultivatoruluiăra ional.88 înăîntreagaăsocietateăenglez ădinăsecolulăalăXVII-lea încoace se
propag ăconflictulădintreămoşierime,ăreprezentan iiă„veseleiăşiăb trâneiăAnglii",ăşiăcercurileăpuritane cu
oăinfluen ăsocial ăextremădeăfluctuant .89 Ambeleăelemente,ăbucuriaănaiv ădeăaătr iăşi,ărespectiv,ă
autocontrolulărezervat,ăstrictăreglementatăşiăconduitaăetic ăînăconformitateăcuăconven iileăseăcombin ă
chiarăşiăînăzileleănoastreăpentruăaăformaăcaracterulăna ionalăenglezesc.90 La fel, istoria timpurie a
coloniilor nord-americaneăesteădominat ădeăcontrastulăacutădintreăaventurieri,ăcareădoreauăs ăconstituieă
planta iiăcuămânaădeălucruăaămuncitorilorăafla iăsubăcontractăşiăs ătr iasc ăprecumăsenioriiăfeudali,ăşiă
aspectulăspecificădeăclas ămijlocieăalăpuritanilor.91
Atâtătimpăcâtăinfluen aăviziuniiăpuritaneăs-aăextins,ăînătoateăîmprejur rileă- şiăacesta,ădesigur,ăesteăună
faptămultămaiăimportantădecâtăsimplaăîncurajareăaăacumul riiădeăcapitală- a favorizat dezvoltarea unei
vie iăeconomiceăburghezeăra ionale;ăaăfostăceaămaiăimportant ,ăşiămaiăpresusădeătoateăsinguraăinfluen ă
consistent ăasupraădezvolt riiăacesteiăvie i.^Aj;erjrezentalJeag nulăomuluiăeconomicămodern.
F r ăîndoial ,ăacesteăidealuriăpuritane auăfostăînclinateăs ăcedezeăsubăpresiuneaăexcesiv ăaăispiteloră
bog iei,ădup ăcumăpuritaniiăînşişiăştiauăfoarteăbine.ăCuămareăregularitate,ăîiăg simăpeăceiămaiăautenticiă
adep iăaiăpuritanismuluiăînăclaseleăaflateăînăascensiuneădeălaăunăstatutăinferior 92, miciiăburgheziăşiă
raniiăînst ri i,
.
142 Eticaăprotestantaăşiăspiritulăcapitalismului
în timp ce beati possidentes, chiarăşiăînărândurileăquakerilor,ătindeauăadeseaăs ărepudiezeăvechileăidealuri. 93 Era
aceeaşiăsoart ădeăcareăaăavutăparteăşiăpredecesorulăacestuiăascetismămundan,ăascetismulămonahalădinăEvulăMediu.ă
înăcazulăacestuia,ăcândăactivitateaăeconomic ăra ional ăîşiăgeneraseăpeădeplinăefecteleăprinăreglementareaăstrict ăaă
conduiteiăşiălimitareaăconsumului,ăavereaăacumulat ăfieăaăajunsădirectăînămâinileănobilimii,ăcaăînăperioadaă
dinainteaăReformei,ăfieăaăamenin atădistrugereaădisciplineiămonahale,ăf cândănecesar ăunaădintreănumeroaseleă
reforme.
De fapt, întreaga istorie a monahismului este, într-un anumit sens, istoria unei lupte permanente cu problema
influen eiăsecularizatoareăaăbog iei.ăAcelaşiălucruăesteăvalabil,ălaăscar ămare,ăpentruăascetismulămundanăală
puritanismului.ăMareaărenaştereăaămetodismului,ăcareăaăprecedatăexpansiuneaăindustrieiăenglezeştiăspreăsfârşitulă
secolului al XVIII-lea,ăpoateăfiăcomparat ăfoarteăbineăcuăoăasemeneaăreform ămonahal .ăDeăaceea,ăvomăcitaăaiciă
un pasaj94 dinăJohnăWesleyăînsuşi,ăcareăarăputeaăserviăcaămottoăpentruătotăceăs-aăspusăpân ăacum,ăc ciăarat ăc ă
lideriiăacestorămişc riăasceticeăîn elegeauăperfectărela iileăaparentăparadoxaleăpeăcareăle-amăanalizatăaici,ăşiăînă
acelaşiăsensăpeăcareăl-am indicat noi.95 El scria:
M ătemăc ăpesteătotăacoloăundeăbog iileăauăsporit,ăesen aăreligieiăs-aămicşoratăînăaceeaşiăpropor ie.ăDeăaceea,ănuă
v dăcum esteăcuăputin ,ăînăfireaălucrurilor,ăcaăvreoărenaştereăaăreligieiăadev rateăs ădurezeămult ăvreme.ăC ciă
religiaătrebuieăcuănecesitateăs ăproduc ăatâtăh rniciaăşiăîndemânarea,ăcâtăşiăeconomia,ăiarăacesteaănuăpotădecâtăs ă
creezeăbog ii.ăDar,ăpeăm sur ăceăbog iileăcresc,ălaăfelăvorăsporiăşiămândria,ăpatimaăşiădragosteaădeălumeăînătoateă
fa eteleăei.ăAtunci,ăcumăeăcuăputin ăcaămetodismul,ăoăreligieăaăinimii,ăs ăcontinueăs ăseăafleăînăaceast ăstareădeă
înflorireăînăcare,ăcaăunăarboreăînverzit,ăseăg seşteăacum?ăC ciămetodiştiiădeăpretutindeniădevinăharnici,ăpricepu iăşiă
economi,ăastfelăc ăadun ădinăceăînăceămaiămulteăbunuri.ăDeăaici.ăcreştereaăînăaceeaşiăm sur ăaămândriei,ăpatimii,ăaă
dorin elorătrupeştiăşiăaătrufiei.ăAstfel,ăcuătoateăc ăformaăreligieiăr mâne,ăspiritul ei dispare cu repeziciune. Oare nu
eăniciăoăcaleădeăaăîmpiedicaăaceast ădec dereăcontinu ăaăreligieiăpure?ăNuăarătrebuiăs -iăoprimăpeăoameniăs ăfieă
harniciăşiăeconomi:ătrebuie să le cerem tuturor
Ascetismul şi spiritul capitalismului 143
creştinilor să câştige atât demult cât pot şi să economisească tot ce pot; adică, de fapt, să se îmbogăţească.
Urmeaz ăsfatulăcaăaceiaăcareăcâştig ăatâtădeămultăcâtăpotăşiăeconomisescătotăceăpotăs ăşiăd ruiasc ăatâtă
cât pot, astfel încâtăs ădobândeasc ămaiămult ăgra ieădivin ăşiăs ăconstituieăoăcomoar ăînăCeruri.ăEsteă
limpedeăc ăaiciăWesleyăexprim ,ăchiarăînădetaliu,ăexactăceeaăceăamăîncercatănoiăs ăeviden iem. 96
Dup ăcumăspuneăWesley,ăefectulăeconomicăalăacelorămişc riăreligioase,ăaăc rorăsemnifica ieăpentruă
dezvoltareaăeconomic ărezidaămaiăpresusădeătoateăînăinfluen aălorăeducativ ăascetic ,ăs-a produs în
generalănumaiădup ădep şireaăpunctuluiăculminantăalăentuziasmuluiăpurăreligios.ăAtunci,ăintensitateaă
c ut riiăîmp r ieiăluiăDumnezeuăaăînceputăs ălaseălocătreptatăvirtu iiăeconomiceăsobre;ăr d cinileă
religioaseăauădisp rutăcuătimpul,ăfiindăînlocuiteădeăintereseleăutilitaristeămundane.ăAşaăcumăseăexprim ă
Dowden, ca în Robinson Crusoe, omulăeconomicăizolatăcareădesf şoar ăactivit iăde misionarism
colateraleăfa ădeăocupa iaăsaăprincipal 97 iaăloculăc ut riiăspiritualeăsolitareăaăîmp r ieiăCerurilorăînă
stilulăperegrinuluiăluiăBunyan,ăcareătreceăgr bităprinăpia aăDeşert ciunii.
Când,ăînăceleădinăurm ,ăprincipiulă„s ăfacemăcâtămaiămulteăpentru ambele lumi" a devenit dominant,
dup ăcumăremarcaăDowden,ăconştiin aăîmp cat ăaădevenităpurăşiăsimpluăunămijlocăprinăcareăindividulă
s ăseăbucureădeăoăvia ăburghez ăconfortabil ,ăfaptăbineăexprimatăînăproverbulăgermanădespreăpernaă
moale. Dar ceea ce aăl satămoştenireămareaăepoc ăreligioas ădinăsecolulăalăXVlI-lea succesoarei sale
utilitaristeăaăfost,ămaiăpresusădeătoate,ăoăconştiin ăuimitorădeăîmp cat ,ăamăputeaăspuneăchiarăfariseică
deăîmp cat ăînăprivin aăcâştig riiăbanilor,ăatâtătimpăcâtălucrulăacestaăseădesf şuraălegal.ăOriceăurm ădeă
deplacere vix potest aădisp rut.98
Jjjaseănaştereăoăetic ăeconomic ăspecificăburghez .ăAvândăconştiin aăc ăbeneficiaz ădeăgra iaădeplin ăaă
luiăDumnezeuăşiăc ăesteăbinecuvântatăvizibilădeăEl,ăomulădeăafaceriăburghez,ăatâtătimpăcâtăr mâneaă
întreălimiteleăcorectitudiniiăformale,ăatâtătimpăcâtăconduitaăsaămoral ăeraăf r ăpat ,ăiarăutilizareaăpeăcareă
oăd deaăaveriiăsaleănuăeraăreprobabil ,ăîşiăputeaăurm riăintereseleăpecuniareădup ăvoie.ăsim indăc ăastfelă
îndeplinea o îndatorire.
l
144 . Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
/putereaăascetismuluiăreligiosăîiăoferea,ăînăplus,ălucr toriăserioşi,ă//conştiincioşiăşiăneobişnuitădeăharnici,ăcareăîşiă
considerau munca I unăscopăalăvie iiăvoitădeăDumnezeu."
înăsfârşit,ăîiăd deaăasigurareaăliniştitoareăc ădistribuireaăinegal ăaăbunurilorădeăpeălumeaăaceastaăeraăunăaranjamentă
specialăalăProviden eiădivine,ăcareăînăacesteădiferen e,ăcaăşiăînăcazulăgra iei,ăurm reaăscopuriăsecreteănecunoscuteă
oamenilor.100 Calvinăînsuşiăf cuseăafirma iaădesăcitat ăc ăoameniiădinăpopor,ăadic ămasaădeămuncitoriăşiă
meşteşugari,ăr mânăsupuşiăluiăDumnezeuănumaiăatunciăcândăsuntăs raci. 101 înă rileădeăJosă(PieterădeălaăCourtăşiă
al ii),ăafirma iaăfuseseăsecularizat :ămaseleădeăoameniămuncescănumaiăcândăîiăfor eaz ănecesitatea.ăFormulareaă
uneiăideiăconduc toareăaăeconomieiăcapitalisteăaăintratămaiătârziuăînăteoriileăactualeădespreăproductivitateaă
salariilorăsc zute.ăŞiăînăacestăcaz,ăoădat ăcuădispari iaătreptat ăaăr d cinilorăreligioase,ăinterpretareaăutilitarist ăs-a
strecuratăneobservat ,ăînăliniaădeădezvoltareăpeăcareăamăobservat-oăînănenum rateărânduri.
Eticaămedieval ănuănumaiăc ătoleraăcerşitul,ădarăchiarăîlăglorificaăînăordineleăc lug rilorăcerşetori.ăChiarăşiă
cerşetoriiălaici,ăîntrucâtăofereauăpersoanelorăînst riteăposibilitateaădeăaăfaceăfapteăbuneădândădeăpoman ,ăerauă
considera iăuneoriăoăclas ădistinct ăşiătrata iăcaăatare.ăPân ăşiăeticaăsocial ăanglican ăaăStuar ilorăeraăextremădeă
apropiat ădeăaceast ăatitudine.ăAscetismului puritan i-aăr masămisiuneaădeăaăparticipaălaăadoptareaălegisla ieiă
privindăajutorareaăs racilorădinăAnglia,ăcareăaăschimbatăfundamentalăsitua ia.ăŞiăaăputut-oăfaceăpentruăc ăsecteleă
protestanteăşiăcomunit ileăpuritaneăstricteănuăcunoşteauăcerşetoria în rândurile lor.102
Peădeăalt ăparte,ăprivindădinăperspectivaămuncitorilor,ăramuraăZinzendorfăaăpietismului,ădeăpild ,ăridicaăînăsl viă
lucr torulăloialăcareănuăurm reaăcâştigul,ăciătr iaăînăconformitateăcuămodelulăapostolic,ăfiindăastfelăd ruităcuă
chahsma discipolilor.103 Uneleăideiăsimilareăpredominaser ălaăînceputăşiăînărândurileăbaptiştilor,ăchiarăîntr-o
form ămaiăradical .
înămodăfiresc,ăîntreagaăliteratur ăascetic ădinăaproapeătoateăconfesiunileăesteăsaturat ăcuăideeaăc ămuncaăplin ădeă
credin ,ăchiarăşiăcuăunăsalariuămic,ăefectuat ădeăceiăc roraăvia aănuăleăofer ăalteăposibilit i,ăesteăextremădeă
pl cut ăluiăDumnezeu.ăîn
Ascetismul şi spiritul capitalismului
145
aceast ăprivin ,ăascetismulăprotestantănuăaăad ugatănimicănou.ăDarănuănumaiăc ăaăaprofundat ideea
maiăintens,ăciăaăcreatăşiăfor aădecisiv ăpentruăcaăeaăs ădeaărezultate:ăsanc iuneaăpsihologic ăprină
intermediulăconceperiiăacesteiămunciăcaăvoca ie,ăcaămijloculăcelămaiăbun,ăadeseaăsingurul,ădeăaăob ineă
certitudineaăgra iei.104 Şi,ăpeădeăalt ăparte,ăaălegalizatăexploatareaăacesteiădorin eăspecificeădeămunc ,ă
prinăfaptulăc ăaăinterpretatăşiăactivitateaădinăafaceriăaăîntreprinz toruluiăcaăpeăoăvoca ie. 105 Este evident
câtădeăputernicăaveaăs ăfieăafectat ăproductivitateaămuncii,ăînăsensulăcapitalistăal cuvântului, de
c utareaăexclusiv ăaăîmp r ieiăluiăDumnezeuănumaiăprinăîndeplinireaăîndatoririiăîntr-oăprofesiuneăşiădeă
ascetismul strict pe care disciplina Bisericii îl impunea în mod firesc, mai ales asupra claselor lipsite
de proprietate. Tratarea munciiăcaăoăprofesiuneăaădevenitălaăfelădeăcaracteristic ăpentruălucr torulă
modernăcaăşiăatitudineaăcorespunz toare,ăînclinat ăspreăcâştig,ăaăomuluiădeăafaceri.ăPercepereaăacesteiă
situa ii,ăcareăeraănou ăpeăvremeaăsa,ă1-aăf cutăpeăunăobservatorăatâtădeăfinăcaăSirăWilliamăPettyăs ăpun ă
putereaăeconomic ăaăOlandeiădinăsecoluluiăalăXVII-leaăpeăseamaăfaptuluiăc ănumeroşiiădisiden iă
religioşiădină ar ă(calviniştiăşiăbaptişti)ă„suntăînămajoritateăoameniăchibzui i,ăserioşiăşiăcaăatareăcredăc ă
MuncaăşiăH rniciaăsuntăîndatoririleălorăfa ădeăDumnezeu."106
Calvinismulăseăopuneaăorganiz riiăsocialeăînăformaăfiscal-monopolist ăpeăcareăoăadoptaseăînă
anglicanismăsubăStuar i,ămaiăalesăînăconcep iileăluiăLaud*ăprivindăalian aăBisericiiăşiăstatuluiăcuă
monopoliştiiăpeăoătemelie etic ăsocial-creştin .ăConduc toriiăalian eiăseănum rauăprintreăceiămaiă
p timaşiăopozan iăaiăacestuiătipădeăcapitalismăcomercialăprivilegiat,ăepuizantăşiăcolonial,ăîmpotrivaăluiă
aduceauămotiveleăindividualisteăaleăcâştiguluiăra ionalăşiălegal,ărealizatăprinăabilitateaăşiăini iativaă
personale.ăŞi,ăînătimpăceăindustriileămonopolisteăprivilegiateăpoliticăînăAngliaăauădisp rutăcu
* William Laud (1573-1645) - arhiepiscopădeăCanterburyăşiăsfetnicăreligiosăalăregeluiăCharlesăI, sus in torăalăideiiă
c ăfor aăbisericiiăesteăinseparabil ădeăceaăaăstatului.ăReformeleăsaleăsocialeăerauămeniteăs -iăapereăpeăs raciădeă
exploatareaăseniorilorăşiăoficialilor.ăI-aăpersecutatăpeăpuritani,ăstârnindărevolteăcare.ăînăceleădinăurm .ăi-au adus
condamnarea la moarte (n.red.).
1
146
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
toateleărapid,ăaceast ăatitudineăaăjucatăunărolăimportantăşiădecisivăînădezvoltareaăindustriilorăcareăauăluată
naştereăînăpofidaăşiăîmpotrivaăautorit iiăstatului.107 Puritanii (Prynne, Parker) repudiau orice leg tur ă
cuăantreprenoriiăşiămariiăcapitaliştiădeălaăCurte,ăconsiderându-iăoăclas ăsuspect ădinăpunctădeăvedereă
etic.ăPeădeăalt ăparte,ăseămândreauăcuăpropriaălorămoralitateăînăafaceri,ădeăclas ămijlocie-superioar ,ă
ceeaăceăformaămotivulărealăpentruăpersecu iileălaăcareăerauăsupuşiădinăparteaăacelorăcercuri.ăDefoeă
propunea,ăcaămodalitateădeăcâştigareăaăb t lieiăîmpotrivaădizidentei,ăboicotareaăcredituluiăbancarăşiă
retragereaădepozitelor.ăDiferen aădintreăceleădou ătipuriădeăatitudineăcapitalist ămergeaămân ăîn mân ă
cuădiferen eleăreligioase.ăOponen iiăNonconformiştilor,ăchiarăşiăînăsecolulăalăXVIII-lea, i-au ridiculizat
înănenum rateărânduri,ăafirmândăc ăpersonificauăspiritulăunorăcomercian iăm run iăşiăruinaser ă
idealurileăvechiiăAnglii.ăŞiăelementulăacestaăreprezenta o deosebire a eticii economice puritane în
raportăcuăceaăevreiasc ;ăiarăcontemporaniiă(Prynne)ăştiauăbineăc ăprima,ăşiănuăceaăde-a doua constituia
eticaăburghez ăcapitalist .108
Unul__dintre elementele fundamentale ale spiritului capitalismului modern,ăşiănuădoarăalăacestuia,ăciăală
întregiiăculturiămoderne»'ăconduitaăra ional ă_££_baza ideii de profesiune^ s-a discut - dup ăcumăaă
încercatăs ădemonstrezeăanalizaădeăfa ă-dinăspiritulăascetismuluiăcreştin.ăTrebuieăs ărecitimăpasajulădină
Franklin, citatălaăînceputulăacestuiăeseu,ăpentruăaăvedeaăc ăelementeleăesen ialeăaleăatitudiniiănumiteă
acoloăspirităalăcapitalismuluiăsuntăaceleaşiăcuăceeaăceătocmaiăamăar tatăc ăreprezint ăcon inutulă
ascetismului lumesc puritan109,ănumaiăc ăf r ăbazaăreligioas ,ăcare înăepocaăluiăFranklinădisp ruseădeja.ă
Desigur,ăideeaăc ămuncaămodern ăareăunăcaracterăasceticănuăeănou .ăLimitareaălaămuncaăspecializat ,ă
implicândăoărenun areălaăuniversalitateaăfaustic ăaăomului,ăesteăoăcondi ieăaăoric reiăactivit iăvaloroaseă
în lumea modern :ădeăaceea,ăînăprezentăfapteleăşiărenun areaăseăcondi ioneaz ăînămodăreciprocă
inevitabil.ăAceast ătr s tur ăfundamentalăascetic ăaăvie iiăclaseiădeămijloc,ădac ătindeăs ăconstituieăună
modădeăvia ăşiănuădoarălipsaăoric ruiăastfelădeămod,ăeraăceeaăce voiaăGoetheăs ăexpun ,ădeălaăîn l imeaă
în elepciuniiăsale,ăînăWanderjahren, şiăpeăcareăînăceleădinăurm ă'
Ascetismul şi spiritul capitalismului
147
a atribuit-oăvie iiăluiăFaust.110 Pentruăel,ărealizareaăînsemnaăoărenun are,ăoăp r sireăaăuneiăepociă
caracterizate printr-oăumanitateădeplin ăşiăminunat ăcareănuăseămaiăpoateărepetaăînăcursulădezvolt riiă
noastreăculturale,ăaşaăcumăeăcazulăşiăcuăfloareaăculturiiăatenieneăaăantichit ii.
Puritaniiăvoiauăs ălucrezeăîntr-oăprofesiune;ănoiăsuntemăfor a iăs ăproced m astfel.ăC ci,ăatunciăcândă
ascetismulăaăieşitădinăchiliileămonahaleăp trunzândăînăvia aăcotidian ăşiăaăînceputăs ădomineămoralitateaă
p mânteasc ,ăşi-a jucat rolul în construirea cosmosului extraordinar al ordinii economice moderne.
Acum,ăaceast ăordineăesteălegat ădeăcondi iileătehniceăşiăeconomiceăaleăproduc ieiădeămaşiniăcareăînă
prezentădetermin ăcuăoăfor ăirezistibil ăvie ileătuturorăindivizilorăn scu iăînăinteriorulăacestuiă
mecanism,ănuănumaiăaleăcelorăpreocupa iădirectădeăcâştigulăeconomic.ăPoateăvaăac ionaăastfelăpân ălaă
ardereaăultimeiătoneădeăc rbuneăfosil.ăînăviziuneaăluiăBaxter,ăgrijaăpentruăbunurile"ăexterioareăarătrebuiă
s ăapeseădoarăpeăumeriiă„sfântului,ăcaăoămantaăuşoar ,ăcareăpoateăfiăazvârlit ăînăoriceăclip ." 111 Dar
soartaăaăhot râtăcaămantiaăs ădevin ăoăcuşc ădeăfier.
întrucâtăascetismulăşi-aăasumatăsarcinaădeăaăremodelaălumeaăşiădeăa-şiăaplicaăidealurileăînălume,ă
bunurileămaterialeăauădobândităoăputereăcrescând ăşiăînăceleădinăurm ăinexorabil ăasupraăvie iloră
oamenilor,ăcaăînăniciăoăalt ăperioad ădinăistorie.ăînăprezentă- darăcineăştieădac ăpentruătotdeauna?ă-
spiritulăascetismuluiăreligiosăaăevadatădinăcuşc .ăîns ăcapitalismulăvictorios,ădeăvremeăceăseăbazeaz ăpeă
oătemelieăsolid ,ănuămaiăareănevoieădeăsprijinulăs u.ăRoşea aătrandafirieădin obrajiiămoştenitoruluiăs uă
vesel,ăIluminismul,ăpareăşiăeaăs ădispar ăf r ăcaleădeăîntoarcere,ăiarăideeaădeăîndatorireăprofesional ă
bântuieăprinăvie ileănoastreăcaăoăstafieăaăcredin elorăreligioaseămoarte.ăAcoloăundeăîndeplinireaăvoca ieiă
nuăpoateăfiăpus ăînăleg tur ădirect ăcuăvalorileăspiritualeăşiăculturaleăceleămaiăînalte,ăsauăatunciăcând,ăpeă
deăalt ăparte,ănuătrebuieăs ăfieăresim it ădoarăcaăoăobliga ieăeconomic ,ăindividulărenun ,ăînăgeneral,ăs ă
o justifice în vreun fel. în locul unde a cunoscut dezvoltareaăceaămaiămare,ăînăStateleăUnite,ăurm rireaă
îmbog irii,ădespuiat ădeăîn elesulăs uăreligiosăşiăetic,ătindeăs ădevin ăasociat ăcuăpasiuniăpurămundane,ă
careăîiăconfer ăadeseaăunăcaracterăsportiv.112
148 Etica protestanta şiăspiritulăcapitalismului
Nimeniănuăştieăcineăvaătr iăînăaceast ăcuşc ăînăviitor,ăsauădac ălaăsfârşitulăacesteiădezvolt riăextraordinareăvoră
ap reaăprofe iăcuătotulănoi,ăsauădacaăseăvaăproduceăoămareărenaştereăaăvechilorăideiăşiăidealuri,ăori,ăînăcazulăîn care
niciăunulădintreăacesteăfapteănuăvaăaveaăloc,ădac ănuăvomăaveaăcumvaăparteădeăoăîmpietrireăînămecanizare,ă
înfrumuse at ăcuăunăfelădeăauto-pre uireăconvulsiv .ăC ciădespreăultimaăetap ăaăacesteiădezvolt riăculturaleăs-ar
puteaăspuneăpeădreptăcuvânt:ă„Specialiştiăf r ăspirit,ăsenzualiştiăf r ăinim ;ăaceast ănulitateăîşiăînchipuieăc ăaăatinsă
unănivelădeăciviliza ieăf r ăprecedent."
Darăaceastaăneăaduceălaădomeniulăjudec ilorădeăvaloareăşiădeăcredin ,ăcuăcareănuătrebuieăs ăfieăîmpov rat ă
aceast ăanaliz purăistoric .ăUrm toareaăsarcin ăvaăfi,ămaiăcurând,ăs ădemonstr măînsemn tateaăra ionalismuluiă
ascetic,ăcareăaăfostăatins ădoarăînătrecereăînăceleăschi ateăpân ăacum,ăpentruăcon inutulăeticiiăsocialeăpracticeăşi,ă
astfel,ăpentruătipurileădeăorganizareăşiăfunc iunileăgrupurilorăsociale,ădeălaăconventiculăşiăpân ălaăStat.ăApoiăvomă
analizaărela iileăsaleăcuăra ionalismulăumanist 113,ăidealurileăsaleădeăvia ăşiăinfluen aăsaăcultural ăasupraă
dezvolt riiăempirismuluiăfilosoficăşiăştiin ific,ăasupraăprogresuluiătehnicăşiăidealurilorăspirituale.ăDup ăaceeaăvaă
trebuiăs -iăurm rimăevolu iaăistoric ădeălaăînceputurileămedievaleăaleăascetismuluiălumescăşiăpân ălaădizolvareaăsaă
în pur utilitarism,ăînătoateădomeniileăreligieiăascetice.ăNumaiăatunciăamăputeaăestimaăînsemn tateaăcultural ă
cantitativ ăaăprotestantismuluiăascetic,ăînărela ieăcuăcelelalteăelementeăimportanteăaleăculturiiămoderne.
Pân ăaiciănuăamăîncercatădecâtăs ăurm rimăexisten aăşiăsensulăinfluen eiăsaleăsubăunăaspectăunic,ăcuătoateăc ă
extremădeăimportant,ăînăcontinuare,ăeănecesarăs ăcercet mămodulăînăcare,ălaărândulăs u,ăascetismulăprotestantăaă
fostăinfluen at,ăînăprivin aăevolu ieiăşiăaătr s turilorăcaracteristice,ădeătotalitateaăcondi iilorăsociale,ămaiăalesăaă
celor economice.'14 înăgeneral,ăchiarăşiăatunciăcândăseăstr duieşteădinăr sputeri,ăomulămodernăeăincapabilăs ă
atribuieăideilorăreligioaseăimportan aăpeăcareăoămerit ăînăceeaăceăpriveşteăculturaăşiăcaracterulăna ional.ăDar,
desigur,ăeuănuăinten ionezăs ăînlocuiescăoăinterpretareăcauzal ămaterialist ,ăunilateral ăaăculturiiăşiăistorieiăcuăoă
interpretareăcauzal ăspiritualist ,ălaăfelădeăunilateral .ăAmbeleăsuntălaăfelădeăposibile 115,ădarăfiecare,ădac ănuă
slujeşteăcaăpunctădeăplecare,ăciăînăcalitateădeăconcluzieăaăuneiăcercet ri,ărealizeaz ălaăfelădeăpu inăînăinteresulă
adev ruluiăistoric.116
NOTE
INTRODUCEREA AUTORULUI
1.ăăAici,ăcaăşiăînăalteăprivin e,ăm ădespartădeămaestrulănostruăvenerat,ăLujoăBrentanoă(înălucrareaăsaăceăva fiăcitat ăulterior).ăînă
principalăînăleg tur ăcuăterminologia,ădarăşiă*uăuneleăchestiuniăfactuale.ăNuămiăseăpareăjudiciosăcaălucruriăatâtădeădiferite
precumăpradaădeăr zboiăşiăcâştigulăob inutăprinăadministrareaăuneiăfabriciăs ăfieăplasateăîmpreun ăînăaceeaşiăcategorie;ăeînc ăşiă
maiăpu inăpotrivităs ăd măoric reiătendin eăspreăcâştigareaădeăbaniănumeleădeă„spiritulăcapitalismului",ăprinăraportareălaăalte
tipuriădeăcâştig.ăUltimaămetod ăsacrific ătoat ăpreciziaăconceptelor,ăiarăceaădintâiă- posibilitatea de aăclarificaădiferen aă
specific ădintreăcapitalismulăoccidentalăşiăalteăforme.ăDeăasemenea,ăînăPhilosophie des Geldes a lui Simmel economia
b neasc ăşiăcapitalismulăsuntăidentificateăpreaăstrâns,ăînădetrimentulăanalizeiăsaleăconcrete.ăînăscrierileăluiăWerner Sombart,
mai ales în cea de-aădouaăedi ieăaălucr riiăsaleăceleiămaiăimportante,ăDer Moderne Kapitalismus, differentia specifica a
capitalismului occidental - celăpu inădinăpunctulădeăvedereăalăproblemeiămeleă-,ăorganizareaăra ional ăaămuncii,ăesteăumbrit ă
considerabilădeăfactoriiăgeneticiăcareăauăac ionatăpretutindeniăînălume.
2.ăFireşte,ădiferen aănuăpoateăfiăconceput ăînătermeniăabsolu i.ăCapitalismulăorientatăpolitică(maiăpresusădeăorice,ăarendarea
impozitelor)ădinăAntichitateaămediteranean ăşiăoriental ,ăşiăchiarădinăChinaăşiăIndia,ăaădatănaştereăunorăîntreprinderiăra ionale,ă
cuăactivitateăcontinu ,ăaăc rorăcontabilitateă- deşiăcunoscut ănou ădoarăînăfragmenteăinfimeă- avea, probabil, un caracter
ra ional.ăMaiămult,ăcapitalismulăaventurierilorăorienta iăpoliticăaăfostăstrânsăasociatăcuăcapitalismulăburghezăra ionalăînă
dezvoltareaăb ncilorămoderneăcare,ăinclusivăBancaăAngliei,ăauăluatănaştereăînămajoritateăînăurmaăunorătranzac iiădeănatur ă
politic ,ăadeseaălegateădeăr zboaie.ăEsteăcaracteristic ădiferen aădintreăcaracterulăluiăPaterson,ădeăpild ă- un antreprenor tipic -
şiăceleăaleămembrilorăconduceriiăB ncii,ăcareăauădatăliniaăcaracteristic ăaăpoliticiiăeiăpermanenteăşiăînăscurtătimpăauădevenit
cunoscu iădreptă„c m tariiăpuritaniădeălaăHalaăB canilor".ăLaăfel.ăavemăcaăexempluăpoliticaăaberant ăaăacestei
150
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
b nciăextremădeăsolideădinătimpulăcrizeiăSouthăSeaă[manieăaăspecul riiăcareăaăruinatănumeroşiăinvestitoriăbritaniciăînă1720,ă
când compania South Sea a preluatădatoriaăna ional ăbritanic ă- n.tr.].ăAstfel,ăceleădou ăseăcontopescăînămodăfiresc,ădară
diferen aăexist .ăMariiăantreprenoriăşiăfinanciariănuăauăcreatăorganizareaăra ional ăaămunciiăînămaiămareăm sur ădecâtă- iar şi,ă
înăgeneralăşiăcuăexcep iiăindividuale - ceilal iăreprezentan iătipiciăaiăcapitalismuluiăfinanciarăşiăpolitic,ăevreii.ăAceastaăaăfostă
realizat ,ăînămodătipic,ădeăcuătotulăal iăoameni.
3.ăăŞiăcunoştin eleămeleăactualeădeăebraic ăsuntădestulădeăinadecvate.
4.ăNuămaiătrebuieăs ăsubliniezăc ăaceastaănuăseăaplic ăunorăîncerc riăprecumăaceleaăaleăluiăKarlăJaspersă(înăcarteaăsaă
Psychologie der Weltanschauungen, 1919) sau Klages, în a sa Charakterologie,ăşiăalteăstudiiăcareăauăunăpunctădeăpornireă
diferitădeăalănostru.ăAiciănuăavemăspa iuăpentruăoăcritic ăaălor.
5.ăăAcumăcâ ivaăani,ăunăpsihiatruăeminentăaăexprimatăaceeaşiăopinieăcuăaămea.
PARTEA I. PROBLEMA
1.ăAFLIEREAăRELIGIOAS ăŞIăSTRATIFICAREAăSOCIAL
1.ăDinăvoluminoasaăliteratur ăcareăaăap rutăînăjurulăacestuiăeseuăvoiăcitaănumaiăcriticileăceleămai complete. (1) F. Rachfahl,
„Kalvinismus.ăundăKapitalismus", Internationale Wochenschrift /tir Wissenschaft, Kunst undTechnik (1909), nr.
39-43.ăInăreplic ,ăarticolulămeu:ă„AntikritischesăzumăGeistădesăKapitalismus",ăArchiv fur Sozialwissenschaft und
Sozialpolitik (Tubingen), XX, 1910.ăApoi,ăr spunsulăluiăRachfahlălaăaceasta:ă„NochmalsăKalvinismusăundăKapitalismus",ă
1910, nr. 22-25 din Internationale Wochenschrift. înăsfârşit,ăarticolulămeuă„AntikritischesăSchlusswort",ăArchiu, XXXI.
(Brentano, în critica laăcareăvoiăfaceăreferireăimediat,ănuăcunoştea,ăevident,ăaceast ăultim ăfaz ăaădiscu iei,ădeăvremeăceănuăoă
men ioneaz ).ăînăedi iaădeăfa ănuăamăinclusănimicădinăpolemicaăoarecumănefructuoas ăîmpotrivaăluiăRachfahl.ăElăesteăună
autor pe care altfel îl admir, darăcare,ăînăaceast ăproblem ,ăs-a aventurat într-un domeniu pe care nu-1ăst pâneşteăpeădeplin.ă
Amăad ugatădoarăcâtevaăreferin eăsuplimentareădinăanticriticaămeaăşiăamăîncercat,ăînănoiăpasajeăşiănote,ăs ăfacăimposibil ăpe
viitorăoriceăîn elegereăgreşit .ă(2) W. Sombart, în cartea sa Der Bourgeois (MiinchenăşiăLeipzig,ă1913,ătradus ăînăenglez ăcuă
titlul The Quintessence of Capitalism, Londra,ă1915),ălaăcareăm ăvoiăîntoarceăînănoteleădeămaiăjos.ăînăsfârşit,ă(3)ăLujoă
Brentano în partea a Ii-aăaăAnexeiăalocu iuniiăsaleădeălaăMiinchenă(laăAcademiaădeăŞtiin e,ă1913)ădespreăDie Anfănge des
modernen Kapitalismus, careăaăfostăpublicat ăînă1916.ăŞiălaăaceast ăcritic ăm ăvoiăreferiăînănoteăspeciale,ăînălocurileăpotrivite.ă
Invităpeăoricineăarăfiăinteresatăs
Note la paginile 20-31 151
seăconving ,ăprinăcompara ie,ăc ăînărevizuireănuăamăscosăniciăoăpropozi ie.ănuăle-am schimbat sensul, nu le-amăatenuatăşiănuă
amăad ugatăfrazeădiferiteăînăceeaăceăpriveşteăargumenteleămeleăesen iale.ăNuăamăavutăniciăprilejulădeăaăoăface,ăiarădezvoltareaă
expuneriiămeleăvaăconvingeăpeăoricineăseămaiăîndoieşteăînc .ăUltimiiădoiăautoriăs-au angajat într-oădisput ămaiăaprig ăunu!ăcuă
cel laltădecâtăcuămine.ăConsiderăcriticaăluiăBrentanoălaăadresaăc r iiăluiăSombart,ăDie Juden und das Wirtschaftsleben, bine
fundamentat ăînămulteăaspecte,ădarăadeseaăfoarteănedreapt ,ăchiarădincoloădeăfaptulăc ăBrentanoăînsuşiănuăpareăs ăîn eleag ă
esen aăreal ăaăproblemeiăevreiloră(careăesteăcompletăomis ăînăeseulădeăfa ,ădarăvaăfiătratat ăulterior).ăDeălaăteologiăamăprimită
numeroaseăsugestiiăpre ioaseăînăleg tur ăcuăacestăstudiu.ăDinăparteaălor,ăreceptareaăaăfostăînăgeneralăprietenoas ăşiăobiectiv ,ăînă
pofidaădiferen elorămariădeăopinieăasupraăanumitor aspecte. Faptul acesta este binevenit, deoarece nu m-ar fi mirat o oarecare
antipatieăfa ădeămanieraăînăcareăacesteăchestiuniătrebuieătratateăînămodănecesarăaici.ăCeeaăceăpentruăunăteologăesteăvaloros în
religia sa nu poate juca un rol foarte importantăînăstudiulădeăfa .ăNeăpreocup ăceeaăce,ădintr-un punct de vedere religios, sunt
aspecteădestulădeăsuperficialeăşiălipsiteădeărafinamentăaleăvie iiăreligioase,ădarăcare,ăexactăpentruăc ăerauăsuperficialeăşi lipsite
deărafinament,ăauăinfluen atăadeseaămaiăprofundăcomportareaăexterioar .ăOăalt ăcarteăcare,ădincoloădeăfaptulăc ăincludeămulteă
alteălucruri,ăreprezint ăoăconfirmareăbinevenit ăşiăunăsuplimentăalăeseuluiăacestuia,ăînăm suraăînăcareăseăocup ădeăproblemaă
noastr ,ăesteăimportantaăoper ăaăluiăE.ăTroeltsch, Die Soziallehren derchristlichen Kirchen und Gruppen (Tubingen, 1912).
Trateaz ăistoriaăeticiiăcreştinismuluiăoccidentalădintr-unăpunctădeăvedereăpropriu,ădeosebitădeăcuprinz tor.ăOăindicăaiciă
cititoruluiăpentruăoăcompara ieăgeneral ,ăînălocăs ăfacărefeririărepetateălaăchestiuniăparticulare.ăAutorulăseăpreocup ăînăprincipală
deădoctrineleăreligiei,ăînătimpăceăeuăsuntăinteresatămaiădegrab ădeărezultateleălorăpractice.
2.ăExcep iileăseăexplic ,ănuăîntotdeauna,ădarăfrecvent,ăprinăfaptulăc ăînclina iileăreligioaseăaleăfor eiămuncitoareădinăcadrulăuneiă
industriiăsuntădeterminateăînăprimulărând,ăfireşte,ădeăceleăspecificeălocalit iiăînăcareăsuntăsituateăfabricileăsauădinăcare provine
mânaădeălucru.ăAcestăelementămodific ăadeseaăimpresiaăoferit ălaăprimaăvedereădeăuneleăstatisticiăaleăapartenen eiăreligioase,ă
deăpild ăînăprovinciileădeăpeămalurileăRinului.ăMaiămult,ăcifreleăpotăfiăconcludenteănumaiădac ăseăfaceăoădeosebireăclar ăîntre
ocupa iileăspecializate.ăAltfel,ăpatroniiăfoarteămariăpotăfiăgrupa iăuneoriălaolalt ăcuămeşteşugariiăcareălucreaz ăpeăcontăpropriu,ă
în categoria ..proprietari de întreprinderi". Mai presus de toate, capitalismul complet dezvoltat din zilele noastre, mai ales în
ceeaăceăpriveşteăp turileălargiăinferioare,ăalc tuiteădinămuncitoriănecalifica i,ăaădevenităindependentădeăoriceăinfluen ăpeăcareă
ar fi putut-o avea religia în trecut. Voi reveni asupra acestei chestiuni.
152 Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
3. A se compara, de exemplu, cu scrierile lui Schell (Der Katholizismus a/s Prinzip des Fortschrittes. Wurzburg, 1897, p. 31)
şiăvonăHertlingă(Das Prinzip des Katholizismus und die Wissenschaft, Freiburg. 1899, p. 58).
4.ăăUnulădintreăstuden iiămeiăaăcercetatăceeaăce,ăînămomentulădeăfa ,ăesteăcelămaiăcompletămaterialăstatisticăpeăcareăîlăde inemă
înăprivin aăacestuiăsubiect:ăstatisticaăreligioas ădinăBaden.ăVeziăMartinăOffenbacher.ă„KonfessionăundăsozialeSchichtung",ă
Eine Studie uber die wirtschaftliche Lage der Katholiken und Protestanten in Baden (TubingenăşiăLeipzig.ă1901),ăvoi.ăIV,
partea v, despre Volkswirtschaftliche Abhandlungen der badischen Hochschulen. Fapteleăşiăcifreleăfolositeăînăcontinuareăsuntă
toate extrase din acest studiu.
5. De exemplu, în 1895 în Baden capitalul disponibil pentru impozitul pe profit era:
Laă1000ăprotestan i...............954ă000ăm rci
Laă1000ăcatolici....................589ă000ăm rci
Eăadev ratăc ăevreii,ăcu.ăpesteăpatruămilioaneădeăm rciălaăoămieădeăpersoane,ăerauăcuămultăînăfa aăcelorlal i.ă(Pentru detalii vezi
Offenbacher, op. cit., p. 21.)
6.ăăPeăaceast ătem ,ăaăseăcomparaăcuăîntreagaădiscu ieădinăstudiulăluiăOffenbacher.
7.ăăŞiăasupraăacesteiăchestiuni,ăOffenbacherăaduceădoveziămaiădetaliate,ăreferitoareălaăBaden,ăînăprimeleădou ăcapitoleădin
lucrarea sa.
8.ăăPopula iaădinăBadenăaveaăînă1895ăurm toareaăcompozi ie:ăProtestan iă- 37,0%; catolici - 61,3%; evrei - 1,5%.ăTotuşi,ă
eleviiăşcolilorăaflateălaăunănivelăsuperiorăceluiăobligatoriuăerauăîmp r i iădup ăcumăurmeaz ă(Offenbacher,ăp.ă16):
Protestan iăăăăăCatolici Evrei
Note la paginile 31-36
153
Gymnasien 43 46 9.5
Realgymnasien 69 31 9
Oberrealschulen 52 41 7
Realschulen 49 40 11
Hohere Burgerschulen

n medie
51

48
37

42
12

10
1
AcelaşiălucruăseăpoateăobservaăînăPrusia,ăBavaria, Wurtemberg, Alsacia-LorenaăşiăUngariaă(veziăcifreleădinăOffenbacher,ăpp.ă
16ăşiăurm.)
9.ăăVeziăcifreleădinănotaăprecedent ,ăcareăarat ăc ăfrecventareaăşcolilorăsecundareădeăc treăcatolici,ăcareăesteăcuăregularitate
maiăsc zut ăcuăoătreimeădecâtăpropor iaăcatolicilorădinăpopula iaătotal ,ăoădep şeşteăpeăaceastaăcuădoarăcâtevaăprocenteăînă
cazulăşcolilorăpreg titoareă(maiăalesăpentruăstudiiăteologice).ăCuăreferireălaădiscu iaăceăvaăurma,ăseăpoateănotaăcaăfaptă
caracteristicăc ăînăUngariaăceiăafilia iăBisericiiăReformateădep şescăchiarăşiăcifreleăprotestan ilorăprivindăfrecventareaăşcoliloră
secundare.ă(VeziăOffenbacher,ăp.ă19,ănot .)
10.ăăPentruăconfirmare,ăveziăOffenbacher,ăp.ă54,ăşiătabeleleădeălaăsfârşitulăstudiuluiăs li.
11.ăExtremădeăbineăilustrat ădeăpasajeleădinălucr rileăluiăSirăWilliamăPetty,ălaăcareăneăvomăreferiămaiătârziu.
12.ăFaptulăc ăPettyăseărefer ălaăcazulăIrlandeiăseăpoateăexplicaăfoarteăsimpluăprinăaceeaăcaăprotestan iiăerauăimplica iădoar ca
proprietariădeăp mânturiăst pânindădeălaădistan ă(absenteişti).ăDac ăarăfiăvrutăs ăafirmeămaiămult,ăarăfiăgreşit,ădup ăcumăoă
arat ăsitua iaăirlandezilor-sco ieni.ăRela iaătipic ădintreăprotestantismăşiăcapitalismăaăexistatăînăIrlanda,ălaăfelăcaăpesteătotăînăalteă
p r i.ă(Despreăirlandezii-sco ieni,ăvezi C. A. Hanna, The Scotch-Irish, 2 voi., Putnam, New York).
13.ăăDesigur,ăaceastaănuăînseamn ăs ăneg măc ăultimeleăfapteăauăavutăconsecin eăextremădeăimportante.ăDup ăcumăvoiăar taă
maiătârziu,ăfaptulăc ămulteăsecteăprotestanteăerauăminorit iărestrânseăşiădeăaceeaăomogene,ăaşaăcumăerauăto iăcalviniştiiăstric iă
dinăafaraăGeneveiăşiăNoiiăAnglii,ăchiarăşiăacoloăundeăde ineauăputereaăpolitic ,ăaăavutăoăînsemn tateăfundamental ăpentruă
dezvoltareaăcaracteruluiălor,ăinclusivămanieraălorădeăaăparticipaălaăvia aăeconomic .ăMigrareaăînăalteă riăaăexila ilorădeătoateă
religiileăp mântului,ăindieni,ăarabi,ăchinezi,ăsirieni,ăfenicieni,ăgreci,ălombarzi,ăcaăpurt toriăaiăpriceperiiăcomercialeăaăunor
regiuniădeosebitădeădezvoltate,ăaăfostăunăfenomenăuniversalăşiănuăareănimic de-aăfaceăcuăproblemaănoastr .ăînăeseulăs uălaăcareă
voi face referire adesea, Die Anjănge des modernen Kapitahsrnus, Brentanoăaduceăcaămartor ăpropriaăsaăfamilie.ăDară
bancheriiădeăorigineăstr in ăauăexistatăînătoateăepocileăşiăînătoateă rileăcaăreprezentan iăaiăleg turilorăşiăexperien eiăcomerciale.ă
Eiănuăsuntăspecificiăcapitalismuluiămodernăşiăauăfostăprivi iăcuăneîncredereăetic ădeăc treăprotestan iă(veziămaiăjos).ăCazul
familiilor protestante precum Muralt, Pestalozzi etc, care au migrat de la Ziirich la Locarno, a fost diferit. în scurt timp, ele au
ajunsăs ăseăidentificeăcuăunătipăspecificămodernă(industrial)ădeădezvoltareăcapitalist .
14. Offenbacher, op. cit., p. 58.
15.ăSeăpotăg siăobserva iiăneobişnuitădeăbuneădespreătr s turileăcaracteristiceăaleădiferitelorăreligiiădinăGermaniaăşiăFran a,ăcaă
şiădespreăleg turaădintre
154
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
acesteădiferen eăşiăalteăelementeăculturaleăînăcontextulăconflictuluiăna ionalit ilorădinăAlsacia.ăînăexcelentulăstudiuăalălui W.
Wittich,ă„DeutscheăundăfranzosischeăKulturăimăElsass",ăIllustrierte Elsăssische Rundschau (1900,ăpublicatăşiăseparat).
16.ăăDesigur,ăfaptulăacestaăeraăvalabilănumaiăînăzoneleăundeăeraăprezent ăoăposibilitateădeădezvoltareăcapitalist .
17.ăăPeăaceast ătem ăvezi,ădeăpild ,ăDupinădeăSt.ăAndre,ă„L'ancienneăegliseăreformeeădeăTours.ăLesămembresădeăl'eglise",ăBull.
de la soc. de l'hist. du Protest.,ă4,ăp.ă10.ăŞiăaiciăamăputeaăprivi,ămaiăalesădinăperspectivaăcatolic ,ădorin aădeăemancipareădeă
controlul monahal sau ecleziasticădreptămotivulădominant.ăDarăîmpotrivaăacesteiăpozi iiăvinănuădoarăjudecataăcontemporaniloră
(inclusivăaăluiăRabelais),ăciăşi,ădeăexemplu,ădezbaterileăcomplicateădinăprimeleăsinoadeăna ionaleăaleăhugheno iloră(deăpild
primul sinod, C. pârtie, qu. 10 de la Aymon, Synod nat., p.ă10),ăcuăprivireălaăposibilitateaăcaăunăbancherăs ădevin ămaiămareleă
uneiăbiserici;ădeăasemenea,ăînăpofidaăpozi ieiădeciseăaăluiăCalvin,ădiscu iileărepetateădinăaceleaşiăorganismeăprivindă
permisibilitatea perceperii de dobând ,ăprilejuiteădeăîntreb rileămembrilorăultrascrupuloşi.ăAceastaăseăexplic ăpar ialăprină
num rulămareădeăpersoaneăceăaveauăunăinteresădirectăînăchestiuneaărespectiv ,ădar,ăînăacelaşiătimp,ădorin aădeăaăpracticaă
usuraria pravitas f r ănecesitateaăconfesiuniiănuăputeaăfi,ădoarăea,ădecisiv .ăAcelaşiălucruăesteăvalabilăşiăpentruăOlandaă(veziă
maiăjos).ăTrebuieăs ăafirm măexplicităc ăinterzicereaădobânziiăînădreptulăcanonicănuăvaăjucaăniciăunărolăînăcercetareaădeăfa .
18. Gothein, Wirtschaftsgeschichte des Schwartzwaldes, I, p. 67.
19.ăînăleg tur ăcuăaceasta,ăveziăcomentariileăsuccinteăaleăluiăSombartă(Der moderne Kapitalismus, primaăedi ie,ăp.ă380).ăMaiă
târziu,ăsubăinfluen aăunuiăstudiuădeăF.ăKelleră{Unternehmung und Mehrwert, Publica iileăSociet iiăGorres,ăXII), care, în
pofidaămultorăobserva iiăbuneă(care,ătotuşi,ăînăacestăcontextănuăsuntănoi),ănuăseăridic ălaănivelulăaltorălucr riărecenteăale
apologe ilorăcatolici.ăSombart,ăînăceeaăce,ădup ăp rereaămea,ăeste,ăînăacesteăaspecte,ădeădeparteăcomponentaăceaămaiăslab ădină
opera sa (Der Bourgeois), aăsus inut,ădinănefericire,ăoătez ăcompletăgreşit ,ălaăcareăm ăvoiăreferiăînăloculăpotrivit.
20. S-aăstabilităclarăc ăsimplulăfaptăalăschimb riiădomiciliuluiăesteăunulădintreămijloaceleăceleămaiăeficaceăpentruăintensificarea
munciiă(aăseăcomparaăcuănotaă13ădeămaiăsus).ăAceeaşiăfat ăpolonez ăpeăcareăacas ăn-oăputeaăscoateădinăleneaăeiătradi ional ă
niciăoăşans ădeăaăcâştigaăbani,ăoricâtădeăispititoare,ăpareăs -şiăschimbeăcompletăfireaăşiăs ădevin ăcapabil ădeărealiz riă
nelimitateăatunciăcândăesteămuncitoareăemigrat ăîntr-oă ar ăstr in .ăAcelaşiălucruăesteăvalabilăşiăpentruămuncitoriiăitalieni,ă
emigra i.ăC ăaceast ăsitua ieănuăesteăînăniciăunăcazăexplicabil ăînătotalitateăprinăinfluen aăeducativ ăaăintr riiăîntr-un
Note la paginile 37-44
155
mediuăculturalăsuperior,ădeşiăaceastaăjoac ,ăfireşte,ăunărolăimportant,ăoăarat ăfaptulăc ăacelaşiălucruăseăîntâmpl ăşiăacoloăunde
tipulădeăocupa ie,ăcaăînăcazulămunciiăagricole,ăesteăidenticăcuăcelădeăacas .ăMaiămult,ăacomodareaăînăbar ciăetc. poate
presupuneăoăcoborâreălaăunăStandardădeăvia ăcareănuăarăfiătoleratăniciodat ăacas .ăSimplulăfaptădeăaămunciăîntr-un mediu
diferitădeăcelăcuăcareăeăobişnuităunăindividăreprezint ăoăfor ăeducativ ăşiăîlăajut ăs ăias ădinătradi ie.ăNuăeănevoieăs ămai
subliniemăpropor iaăenorm ăînăcareădezvoltareaăamerican ăreprezint ărezultatulăunorăastfelădeăfactori.ăînăvechime,ăsemnifica ia
similar ăaăexiluluiăbabilonianăpentruăevreiăesteăizbitoare,ăiarăacelaşiălucruăesteăvalabilăşiăpentruăparsi.ăDarăpentruăprotestan i,ă
aşaăcumăoăarat ădiferen aăevident ădintreăcaracteristicileăeconomiceăaleăcoloniilorăpuritaneădinăNouaăAnglie,ădinăMaryland-ul
catolic,ădinăSudulăepiscopalăşiădinăRhodeăIsland,ăcuăunăamestecădeăconfesiuni,ăinfluen aăcredin elorălorăreligioaseăjoac , destul
deăclar,ărolulăunuiăfactorăindependent.ăLaăfelăînăIndia,ădeăpild ,ăînăcazulăjainiştilor.
21.ăînămajoritateaăformelorăsale,ăesteăcunoscut ăcaăoăform ămaiămultăsauămaiăpu inămoderat ădeăcalvinismăsauăzwinglianism.
22.ăăLaăHamburg,ăoraşăaproapeăînăîntregime luteran, singura avere cu originea în secolul al XVII-lea este cea a unei bine
cunoscuteăfamiliiăreformateă(faptăasupraăc ruiaămi-aăatrasăaten iaăcuăamabilitateăprofesorulăA.ăWahl).
23.ăăNuăesteăoănoutateăfaptulăc ăexisten aăacesteiărela iiăeăsus inut ăaici.ăLavelye,ăMatthewăArnoldăşiăal iiăauăperceput-o de
îndat .ăCeăeănou,ădimpotriv ,ăeănegareaăsa,ădestulădeăpu inăfondat .ăAici,ăsarcinaănoastr ăesteădeăaăexplicaăaceast ărela ie.
24.ăăFireşte,ăaceastaănuăînseamn ăc ăpietismulăoficial,ăcaăşiăalteătendin eăreligioase,ănuăs-a opus mai târziu, dintr-oăperspectiv ă
patriarhal ,ăanumitorătr s turiăprogresisteăaleădezvolt riiăcapitaliste,ădeăpild ătranzi ieiădeălaăindustriaăcasnic ălaăsistemul
fabricilor.ăCeeaăceăaăurm rităoăreligieăcaăidealăşiăcareăaăfostărezultatulăpracticăalăinfluen eiăsaleăasupraăvie ilorăadep ilorăs iăsuntă
dou ăelementeăceătrebuieădeosebiteăclar,ădup ăcumăvomăvedeaăînărepetateărânduriăînăcursulădiscu ieiănoastre.ăînăprivin aă
adapt rilorăspecificeăaleăpietiştilorălaămuncaăindustrial ,ăamădatăexempleădeălaăoăfabric ădinăWestfaliaăînăarticolulămeu,ă„Zură
Psychophysik der gewerblichen Arbeit", Archiv fur Sozialwissenschaft und Sozialpolitik, XXVIII,ăşiăcuădiferiteăalteăocazii.
2. SPIRITUL CAPITALISMULUI
1. Pasajul final este din Necessary Hints to Those That Would Be Rich (scrisăînă1736,ăOpere,ăedi iaăSparks,ăII, p. 80), restul
din Advice to a Young Tradesman (scrisînă1748.ăedi iaăSparks,ăII, pp.ă87ăşiăurm.).ăItaliceleădinătextăapar inăluiăFranklin.
156
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
2. Der Amerikamude (Frankfurt,ă1835),ădespreăcareăseăştieăc ăeraăoăparafraz ăplin ădeăimagina ieăaăimpresiilorăluiăLenauă
despreăAmerica.ăînăprezent,ăcarteaăarăfiădestulădeăgreuăs ăfieăapreciat ăcaăoper ădeăart ,ădarăesteăincomparabil ăcaădocument al
deosebiriloră(deămultăatenuate)ădintreăviziuneaăgerman ăşiăceaăamerican ,ăs-arăputeaăspuneăchiarăcaăm rturieăaătipuluiădeăvia ă
spiritual ăcareăaăr masăcomunătuturorăgermanilor,ăatâtăcatolici,ăcâtăşiăprotestan i,ădeălaămisticismulămedievalăgermanăîncoace,
înăopozi ieăcuăpre uireaăcapitalist ăaăac iunii,ăspecific ăpuritanismului.
3.ăăSombartăaăfolosităacestăcitatăcaămottoăpentruăsec iuneaăceătrataăgenezaăcapitalismuluiă(Der moderne Kapitalismus, prima
edi ie,ă1,ăp.ă193.ăVeziăşiăp.ă390).
4. Ceea ce, în mod destulădeăevident,ănuăînseamn ăc ăJakobăFuggerăeraăunăomăindiferentăsauălipsitădeăreligiozitate,ăsauăc ă
eticaăluiăBenjaminăFranklinăeădescris ăcompletădeăcitateleădeămaiăsus.ăBineăcunoscutulăfilantropănuăaveaănevoieădeăcitateleălui
Brentano (Der Anfănge des modernen Kapitalismus, pp.ă150ăşiăurm.)ăpentruăaăseăprotejaădeăîn elegereaăgreşit ăpeăcareă
Brentanoăpareăs ămi-oăatribuie.ăProblemaăesteăexactăinvers :ăcumăarăputeaăajungeăunăasemeneaăfilantropăs ăscrieăacesteă
propozi iiăparticulareă(înăformaăcaracteristic ăpeăcareăBrentanoăaăomisăs ăoăreproduc )ăînămanieraăunuiămoralist?
5.ăăAceastaăesteăbazaădiferen eiădintreănoiăşiăSombartăînăprivin aăpuneriiăproblemei.ăînsemn tateaăeiăpractic ădeosebit ăvaăieşiă
laălumin ămaiătârziu.ăCaăanticipare,ătotuşi,ăs ăremarc măc Sombart nu a neglijat nicidecum acest aspect etic al
întreprinz toruluiăcapitalist.ăDarăînăviziuneaăsaăasupraăproblemeiăelăapareăcaăunărezultatăalăcapitalismului,ăînătimpăceăpentru
scopurileănoastreătrebuieăs ăpornimădeălaăipotezaăopus .ăOăpozi ieăfinal ăse va putea stabili de-abiaălaăîncheiereaăcercet rii.ă
Pentru viziunea lui Sombart, vezi op. cit.,ăpp.ă357,ă180ăetc.ăAici,ăra ionamentulăs uăintr ăînărezonan ăcuăanalizaăstr lucit ăaă
lui Simmel, din Philosophie des Geldes (capitolul final). Despre polemica peăcareăaădeclanşat-o împotriva mea în lucrarea sa
Der Bourgeois voiăajungeăs ăvorbescămaiătârziu.ăînăpunctulăacesta,ăoriceădiscu ieăexhaustiv ătrebuieăs ăfieăamânat .
6.ăă„Amăcrescutăcuăcredin aăc ăadev rul,ăsinceritateaăşiăintegritateaăînăafacerileădintreăoameniăsuntădeăceaămaiămareăimportan ă
pentruăoăvia ăfericit ;ăşiăamăalc tuităhot râriăscrise,ăconsemnateăpentruătotdeaunaăînăjurnalulămeu,ăpeăcareăs ăleăpunăînă
practic ătotărestulăvie ii.ăEăadev rat,ăasupraămeaărevela iaăcaăatareănuăaveaăoăgreutateăprea1 mare;ădarăconsideramăc ,ădeşiă
uneleăac iuniăarăfiăpututăs ănuăfieăreleăpentruăc ăerauăinterziseădeăea,ăoriăbuneăpentruăc ăleăporuncea,ătotuşiăacesteăac iuni ar fi
pututăs ăfieăinterziseăpentruăc ăerauăreleăpentruănoi,ăsauăporunciteăpentruăc ăneăerauăbeneficeăprinăpropriaălorănatur ,ă inândă
seamaădeătoateăîmprejur rileăposibile."ăAutobiography (ed. F. W. Pine, Henry Hoit, New York, 1916), p. 112.
Note la paginile 44-48
157
7.ăă„Deăaceea,ăm-amăretrasădinăvia aăpublic ăpeăcâtădeămultăamăpututăşiăl-am pornit" - esteăvorbaădeăproiectulădeăbibliotec ă
ini iatădeăelă- ca pe proiectul unui număr de prieteni, careăîmiăceruser ăs ămergăşiăs -1 propun celor pe care-i credeau iubitori
aiăcititului.ăînăfelulăacesta,ăafacereaăaămersălinăşiăamăcontinuatăs-o practic în asemeneaăocazii;ăşi,ăavândăexperien aăunoră
succeseăfrecvente,ăoăpotărecomandaădinătoat ăinima.ăMiculăsacrificiuăalăvanit iiăvoastreădinăprezentăvaăfiăr spl titădinăbelşugă
dup ăaceea.ăDac ăpentruăoăvremeăr mâneănesigurăcuiăapar ineămeritul,ăcinevaămaiălipsitădeăsuccesădecâtădumneavoastr ăvaăfiă
încurajatăs -lărevendice,ăiarăatunciăchiarăşiăinvidiaăvaăfiăînclinat ăs ăv ăfac ădreptateăsmulgândăaceleăpeneăînsuşiteăpeănedreptă
şiărestituindu-leăadev ratuluiăproprietar."ăAutobiography, p. 140.
8. Brentano (op. cit., pp.ă125,ă127,ănotaă1)ăfoloseşteăaceast ăremarc ădreptăprilejăpentruăaăcriticaădiscu iaădespreă„aceaă
ra ionalizareăşiădisciplin "ălaăcareăi-aăsupusăascetismulămundanăpeăoameni.ăAceea,ăspuneăel,ăesteăoăra ionalizareăc treăunămodă
deăvia ăira ional.ăDeăfapt,ăareădestulădeămult ădreptate.ăUnălucruănuăesteăniciodat ăira ionalăînăsine,ăciănumaiădintr-un anume
punctădeăvedereăira ional.ăPentruănecredincios,ăoriceămodădeăvia ăreligiosăesteăira ional,ăiarăpentruăhedonistăesteăastfelăfiecare
standard ascetic, indiferentădac ,ăm suratăînăraportăcuăvalorileăsaleăfundamentale,ăacelăascetismăreprezint ăoăra ionalizare.ă
Dac ăeseulădeăfa ăareăvreoăcontribu ieăcâtădeămic ,ăaceastaăarăputeaăfiăeviden iereaăcomplexit iiăconceptuluiădeăra ionalitate,
simplu doar la suprafa .
9.ăînăreplic ălaăapologiaălung ăşiăoarecumăinexact ăf cut ădeăBrentanoăluiăFranklină(Die Anfănge des modernen Kapitalismus,
pp.ă150ăşiăurm),ăc ruiaăseăpresupuneăc ăi-amăîn elesăgreşităcalit ileăetice,ăm ăreferădoarălaăaceast ăafirma ie,ăcareăarătrebui, în
opiniaămea,ăs ăfieăsuficient ăpentruăaădemonstraăc ăapologiaăesteăsuperflu .
10.ăăFolosescăacestăprilejăpentruăaăinseraăcâtevaăremarciăanticriticeăcareăprefigureaz ăargumentulăprincipal.ăSombartă
{Bourgeois) faceăafirma iaădeănesus inutăc ăaceast ăetic ăaăluiăFranklinăesteăoărepetareămot-â-mot a unora dintre scrierile
aceluiămareăşiăversatilăgeniuăalăRenaşterii,ăLeonăBattistaăAlberti,ăcareăînăafar ădeătratateleăteoreticeădeămatematic ,ăsculptur ,ă
pictur ,ăarhitectur ăşiădragosteă(personal,ăeraăunămisogin),ăaăscrisăoălucrareăînăpatruăvolumeădespreăadministrareaăgospod rieiă
(Della Famiglia). (Dinăp cate,ăpân ăînămomentulăscrieriiăacestuiăeseuănuăamăpututăprocuraăedi iaăluiăMancini,ăciădoarăpeăceaă
maiăveche,ăaăluiăBonucci.)ăPasajulădinăFranklinăesteătip ritămaiăsus,ăcuvântăcuăcuvânt.ăUndeăsunt,ăaşadar,ăpasajeleă
corespunz toareădinălucrareaăluiăAlberti.ămaiăalesămaximaă„timpulăînseamn ăbani",ăcareăst 'înăfrunte,ăşiăindica iileăcareă
urmeaz ?ăSingurulăpasajăcare,ăatâtăcâtăştiu.ăesteăcâtădeăcâtăasem n torăseăg seşteălaăsfârşitulăprimuluiăvolumădinăDella
Famiglia (ed. Bonucci. II, p.ă353),ăundeăAlbertiăvorbeşteăînătermeniăfoarteăgeneraliădespreăbaniăcaănervus rerum al
gospod riei,ăfaptăcareătrebuieătratatăcuăo
158
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
grij ăspeciala,ăexactăaşaăcumăvorbeaăCatoăînăDe Re Rustica. EsteăincorectăcaăAlberti,ăcareăeraăfoarteămândruădeădescenden aăsaă
dinăunaădintreăceleămaiădistinseăfamiliiădeăcavaleriădinăFloren aă(Nobilissimi Cavalieri, op. cit., pp.ă213,ă228,ă247,ăetc),ăs ăfieă
tratatădreptăunăomăcuăsângeăamestecat,ăplinădeăinvidieăfa ădeăfamiliileănobileădinăcauzaănaşteriiăsaleănelegitime,ăfaptăceănu era
delocădegradantădinăpunctădeăvedereăsocial.ăEăadev ratăc ărecomandareaăpotrivităc reiaămarileăîntreprinderiăsuntăvredniceăs ă
apar in ădoarăuneiănobile e onesta famiglia şiăunuiălibero e nobile animo şiătrebuieăs ăreduc ăpeăcâtăposibilăcosturileăcuămânaă
deălucruăesteăcaracteristic ăpentruăAlbertiă(p.ă209;ăaăseăcomparaăDel Gouerno della Famiglia, IV, p.ă55,ăcaăşiăp.ă116ăînăedi iaă
pentruăPandolfini).ăDeăaceea,ăafacereaăceaămaiăbun ăesteăunaăînăcareăs ăseăcomercializezeălânaăşiăm taseaăproduseădeă
meşteşugariăînăateliereleălor.ăAceastaăesteăsânta masserizia, careăreprezint ăînăprimulărândăunăprincipiuădeăîntre inere,ăună
anumit standard deăvia ăşiănuăunulădeăcâştigă(aşaăcumănimeniănuăarăfiăîn elesămaiăbineădecâtăSombart).ăLaăfel,ăcândăseădiscut ă
naturaăbanilor,ăpreocupareaăluiăesteălegat ădeăadministrareaăfondurilorăpentruăconsumă(baniăsauăpossessioni), nu de aceea a
capitalului, fapt ceăreieseăcuăclaritateădinăexpresiaăpeăcareăoăpuneăînăguraăluiăGianozzo.ăElărecomand ,ăcaăprotec ieăîmpotrivaă
nesiguran eiăaverii,ăobişnuireaătimpurieăcuăactivitateaăcontinu ,ăcareăeste,ăşiăeaă(pp.ă73-74)ăeficient ădoarăpeătermenălung,ăin
cose magnifiche e ample, şiăevitareaălenei,ăcareăpuneăîntotdeaunaăînăpericolămen inereaăpozi ieiăcuivaăînălume.ăDeăaceea,ă
studiaz ăcuămareăaten ieăoăafacereăpotrivit ăînăcazulăuneiăschimb riăaă.norocului,ădarăconstat ăc ăoriceăopera mercenaria este
nepotrivit ă{op. cit., I, p. 209). Ideea sa despre tranquillita dell' animo şiăînclina iaăsaăputernic ăspreăepicureiculălate biosas
{vivere a se stesso, p.ă262),ăînăspecialăaversiuneaăfa ădeăoriceăfunc ieăoficial ă(p.ă258)ăcaăsurs ădeănelinişte,ăprilejădeăa- iăfaceă
duşmaniăşiădeăaăintraăînăafaceriădezonorante,ăidealulăvie iiăîntr-oăvil ălaă ar ,ăalimentareaăvanit iiăprinăreferireaălaăstr moşiăşiă
referireaălaăonoareaăfamilieiă(familieăcareăarătrebuiăs -şiăp strezeăavereaălaolalt ,ăînămanieraăflorentin ,ăşiănuăs ăoăîmpart )ăcaă
la unăstandardăşiăidealăfundamentală- toateăacesteaăarăfiăfost,ăînăochiiăoric ruiăpuritan,ăidolatrieăp c toas ăaăf pturiiăomeneşti,ă
iarăînăceiăaiăluiăBenjaminăFranklinăexpresiaăuneiălipseădeălogic ăspecificăaristocratice.ăS ăremarc m,ămaiădeparte,ăpre uirea
deosebit ăaăliteraturiiă(c ciăindustria seăaplic ăînăprincipalăactivit iiăliterareăşiăştiin ifice),ăcareăesteăcuăadev ratăceaămaiă
vrednic ădeăeforturileăomeneşti.ăŞiătermenulămasserizia, înăsensulădeă..conducereăra ional ăaăgospod riei",ăcaămijlocădeăaătr i
independentădeăal iiăşiăevitândăs r cia,ăesteăînăgeneralăpusădoarăînăguraăanalfabetuluiăGianozzo.ăAstfel,ăorigineaăacestuiă
concept,ăcareăprovineă(veziămaiăjos)ădinăeticaămonastic ,ăesteăurm rit ăînătimpăpân ălaăunăpreotăb trână(p.ă249).
S ăcompar măacumătoateăacesteaăcuăeticaăşiămodulădeăvia ăaleăluiăBenjaminăFranklin,ăşiămaiăalesăaleăstr moşilorăluiăpuritani;ă
s ăcompar măopereleăliteratuluiărenascentistăceăseăadreseaz ăaristocra ieiăumanisteăcuăopereleălui
Note la pagina 48 159
Franklin, adresate maselor din clasa mijlocie-inferioar ă(elămen ioneaz ăînăspecialăfunc ion rimea)ăşiăcuăfracturileăşiăpredicileă
puritanilor,ăpentruăaăîn elegeăprofunzimeaădeosebirii.ăRa ionalismulăeconomicăalăluiăAlberti,ăsus inutăpretutindeniăcuărefeririălaă
autoriiăantici,ăseăînrudeşteăcâtăseăpoateădeăclarăcuămodulăînăcareăsuntătratateăproblemeleăeconomiceăînălucr rileăluiăXenofon (pe
care nu-lăcunoştea),ăCato,ăVarroăşiăColumellaă(peăcareăîiăciteaz ),ăcuăexcep iaăfaptuluiăc ălaăCatoăşiăVarroăcâştigul ca atare are
un rol predominant, diferit de cel pe care i-l atribuie Alberti. Mai mult, comentariile ocazionale ale lui Alberti despre fattori,
diviziuneaămunciiăşiădisciplin ,ăimposibilitateaădeăaăseăbizuiăpeă raniăetc,ăsun ădeăparc ăîn elepciuneaăluiăCatoăarăfiăfostă
scoas ădinădomeniulăstr vechiăalăgospod rieiăslujiteădeăsclaviăşiăaplicat ăceluiăalămâiniiădeălucruălibereăînăindustriaăcasnic ăşiă
în sistemul de metayage. AtunciăcândăSombartă(aăc ruiăreferire laăeticaăstoic ăesteăoarecumăînşel toare)ăconsider ăc ă
ra ionalismulăeconomicăs-aădezvoltată„pân ălaăultimeleăconcluzii"ăînc ădinătimpulăluiăCato,ăelănuăgreşeşteăcuătotul,ădac ăesteă
interpretatăcorect.ăEsteăposibilăs ăseăplasezeăînăaceeaşiăcategorieădiligens pater familias alăromanilorăşiăidealulădeămassajo al
luiăAlberti.ăMaiăpresusădeătoate,ăesteăcaracteristicăpentruăCatoăcaăoămoşieăs ăfieăpre uit ăşiăjudecat ăcaăobiectăpentruăinvestirea
fondurilor destinate consumului. Conceptul de industria, peădeăalt parte,ăprimeşteănuan eădiferiteădatorit ăinfluen eiăcreştine.ă
Şiăexactăaiciăseăafl ădeosebirea.ăînăconcep iaădespreăindustria provenit ădeălaăascetismulămonahalăşiădezvoltat ădeăscriitoriiă
monasticiăseăg seşteăgermeneleăunuiăethos care a evoluat apoi completăînăascetismulămundanăprotestant.ăDeăaici,ăaşaăcumă
vomăsubliniaăadesea,ădecurgeărela iaădintreăceleădou ,ăcare,ătotuşi,ăesteămaiăpu inăapropiat ădeădoctrinaăoficial ăaăBisericii
formulat ădeăSf.ăTomaădecâtădeămoraliştii-cerşetoriădinăFloren aăşiăSiena.ăînăscrierileăluiăCato,ăcaăşiăînăceleăaleăluiăAlberti,ă
acest ethos lipseşte;ăpentruăambiiăesteăoăchestiuneădeăîn elepciuneălumeasc ,ănuăunaădeăetic .ăLaăFranklinăapareăşiăunăfilonă
utilitarist.ăDarăcalitateaăetic ăaăprediciiăc treătineriiăoameniădeăafaceriăesteăcuăneputin ădeătrecutăcuăvederea,ăşiăacestaăesteă
elementulăcaracteristic.ăLipsaădeăaten ieăînămanevrareaăbanilorăînsemn ăpentruăel,ăcaăs ăspunemăaşa,ăucidereaăembrioniloră
capitalului,ăşiădeăaiciăoăînc lcareăaăeticii.
Deăfapt,ăoărela ieăîntreăceiădoiă(AlbertiăşiăFranklin)ăexist ănumaiăînăm suraăînăcareăAlbertiă- peăcareăSombartăîlănumeşteăpios,ă
darăcare,ădeşiăparticipaălaăsacramenteăşiăde ineaăunătitluăroman,ăcaăatâ iaăal iăumanişti,ănuăs-a folosit de motivele religioase
(decâtăînădou ăpasajeădestulădeăterne)ăpentruăaăjustificaămodulădeăvia ăpeăcare-1 recomanda -, asemenea lui Franklin, nu
puneaărecomand rileăsaleădeăeconomieăînăleg tur ăcuăanumiteăconcep iiăreligioase.ăUtilitarismul,ăînăpreferin aăluiăAlbertiă
pentruămanufacturareaălâniiăşiăm t sii.ăcaăşiăutilitarismulăsocialămercantilistăpotrivităc ruiaă„multorăoameniăarătrebuiăs ăliăseă
dea de lucru" (vezi Alberti, op. cit.. p.ă292),ăsuntăînăacestădomeniu,ăcelăpu inăformal,ăsinguraăjustificareăatâtăpentruăunul,ăcâtăşiă
pentruăcel lalt.
160
Etica protestant ăşiăspiritulăcapitalismului
ScrierileăluiăAlbertiăpeăaceast ătem ăconstituieăunăexempluăexcelentăpentruătipulădeăra ionalismăeconomicăceăaăexistatăcuă
adev ratăcaăoăreflectareăaăcondi iilorăeconomice,ăînăoperaăautorilorăinteresa iădoarădeă„lucrulăf cutăde dragul lui" pretutindeni
şiăînătoateăepocile:ăînăclasicismulăchinez,ăînăGreciaăşiălaăRoma,ănuămaiăpu inădecâtăînăRenaştereăşiăSecolulăLuminilor.ăNuăeă
niciăoăîndoial ăc ,ăaşaăcumăeraăcazulăînăAntichitateălaăCato,ăVarroăşiăColumella,ăşiăaici,ălaăAlbertiăşi al iiăcaăel,ămaiăalesăînă
doctrina privind industria, aăexistatăunătipădeăra ionalitateăeconomic ăextremădeădezvoltat .ăDarăcumăarăputeaăcredeăcinevaăc ă
o asemenea teorie literar ăarăputeaăevoluaăîntr-oăfor ărevolu ionar ăcomparabil ăcuămodulăînăcareăoăcredin ăreligioas ăaăfostă
capabil ăs ăcondi ionezeământuireaăşiădamnareaădeărealizareaăunuiămodădeăvia ăparticulară(înăacestăcazăra ionalizatămetodic)?
Cumăarat ,ăînăcompara ieăcuăea,ăoăra ionalizareăaăconduiteiăorientat ăcuăadev ratăspreăreligieăseăpoateăvedea, în afara
puritanilorădeătoateăconfesiunile,ălaăjainişti,ăevrei,ăanumiteăsecteăasceticeădinăEvulăMediu,ălaăFra iiădinăBoemiaă(oăramur ăa
mişc riiăhusite),ălaăsectaăSkoptsiăşiăstundiştiiădinăRusia,ăşiănumeroaseleăordineămonahale,ăoricâtădeămultăs-ar deosebi acestea
întreăele.ăElementulăesen ialăalădiferen eiăesteă(caăs ăanticip m)ăfaptulăc ăoăetic ăbazat ăpeăreligieăimpuneăanumiteăsanc iuni
psihologiceă(f r ăaăaveaăunăcaracterăeconomic)ăasupraămen ineriiăatitudiniiăprescriseădeăea,ăsanc iuniăcare,ăatât timp cât
credin aăreligioas ăr mâneăvie,ăsuntăextremădeăeficace,ăşiăpeăcareăoăîn elepciuneăpurămundan ăcaăaceeaăaăluiăAlbertiănuăleăare
laădispozi ie.ăNumaiăînăm suraăînăcareăacesteăsanc iuniăfunc ioneaz ăşi,ămaiăpresusădeătoate,ăînăm suraăînăcareăac ioneaz ăîntr-
oăanumit ădirec ie,ăadeseaăfoarteădiferit ădeădoctrinaăteologilor,ăoăasemeneaăetic ăpoateădobândiăoăinfluen ăindependent ă
asupraăconduiteiăînăvia ăşi,ăastfel,ăasupraăordiniiăeconomice.ăCaăs ăvorbimădeschis,ăaceastaăesteăcheiaăîntreguluiăeseu,ăcare nu
credeamăc ăvaăfiătrecut ăcuăvederea.
Maiătârziuăvoiăajungeăs ăvorbescădespreămoraliştiiăteologiădeălaăsfârşitulăEvuluiăMediu,ăcareăaveauăoăatitudineădestulădeă
prietenoas ăfa ădeăcapitală(maiăalesăAntonioădinăFloren aăşiăBernardinoădaăSiena)ăşiăpeăcare Sombart i-aăinterpretatăiar şiă
greşit.ăElănuăaăluatădinăgândireaămonastic ădecâtăconceptulădeăindustria, indiferent prin ce conexiuni intermediare. Alberti,
Pandolfiniăşiăceiădeăfelulălorăsuntăreprezentativiăpentruăoăatitudineăcare,ăînăpofidaăacesteiăobedien eăexterioare,ăera,ăînăinterior,ă
emancipat ăcuăadev ratădeătradi iaăBisericii.ăCuătoateăc ăsem naăcuăeticaăcreştin ăaăvremii,ăexistaăunăcaracterăanticăp gână
deosebitădeăimportant,ăaăc ruiăsemnifica ieăpentruădezvoltareaăgândiriiăeconomiceămoderneă(şiăa politicilor economice
moderne)ăBrentanoăcredeăc ăamăignorat-o.ăEăadev ratăc ăaiciănuăm ăocupădeăinfluen aăsa.ăNiciănuăşi-arăg siăloculăîntr-un
studiuădespreăeticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului.ăDar,ăaşaăcumăseăvaăvedeaăîntr-un context diferit, departe de a-i nega
importan a,ăamăfostăşiăsuntădeăp rereaăc ăsferaăşiădirec iaăsaădeăinfluen ăauăfostăcompletădiferiteădeăceleăaleăeticiiăprotestante
(aăc rei
Note la paginile 49-52
161
ascenden ăspiritual ,ăfaptădeămareăînsemn tateăpractic ,ăseăreg seşteălaăsecteleăşiăeticaăluiăWyclifăşiăHus).ăNuămodulădeăvia ă
alăburghezieiăînăascensiuneăaăfostăinfluen atădeăaceast ăatitudine,ăciăpoliticaăoamenilorădeăstatăşiăaăprincipilor;ăiar,ăpentru
scopurileăanalizei,ăarătrebuiăcaăacesteădou ăliniiădeădezvoltareăpar ial,ădarăînăniciăunăcazăîntotdeaunaăconvergenteăs ăfieăpriviteă
dreptăperfectădistincte.ăînăprivin aăluiăFranklin,ăsfaturileăsaleăc treăoameniiădeăafaceri,ăpredateăînăprezentăînăşcolileădin
America, aparjin.de faptăuneiăcategoriiădeăscrieriăceăauăinfluen atăvia aăpractic ăîntr-oăm sur ămultămaiămareădecâtăcarteaă
masiv ăaăluiăAlberti,ăcareănuăaădevenităpreaăcunoscut ăînăafaraăcercurilorăacademice.ăDarăl-am categorisit în mod expres ca pe
unăomăceănuăseăaflaăsubăinfluen aădirect ăaăviziuniiăpuritaneăasupraăvie ii,ăcareăp liseăconsiderabilăîntreătimp,ăcaăşiăîntregulă
iluminismăenglez,ăaleăc ruiărela iiăcuăpuritanismulăauăfostăscoaseăînăeviden ăadesea.
11.ăăDinăp cate,ăBrentanoă(op. cit.) aăpusăînăaceeaşiăoal ătoateătipurileădeălupt ăpentruăcâştig,ăfieăeleăpaşniceăsauăr zboinice,ăşiă
apoiăaăstabilitădreptăcriteriuăspecificăalăc ut riiăcapitalisteăaăprofituluiă(puseăînăopozi ieăcuăaceeaăfeudal ,ădeăpild )ăurm rireaă
acumul riiădeăbani (înălocădeăp mânt).ăNuănumaiăc ăaărefuzatăs ăfac ăvreoădiferen iereăsuplimentar ,ăcare ar putea duce la o
concep ieăclar ,ădarăaăformulatăîmpotrivaăconceptuluiădeăspirităalăcapitalismuluiă(modern)ăpeăcareăl-am construit pentru
scopurileăanalizeiănoastreăobiec iaădeăneîn elesă(pentruămine)ăc ăincludeădejaăînăipotezeleăsaleăceeaăceăurmeaz ăaăfiă
demonstrat.
12.ăăAăseăcompara,ăînăfiecareăprivin ,ăcuăobserva iileăexcelenteăaleăluiăSombart, Die Deutsche Volkswirtschaft im 19ten
Jahrhundert, p. 123. înăgeneral,ădeşiăstudiileăurm toareăseărefer ,ăînăceleămaiăimportanteăpuncte,ălaălucr riămultămai vechi,
nuăeănevoieăs ăsubliniezăcâtădeămultădatoreaz ăeleăexisten eiăoperelorăimportanteăaleăluiăSombart,ăcuăformul rileălorăprecise,
aceastaăchiarăşiăatunciă- sau poate în special atunci - cândăiauăoăcaleădiferit .ăChiarăşiăaceiaăcareăcontinu ăs ăseăsimt ăîntr-un
dezacordătotalăcuăvederileăluiăSombartăşiăcareărespingămulteădintreătezeleăluiăauădatoriaădeăaăprocedaăastfelănumaiădup ăună
studiu exhaustiv al operei sale.
13. Desigur, nu putem aborda aici chestiunea acestor limite, nici nu putem evalua teoriaăfamiliar ăaărela ieiădintreăsalariileă
mariăşiăproductivitateaămareăaămunciiăcareăaăfostăsugerat ăprimaădat ădeăc treăBrassey,ăformulat ăşiăsus inut ăteoreticădeă
Brentanoăşi,ăatâtăistoric,ăcâtăşiăteoretic,ădeăc treăSchulze-G vernitz.ăDiscu iaăaăfostăredeschis ădeăstudiileăp trunz toareăaleăluiă
Hasbach {Schmollers Jahrbuch, 1903, pp. 385-391,ă417ăşiăurm.)ăşiăînc ănuăs-aăîncheiat.ăAiciăesteăsuficientăs ăfimădeăacordăcuă
faptulăcareănuăeăpusălaăîndoial ă- şiănuăpoateăfiă- deănimeni,ăc ăsalariileămiciăşiăprofiturileămari,ăsalariileămiciăşiăoportunit ileă
favorabileăpentruădezvoltareaăindustrial ănuăsuntăpurăşiăsimpluăidentice,ăiarăeducareaăpentruăculturaăcapitalist ăşi,ăoădat ăcu ea,
posibilitatea capitalismului ca sistem economic nu se produc
162
Etica protestant ăşiăspiritulăcapitalismului
pur
doarăprinăopera iuniăfinanciareămecanice.ăToateăexempleleăsuntăiăilustrative.
14.ăăDeăaceea,ăadeseaăconstituireaăindustriilorăcapitalisteănuăaăfostăposibil ăînălipsaăunorămişc riămigratoareădinspreăzoneăcu o
cultur ămaiăveche.ăOricâtădeăcorecteăarăfiăremarcileăluiăSombart"ădespreădiferen aădintreăpricepereaăpersonal ăşiăsecreteleă
profesionaleăaleămeşteşugarului,ăpeădeăoăparte,ăşiătehnicaămodern ăştiin ific ,ăobiectiv ,ădeăcealalt ăparte,ăînăperioadaănaşterii
capitalismuluiădiferen aăaceastaănuăpreaăexista.ăDeăfapt,ăcalit ileăetice,ăcaăs ăspunemăaşa,ăaleămuncitoruluiăcapitalistă(şi,ăîntr-o
anumit ăm sur ,ăceleăaleăîntreprinz torului)ăerauăadeseaămaiăpre ioase,ăfiindămaiărare,ădecâtăpricepereaămeşteşugarului,ă
cristalizat ăînătradi iiăvechiădeăsuteădeăani.ăNiciăchiarăindustriaădinăprezentănuăesteăcompletăindependent ,ăînăceeaăceăpriveşteă
alegereaăloca iei,ădeăasemeneaăcalit iăaleăpopula iei,ădobânditeăprinăeduca ieăşiătradi iiălegateădeămuncaăintensiv .ăînăzilele
noastre e unăfaptăobişnuităcaăprejudec ileăştiin ificeăs ăatribuieăoăasemeneaădependen ,ăatunciăcândăeăobservat ,ămaiădegrab ă
calit ilorărasialeăcongenitaleădecâtătradi ieiăşiăeduca iei,ădarăînăopiniaămeaăaceastaăesteăoăatitudineăcelăpu inăîndoielnic .
15. Vezi articolulămeuă„ZurăPsychophysikăderăgewerblichenăArbeit",ăArchiu fur Soziaiwissenschaft und Sozialpolitik,
XXVIII.
16.ăăObserva iileăanterioareăarăputeaăfiăîn eleseăgreşit.ăTendin aăunuiătipăbineăcunoscutădeăomădeăafaceriădeăaăfolosiăcredin aăc ă
„religiaătrebuieăs ăfieăp strat ăpentruăpopor"ăînăscopulăs uăpersonalăşiădorin aădestulădeăobişnuit ăaămultora,ămaiăalesăaăcleruluiă
luteran, ca, dintr-oăsimpatieăgeneral ăfa ădeăautoritate,ăs ăseăofereăs ăjoaceărolulăuneiăpoli iiăînăsutan ăatunciăcândăcatalogauă
greva dreptăunăp catăşiăcondamnauăsindicateleăcaăpromotoareăaleăcupidit ii,ătoateăacesteaăsuntăaspecteăcuăcareăproblemaăpeă
careăoăcercet mănuăareănimicăde-aăface.ăFactoriiădiscuta iăînătextănuăprivescăfapteăocazionale,ăciăuneleăfoarteăcomune,ăcare,ă
dup ăcumăvom vedea, reapar mereu într-oămanier ătipic .
17. Der moderne Kapitalismus, primaăedi ie,ă1,ăp.ă62.ă18./b/d.,ăp.ă195.
19.ăăăFireşte,ăcapitalismulăîntreprinderiiăra ionaleămoderneăspecificăOccidentului,ănuătipulădeăcapitalismăr spândităînălumeătimp
de trei miiădeăani,ădinăChina,ăIndia,ăBabilon,ăGrecia,ăRoma,ăFloren aăpân ăînăprezent,ăînf ptuitădeăc m tari,ăcontractan iă
militari,ăceiăcareăf ceauăcomer ăcuăfunc iiăpublice,ăcolectoriădeăimpozite,ămariănegustoriăşiămagna iăfinanciari.ăVeziă
Introducerea.
20. Astfel,ăipotezaănuăeăînăniciăunăcazăjustificat ăaăpriori, totăceăvreauăs ăexprimăaiciăesteăc ăpeădeăoăparteătehnicaă
întreprinderiiăcapitaliste,ăşiăpeădeăalt ăparteăspiritulămunciiăprofesionisteăcareăconfer ăcapitalismuluiăenergia
Note la paginile 53-61
163
sa deăexpansiune,ătrebuieăs -şiăfiăavutăr d cinileăînăaceleaşiăclaseăsociale,ălaăfelăcaăşiărela iileăsocialeăaleăcredin elorăreligioase.ă
Calvinismulăaăfost,ădinăpunctădeăvedereăistoric,ăunulădintreăagen iiăeduc riiăînăspiritulăcapitalismului.ăDarăînă rileăde Jos, din
motiveăcareăvorăfiădiscutateămaiătârziu,ăreprezentan iiămarilorăintereseăfinanciareănuăerauăînămajoritateăadep iăaiăcalvinismului
strict,ăciăarminişti.ăMicaăburghezieăşiăceaămijlocie,ăaflateăînăascensiune,ădinărândulăc roraăseărecrutauăînăprincipal
întreprinz torii,ăerauăînăceaămaiămareăparteăreprezentanteătipiceăatâtăaleăeticiiăcapitaliste,ăcâtăşiăaleăreligieiăcalviniste. Faptul
acestaăseăpotriveşteăfoarteăbineăcuătezaănoastr :ăînătoateătimpurileăauăexistatămariăbancheriăşiăcomercian i,ădarăoăorganizare
capitalist ăaămunciiăindustrialeănuăaăfostăcunoscut ăniciodat ăînainteădeătranzi iaădinspreăEvulăMediuăspreăepocaămodern .
21.ăăAsupraăacestuiăsubiectăveziădiserta iaădeăcalitateăaăluiăJ.ăMaliniakă(Ziirich,ă1913).
22.ăăImagineaăcareăurmeaz ăaăfost construit ăcaăunătipăidealădinăcondi iileăg siteăînădiferiteăramuriăindustrialeăşiăînădiferiteă
locuri.ăFiindăfolosit ăcuăscopăilustrativ,ănuăare,ădesigur,ăniciăoăimportan ăc ăînăniciăunulădintreăexempleleălaăcareăneăreferim
procesul nu a avut loc exact înămanieraădescris .
23.ăăDinăacestămotiv,ăîntreăaltele,ănuăeăîntâmpl torăfaptulăc ăaceast ăprim ăperioad ădeăra ionalismă(economic)ăincipientădin
industriaăgerman ăaăfostăînso it ădeăalteăfenomene,ădeăpild ădegradareaăcatastrofal ăaăgustului,ăvizibil ăînăstilul obiectelor de
folosin ăcotidian .
24.ăăAceastaănuăînseamn ăc ămodific rileădinăaprovizionareaăcuămetaleăpre ioaseănuăauăimportan ăeconomic .
25.ăSeărefer ădoarălaătipulădeăîntreprinz toră{business man) care constituie obiectul studiului nostru, nu la vreun tip mediu
empiric.ăInăprivin aăconceptuluiădeătipăideal,ăveziăarticolulămeuădinăArchivfur Soziaiwissenschaft und Sozialpolitik, XIX, nr. 1.
26. Acesta este poate locul cel mai potrivit pentru a face câteva remarci privind eseul lui F. Keller, la care ne-am referit deja
(volumulă12ădinăpublica iileăsociet iiăGorres)ăşiăobserva iileăluiăSombartă(Der Bourgeois) ce i-auăurmat,ăînăm suraăînăcareă
suntărelevanteăpentruăcontextulăactual.ăFaptulăc ăunăautorăcritic ăunăstudiuăînăcareăinterzicereaăcanonic ăa dobânzii nu este nici
m carămen ionat ă(cuăexcep iaăuneiăremarciăincidentaleăcareănuăareăniciăoăleg tur ăcuăargumenta iaăgeneral ),ăpeăbazaăipotezei
c ăaceast ăinterzicereăaădobânzii,ăcareăareăcorespondentăînăaproapeătoateăeticileăreligioaseăaleălumii,ăeste criteriul decisiv de
diferen iereăîntreăeticaăprotestant ăşiăceaăcatolic ,ăesteăaproapeădeăneconceput.ăOăpersoan ăarătrebuiăs ăcriticeănumaiălucrurile
pe care Ie-aăcitit,ăsauăargumenteleăpeăcare,ădac ăle-a citit, nu le-aăşiăuitatădeja.ăCampaniaăîmpotriva usuraria prauitas se
reg seşte
164
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
atâtăînăistoriaăBisericiiăhughenote,ăcâtăşiăînăceaăaăBisericiiăolandezeădinăsecolulăalăXVl-lea;ălombarzii,ăadic ăbancherii,ăerauă
adesea, numai în virtutea acestui fapt, excluşiădeălaăîmp rt şanieă(veziăcap.ă1,ănotaă17).ăAtitudineaămaiăliberal ăaăluiăCalvină
(care,ătotuşi,ănuăaăîmpiedicatăincludereaăreglement riiăîmpotrivaăcameteiăînăprimulăproiectăalăordonan elor)ănuăaăob inutăoă
victorieăclar ăpân ălaăSalmasius.ăDeăaceea, diferen aănuăconstaăînăacestăelement,ăbaăchiarădimpotriv .ăînăcompara ieăcuă
lucr rileăluiăFunckăşiăaleăaltorăînv a iăcatoliciă(peăcare,ădup ăp rereaămea,ănuăi-aăluatăînăconsiderareăaşaăcumămerit ),ăprecumă
şiăcuăcercet rileăluiăEndemann,ăcare,ăoricâtădeăperimateăarăfiăînăuneleăaspecteăînăzileleănoastre,ăsuntăînc ăfundamentale,ă
protestan iiălas ăoăimpresieădureroas ădeăsuperficialitate.ăF r ăîndoial ,ăKellerăs-aăab inutădeălaăasemeneaăexceseăprecumă
remarcile lui Sombart {Der Bourgeois, p.ă321),ăpotrivităc roraăseăobservaăcumă„gentilomiiăpioşi"ă(BernardinoădaăSienaăşiă
AntonioădinăFloren a)ă„doreauăs ătrezeasc ăspiritulăîntreprinz torăprinăoriceămijloaceăcuăputin ",ăadic ,ălaăfelăcaăaproapeă
oricineăaltcinevaăpreocupatădeăinterzicereaădobânzii,ăoăinterpretauăînăaşa felăîncâtăs ăscuteasc ădeăsanc iuniăceeaăceăamănumiă
investireaăproductiv ăaăcapitalului.ăFaptulăc ăSombart,ăpeădeăoăparte,ăîiăclasific ăpeăromaniăîntreăpopoareleăeroice,ăşiăpeăde
alta,ăcontradic ieăimposibil ăpentruăoperaăsaăluat ăînăansamblu,ăconsider ăc ăra ionalismulăeconomicăaăfostădezvoltatăpeădeplină
înc ădeălaăCatoă(p.ă267),ăpoateăfiămen ionatăcaăunăsimptomăc ăaceastaăesteăoăcarteătezist ,ăînăcelămaiăr uăîn elesăalăcuvântului.
Deăasemenea,ăelăaăexprimatăcuătotulăgreşităsemnifica iaăinterziceriiădobânzii. Faptul acesta nu poate fi analizat aici în detaliu.
Laăunămomentădatăaăfostăadeseaăexagerat ,ăapoiăsubestimat ,ăşiăacum,ăîntr-oăepoc ăînăcareăaparămilionariăcatolici,ăcaăşiă
protestan i,ăi-aăfostăinversatăsensulăînăscopuriăapologetice.ăDup ăcumăbineăse ştie,ăinterdic iaănuăaăfostăabolit ,ăînăpofidaă
autorit iiăbiblice,ădecâtăînăsecolulătrecutăprinăordinulăCongrega ieiăSfântuluiăOficiu,ăşiăatunciădoarătemporum ratione habita şiă
indirect, interzicându-li-seăconfesorilorăs ădiscuteăchestiuniălegateădeăusuraria pravitas, chiarădac ,ăînăcazulăreinstaur riiăsale,ă
nuăseărenun aălaăniciăoăpreten ieălaăobedien .ăCineăaăstudiatăseriosăistoriaăextremădeăcomplicat ăaădoctrineiănuăpoateăpretinde,
dateăfiindănesfârşiteleăcontroverseăcuăprivireăla,ădeăpild ,ăjustificareaăcump r riiădeăobliga iuniăsauădecontareaă(şi,ămaiăpresusă
deătoate,ă inândăseamaădeăordinulăCongrega ieiăSfântuluiăOficiuămen ionatămaiăsus,ăreferitorălaăunăîmprumutămunicipal),ăc ă
interzicereaădobânziiăaăfostămenit ăs ăseăapliceădoarăîmprumuturilorăurgente,ăniciăc ăaăreprezentatăunăajutorăpentruă
întreprindereaăcapitalist ă(p.ă25).ăAdev rulăesteăc ăBisericaăaăajunsăs -şiăschimbeăpozi iaăînăprivin aăinterziceriiădobânziiă
destul de târziu. Atunci când s-a întâmplat acest lucru, formele pe care le-au luat investi iileădeăafaceriănuăerauăîmprumuturiălaă
oărat ăfix ăaădobânzii,ăciăfoenus nauticum, comenda, societas maris şiădare ad proficuum de mari (un împrumut în care cotele
deăcâştigăşiăpierdereăerauăajustateăînăfunc ieădeăgradulădeărisc),ăşi,ădatăfiind
Note la pagina 61
165
efectulăcâştigurilorăgenerateădeăîmprumuturiăasupraăîntreprinderiiăproductive,ăerauăînămodănecesarădeătipulăacesta.ăEleănuă
trebuiauăs ăcad ăsubăinciden aăinterdic ieiă(sauăpoateănumaiăînăviziuneaăunorăsus in toriărigiziăaiăcanonului),ădar, atunci când
investi iaălaăoărat ădefinit ăaădobânziiăşiăscontareaăauădevenităposibileăşiăobişnuite,ăprimulătipădeăîmprumuturiăaăavutămult de
suferitădinăcauzaăinterdic iei,ăceeaăceăaădeterminatădiverseăm suriădrasticeăaleăghildelorădeănegustoriă(listeănegre). Dar
tratamentulăaplicatăcameteiădeăc treăcanoniciăera,ăînăgeneral,ăpurălegalăşiăformal,ăşi,ăcuăsiguran ,ănuăaveaătendin aădeăaăproteja
capitalul pe care i-oăatribuieăKeller.ăInăsfârşit,ăînăm suraăînăcareăpoateăfiăidentificat ăvreoăatitudineăfa ădeăcapitalism, factorii
decisiviăauăfost:ăpeădeăoăparte,ăoăostilitateătradi ional ,ăînăceaămaiămareăparteădifuz ,ăfa ădeăputereaăcrescând ăaăcapitalului,
careăeraăimpersonal,ăşiădeciăgreuădeăsupusăcontroluluiăetică(dup ăcumăreieseădinădeclara iileăluiăLuther cu privire la Fugger
şi„afacerileăbancare);ăpeădeăalt ăparte,ănecesitateaăacomod riiălaănevoileăpractice.ăDarănuăputemădiscutaăfaptulăacestaă
deoarece,ăaşaăcumăs-aăspus,ăinterzicereaăcameteiăşiăsoartaăacesteiăprohibi iiăpotăaveaăpentruănoi,ăcelămult,ăoăsemnifica ieă
simptomatic ,ăşiănumaiăîntr-unăgradălimitat.ăEticaăeconomic ăaăscotiştilor,ăşiămaiăalesăaăunorăteologiădinărândulăc lug riloră
cerşetoriădinăsecolulăalăXlV-lea,ămaiăpresusădeăto iăBernardinoădaăSienaăşiăAntonioădinăFloren a,ădeciăc lug riăcuăunătip
specificăra ionalădeăascetism,ămerit ,ăf r ăîndoial ,ăunătratamentăseparatăşiănuăpoateăfiăexpediat ăînăcâtevaăcuvinteăînădiscu iaă
noastr .ăAltfel,ăarătrebuiăcaăaici,ăînăreplic ăfa ădeăcritici,ăs ăanticipezăceeaăceăvoiăspuneăînăanalizaăeticiiăeconomiceăa
catolicismuluiăşiăaăleg turilorăsaleăpozitiveăcuăcapitalismul.ăAceştiăautoriăîncearc ,ăşiăprinăaceastaăîiăprefigureaz ăpeăunii dintre
iezui i,ăs ăprezinteăprofitulănegustoruluiăcaăpeăoărecompens ăpentruăindustria sa,ăşiăastfelăs -1 justifice din punct de vedere
etic.ă(Desigur,ăniciăm carăKellerănuăpoateăpretindeămaiămult).ăDesigur,ăconceptulădeăindustria şiăaprobareaăsaăprovin,ăînă
esen ,ădeălaăascetismulămonastic,ăprobabilăşiădeălaăideeaădeămasserizia, peăcareăAlberti,ăaşaăcumăspuneăelăînsuşiăprinăguraălui
Gianozzo,ăoăiaădinăsurseăclericale.ăVomădetaliaămaiătârziuăsensulăînăcareăeticaămonastic ăesteăoăînaintaş ăaăconfesiuniloră
protestanteăbazateăpeăascetismulămundan.ăînăGrecia,ăînărândulăcinicilor,ăaşaăcumăarat ăinscrip iileăelenisticeăfunerareătârzii,ăşi,
cuăr d ciniăcompletădiferite,ăînăEgipt,ăexistauăsugestiiăaleăunorăideiăsimilare.ăDarăceeaăceăesteăpentruănoiăaspectulăcelămai
importantălipseşteăcuătotulăatâtăaici,ăcâtăşiăînăcazulăluiăAlberti.ăDup ăcumăvomăvedeaămaiătârziu,ăconcep iaăprotestant ă
caracteristic ădespreădovadaământuiriiăcuiva,ăcertitudo salutis într-oăvoca ie,ăaăoferităsanc iunileăpsihologiceăpeăcareăcredin aă
religioas ăleăpuneaăînăspateleăconceptuluiădeăindustria. Dar pe acestea catolicismul nu le putea furniza, deoarece mijloacele
sale de aăob ineământuireaăerauădiferite.ăDeăfapt,ăautoriiăaceştiaăsuntăpreocupa iădeăoădoctrin ăetic ,ănuădeămotiva iileăac iuniiă
practice,ădependenteădeădorin aământuirii.ăMaiămult,ăaşaăcumăeăfoarteăuşorădeăv zut,ăpeăeiăîiăpreocup ăconcesiileăf cuteă
necesit iiăpractice,ănuădeduc iileădin
166
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
postulateleăreligioaseăfundamentale,ăasemeneaăascetismuluiălumesc,ă(întâmpl tor,ăAntonioăşiăBernardinoăauăfostă
analiza iăcuămultătimpăînăurm ămultămaiăbineădecâtăoăfaceăKeller).ăŞiăchiarăşiăacesteăconcesiiăauăr masăobiectăală
controverseiăpân ăînăprezent.ăTotuşi,ăsemnifica iaăsimptomatic ăaăacestorăconcep iiăeticeămonasticeănuăesteăînăniciă
unăcazăredus .ăDarăr d cinileărealeăaleăeticiiăreligioaseăcareăauădeschisăcaleaăconcep ieiămoderneădeăvoca ieăseă
afl ăînăsecteăşiămişc rileăheterodoxe,ăînăprimulărândălaăWyclif;ăcuătoateăc ăBrodnitză(Englische
Wirtschaftsgeschichte), careăcredeăc ăinfluen aăsaăaăfostăatâtădeămareăîncâtăpuritanismuluiănuăi-aămaiăr masănimică
deăf cut,ăîiăsupraestimeaz ăînămareăm sur ăimportan a.ăNuăputemăintraăînăacestăsubiectăaici,ădeoareceănuăavemă
spa iuădecâtăpentruăaădiscuta,ăacoloăundeăesteăcazul,ădac ăşiăînăceăm sur ăeticaăcreştin ăaăEvuluiăMediuăaăpreg tită
apari iaăspirituluiăcapitalismului.
27. Cuvintele miden apelpicontes (Lucaă6,ă35)ăşiătraducereaăVulgatei,ănihil inde sperantes, sunt considerate
(potrivit lui A. Merx) o pervertire a expresiei midena apelpicontes (sau meminem desperantes), astfelăc ăară
porunciăacordareaădeăîmprumuturiătuturorăfra ilor,ăinclusivăcelorăs raci,ăf r ăaămen ionaăînăniciăunăfelădobânda.ă
Pasajul Deo plăcere vix potest esteăconsideratăacumădeăorigineăarian ă(faptăcare,ădac ăesteăadev rat,ănuăschimb ă
cuănimicătezaănoastr ).
28. Modul în care s-aăajunsălaăunăcompromisăînăleg tur ăcuăinterzicereaăcameteiăesteăexpus,ădeăpild ,ăînăCarteaă1,ă
capitolul 65, din statutul Arte di Calimala (înăprezentăamădoarăedi iaăitalian ,ăînăEmiliani-Guidici, Stor. Dei Com.
Ital., III,ăp.ă246),ă„Procurinoăiăconsoliăconăquelliăfrate,ăcheăparrâăloro,ăcheăperdono si faccia e come fare si possa
ii meglio per l'amore di ciascuno, del dono, merito o guiderdono, owero interesse per l'anno presente e secondo
cheăaltraăvoltaăfattoăfue."ăAşadar,ăesteăoăcaleăpentruăcaăghildaăs ăasigureăscutireaămembrilorăs i,ăpeăbazaăpozi iiloră
lorăoficiale,ăf r ăaăsfidaăautoritatea.ăSugestiileăcareăurmeaz ăimediat,ăcaăşiăceleăimediatăprecedenteăideiiădeăaă
consideraădreptădaruriătoateădobânzileăşiăprofiturile,ăsuntăextremădeăcaracteristiceăatitudiniiăamoraleăfa ădeă
profiturileăob inuteădinăcapital.ăListeiănegreădinăprezent,ăcareălaăburs ăcuprindeăagen iiăceăre inădiferen aădintreă
pre ulămaximăşiăcelărealădeăvânzare,ăîiăcorespundeaăadeseaăprotestulăîmpotrivaăcelorăcareăpledauăînăfa aăcur iiă
ecleziastice prevalându-se de exceptio usuriae pravitatis.
3.ăCONCEP IAăLUIăLUTHERăDESPREăVOCA IE
1.ăDintreălimbileăstr vechi,ănumaiăebraicaăposed ăunăconceptăsimilar,ămaiăcuăseam ăînătermenulămelaha. Este
folosităpentruăfunc iileăsacerdotaleă(Exod.ă23,ă21;ăNeem.ă11,ă2;ă1ăCron.ă9,ă13;ă23,ă4;ă26,ă30),ăpentruăactivit iăînă
serviciul regelui (în special 1 Sam. 8, 16; 1 Cron. 4, 23; 29, 26),
Note la paginile 62-66
167
pentruăslujbaăunuiăfunc ionarăregală(Esteraă3,ă9;ă9,ă3).ăaăunuiăsupraveghetorăalămunciiă(2ăReg.ă12.ă12),ăaăunuiă
sclav (Gen. 39, 11), pentru muncaălaăcâmpă(1ăCron.ă27,ă26),ăaămeşteşugariloră(Exod.ă31,ă5;ă35,ă21;ă1ăReg.ă7,ă14),ă
pentruănegustoriă(Ps.ă107,ă23)ăşiăpentruăactivit ileăpracticeădeăoriceăfelăînăpasajulădinăSirahă11,ă20ăceăvaăfiă
discutatămaiătârziu.ăCuvântulăesteăderivatădinăr d cinaălaoh, aătrimite,ăsemnificândăastfelăini ialăoăîns rcinare.ă
Faptulăc ăşi-a avut originea în ideile curente în regatul birocratic al servilor din timpul lui Solomon (Fronstaat),
cl ditădup ămodelăegiptean,ăpareăevidentădinăreferin eleădeămaiăsus.ăCaăîn eles,ătotuşi,ăaşaăcumăamăaflatădeălaăA.ă
Merx, conceptul acesta fundamental s-aăpierdutăînc ădinăAntichitate.ăCuvântulăaăajunsăs ăfieăfolosităpentruăoriceă
tipădeămunc ,ăşiăînăfaptăaădevenitălaăfelădeăternăcaăşiăgermanulăBeruf, cuăcareăîmp rt şeaăsoartaădeăaăfiăutilizat în
principalăpentruăactivit ileămentale,ăşiănuămanuale.ăExpresiaăhok, îns rcinare,ămisiune,ălec ie,ăcareăapareăşiăînă
Sirahă11,ă20ăşiăesteătradus ăînăSeptuagintaăprinădiatheke, esteăderivat ătotădinăterminologiaăregimuluiăbirocratică
sclavagist al epocii,ăaşaăcumăeăşiădevariom (Exod.ă5,ă13,ăcf.ăExod.ă5,ă14),ăundeăSeptuagintaăfoloseşte,ădeă
asemenea, diatheke cuăsensulădeăsarcin .ăînăSirahă43,ă10ăesteăredat ,ăînăSeptuaginta,ăprinăfcrima,ăînăSirahă11,ă20ăeă
folosit ăevidentăpentruăaăexprimaăîndeplinireaăporuncilorăluiăDumnezeu,ăfiindăastfelălegat ădeăchemareaănoastr .ă
Cu privire la acest pasaj din Sirah ne putem referi aici la bine cunoscuta carte a lui Smend despre Iisus, fiul lui
Sirah, iar pentru cuvintele diatheke, ergon, ponos, laăalăs uăIndex zur Weisheit des Jesus Sirach (Berlin, 1907).
Dup ăcum'bineăseăştie,ătextulăebraicăalăC r iiăluiăIisus,ăfiulăluiăSirahăs-a pierdut, dar a fost redescoperit de
Schechterăşiăsuplimentatăpar ialăcuăcitateădinăTalmud.ăLutherănu-1ăde inea,ăastfelăc ăacesteădou ăconcepte ebraice
n-auăpututăaveaăvreoăinfluen ăasupraălimbajuluiăs uă(veziămaiăjos,ădespreăPildeleăluiăSolomonă23,ă29).
înălimbaăgreac ănuăexist ăniciăunătermenăcuăoăconota ieăetic ăechivalent ăceleiăaăcuvintelorădinăgerman ăsauă
englez .ăAcoloăundeăLuther,ăpeădeplinăînăspiritulăuzan elorămoderneă(veziămaiăjos),ătraduceăînăSirahă11,ă20ăşiă21ă
bleibe in deinem Beruf, Septuagintaăfoloseşteăîntr-un loc ergon,ăpeăcândăînăcel lalt,ăpasajăcareăpare,ătotuşi,ăînă
întregime denaturat, ponos (originalulăebraicăvorbeşteădespreăstr lucireaăajutoruluiădivin!).ăAltfel,ăînăAntichitate,ă
ta prosekonta esteăfolosităînăsensulăgeneralădeăîndatoriri.ăînălucr rileăstoicilor,ăkamatos are,ăuneori,ăconota iiă
similare,ădeşiăsursaăluiălingvistic ănuăesteăidentificat ă(lucruăasupraăc ruiaămi-a atrasăaten iaăA.ăDietrich).ăToateă
celelalte expresii (precum taxis etc.)ăsuntălipsiteădeăimplica iiăetice,ăînălatin ,ăceeaăceătraducemăprinăprofesie,ă
activitateaăsus inut ăaăuneiăpersoaneăînăregimădeădiviziuneăaămuncii,ăcareăconstituieăaşadară(înămodăfiresc) sursa
eiădeăvenităşi,ăpeătermenălung,ăbazaăeconomic ăaăexisten eiăsale,ăesteăexprimat.ăînăafar ădeăternulăopus, prin
termeniăcuăunăcon inutăeticăcelăpu inălaăfelădeăputernicăprecumăacelaădinăgerman ,ăfieăprinăofficium (de la
168
Eticaăprotestant ăşiăspiritul capitalismului
opi/icium,ăcareăini ialănuăaveaătent ăetic ,ădarăulterior,ămaiăalesălaăSenecaăde benef, IV, p.ă18,ăaăajunsăs ăînsemneăBeruf), fie
prin munus, derivatădinăobliga iileăvechiiăcomunit iăcivice,ăfie,ăînăsfârşit,ăprinăprofessio. Acest ultim cuvânt era folosit, în
modăcaracteristic,ăşiăpentruăobliga iileăpublice,ăfiindăprobabilăderivatădeălaăvechileădeclara iiăfiscaleăaleăcet enilor.ăDar
ulteriorăaăajunsăs ăfieăaplicatăînăsensulămodernăaparteăalăprofesiunilorăliberaleă(caăînăprofessio bene dicendi), şiăînăacestăîn elesă
maiărestrânsăaăavutăoăsemnifica ieăidentic ăcuăaceeaăaăgermanuluiăBeruf, chiarăşiăînăsensulămaiăspiritualăalăcuvântului,ăcaă
atunciăcândăCiceroăspuneădespreăcinevaăc ă,.nonăintelligităquidăprofiteatur",ăînăsensulăc .„nu-şiăcunoaşteăadev rataă
profesiune".ăSinguraădeosebireăesteăc ,ădesigur,ătermenulăeăînămodăclarălaic,ăf r ăvreoăconota ieăreligioas .ăFaptulăacestaăeste
cu atât mai valabil pentru ars, careăînăepocaăimperial ăeraăfolosităpentruămeşteşuguri.ăVulgata traduce pasajele de mai sus din
lisus, fiul lui Sirah, într-un loc prin opus, înăcel laltă(versetulă21)ăprinălocus, care înăcazulăacestaăînseamn ăcevaădeăfelulă
pozi ieiăsociale.ăAdaosulămandatorum tuorum provineădeălaăasceticulăIeronim,ădup ăcumăpeăbun ădreptateăremarc ăBrentano,
totuşiăf r ăaăatrageăaten ia,ăaiciăsauăaltundeva,ăasupraăfaptuluiăc ăacestaăeraăcaracteristicăexactăfolosiriiăasceticeăaătermenului
înainteădeăReform ,ăini ialăîntr-un sens extrarnundan, apoi într-unuiălumesc.ăMaiămult,ănuăseăştieăcuăprecizieădup ăcare text s-a
f cutătraducereaăluiăIeronim.ăNuăpareăs ăfieăimposibil ăoăinfluen ădinăparteaăvechiuluiăsensăliturgicăalăcuvântuluiămelaha.
în limbile romanice, numai spaniolul voccacion, înăsensulăuneiăchem riăinterioareăspreăceva,ădinăanalogiaăcuăoăfunc ie
clerical ,ăareăoăconota ieăcareăs ăcorespund ăpar ialăcuăaceeaăaăcuvântuluiăgerman,ădarănuăeăfolosităniciodat ăînăsensulăexterior
de profesie. în traducerile romanice ale Bibliei, spaniolul voccacion, termenii italieni vocazione şiăchiamamento, alăc rorăsens
corespundeăaltfelăpar ialăcuăacelaăluteranăşiăcalvinistăpeăcare-1ăvomădiscutaăîndat ,ăsuntăfolositeănumaiăpentruăaătraduceă
/c/esis-ulădinăNoulăTestament,ăchemareaăEvanghelieiălaământuireaăveşnic ,ădesemnat ăînăVulgata prin vocatio. în mod ciudat,
Brentano, op. cit., sus ineăc ăfaptulăacesta,ăpeăcareăeuăînsumiăl-amăadusăînăsprijinulăpunctuluiămeuădeăvedere,ădovedeşteă
existen aăconceptuluiădeăBeruf în sensulăc p tatămaiătârziu,ădeăprofesie,ăînainteădeăReform .ăDarălucrurileănuăstauădelocăaşa.ă
Klesis trebuiaăs ăfieătradusăprinăvocatio. Darăundeăşiăcând,ăînăEvulăMediu,ăaăfostăfolosităînăsensulănostru?ăTraducereaăaceastaă
şi,ăînăpofidaăei,ălipsaăoric reiăaplic riăaăcuvântuluiălaăprofesiunileămundaneăsuntăelementeleădecisive.ăChiamamento e utilizat
înăaceast ămanier ălaolalt ăcuăvocazione înătraducereaăitalian ăaăBiblieiădinăsecolulăalăXV-lea,ătip rit ăînăCollezione di opere
inedite e rare (Bologna,ă1887),ăînătimpăceătraducerileămodemeăînăitalian ăfolosescănumaiăultimulătermen.ăPeădeăalt ăparte,ă
cuvintele utilizateăînălimbileăromaniceăpentruăvoca iaăînăsensulămundan,ăexteriorădeăactivitateălucrativ ăregulat ănuăau,ădup ă
cumăreieseădinătoateădic ionareleăşiădinăexpunereaăprietenului
Note la pagina 66
169
meu,ăprofesorulăBaistădinăFreiburg.ăniciăoăconota ieăreligioas .ăAceastaăindiferentădac ăsuntăderivateădinăministerium sau
officium, careăini ialăaveauăoăcoloratur ăreligioas ,ăoriădinăars, professio şiăimplicare (impiego), c roraănuan aăreligioas ăle-a
lipsit cu totul dintru început. Pasajele din lisus, fiul lui Sirahămen ionateămaiăsus,ăundeăLutherăfoloseaăBeruf, sunt traduse: în
francez ,ă5,ă20,ăoffice; 5, 21, labeur (traducereaăcalvinist );ăînăspaniol ,ă5,ă20,ăobra; 5, 21, lugar (pe urmele Vulgatei); în
traducerile recente, posto (versiuneaăprotestant ).ăîntrucâtăerauăminoritari,ăprotestan iiădină rileălatineănuăauăexercitat,ăşiăpoateă
niciănuăauăîncercatăs ăoăfac ,ăoăasemeneaăinfluen ăcreatoareăasupraălimbilorălorăcumăaăreuşităLutherăînăprivin aălimbiiă
germaneăoficialeămaiăpu inăra ionalizateă(înăsensăacademic).
2.ăăPeădeăalt ăparte,ăConfesiunea de la Augsburg con ineăideeaănumaiăimplicit,ăşiădoarăpar ialădezvoltat .ăArticolulăXVIă(edi iaă
Kolde,ăp.ă43)ăpredic :ă„înătimpulăacestaăeaă[Evanghelia]ănuădestram ărânduielileăcet iiăoriăpeăaceleaăaleăgospod riei,ăciăne
îndeamn ăcuăstr şnicieăs ăleăsocotimăporunciteădeăDumnezeuăşiăînăele,ăfiecareădup ăchemareaăsaă(ein jeder nach seinem
Beruf), s ăar t mămilostenie."
Concluziaătras ădeăaici,ăc ăfiecareătrebuieăs ăseăsupun ăautorit ii,ădemonstreaz ăc ăînăacestăcazăBeruf esteăconsiderat ,ăcelă
pu inălaăprimulănivel,ăcaăoăordineăobiectiv ăînăsensulăpasajuluiădină1ăCor.ă7,ă20.ăIarăArticolulăXXVIIă(Kolde,ăp.ă83)ăvorbeşte
despre Beruf (înălatineşte,ăvocatione sua) numaiăînăleg tur ăcuăst rileăorânduiteădeăDumnezeu:ăclerul,ămagistra ii,ăprincipii,ă
senioriiăetc.ăDarăchiarăşiălucrulăacestaăesteăvalabilădoarăpentruăversiuneaăgerman ăaăKonkordienbuch, înătimpăceăînăedi iaă
princepsăînăgerman ăpropozi iaăesteăeliminat .
Termenul este folosit într-unăsensăcareăs ăinclud ăm carăîn elesul actualănumaiăînăArticolulăXXVIă(Kolde,ăp.ă81):ă„c ăşi-a
pedepsităaspruătrupulănuăcaăs ămeriteăprinăaceastaăiertareaăp catelor,ăciăpentruăa-şiă ineătrupulăalert,ăînăstareădeăaăînf ptuiă
lucr riăaleăspiritului,ăşiăpentruăa-şiăîndepliniăchemarea."ă(înălatin , juxta vocationem suam).
3.ăăPotrivitădic ionarelor,ăşiăaşaăcumăcuăamabilitateămi-auăconfirmatăcolegiiămei,ăprofesoriiăBrauneăşiăHoops,ăcuvântulăBeruf
(înăolandez ăberoep, înăenglez ăcalling, înădanez ăkald, înăsuedez ăkallelse) nuăap reaăînăniciăunaădintreălimbileăcareăîlăcon ină
înăprezentăînăsensulămundană(laic)ăînainteădeătraducereaăBiblieiădeăc treăLuther.ăCuvinteleădinăgermanaăvorbit ăînăEvulăMediu
înăsudăşiăînănord,ăcaăşiăceleădinăolandezaămedieval ,ăcareăsun ăasem n tor,ăînseamn ăcuătoateleăacelaşiălucru ca Ruf din
germanaămodern ;ăincluzând,ălaăsfârşitulăepociiămedievale,ăchemareaă(Vokation) unuiăcandidatălaăoăfunc ieăclerical ădeăc treă
cei ce aveau puterea de a-1ănumi.ăEsteăunăcazăspecial,ămen ionatăadeseaăşiăînădic ionareleălimbilorăscandinave.ăTermenul este
folosităuneoriăşiădeăLutherăcuăacelaşiăsens.ăCuătoateăacestea,ăchiarădac ăaceast ăutilizareăaparteăaăcuvântuluiăpoateăs ăfiă
contribuit la modificarea
170
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
sensuluiăs u,ăconcep iaămodern ădespreăBem/îşi are,ăneîndoielnic,ăoriginileălingvisticeăînătraducerileăprotestanteăaleăBibliei,ăşiă
singuraăanticipareăaăacestuiăsensăoăputemăg siădoarălaăTauleră(decedatăînă1361).ăToateălimbileăceăauăfostăinfluen ateă
fundamental de traducerile protestante ale Bibliei con inăcuvântul,ătoateăceleăceănuăauăsuferităaceast ăinfluen ă(precumă
limbile romanice) nu-1ăposed ,ăsauăcelăpu inănuăînăîn elesulăs uămodern.
Lutherăexprim ădou ăconcepteătotalădiferiteăprinăBem/.ăînăprimulărând,ăpaulinulăklesis, înăsensulăchem riiălaământuireaăveşnic ă
prin Dumnezeu. Astfel: 1 Cor. 1, 26; Efes. 1, 18; 4, 1; 4, 4; Tes. 1, 11; Evr. 3, 1; 2 Petru 1, 10. Toate aceste cazuri se refer ălaă
ideeaăpurăreligioas ăaăchem riiăprinăintermediulăEvanghelieiăpropov duiteădeăc treăapostol;ăcuvântulăklesisănu are nimic de-a
faceăcuăvoca iileălumeştiăînăsensămodern.ăBibliileăgermaneădeădinainteaăluiăLutherăfolosescăînăaceast ăsitua ieăRuffunge (aşaăseă
întâmpl ăcuătoateăceleădinăBibliotecaădeălaăHeidelberg),ăşiăuneoriăînălocădeă„vonăGottăgeruffet"ăspună„vonăGott gefordert". în
alădoileaărând,ătotuşi,ăaşaăcumăamăv zut,ăelătraduceăcuvinteleădinăIisus,ăfiulăluiăSirahădiscutateăînănotaăanterioar ă(înă
Septuaginta, en to ergo sou palaiotheti şiăkai emmene te pono sou) cuă„beharreăinădeinemăBeruf"ăşiă„bleibeăinădeinemăBeruf",
înălocădeă„bleibeăinădeinemăArbeit".ăTraducerileăcatoliceăulterioareă(autorizate),ădeăpild ăaceeaăaăluiăFleischiitz,ăFulda,ă1781,
n-auăf cutădecâtăs ămearg ăpeăurmeleălui,ăcaăşiăînăpasajeleădinăNoulăTestament.ăTraducereaăluiăLutherăaăpasajuluiădinăIisus,
fiulăluiăSirahăeste,ăatâtăcâtăştiu,ăprimulăcazăînăcareăcuvântulăgermanăBeruf apare în sensul actual, pur laic. îndemnul anterior
din versetul 20, stheti en diatheke sou, îlătraduceă„bleibeăinăGottesăWort",ădeşiăSirahă14,ă1ăşiă43,ă10ăarat ăc ,ăechivalent cu
ebraicul ho/c, pe care-1 folosea Iisus, fiul lui Sirah (potrivit citatelor din Talmud), diatheke însemna, într-adev r,ăcevaăsimilară
cuăvoca iaăînăsensulăactual;ăadic ăsoartaăsauăsarcinaăîncredin at ăcuiva.ăIaăsensulăulteriorăşiăactual,ăBeruf nu exista în limba
german ,ănici,ădinăcâteăamăpututăafla,ăînălucr rileăunorătraduc toriăaiăBiblieiăsauăpredicatoriădeădinainte.ăBibliileăgermane
anterioare lui Luther redau termenul din Sirah prin Werk. Berthold din Regensburg, în locurile din predicile sale în care un
modern ar spune Beruf, utilizeaz ătermenulăArbeit. Aşadar,ăuzulălingvisticăeraăacelaşiăcaăînăAntichitate.ăPrimulăpasajădeăcareă
amăştiin ,ăînăcareănuăBeruf, ci Ruf (ca traducere pentru klesis) s ăfieăaplicatălaămuncaăpurălumeasc ,ăesteădinăfrumoasa predic ă
a lui Tauler despre Efeseni 4 (Opere, edi iaădeălaăBasel,ăf.ă117,ăV), despreă raniiăcareăseăducăs ăcure eăb legarul:ăadeseaămergă
maiăbineă„întrucâtăîiăurmeaz ăcuăsimplitateăchemareaă{Ruf), nuăcaăuneleăfe eăbisericeştiăcare-şiăneglijeaz ăchemarea." Cu acest
sens,ătermenulănuăşi-aăcroitădrumăînăvorbireaăcotidian .ăDeşiălaăînceputăLutherăoscileaz ăîntreăRuf şiăBeruf (vezi Werke, edi iaă
Erlangen.ăp.ă51).ăfaptulăc ăaăfostăinfluen atădirectădeăTaulerănuăeăînăniciăunăcazăsigur,ădeşiăFreiheit eines Christenmenschen
seam n ăînămulteăprivin eăcuăaceast ăpredic ăaăluiăTauler.ăDarăînăsensulăpurălumescăalăluiăTauler,ăLutherănuăaăfolosităcuvântul
Ruf. (Aceastaăînăpofidaăafirma iilorăluiăDeniile,ăLuther. p. 163).
Note la pagina 66
171
Esteăevidentăc ăsfatulăluiăIisus,ăfiulăluiăSirahădinăversiuneaăSeptuaginteiănuăcon ine,ăînăafar ădeăîndemnulăgeneralălaăcredin aăînă
Dumnezeu,ăniciăoăsugestieăprivindăvalorizareaăspecificăreligioas ăaămunciiălaiceăîntr-o profesie. Termenul ponos, osteneal ,ă
din cel de-al doilea pasaj, dinăp cateădeteriorat,ăarăînsemnaămaiăcurândăcontrariul.ăCeeaăceăspuneăIisus,ăfiulăluiăSirahă
corespundeăpurăşiăsimpluăîndemnuluiăpsalmistuluiă(Ps.ă37,ă3),ă„locuieşteăînă ar .ăşiăumbl ăînăcredincioşie",ădup ăcumăreieseă
limpedeăşiădinăavertismentulădeăaănuăneăl saăorbi iădeăfapteleăcelorăf r ăcredin ,ăîntrucâtăluiăDumnezeuăîiăesteăuşorăs -1
îmbog easc ăpeăunăs rac.ăNumaiăîndemnulădeădeschidere,ădeăaăr mâneăînăhok (versetulă20)ăseăaseam n ăîntrucâtvaăcuăJc/esis-
ul Evangheliei, dar aici Luther nu a folosit termenul Beruf pentru grecescul diatheke. Leg turaădintreăceleădou ămoduriă
aparentădistincteăînăcareăLutherăutilizeaz ăcuvântulăBeruf seăg seşteăînăprimaăepistol ăc treăcorinteniăşiătraducereaăacesteia,ăînă
edi iileămoderneăuzuale,ăîntregulăcontextăînăcareăseăafl ăpasajulăesteăurm torul,ă1ăCor.ă7:ă„(17)ăîncolo,ăfiecareăs ăr mân ăînă
starea în care 1-aăaşezatăDomnul,ăşiăînăcareă1-aăchematăDumnezeu.ăAceastaăesteărânduialaăpeăcareăamăaşezat-o în toate
Bisericile.ă(18)ăDac ăcinevaăaăfostăchematăpeăcândăeraăt iatăîmprejur,ăs ăr mân ăt iatăîmprejur.ăDac ăcinevaăaăfostăchematăpeă
cândăeraănet iatăîmprejur,ăs ănuăseătaieăîmprejur.ă(19)ăT iereaăîmprejurănuăesteănimic,ăşiănet iereaăîmprejurănuăesteănimic,ăci
p zireaăporuncilorăluiăDumnezeu.ă(20)ăFiecareăs ăr mân ăînăchemarea pe care o avea când a fost chemat, (en the klesei he
eklethe, unăebraismăneîndoielnic,ădup ăcumăîmiăspuneăprofesorulăMerx.)ă(21)ăAiăfostăchematăcândăeraiărob?ăS ănuăteă
nelinişteştiădeălucrulăacesta;ădarădac ăpo iăs ăajungiăslobod,ăfoloseşte-te.ă(22)ăC ci robul chemat în Domnul este un slobozit al
Domnului.ăTotăaşa,ăcelăslobod,ăcareăaăfostăchemat,ăesteăunărobăalăluiăChristos.ă(23)ăVoiăa iăfostăcump ra iăcuăunăpre .ăNuăv
face iădarărobiăoamenilor.ă(24)ăFiecare,ăfra ilor,ăs ăr mân ăcuăDumnezeuăînăstareaăîn care era când a fost chemat." în versetul
29ăseăremarc ăfaptulăc ăvremeaăs-aăscurtat,ăurmândăbineăcunoscuteleăporunciămotivateădeăaştept rileăescatologice:ăceiăceăauă
nevesteăs ăfieăcaăşiăcumăn-arăavea,ăceiăceăcump r ăcaăşiăcumăn-arăst pâniăce-auăcump rat, etc. în versetul 20, mergând pe
urmeleătraducerilorăgermaneăanterioare,ăchiarăşiăînă1523,ăînăexegezaăacestuiăcapitol,ăLutherăred ăklesis prinăBeru/şi-1
interpreteaz ăcaăStand (edi iaăErlangen,ăLI,ăp.ă51).ăDeăfapt,ăesteăevidentăc ăaici,ăşiănumaiăaici,ătermenul Icfesis corespunde
aproximativ latinescului status şiăgermanuluiăStand (stareăcivil ,ăstatutulăunuiăservitorăetc.)ăDar,ădesigur,ănuăare.ăaşaăcumă
presupune Brentano, op. cit., p. 137. sensul modern al lui Beruf. Nuăcredăc ăBrentanoăaăcitităcuăpreaămult ăaten ieăpasajulă
acesta sau ceea ce am spus eu despre el. într-unăsensăcareăcelăpu inăîlăsugereaz ăpeăacesta,ăcuvântulărespectiv,ăcareăetimologică
este înrudit cu ecclesia, adunareăconvocat ,ăapareăînăliteraturaăgreceasc ,ăînăm suraăînăcareăoăarat ădic ionarele,ănumaiăoădat ă
într-un pasaj al lui Dionysos din Halicarnas, unde corespunde latinescului classis, termen
172
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
împrumutatădinăgreceşteăcare-iădesemneaz ăpeăcet eniiăconvoca iăîntr-oăgrupareăpolitic .ăTeofilact (secolele al Xl-lea - al Xll-
lea)ăinterpreteaz ăastfelă1ăCor.ă7,ă20:ăen hoio bio kai en hoio tagmati kai politeumati hon episteusen. (Colegul meu, profesorul
Deissman, mi-aăatrasăaten iaăasupraăacestuiăpasaj.)ăChiarăşiăînăpasajulănostru,ăklesis nu corespunde modernului Beruf. Dar,
întrucât a tradus klesis prinăBeru/înăîndemnulăcuămotiva ieăescatologic ăpotrivităc ruiaăto iăarătrebuiăs ăr mân ăînăstareaăloră
actual ,ăcândăaăajunsăcuătraducereaălaăApocrifeăLutherăaăfolosităînămodăfiresc,ă inândăseamaădeăcon inutulăsimilarăală
îndemnurilor, Beruf pentru ponos înăporuncaătradi ionalist ăşiăanticrematist ăaăluiăIisus,ăfiulăluiăSirah,ăconformăc reiaăfiecareă
arătrebuiăs ăr mân ălaămeşteşugulăs u.ăAcestaăesteăaspectulăimportantăşiăcaracteristic.ăAşaăcumăs-a subliniat, pasajul din 1 Cor.
7,ă17ănuăutilizeaz ăînăniciăunăcazăklesis în sensul de Beruf, unădomeniuădefinitădeăactivitate,ăîntreătimpă(sauăcamăînăacelaşiă
timp), Confesiunea de la Augsburg instituiaădogmaăprotestant ăprivindăinutilitateaăîncerc riiăcatolicilor de a transgresa
moralitateaălumeasc ăşiăutilizaăexpresiaă„einemăjeglichenănachăseinemăBeruf",ăfiec ruiaădup ăvoca iaăsaă(veziănotaăanterioar ).
înătraducereaăluiăLuther,ăiesăînăeviden ăatâtăaceast ăconcep ie,ăcâtăşiăvalorizareaăpozitiv ăaăordiniiăînăcare este situat individul,
ordineăconsiderat ăsfânt ,ăcareădeveniseăpopular ălaăînceputulăaniloră'30ăaiăsecoluluiăalăXVI-lea. Faptul s-aădatoratăcredin eiă
saleădinăceăînăceămaiăbineădefiniteăînăProviden aăDivin ămanifestat ăchiarăşiăînăam nunteleăvie iiădeăziăcuăzi,ăşiăînăacelaşiătimpă
înclina ieiăsaleăcrescândeădeăaăacceptaăc ăordineaăexistent ăaălucrurilorădeăpeălumeaăaceastaăesteărezultatulăvoin eiăimuabile a
lui Dumnezeu. Vocatio, înălatinaătradi ional ,ăînsemnaăchemareaădivin ălaăoăvia ăînăsfin enie,ămai alesăînăm n stireăsauăcaă
preot.ăDarăacum,ăsubăinfluen aăacesteiădogme,ăurmareaăuneiăvoca iiălaiceăaăajunsăs ăaib ăpentruăLutherăaceeaşiăconota ie.ă
Fiindc ăacumăaătradusăponos şiăergon din Iisus, fiul lui Sirah prin Beruf, pentruăcare,ăpân ăatunci,ănuăexistase decât analogia
latin ,ăprovenindădinătraducereaămonahal .ăCuăcâ ivaăaniăînainte,ăînăPildeleăluiăSolomonă22,ă29,ăelătraduseseăînc ăebraiculă
melaha, care fusese redat prin ergon înătextulăgrecescăalăc r iiăluiăIisus,ăfiulăluiăSirah,ăşiăcare,ălaăfelăcaăgermanulăBeru/şiă
scandinavele kald, kallelse, seărefereauăini ialălaăoăchemareăspiritual ,ăprinăGeschăft (în Septuaginta ergon, în Vulgata opus, în
versiunileăenglezeştiăbusiness, şiăînămodăcorespunz torăînătraducerileăscandinaveăşiătoateăcelelalteădeăcareăamăştiin ).ă
Cuvântul Beruf, în sensul modern pe care 1-aăcreatăînăceleădinăurm ăLuther,ăaăr masăpentruăoăvremeăexclusivăluteran.ăPentruă
calvinişti,ăApocrifeleăsuntăcuătotulănecanonice.ăEiăauăajunsăs ăpreiaăconceptulăluiăLutherăşiăapoiăs ăpun ăaccentulăpeăel numai
caăurmareăaăevolu iilorăcareăauăadusăpeăprimulăplanăinteresulăpentruăconfirmareaământuirii.ăDarăînăprimeleătraduceriă
(romanice)ănuăaveauălaădispozi ieăunăasemeneaătermen,ăşiăniciăputereaădeăaăcreaăunulăintroducându-1 în uzul unei limbi deja
marcate de stereotipuri. Deja în secolul al XVI-lea,ăconceptulădeăBeru/înăsensulăs uăactualăaăprins
Note la pagina 67
173
r d ciniăînăliteraturaălaic .ăTraduc toriiăBiblieiădeădinainteaăluiăLutherăutilizaser ătermenulăBerufung pentru klesis (ca, de
pild ,ăînăversiunile de la Heidelberg din 1462-1466ăşiă1485),ăiarătraducereaăEckdeălaă1537ăspuneă„inădemăRuf,ăworinăerăberuftă
ist",ăînăchemareaăpentruăcareăareăvoca ie.ăMajoritateaătraduc torilorăcatoliciădeădup ăaceeaăîlăurmeaz ădirectăpeăLuther.ăînă
Anglia, primul dintre ei, Wyclif (1382) a folosit cleping (cuvânt din engleza veche care a fost înlocuit mai târziu de ca/ling,
termenăîmprumutat).ăEsteăcaracteristic ăpentruăeticaălollarzilorăfolosireaăunuiăcuvântăcareăcorespundeaădejaăconota ieiă
adoptate ulterior, în cursulăReformei.ăTraducereaăIuiăTyndaleădină1534,ăpeădeăalt ăparte,ăinterpreteaz ăideeaădinăperspectivaă
stării: „inătheăsameăstateăwhereinăheăwasăcalled",ăînăaceeaşiăstareăînăcareăaăfostăchemat,ăaşaăcumăprocedeaz ăşiăBibliaădeălaă
Geneva din 1557. Traducerea oficial ăaăluiăCranmerădină1539ăînlocuiaăstateăcuăcalling, înătimpăceăBibliaăcatolic ădeălaăRheimsă
(1582),ăcaăşiăBibliileăanglicaneădinăepocaăelisabetan ,ărevinălaătermenulăvocation, mergând pe urmele Vulgatei.
Faptulăc ,ăînăAnglia,ătraducereaăBiblieiăefectuat ădeăCranmerăconstituieăsursaăconcep ieiăpuritaneăaăvoca ieiăînăsensulădeă
Beruf, „trade",ăaăfostăeviden iatădeja,ăîntruătotulăcorect,ădeăc treăMurray.ăCalling esteăfolosităînăsensulăacestaăînc ădeălaă
mijlocul secolului al XVI-lea. în 1588 se face referire la unlawful callings, chem riănelegiuite,ăiarăînă1603ăseăvorbeşteădeă
greater callings, înăsensulăunorăprofesiuniămaiăînalte,ăetc.ă(veziăMurray).ăEsteăremarcabil ăideeaăluiăBrentanoă(op. cit., p. 139)
potrivităc reiaăînăEvulăMediuăvocatio nu se traducea prin Beruf, şiăconceptulăacestaănuăeraăcunoscut,ădeoareceănumaiăunăomă
liber se putea angaja într-un Beruf, iarăoameniăliberiăcareăs ăpracticeăprofesiuniăspecificeăclaseiămijlociiănuăexistauăpeăatunci.ă
întrucâtăîntreagaăstructur ăsocial ăaămeşteşugurilorămedievale, spre deosebire de cea din Antichitate, se baza pe mâna de lucru
liber ,ăşi,ămaiăpresusădeătoate,ăaproapeăto iănegustoriiăerauăoameniăliberi,ănuăîn elegăpreaăbineăaceast ătez .
4.ăCeleăceăurmeaz ăarătrebuiăs ăfieăcomparateăcuăinstructivaădiscu ieădin K. Eger, Die Anschauung Luthers vom Beruf
(Giessen,ă1900).ăPoateăc ăsingurulădefectăalăs u,ăcareăeăîmp rt şitădeăaproapeăto iăautoriiăteologi,ăesteăc ăanalizeaz ăinsuficient
conceptul de lex naturae. în acest sens vezi E. Troeltsch, în recenzia la Dogmengeschichte aăluiăSeeberg,ăşiămaiăcuăseam ă
p r ileărelevanteădinălucrareaăsaăSoziallehren der christlichen Kirchen.
5.ăăC ci,ăatunciăcândăreprezint ăîmp r ireaăoamenilorăînăst riăşiăgrup riăocupa ionaleăcaăfiindălucrareaăproviden eiădivine,ă
Toma din Aquino în elegeăprinăaceastaăcosmosulăobiectivăalăsociet ii.ăDarăfaptulăc ăindividulăseăconsacr ăuneiăanumiteă
profesiuniă(dup ăcumăamăspuneănoi;ăToma,ătotuşi,ăspuneăministerium sau officium) seădatoreaz ăunorăcausae naturales.
Quest. Quodlibetal, VII, Art. 17c. „Haecăautemădiversificatioăhominumăinădiversisăofficiisăcontingităprimoăexădivinaă
providentia, quae ita hominum in diversis
174
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
officiis contingit primo ex divina providentia, quae ita hominum status distribuit (...) secundo etiam ex causis naturalibus, ex
quibus contingit, quod in diversis hominibus sunt diversae inclinationes ad diversa officia.[...]". Viziunea lui Pascal este
similar ,ăatunciăcândăafirm ăc ăîntâmplareaăesteăceaăcareădetermin ăalegereaăuneiăprofesiuni. Vezi, referitor la Pascal, A.
Koester, Die Ethik Pascals (1907).ăDintreăsistemeleăorganiceădeăetic .ăreligioas ,ănumaiăcelămaiăcomplet,ăcelăindian,ăseă
deosebeşteăînăaceast ăprivin .ăDiferen aădintreăconcep iaătomist ăşiăceaăprotestant ădespreăprofesiuneăesteăatâtădeăevident ,ă
încâtădeocamdat ăeăsuficientăs ăd mănumaiăcitatulădeămaiăsus.ăFaptulăacestaăesteăvalabilăchiarăşiăcomparândăeticaătomist ăşiă
ceaăluteran ăulterioar ,ăcareăsuntăfoarteăasem n toareăînămulteăalteăprivin e,ămaiăalesăînăaccentulăpusăpeăProviden .ăVomă
reveniămaiătârziuălaăoăanaliz ăaăpunctuluiădeăvedereăcatolic.ăCuăprivireălaăTomaădinăAquino,ăveziă Maurenbrecher, Thomas
von Aquino's Stellung zum Wirtschaftsleben seinerZeit, 1888. Altfel, în detaliile unde este de acord cu Toma, Luther a
fostăprobabilăinfluen atămaiăcurândădeădoctrineleăgeneraleăaleăscolasticismuluiădecâtădeăTomaăînsuşi.ăC ci,ăpotrivităcercet rilor
luiăDenifle,ăseăpareăc ăelănuăaăcunoscutăpreaăbineăscrierileăluiăToma.ăVeziăDenifle,ăLuther und Luthertum (1903), p. 501,ăşi,ă
despreăaceast ălucrare,ăKoehler,ăEin Wort zu Denifles Luther (1904), p. 25.
6. In Von der Freiheit eines Christenmenschen, (1)ănaturaădubl ăaăomuluiăesteăfolosit ăpentruăaăjustificaăîndatoririleămundaneă
în sensul lex naturae (aici,ăordineaănatural ăa lumii).ăDeăaiciărezult ă(edi iaăErlangen,ă27,ăp.ă188)ăc ăomulăesteălegatăinevitabilă
deătrupulăs uăşiădeăcomunitateaăsocial .ă(2)ăînăaceast ăsitua ie,ădac ăesteăunăcreştinăcredincios,ăelăvaăhot rîă(p.ă196,ăaceasta este
aădouaăjustificare)ăs ăr spl teasc ăactulădeăgra ieăalăluiăDumnezeu,ăcareăaăfostăînf ptuitădinăpur ăiubire,ăprinădragosteăfa ădeă
aproapeleăs u.ăCuăaceast ăleg tur ăfoarteălax ăîntreăcredin ăşiăiubireăseăcombin ă(3)ă(p.ă190)ăvecheaăjustificareăascetic ăa
muncii ca mijloc de a asigura omului l untricăst pânireaăasupraătrupului.ă(4)ăDeăaici.ăra ionamentulăcontinuândăcuăoăalt ă
apari ieăaăideiiădeălexănaturae înăaltăsensă(înăacestăcaz,ămoralitateaănatural ),ămuncaăesteăunăinstinctăoriginar,ăconferitădeă
DumnezeuăluiăAdamă(înainteădeăc dere),ădeăcareăacestaădinăurm ăaăascultată„numaiăpentruăa-1ămul umiăpeăDumnezeu".ăînă
sfârşită(5)ă(pp.ă161ăşiă199),ăapare,ăînăleg tur ăcuăMateiă7,ă18ăşiăurm.,ăideeaăc ămuncaădeă"calitateăîntr-oăanumit ăprofesiuneă
esteăşiătrebuieăs ăfieărezultatulăînnoiriiăvie ii,ădeterminateădeăcredin ,ăf r ăca,ătotuşi,ăs ăseădezvolteăideeaăcalvinist ăceaămaiă
important ,ăaceeaădeăconfirmare.ăPuternicaăemo ieăceădomin ălucrareaăexplic ăprezen aăunorăasemeneaăideiăcontradictorii.
7.ăă„Nuădeălaăbun voin aăm celarului,ăberaruluiăoriăbrutaruluiăneăaştept mănoiămasa,ăciădeălaăpreocupareaăcuăcareăîşiăurm rescă
eiăpropriulăinteres.ăFacemăapelănuălaăomeniaălor,ăciălaădragosteaălorădeăsine;ăşiăniciodat ănuăle
Note la paginile 67-69 175
vorbimădespreătrebuin eleănoastre,ăciădespreăbeneficiileălor."ă(Wealth of Nations, Cartea I, cap. ii).
8.ăăă„Omniaăenimăperăteăoperabitură(Deus),ămulge.bităperăteăvaccamăetăservilissimaăquaequeăoperaăfaciet,ăacămaximaăpariterăet
minima ipsi grata erunt" {Exegeza Genezei, Opera lat. exeget., ed. Elsperger, VII, p. 213). Ideea apare, înainte de Luther, la
Tauler.ăînăochiiăc ruiaăchemareaă{Ruj) spiritual ăşiăceaălumeasc ăauăaceeaşiăvaloare.ăDeosebireaăfa ădeăpunctulădeăvedereă
tomistăesteăcomun ămisticilorăgermaniăşiăluiăLuther.ăSeăpoateăspuneăc ăToma,ăînăprincipalăpentruăaăp straăvaloareaămoral ăaă
contempla iei,ădarăşiădinăperspectivaăc lug ruluiăcerşetor,ăesteăfor atăs ăinterpretezeădoctrinaăluiăPavel,ă„cineănuămunceşte nu
m nânc ",ăînăsensulăc ămunca,ănecesar ăconformăcuălexănaturae, esteăimpus ăspecieiăomeneştiăcaăîntreg,ădarănuătuturoră
indivizilor.ăGradareaăvaloriiăformelorădeămunc ,ădeălaăopera servilia aă ranilorăînspreănivelurileăsuperioare,ăesteălegat ădeă
caracterulăspecificăalăc lug rilorăcerşetori,ăcare,ădinămotiveămateriale,ăerauăconstrânşiăs ălocuiasc ălaăoraş.ăIdeeaăaceastaăleăeraă
laăfelădeăstr in ămisticilorăgermaniăşiăluiăLuther,ăfiuădeă ran;ădeşiăvalorizauătoateăocupa iileăînăaceeaşiăm sur ,ăeiăconsiderau
ordonareaălorăierarhic ădreptărodăalăvoin eiăluiăDumnezeu.ăPentruăpasajeleărelevanteădinăTomaăveziăMaurenbrecher,ăop. cit.,
pp.ă65ăşiăurm.
9.ăăEsteăuimitorăc ăuniiăcercet toriăpotăsus ineăc ăoăastfelădeăschimbareăs-arăfiăpututăs ăn-aib ăniciăunăefectăasupraăac iuniloră
oamenilor.ăM rturisescăc ăsuntăincapabilăs ăîn elegăunăasemeneaăpunctădeăvedere.
10.ăă„Vanitateaăesteăatâtădeăputernicăînr d cinat ăînăinimaăomului,ăîncâtăchiarăşiăoăvivandier ,ăunăajutorălaăbuc t rieăsauăun
hamalăseălaud ăşi-şiăcaut ăadmiratori..."ă(edi iaăFaugeres,ăI. P. 208. A se compara cu Koester, op. cit., pp.ă17,ă136ăşiăurm.)ăînă
ceeaăceăpriveşteăatitudineaăfa ădeăprofesiuneăaăermi ilorădeălaăPortăRoyalăşiăaăjanseniştilor,ăasupraăc reiaăvomăreveni,ăvezi
excelentul studiu al Dr. Paul Honigsheim, Die Staats- und Soziallehren der franzozischen Jansenisten im 17ten Jahrhundert
(Diserta ieînăistorie,ăHeidelberg,ă1914.ăAceastaăesteăoăparteătip rit ăseparatădintr-oălucrareămaiăampl ădespreăVorgeschichte
der franzozischen Aufklărung. Veziăînăspecialăpp.ă138ăşiăurm.)
11. ReferitorălaăfamiliaăFugger,ăelăcredeăc ă„nuăpoateăfiădreptăşiădumnezeiescăcaăoăasemeneaăavereămare,ăregeasc ăs ăfieă
adunat ăîntr-oăvia ădeăom."ăEvident,ăaiciăseăv deşteăneîncredereaă ranuluiăfa ădeăcapital.ăLaăfelă{Grpsser Sermon vom
Wucher, edi iaăErlangen; XX, p.ă109),ăelăconsider ăinvesti iaăînătitluriădeăvaloareădreptăeticăindezirabil !ădeoareceă„esteăună
lucruănou,ăn scocităcuămeşteşug",ăadic ăeădeăneîn elesădinăpunctădeăvedereăeconomic,ăcamăaşaăcumăsuntătranzac iileălaătermenă
pentru un cleric modern-.
12.ăăDeosebireaăesteăanalizat ăbineădeăc treăH.ăLevyă(înăstudiulăs u,ăDie Grundlagen des okonomishen Liberalismus in
der Geschichte der
176
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
englischen Volkswirtschaft, Jena,ă1912).ăVezi,ădeăasemenea,ăpeti iaăformulat ăînă1653ădeălevelleriiădinăarmataăluiăCromwellă
contraămonopolurilorăşiăcompaniilor,ăpublicat ăînăGardiner,ăCommonweatth, II, p.ă179.ăPeădeăalt ăparte,ăregimulăluiăLaudăaveaă
înăvedereăoăorganizareăeconomic ăşiăsocial ăcreştin ,ăsubăconducereaăreunit ăa CoroaneiăşiăBisericii,ădeăpeăurmaăc reiaăregeleă
speraăs ăob in ăavantajeăpoliticeăşiăfiscal-monopoliste. Tocmai împotriva acestui lucru se luptau puritanii.
13.ăCeeaăceăîn elegăeuăprinăaceastaăpoateăfiăilustratăprinăexemplulăproclama ieiăadresateădeăCromwell irlandezilor în 1650,
document prin care le-aădeclaratăr zboiăşiăcareăaăconstituităr spunsulăs uălaămanifesteleăcleruluiăirlandeză(catolic)ălansateălaă4ă
şiă13ădecembrieă1649ălaăClonmacnoise.ăCeleămaiăimportanteăfrazeăsuntăurm toarele:ă„Engleziiăaveauămoşteniriăbuneă(înă
Irlanda),ăpeăcareămul iădintreăeiăleăcump raser ăcuăbaniiăloră[...]ăaveauăterenuriăbuneăluateăînăarend ădeălaăirlandeziăpentru mult
timpădeăacumăînainte,ăproviziiămari,ăcaseăşiăplanta iiăridicateăpeăcheltuialaăloră[...]ăVoiăa iădistrusăunitatea [...] într-un moment
cândăînăIrlandaăeraăpaceădeplin ăşiăcând,ădup ăpildaăindustrieiăengleze,ăprinănego ăşiăschimbulădeăm rfuri,ăsitua iaăeraămaiă
bun ăpentruăengleziădecâtădac ăîntreagaăIrland ăarăfiăfostăînăposesiaălor.ă[...]ăEsteăoare,ăvaăfiăoareăDumnezeu cu voi? Eu cred
cuătoat ăt riaăc ănu."
Aceast ăproclama ie,ăcareăaminteşteădeăarticoleleăap ruteăînăpresaăenglez ăînătimpulăr zboiuluiăcuăburii,ănuăesteăcaracteristic ,ă
deoareceăsus ineăc ăintereseleăcapitalisteăaleăenglezilorăreprezint ăoăjustificareăaăr zboiului.ăDesigur,ăargumentulăacestaăarăfiă
pututăfiăfolositălaăfelădeăbine,ădeăexemplu,ăpentruăoăceart ăîntreăVene iaăşiăGenovaăpeăseamaăsferelorădeăinfluen ăînăOrient
(faptăpeăcare,ădeşiăl-am subliniat aici, mi-1ăreproşeaz ăînămodădestulădeăstraniu Brentano, op. cit., p.ă142).ăDimpotriv ,ăceeaăceă
eăinteresantăînădocumentăesteăc ăOliverăCromwell,ăcuăceaămaiăprofund ăconvingereăpersonal ,ăaşaăcumăvaăconfirmaăoricineăîiă
cunoaşteăcaracterul,ăjustific ămoralăsupunereaăirlandezilor,ăchemându-1 pe Dumnezeuăcaămartor,ăprinăideeaăpotrivităc reiaă
capitalul englez i-aăînv atăpeăirlandeziăs ămunceasc .ă(Proclama iaăesteăreluat ădeăCarlyle,ăşi,ădeăasemenea,ăeăpublicat ăşiă
analizat ăînăGardiner,ăHistory of the Commonweatth, I, pp.ă163ăşiăurm.)
14. Nu este aiciăloculăpentruăaăurm riăsubiectulămaiădeparte.ăVeziăautoriiăcita iăînănotaă16ădeămaiăjos.
15. Vezi remarcile din excelenta carte a lui Julicher, Die Gleichnisreden Jesu, pp.ă108,ă636ăşiăurm.
16.ăăCeleăceăurmeaz ăarătrebuiăcomparate,ăînainteădeătoate,ăcuădiscu iaădinăEger,ăop. cit. Deăasemenea,ăremarcabilaăoper ăaăluiă
Schneckenburger,ăcareăniciăînăprezentănuăeăcompletăinactual ă(Vergleichende Darstellung der lutherişchen und reformierten
Lehrbegriffe, Griider, Stuttgart, 1855). Ethik Luthers a lui Luthardt, p.ă84ădinăprimaăedi ie,ăsinguraălaăcareăam
Note la paginile 69-71
177
avutăacces,ănuăofer ăoăimagineăreal ăaăevolu iei.ăînăcontinuare,ăveziăSeeberg.ăDogmengeschichte, II, pp.ă262ăşiăurm.ăArticolulă
despre Beruf din Realenzyklopădie fur protestantische Theologie und Kirche este lipsit de valoare. în locul unei analize
ştiin ificeăaăconceptuluiăşiăoriginiiăsale,ăcon ineătotăfelulădeăobserva iiămaiăcurândăsentimentaleăpeătoateătemeleăposibile, cum
arăfiăpozi iaăfemeilorăetc.ăDinăliteraturaăeconomic ăreferitoare la Luther, fac trimitere numai la studiile lui Schmoller
(„GeschichteăderăNationalokonomischenăAnsichtenăinăDeutschlandăw hrendăderăReformationszeit",ăZeitschrift f. Staatwiss.,
XVI,ă1860),ăeseulăpremiatăalăluiăWiskemannă(1861)ăşiăstudiulăluiăFrankăG.ăWardă(„DarstellungăundăWiirdigungăvonăLuthersă
Ansichten vom Staat und seinen wirtschaftlichen Aufgaben", Conrads Abhandlungen, XXI, Jena, 1898). Din câte pot vedea,
literaturaădespreăLutherăap rut ăcuăocaziaăanivers riiăReformei,ădinăcareămulteălucr riăsuntăexcelente, nu a adus nici o
contribu ieăimportant ălaăaceast ăproblem ăanume.ăCuăprivireălaăeticaăsocial ăaăluiăLutheră(şiăaăluteranilor),ăvezi,ădesigur,
p r ileărelevanteădinăSoziallehren a lui Troeltsch.
17. Analiza Capitolului al Şaptelea din Prima Epistolă către Corinteni, 1523,ăedi iaăErlangen,ăLI,p.ă1.ăAici,ăLutheră
interpreteaz ăînc ăideeaălibert iiăoric reiăchem riăînăfa aăluiăDumnezeuăînăsensulăacestuiăpasaj,ăastfelăîncâtăs ăsublinieze (1)
c ăanumiteăinstitu iiăumaneăarătrebuiăs ăfieărepudiateă(leg minteleămonahale,ăinterzicereaăc s toriilorămixteăetc.)ăşiă(2)ăc ă
îndeplinireaăîndatoririlorălumeştiătradi ionaleăfa ădeăaproapeleănostruă(înăsine,ăindiferent ăînăfa aăluiăDumnezeu)ăseătransform ă
într-oăporunc ădeădragosteăfr easc .ăDeăfapt,ăacestăra ionamentăcaracteristică(deăpild ,ăpp.ă55,ă56)ăseărefer ăînămodă
fundamental la problema dualismului lex naturae înărela iileăsaleăcuădreptateaădivin .
18. Conform pasajului din Von Kaufhandlung und Wucher, peăcareăSombartăîlăfoloseşteăpeăbun ădreptateăcaămotto pentru
expunereaăsaădespreăspiritulămeşteşug rescă(echivalatăcuătradi ionalismul):ă„Deăaceeaătrebuieăs - iăpropuiăcaăînănego ulăt uăs ă
nuăcau iăaltcevaădecâtăs - iădobândeştiăhrana,ăşiăînăfunc ieădeăaceastaăs - iăsocoteştiăşiăs - iădr muieştiăcostul,ăosteneala, munca
şiăriscurile,ăşiătotăaşaăs - iăstabileştiăpre ulăm rfii,ăs -1ăurciăoriăs -1ăcobori,ăastfelăcaămuncaăşiăostenealaătaăs ăfieăr spl titeăpeă
m sur ."ăPrincipiulăesteăformulatăîntr-un spirit riguros tomist.
19.ăăDejaăînăscrisoareaăc treăH.ăVonăStenbergădină1530,ăînăcareăîiădedic ăacestuiaăexegezaăPsalmuluiă117,ăLutherăafirm ăc ă
stareaămiciiănobilimiăeste,ăînăciudaădegrad riiăeiămorale,ăorânduit ădeăDumnezeuă(edi iaăErlangen,ăXL,ăpp.ă282ăşiăurm.).ă
Influen aădecisiv ăaătulbur rilorăstârniteădeăMunzerăasupraădezvolt riiăacesteiăperspectiveăpoateăfiăobservat ăfoarteăclarăînă
scrisoareă(p.ă282).ăVeziăşiăEger,ăop. cit., p. 150.
20.ăăŞiăînăanalizaăPsalmuluiă111,ăverseteleă5ăşiă6ă(edi iaăErlangen.ăXL,ăpp.ă215-216).ăscris ăînă1530,ăpunctulădeăpornireăesteă
polemica împotriva
178
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
retrageriiăînăm n stire.ăDarăînăcazulăacestaălex naturae (deosebit ădeădreptulăpozitivăalc tuitădeăîmp ratăşiăjurişti)ăesteădirectă
identic ăcuădreptateaădivin .ăEsteărânduialaădat ădeăDumnezeu,ăşiăincludeăînămodăspecialăîmp r ireaăoamenilorăînăclaseă(p.ă
215).ăValoareaăegal ăaăclaselorăesteăaccentuat ,ădarăseămanifest ănumaiăînăochiiăluiăDumnezeu.
21.ăAşaăcumăseăar taămaiăcuăseam ăînălucr rileăVon Konsilien und Kirchen (1539)ăşiăKurzer Bekenntnis vom heiligen
Sakrament (1545).
22.ăăCâtădeăslabăeraăînr d cinat ăînăgândireaăluiăLutherăideeaădeăconfirmareăaăcreştinuluiăînăprofesiuneaăşiăconduitaăsaă
lumeasc ,ăconcep ieădominant ăînăcadrulăcalvinismului,ăoădovedeşteăpasajulăacesta^dinăVon Konsilien und Kirchen (1539,
edi iaăErlangen,ăXXV,ăp.ă376):ă„Inăafar ădeăacesteăşapteăsemneăprincipaleămaiăsuntăşiăuneleămaiăsuperficialeăprinăcareăseăpoate
cunoaşteăsfântaăBiseric ăCreştin .ăDac ănuăsuntemădesfrâna i,ăniciăbe ivi,ătrufaşi,ănecuviincioşiăoriărisipitori,ăciăc şti,ămodeştiă
şiăcump ta i."ăPotrivităluiăLuther,ăacesteăsemneănuăsuntălaăfelădeăinfailibileăcaăşiăcelelalteă(puritateaădoctrinei,ărug ciunea etc).
„Pentruăc ăuniiădintreăp gâniăs-auăn scutăastfelăşiăuneoriăchiarăp reauămaiăsfin iădecâtăcreştinii."ăAşaăcumăvomăvedea,ăpozi iaă
personal ăaăluiăCalvinănuăeraăfoarteădiferit ,ădarănuăseăpoateăspuneăacelaşiălucruăşiădespreăpuritanism.ăînăoriceăcaz,ăpentru
LutherăcreştinulăîlăslujeşteăpeăDumnezeuănumaiăin vocatione, nu per uocationem (Eger,ăpp.ă117ăşiăurm.)ăPeădeăalt ăparte,ăcuă
privireălaăideeaădeăconfirmareă(totuşi,ămaiămultăînăformaăsaăpietist ădecâtăceaăcalvinist ),ăexist ăcelăpu inăsugestiiăizolate la
misticjiăgermaniă(vezi,ădeăpild ,ăînăSeeberg,ăDogmengeschichte, p.ă195,ăpasajulădinăSuso,ăprecumăşiăacelea din Tauler citate
maiăsus),ăchiarădac ăeraăîn eleas ănumaiăîntr-un sens psihologic.
23.ăăPozi iaăsaăfinal ăesteăexprimat ăelocventăînăuneleăp r iăaleăexegezeiăGenezeiă(înăop. lat. exeget, editat ădeăElsperger).
Voi. IV, p.ă109:ă„Nequeăhaecăfuitălevisătentatio, intentum esse suae vocationi et de aliis non esse curiosum [...] Paucissimi
sunt,ăquiăsuaăsorteăvivantăconten iă[...]ă(p.ă111).ăNostrumăautemăest,ăutăvocantiăDeoăpareamusă[...]ă(p.ă112).ăRegulaăigiturăhaec
servanda est, ut unusquisque maneat in sua vocatione et suo dono contentus vivat, de aliis autem non sit curiosus." De fapt,
concep iaăesteăînădeplinăacordăcuăformulareaădat ădeăTomaădinăAquinoătradi ionalismuluiă{Secunda secundae, Quest. 118,
Art.ă1):ă„Undeăneceseăeat,ăquodăbonumăhominisăcircaăea consistat in quadam mensura, dum scilicet homo [...] quaerit habere
exteriores divitas, prout sunt necessariae ad vitam ejus secundum sua conditionem. Et ideo in excessu hujus mensurae
consistit peccatum, dum scilicet aliquis supra debitum modum vuit eas velăaquirereăvelăre inere,ăquodăpertinetăadăavaritiam."ă
Tomaăafirm ăc ăurm rireaăcâştiguluiădincoloădeănivelulăstabilitădeănevoileăcorespunz toareăpozi ieiăsocialeăesteăunăp catăînă
lumina lex naturae, aşaăcumăseămanifest ăprinăscopulă(ratio) bunurilor exterioare:ăpeădeăalt ăparte,ăpentruăLutherăesteăunăp cată
pentru

Note la paginile 71-74

179
c ăaşaăaăstatornicităDumnezeu.ăPentruărela iaădintreăcredin ăşiăprofesiuneălaăLutherăveziăşiăVoi.ăVII,ăp.ă225;ă„[...]ăquando es
fidelis, turn placent Deo etiam physica, carnalia, animalia, officia, sive edas, sive bibas, sive vigiles, sive dormias, quae mere
corporaliaăetăanimaliaăsunt.ăTantaăresăestăfidesă[...]ăVerumăestăquidem,ăpl cereăDeoăetiamăinăimpiisăsedulitatemăetăindustriam
inăofficioă[Aceast ăactivitateăînăvia aăpractic ăesteăoăvirtuteălege naturae] sed obstat incredulitas et vana gloria, ne possint
operaăsuaăreferreăadăgloriamăDeiă[reminiscen ăaăexprim riiăcalviniste]ă[...]ăMerenturăigiturăetiamăimpiorumăbonaăoperaăinăhac
quidem vita praemia sua [spre deosebire de «vitia specie virtutum paliata» la Augustin] sed non numerantur, non colliguntur
in altero."
24. în Kirchenpostile sun ăastfelă(edi iaăErlangen,ăX, pp. 233, 235-236):ă„Fiecareăareăoăchemareăpentruăoăprofesie".ăOmulăară
trebuiăs ăaştepteăaceast ăchemareă(laăp.ă236ădevineăchiarăporunc )ăşiăs -1ăslujeasc ăpeăDumnezeuăînăprofesiuneaărespectiv .ă
PeăDumnezeuăîlămul umescănuărealiz rileăindividului,ăciăsupunereaăsaăînăaceast ăprivin .
25.ăăAşaăseăexplic ădeăce,ăînăopozi ieăcuăceeaăceăs-a afirmat mai sus despre efectele pietismului asupra muncitoarelor, oamenii
deăafaceriămoderniăsus inăc ăînăprezentălucr toriiădeăcredin ăstrictăluteran ădinăindustriaăcasnic ,ădeăexempluăceiădină
Westfalia,ăgândescăînătermeniătradi ionali.ăChiarăşiăf r ăaăintraăînăsistemulăfabricilor,ăşiăînăpofidaătenta ieiăunorăcâştiguriămaiă
mari,ăeiăseăopunăschimb riiămetodelorădeălucruăşiăexplic ăfaptulăc ăpeălumeaăcealalt ăasemeneaănimicuriăoricumănuăvorăconta.ă
Esteăevidentăc ăsimplaăapartenen ălaăBiseric ăşiăcredin aănuăau,ăprinăeleăînsele,ăoăsemnifica ieăesen ial ăpentruă
comportamentulăgeneral.ăValorileăşiăidealurileăreligioaseămultămaiăconcreteăauăfostăceleăcareăauăinfluen atădezvoltareaă
capitalismuluiăînăprimeleăsaleăfazeăşi,ăîntr-oăm sur ămaiămic ,ăînc ăexercit ăoăastfelădeăinfluen .
26.ăăVeziăTauler,ăedi iaădeălaăBasel,ăBL, pp.ă161ăşiăurm.
27.ăăVeziăpredicaădeosebitădeăemo ional ăaăluiăTauler,ălaăcareăs-aăf cutăreferireămaiăsus,ăprecumăşiăurm toarea,ă17,ă18,ăversetulă
20.
28. întrucât acesta este unicul scop al remarcilor de aici cu privire la Luther, m-amălimitatălaăoăschi ăpreliminar ,ăcare,ă
desigur,ăarăfiăcuătotulăinadecvat ăpentruăestimareaăinfluen eiăglobaleăaăluiăLuther.
29.ăCinevaăcareăîmp rt şeşteăviziuneaălevellerilorădespreăfilozofiaăistorieiăarăfiăînăpozi iaăfericit ădeăaăputea atribui acest
fenomenădeosebirilorărasiale.ăEiăseăconsiderauăap r toriiădreptuluiăprinănaştereăalăanglo-saxonilor,ăîmpotrivaădescenden iloră
luiăWilliamăCuceritorulăşiăaiănormanzilor.ăEsteădestulădeăuimitorăc ăpân ăacumănuăi-aăvenitănim nuiăideeaăs ăafirmeăc ă
plebeeleă„capeteărotunde"ăaveauăcapeteleărotundeăînăsensăantropometric!
30.ăăMaiăalesămândriaăna ional ăaăenglezilor,ădat ădeăMagnaăCartaăşiămarileăr zboaie.ăAfirma iaăatâtădeătipic ăînăziuaădeăazi,
„sheălooksălikeăanăEnglish
180
Eticaăprotestant şiăspiritulăcapitalismului
girl",ăarat ăcaăoăenglezoaic ,ărostit ălaăvedereaăuneiăfeteăstr ineădr gu e,ăeraăfolosit ăînc ădinăsecolulăalăXV-lea.
31.ăăDesigur,ăacesteădeosebiriăauăpersistatăşiăînăAnglia.ăMaiăcuăseam ăSquirearchy aăr masănucleulă„veseleiăşi b trâneiăAnglii"ă
pân ăînăprezent,ăiarăîntreagaăperioad ădeălaăReform ăîncoaceăpoateăfiăprivit ăcaăoălupt ăaăcelorădou ăelementeădinăsocietatea
englez .ăînăaceast ăprivin ăsuntădeăacordăcuăremarcileăluiăM.ăJ.ăBonnă(înăFrankfurter Zeitung) referitor la excelentul studiu
despre imperialismul britanic scris de von Schulze-G vemitz.ăVeziăH.ăLevy,ăînăArchiu fur Sozialwissenschaft und
Sozialpolitik, 46, 3.
32.ăăInăpofidaăacesteiăşiăurm toarelorăremarci,ăcareăînăopiniaămeaăsuntădestulădeăclareăşiăn-au fost modificateăniciodat ,ămiăs-a
adresatăaceast ăacuza ieăînănenum rateărânduri.
PARTEA A II-A
ETICAăPRACTIC ăAăPROTESTANTISMULUIăASCETIC
4. BAZELE RELIGIOASE ALE ASCETISMULUI LAIC
1.ăăNuădiscut măzwinglianismulăseparat,ăîntrucâtădup ăoăscurt ăperioad ădeăputereăşi-aăpierdutărapidădinăimportan .ă
Arminismul,ăaăc ruiăcaracteristic ădogmatic ăeraărespingereaădoctrineiăpredestin riiăînăformaăstrict ,ăşiăcareărespingeaăşiă
ascetismulălaic,ăeraăorganizatăcaăsect ănumaiăînăOlandaă(şiăînăStateleăUnite).ăînăcapitolulăacestaănuăprezint ăinteresăpentruănoiă
decâtăcelămultăînăsensănegativ,ăfiindăreligiaăpatricienilorănegustoriădinăOlandaă(veziămaiăjos).ăînădogm ăsem naăcuăBisericaă
Anglican ăşiăcuămajoritateaăconfesiunilorămetodiste.ăPozi iaăsaăerastic ă(sus inândăsuveranitateaăstatuluiăchiarăşiăînăchestiunileă
legateădeăBiseric )ăera,ătotuşi,ăcomun ătuturorăautorit ilorăcuăintereseăpurăpolitice:ăParlamentulăLungăînăAnglia,ăElisabeta,
StateleăGeneraleădinăOlandaăşi,ămaiăpresusădeătoate,ăOldenbarnevelt.
2.ăăCuăprivireălaăevolu iaăconceptului de puritanism vezi, înainte de orice, Sanford, Studies and Reflections of the Great
Rebellion, p. 65. Când folosim termenul o facem întotdeauna în sensul pe care 1-aăprimităînăvorbireaăpopular ădinăsecolulă
al XVII-lea,ădesemnândămişc rileăreligioaseăînclinateăspreăascetismădinăOlandaăşiăAnglia,ăindiferentădeăorganizareaă
bisericeasc ăsauădeădogm ,ăincluzându-iăastfelăpeăindependen i,ăcongrega ionişti,ăbaptişti,ămenoni iăşiăquakeri.
3.ăFaptulăacestaăaăfostăîn elesăcompletăgreşităînădiscutareaăacestor chestiuni.ăMaiăalesăSombart,ădarăşiăBrentanoăîiăciteaz ă
mereuăpeăautoriiămoraliştiă(deăceiămaiămul iăauăauzitădeălaămine)ădreptăcodificatoriăaiăregulilorădeăconduit ,ăf r ăa-şiăpuneă
m carăproblemaăcareădintreăeleăerauăsus inuteădeăsanc iuniăreligioaseăeficace din punct de vedere psihologic.
Note la paginile 74-82
181
4.ăNuămaiătrebuieăs ăsubliniezăc ăaceast ăschi ,ăînăm suraăînăcareăseăocup ănumaiădeădomeniulădogmei,ăseăbazeaz ăînă
totalitateăpeăformul rileădinăliteraturaăreferitoareălaăistoriaăBisericiiăşiăaădoctrinei.ăNuăareăniciăoăpreten ieălaăoriginalitate.ă
Fireşte,ăamăîncercat,ăpeăcâtămi-aăfostăcuăputin ,ăs ăm ăfamiliarizezăcuăsurseleăistoriceăaleăReformei.ăDarădac ăaşăfiăignorată
intenseleăşiăpreciseleăcercet riăteologiceăaleămultorădecenii,ăînălocăs m ălasăc l uzitădeăacestea,ăcumăeăindispensabil,ăarăfiă
însemnatăs ădauădovad ădeăîngâmfare.ăSperăc ănecesaraăconcizieăaătextuluiănuăaădusălaăformul riăeronateăşiăc ăamăevitat,ăcelă
pu in,ăîn elegereaăgreşit ăaăunorăfapteăimportante.ăAnalizaăaduceăelementeănoiăcelorăcareăsuntăfamiliariza iăcuăliteraturaă
teologic ănumaiăprinăaceeaăc ătotulăesteăprivit,ădesigur,ădinăpunctulădeăvedereăalăproblemeiănoastre.ăDinăacestămotiv,ăesteă
firescăcaămulteădintreăaspecteleăceleămaiăimportante,ădeăpild ăcaracterulăra ionalăalăacestuiăascetismăşiăsemnifica iaăluiăpentruă
via aămodern ,ăs ănuăfiăfostăsubliniateădeăautoriiăteologi.
Deălaăapari iaăstudiuluiădeăfa ,ăaspectulăacestaăşi,ăînăgeneral,ălaturaăsociologic ăauăfostăcercetateăsistematicădeăc treăE.
Troeltsch, pe care l-am pomenitămaiăsus,ăaăc ruiăGerhard und Melanchton, precumăşiănumeroaseleărecenziiădinăGott. Gel.
Anz., con ineauăcâtevaăelementeăpreliminareăaleăacesteiăopereădeămareăînsemn tate.ăDinămotiveădeăspa iu,ăreferin eleănuăauă
inclus tot ce s-a folosit, ci, în majoritate,ănumaiăaceleălucr riălaăcareăfaceătrimitereăaceaăpor iuneădinătext,ăsauăcareăauăoă
relevan ădirect ăpentruăel.ăAdeseaăesteăvorbaădeăautoriămaiăvechi,ăacoloăproblemeleănoastreăauăp rutămaiăapropiateădeăei.ă
Resursele pecuniare insuficiente ale bibliotecilorăgermaneăauăf cutăcaăînăprovinciiăceleămaiăimportanteăizvoareăsauăarticoleăs ă
poat ăfiăob inuteănumaiădeălaăBerlinăsauădeălaăalteămariăbiblioteci,ăcuătitlulădeăîmprumut,ăpentruăperioadeăfoarteăscurte.ăAşa
stau lucrurile cu Voet, Baxterm, Tyermans, Wesley,ăto iăautoriiămetodişti,ăbaptiştiăşiăquakeri,ăşiămul iăal iăautoriădinăprimaă
perioad ăceănuăsuntăincluşiăînăCorpus Reformatorum. Pentruăoriceăstudiuătemeinic,ăutilizareaăbibliotecilorăenglezeştiăşiă
americaneăesteăaproapeăindispensabil .ăDarăpentruăschi aăceăurmeaz ăaăfostănecesară(şiăposibil)ăs ăm ămul umescăcuămaterialulă
avutălaădispozi ieăînăGermania.ăRecent,ăînăAmerica,ătendin aăcaracteristic ădeăa-şiănegaăpropriileăoriginiăsectareăaădeterminată
multeăbiblioteciăuniversitareăs ănuăofereănimicănouăsau foarteăpu inădinăacestătipădeăliteratur .ăAcestaăesteăunăaspectăală
tendin eiăgeneraleăc treăsecularizareaăvie iiăamericane,ăcareăînăscurtătimpăvaăfiădizolvatăcaracterulăna ionalăşiăvaăfiămodificat
totalăşiădefinitivăsemnifica iaămultoraădintreăinstitu iileă rii.ăDeăaceea,ăacumătrebuieăs ăneăbaz măiar şiăpeămicileăcolegiiă
sectare dogmatice.
5.ăăDespreăCalvinăşiăcalvinism,ăînăafar ădeălucrareaăfundamental ăaăluiăKampschulte,ăceaămaiăbun ăsurs ădeăinforma ieăesteă
analiza lui Erich Marck, în lucrarea sa Coligny. Campbell, în The Puritans in Holland, England and America (dou ăvolume),ă
nuăesteăîntotdeaunaăcriticăşiănetenden ios.
182
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
Studien ov'er Johan Calvijn, deăPierson.ăesteăoăscriereăanticalvinist ăextremădeăpartizan ăşiăviolent .ăPrivitorălaăistoriaă
calvinismuluiăînăOlanda,ăarăfiărecomandabili,ăpeălâng ăMotley,ăclasiciiăolandezi,ăînăspecialăGroenăvanăPrinsterer,ăGeschiedenis
u. h. Vaderland, La Hollande et l'influence de Calvin (1864), Leparti anti-revolutionnaire et confessionel dans l'eglise des
P.B. (1860),ăpentruăOlandaămodern ;ăapoi,ămaiăcuăseam ,ălucrareaăluiăFruin,ăTien jaren uit den tachtigjarigen oorlog şi,ăînă
special, cea a lui Naber, Calvinist of Libertijnsch, laăcareăseăadaug ăW.ăJ.ăF.ăNuyens,ăGesch. der kerkel. an pol. geschillen in
de Rep. de Ver. Prou. (Amsterdam, 1886); A. Kohler, Die Niederl. ref. Kirche (Erlangen, 1856), pentru secolul al XlX-lea.
PentruăFran a,ăal turiădeăPolenz,ăveziăBaird,ăRise of the Huguenots; pentruăAnglia,ăal turiădeăCarlyle, îi recomand pe
Macaulay,ăMassonăşiă- ultimul,ădarănuăcelădinăurm ă- Ranke.ăMen ion măacumălucr rileăluiăGardinerăşiăFirth,ăcareăurmeaz ăs ă
fie citate mai jos, apoi Taylor, A Retrospect of the Religious Life in England (1854)ăşi,ădeăexemplu,ăexcelentaălucrare a lui
Weingarten, Die englischen Revolutionskirchen. înăcontinuare,ăarticolulădespreăMoraliştiiăengleziăalăluiăE.ăTroeltsch,ăînă
Reafenzyklopădie fur protestantische Theologie und Kirche, edi iaăaătreia,ăapoi,ădesigur,ăSoziallehren der christlichen
Kirchen und Gruppen aăaceluiaşi,ăprecumăşiăexcelentulăeseuăalăluiăE.ăBernsteinădinăGeschichte des Soziahsmus (Stuttgart,
1895, voi. I, pp.ă50ăşiăurm.).ăCeaămaiăbun ăbibliografieă(pesteăşapteămiiădeătitluri)ăesteăceaădat ădeăDexter,ăCongregationalism
of the Last 300 Years (esteăadev ratăc ăseărefer ,ăînăspecialădarănuăexclusiv,ălaăproblemeădeăorganizareăaăbisericii).ăAceast ă
carteăesteămultăsuperioar ăcelorăaleăluiăPriceă(H\stor\) of Nonconformism), Skeatsăşiăaltora.ăPentruăSco ia,ăvezi,ădeăexemplu,ă
Sack, Die Kirche von Schottland (1844)ăşiăliteraturaădespreăJohnăKnox.ăînăceeaăceăpriveşteăcoloniileăamericane,ădintreă
numeroaseleălucr riăexistenteăseădistingeăceaăaăluiăDoyle,ăThe English in America, apoi Daniel Wait Howe, The Puritan
Republic, J. Brown, The Pilgrim Fathers of New England and their Puritan Successors (edi iaăaătreia,ăRevell).ăAlteătrimiteriă
vorăfiămen ionateălaăloculărespectiv.
Privitorălaădiferen eleădoctrinare,ăexpunereaăcareăurmeaz ăesteăîndatorat ămaiăcuăseam ăcicluluiădeăprelegeriăsus inutădeă
Schneckenburgerădespreăcareăamăvorbitădeja.ăLucrareaăfundamental ăaăluiăRitschl,ăDie christliche Lehre von der
Rechtfertigung und Versohnung (3 voi., citatele de aici provenind din volumul al Ill-lea al celei de-aătreiaăedi ii),ădenot ,ăprină
strânsa împletireăaăexpuneriiăistoriceăcuăjudec iădeăvaloare,ăspecificit ileăaccentuateăaleăautoruluiăcare,ăcuătoat ăclaritateaă
extraordinar ăaăideilorăsale,ănuăofer ătotdeaunaăcititoruluiăoăsiguran ădeplin ăaăobiectivit tii.ăAcoloăundeăelărespinge,ăde
exemplu, expunereaăluiăSchneckenburger,ăjustificareaămiăsaăp rutăadeseoriăîndoielnic ,ăoricâtădeăreticentăaşăfiăs ăemităvreoă
judecat ăproprie.ăMaiădeparte,ăceeaăceăautorulăconsider ,ădeăexemplu,ădoctrin
Note la paginile 82-84
183
luteran ăînăcadrulăenormeiădiversit iăa ideilorăşiăst rilorădeăspirităreligioase,ăchiarăşiăaleăluiăLuther,ăpareăs ăfiăfostădeterminată
adesea de propriile sale idei preconcepute: Ritschl se refera laăceeaăceăelăînsuşiăconsider ăaăfiăvaloriăpereneăaleăluteranismului.ă
Esteăunăluteranismăaşaăcumăar fi trebuit s ăfieă(dup ăRitschl),ănuăîntotdeaunaăaşaăcumăaăfost. Eădeăprisosăs ămaiăamintimăc ăauă
fostămultăutilizateălucr rileăluiăKarlăMiiller,ăSeeberg,ăetc.ăDac ăînăceleăceăurmeaz ăîlăvoiăsupuneăpeăcititoră- şiăm ăvoiăsupuneăşiă
eu - laăpeniten aăunorănoteăhipertrofiate,ăacestălucruăseădatoreaz ănecesit iiădeăaăprilejuiăoăreexaminareădecisiv ,ăfieăşiădoară
provizorie,ăaăideilorădinăacestăstudiu,ăchiarăşiăprinăsugerareaăunoraădintreăideileăasociateăcuăel,ămaiăalesăpentruăcititorii f r ă
preg tireăteologic .
6.ăăînăceleăceăurmeaz ,ănuăneăpreocup ăînămodădeterminantăoriginea,ăantecedenteleăşiăevolu iaăcurentelorăascetice,ăciălu mă
con inutulălorădeăideiăînăformaăfinal .
7.ăăCuăprivireălaăstudiulădeăfa ,ătrebuieăs ăsubliniemăclarăc ăaiciănuăcercet măconcep iile personale ale lui Calvin, ci
caluinismul - şiăchiarăşiăpeăacesta,ăîlăanaliz măînăformaăpeăcareăaăluat-oălaăsfârşitulăsecoluluiăalăXVI-leaăşiăînăsecolulăalăXVII-
lea,ăînămarileăregiuniăundeăaăexercitatăoăinfluen ădominant ăşiăcareăînăacelaşiătimpăau-fost leag nulăculturiiăcapitaliste.ă
Germaniaăr mâneădeocamdat ălaăoăparte,ădeoareceăaiciăcalvinismulăpurănuăaădominatăniciăoăregiuneăîntins .ăDesigur,ă
..reformat"ănuăesteătotunaăcuă„calvinist".
8.ăăReginaănuăaăratificatăniciăm carăDeclara iaăUniversit iiădinăCambridge,ăemis ădeăcomunăacordăcuăArhiepiscopulădeă
Canterbury pe tema articolului al XVII-leaădinăcrezulăanglican,ăaşa-numitul articol Lambeth din 1595, document care (în
opozi ieăcuăformulareaăoficial )ăsus ineaăînămodăexpresăc ăexist ăpredestinareăşiăpentruămoarteaăveşnic .ăRadicaliiă(deă
exemplu, în Hanserd Knolly's Confession) auăinsistatăcelămaiămultăasupraăpredestin riiăexpreseăpentruămoarteă(nuănumaiă
admitereaădamna iunii,ăcumădoreaădoctrinaămaiăblând ).
9. Westminster Confession, aăcinceaăedi ieăoficial ,ăLondra,ă1717.ăAăseăcomparaăcuăDeclara iaădeălaăSavoyăşiăcuăHanserd
Knolly's Declarations. Referitorălaăpredestinareăşiăhugheno iăvezi,ăîntreăal ii,ăPolenz,ăI, pp.ă545ăşiăurm.
10. Despre teologia lui Milton, vezi studiul lui Eibach din Theol. Studien und Kritiken, 1879ă(unăstudiuăsuperficialăînăaceast ă
privin ăesteăcelăalăluiăMacaulayăprilejuitădeătraducereaăluiăSumnerădup ăDoctrina Christiana, reg sit ăînă1823ă(edi iaă
Tauchnitz,ă185,ăpp.ă1ăşiăurm.).ăPentruămaiămulteădetalii,ăveziălucrareaăenglez ăînăşaseăvolumeăaăluiăMasson,ăstructurat ăcamă
schematic,ăşiăbiografiaăgerman ăaăluiăMiltonăscris ădeăSternăpeăbazaăei.ăMiltonăs-aăîndep rtatăînc ădeătimpuriuădeădoctrinaă
predestin riiăsubăformaăcelorădou ădecrete,ăiarălaăb trâne eăaăajunsăs ăîmbr işezeăcreştinismul absolut liber. în ceea ce
priveşteăindependen aăfa ădeătendin eleăepociiăsale,ăel
184
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
poate fi comparat, într-unăanumităsens,ăcuăSebastianăFranck.ăAtâtaănumaiăc ăMiltonăaăfostăoăfireăpractic-pozitiv ,ăiar Franck
unaăesen ialmenteăcritic .ăMiltonăesteăpuritanănumaiăînăsensulălargăalăuneiăorganiz riăraţionale aăvie iiămundaneăînă
conformitateăcuăvoin aăluiăDumnezeu,ăorientareăceăreprezentaămoştenireaătrainic ăl sat ădeăcalvinism.ăîntr-un sens foarte
asem n tor,ăşiăFranckăarăputeaăfiăconsideratăunăpuritan.ăConsiderându-i pe amândoi nereprezentativi, nu ne vom ocupa de ei.
11.ăă„Hicăestăfideiăsummusăgradus;ăcredere Deum esse clementem, qui tam paucos salvat, justum, qui sua voluntate nos
damnabiles facit", acesta este textul vestitului pasaj din De servo arbitrio.
12.ăăAdev rulăesteăc ăatâtăLuther,ăcâtăşiăCalvinăcredeauăîntr-unăDumnezeuădubluă(veziăobserva iileăluiăRitschlădinăGeschichte
des Pietismus şiăKostlin,ăarticolul Gott din Realenzyklopădie fur protestantische Theologie und Kirche, edi iaăaătreia):ă
tat lăîndur torăşiăbunădinăNoulăTestament,ăcareădomin ăprimeleăc r iădinăInstitutio Christiana, şiăînăspateleăacestuiaăunăDeus
absconditus - un Dumnezeu ascuns, un despot samavolnic. La Luther, Dumnezeul NouluiăTestamentăaveaăoăpozi ieă
dominant ,ădatăfiindăc ăelăevita,ăcaăfiindăinutil ăşiăprimejdioas ,ăreflec iaăasupraăchestiunilorămetafizice.ăPeădeăalt ăparte, la
Calvin,ăideeaăuneiădivinit iătranscendentaleăaăob inutăpreeminen a.ăînăevolu iaăpopular ăaăcalvinismului, ea nu s-a putut
men ine,ădesigur,ădarăaăfostăînlocuit ănuădeăTat lăcerescădinăNoulăTestament,ăciădeăIehovaădinăVechiulăTestament.
13.ăConform,ăpentruăceleăceăurmeaz :ăScheibe,ăCalvins Prădestinationslehre (Halle,ă1897).ăînăceeaăceăpriveşteăteologia
calvinist ăînăgeneral,ăHeppe,ăDogmatik der evangelisch-reformierten Kirche (Elberfeld, 1861).
14. Corpus Reformatorum, LXXVII,ăpp.ă186ăşiăurm.
15.ăăPrezentareaădeămaiăsusăaădoctrineiăcalvinisteăpoateăfiăcitit ăîntr-oăform ăapropiat ădeăaănoastr ăînăTheologia practica a lui
Hoornbeek (Utrecht, 1663), L. II, c. 1: De praedestinatione -înămodăsemnificativ,ăacestăparagrafăurmeaz ăimediatădup ătitlulă
De Deo. Sursaădeăinspira ieăaăluiăHoornbeekăesteăînăprincipalăprimulăcapitolăalăEpistoleiăc treăEfeseni.ăNuăe cazulăs ăanaliz mă
aiciăfeluriteleăîncerc riăinconsecventeădeăaăcombinaăresponsabilitateaăşiăliberulăarbitruăalăindividuluiăcuăpredestinareaăşiă
providen aădivin ,ăaşaăcumăaăf cut-o Augustin în prima sa încercare de a-şiăelaboraădoctrina.
16. ,.The deepest community" (cu Dumnezeu) .,is found not in institutions or corporations of churches, but in the secrets of a
solitaryăheart",ăceaămaiăprofund ăcomuniuneă(cuăDumnezeu)ăseăpoateăaflaănuăînăinstitu iiăsauăcorpora iiădeăbiserici,ăciăînă
taini eleăuneiăinimiăsinguratice,ădeclar ăDowdenăînăpunctulădecisivăalăremarcabileiăsaleăc r iăPuritan and Anglican (p. 234).
Note la paginile 85-88
185
Aceast ăadânc ăînsingurareăl untric ăaăindividuluiăaăfostăadoptat ăşiădeăc treăjanseniştiiădeălaăPortăRoyalăcareăerauăşiăeiă
predestina ionişti.
17.ăăă..Contraăquiăhuiusmodiăcoetum"ă(adic ăoăbiseric ăînăcareăexist ăoăînv tur ăcurat ,ăsacramenteăşiădisciplin ăbisericeasc )ă
„contemnuntă[...]ăsalutisăsuaeăcer iăesseănonăpossunt;ăetăquiăinăilloăcontemtuăperseveratăelectusănonăest,ăOlevian, De subst.
Foed., p. 222.
18.ăăă„Seăspuneăc ăDumnezeuăşi-a trimis Fiul pentru a mântui neamul omenesc, dar nu acesta i-a fost scopul, el nu voia decât
s -iăajuteăpeăuniiădintreăceiăc zu iăs ăseăridiceă- şiăv ăspunăc ăDumnezeuăaămuritănumaiăpentruăceiăaleşi."ă(Predicaărostit ăînă
1609ălaăBroek,ălâng ăRogge,ăUyttenbogaert,ăII, p.ă9.ăVeziăşiăNuyens,ăop. cit., II, p.ă232).ăîncâlcit ăesteăşiăargumentareaăroluluiă
lui Christosîn Hanserd Knolly's Confession. Pesteătotăseăpresupuneăc ăDumnezeuăniciăm carănuăar fiăavutănevoieădeăaceast ă
intermediere.
19. Referitor la acest proces [Entzauberung der Welt, dezvr jireaălumii]ăveziăcelelalteăeseuriădinălucrareaămeaăWirtshaftsethik
der Weltreligionen. Pozi iaădistinct ăaăvechiiăeticiăebraiceăfa ădeăceaăegiptean ăşiăceaăbabilonian ,ăcuăcareăeraăstrânsăînrudit ă
prinăcon inut,ăşiădezvoltareaăeiădup ăepocaăprofe ilorăauăconstat,ăaşaăcumăseădemonstreaz ăacolo,ăînăacestăfaptăfundamental:ă
respingerea magiei sacramentale ca o cale spre mântuire.
20.ăTotăastfel,ădup ădoctrina ceaămaiăconsecvent ,ăbotezulăeraăobligatoriuănumaiăînăvirtuteaăuneiăreguliăpozitive,ădarănuăeraă
necesarăpentruădobândireaământuirii.ăDeăaceea,ăindependen iiăsco ieniăşiăenglezi,ăpuritaniăconvinşi,ăauăreuşităs ăimpun ă
principiulăconformăc ruiaăcopiiiăcelor vizibilădamna iăs ănuăfieăboteza iă(deăexemplu,ăcopiiiăbe ivilor).ăSinodulădeălaăEdamădină
1586ă(art.ă32,ă1)ărecomandaăcaăadultulăcareădoreaăs ăfieăbotezat,ădarăînc ănuăeraă„maturizat"ăpentruăîmp rt şanie,ăs ăfieăbotezat
numai în cazul în care schimbarea luiăeraăireproşabil ,ăiarădorin eleălui,ăsonder superstiţie.
21.ăăAceast ăatitudineănegativ ăfa ădeă..culturaăsim urilor"ăeste,ăaşaăcumăaăar tatăDowden,ăop. cit., un element fundamental al
puritanismului.
22.ăăTermenulă„individualism"ăareăceleămaiăfelurite sensuri.ăCeeaăceăseăîn elegeăaiciăprinăelăvaărezulta,ăsper m,ădinăexpunereaă
deăfa .ăîntr-unăaltăsensăalăcuvântului,ăluteranismulăaăfostănumităindividualistăfiindc ănuătindeăspreăoăreglementareăascetic ăaă
vie ii.ăIarăDietrichăSch ffer,ăînălucrareaăsaă„Zur Beurteilung des Wormser Konkordats", Abh. d. Beri. Akad. (1905),ăutilizeaz ă
acelaşiăcuvântăîntr-unăaltăsens,ăatunciăcândănumeşteăEvulăMediuă„epocaăuneiăindividualit iăaccentuate",ădeoareceăpentruă
evenimenteleărelevanteăpentruăistoric,ăfactoriiăira ionali aveauăpeăatunciăoăimportan ăpeăcareăîntreătimpăşi-au pierdut-o. El are
dreptate,ădarăpoateăc ăauădreptateăşiăceiăpeăcare-iăatac ăprinăobserva iileăsale,ăc ciăşiăunul,ăşiăceilal iăîn elegănişte
186
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
lucruri cu totulădiferiteăatunciăcândăvorbescădespreăindividualitateăşiăindividualism.ăGenialeleăformul riăaleăluiăJakobă
Burckhardtăsuntăast ziăpar ialădep şite,ăastfelăc ăoăanaliz ătemeinic ,ădeăorientareăistoric ăaăconceptelorăarăfiăextremădeă
valoroas ădinăpunctădeăvedereăştiin ific.ăDesigur,ăîns ,ăefectulăesteădiametralăopusădac ăinstinctulăludicăîiădetermin ăpeăanumi iă
istoriciăs ădefineasc ăno iuneaăînăaşaăfelăîncâtăs ăoăpoat ăfolosiăpentruăetichetareaăoric reiăepociăistorice,ădup ăbunulălor plac.
23.ăŞi,ătotodat , într-un contrast - maiăpu inăcategoric,ădesigură- cuădoctrinaăcatolic ădeămaiătârziu.ăPeădeăalt ăparteăpesimismulă
profundăalăluiăPascal,ăbazatădeăasemeneaăpeădoctrinaăalegeriiăprinăgra ie,ăesteădeăprovenien ăjansenist ,ăiarăindividualismul
s uămanifestatăprinăretragereaădeparteădeălume,ăprovenindătotădeăacolo,ănuăseăîncadreaz ăcâtuşiădeăpu inăînăatitudineaăcatolic ă
oficial .ăVezi,ăînăaceast ăprivin ,ănotaă10ădeălaăcap.ă3,ăundeăesteăcitat ălucrareaăluiăHonigsheimădespreăjanseniştiiăfrancezi.
24.ăăAcelaşi lucruăesteăvalabilăşiăpentruăjansenişti.
25. Bailey, Praxis pietatis (edi iaăgerman ,ăLeipzig,ă1724),ăp.ă187.ăŞiăPh.ăJ.ăSpence,ăînăTheologische Bedenken (cf.ăedi iaăaă
treia,ăHalle,ă1712),ăseăsitueaz ăîntr-oăpozi ieăasem n toare.ăPrieteniiăîşiăofer ărareori sfatul întru slava lui Dumnezeu, de cele
maiămulteăoriăf când-oăcuăinten iiălumeştiă(nuăneap ratăegotiste).ă„He"ă(omulăcareăcunoaşte]ă„isăblindătoănoăman'săcause,ăbută
best sighted in his own. He confines himself to the circle of his own affairs, and thrusts not his fingers into needless fires. He
seesătheăfalsenessăofăit"ă(aălumii)ă„andăthereforeălearnsătoătrustăhimselfăever,ăothersăsoăfar,ăandănotătoăbeădamagedăbyătheir
disappointment", el - omulăcareăcunoaşteă-esteăorbăînăceeaăceăpriveşteăcauzaăoric rui alt om, dar vede foarte bine când e vorba
deăaăsa.ăSeăm rgineşteălaăsferaăpropriilorăproblemeăşiănuărisc ăs ăpun ămânaăînăfocăpentruăoăcauz ăcareănu-1ăintereseaz ă(...).ă
Vedeăfalsitateaălumiiăşiădeăaceeaăînva ăs ăaib ăîncredereănumaiăînăel,ărareoriăînăceilal i,ăînăaşaăfelăîncâtăs ănuăfieăafectatădeă
dezam girileălor.ăAstfelăfilozofeaz ăThomasăAdamsă(Worksăof the Puritan Divines, p. 11). Bailey (Praxis pietatis, op. cit., p.
176)ămaiărecomand ăca,ăînăfiecareădiminea ăînainteădeăaăieşiăprintreăoameni,ăs ăne închipuimăc ămergemăprintr-oăp dureă
s lbatic ,ăplin ădeăprimejdii,ăundeăîlărug măpeăDumnezeuăs ăneăd ruiasc ă„mantiaăprevederiiăşiăaădrept ii''.ăAcestăsentiment
esteăcaracteristicătuturorăvariantelorăascetismului,ăf r ăexcep ie,ăşiăi-aăf cutăpeămul iăpietiştiăs ăaleag ăoăvia ădeăeremităînă
mijloculălumii.ăChiarăşiăSpangenberg,ăînălucrareaăsaăIdea fidei fratrum, scris ăînăspiritulăFr ieiăMorave,ăîlăciteaz ăînăacestă
sens,ălaăp.ă382,ăpeăIeremiaă17,ă5:ă„Blestematăs ăfieăomulăcareăseăîncredeăînăom".ăPentruăaăaprecia just strania mizantropie a
uneiăasemeneaăconcep iiădespreăvia ,ăveziăl muririleăoferiteădeăHoornbeckă(Theologia practica, I, p.ă882),ăînăceeaăceăpriveşteă
îndatorireaădeăaăneăiubiăduşmanul:ă„Deniqueăhocămagisănonăulcisimur,ăquoăproximum.ăinultumănobis, tradimus ultori Deo
[...]. Quo
Note la paginile 88-90
187
quisăplusăseăulscitur,ăeoăminusăidăproăipsoăagităDeus."ăEăaceeaşiătransferareăaăr zbun riiăcaăşiăceaădinăp r ileăulterioareăexilului
dinăVechiulăTestament:ăoăsubtil ăamplificareăşiărafinareăaăsentimentuluiădeăr zbunareăînăcompara ieăcuăstr vechiulă„ochiă
pentruăochi''.ăînăceeaăceăpriveşteă..iubireaăfa ădeăaproapeleăt u",ăveziămaiăjos,ănotaă34.
26.ăăDesigur,ăconfesionalulănuăaveaănumaiăacestăefect.ăDeăpild ,ăexplica iileăluiăMuthmann,ăZ.ă/.ăRe!. Psych., I, fasc. 2, p. 65,
suntăpreaăsimpleăpentruăoăproblem ăpsihologic ăatâtădeăcomplicat ăcumăesteăspovedania.
27. Faptul acesta este extrem de important pentru interpretarea bazelor psihologice ale structurilor sociale calviniste. Ele se
întemeiaz ătoateăpeămotiva iiăindividualiste,ăra ionale.ăIndividulănuăseăimplic ăniciodat ăemo ionalăînăele.ăGloriaăluiă
Dumnezeu,ăcaăşiăpropriaământuire,ăr mânămereuădeasupraăpraguluiăconştiin ei.ăAcestăfaptăimprim ăşiăast ziăuneleă
particularit iăorganiz riiăsocialeăa popoarelor cu un trecut puritan.
28.ăTendin aăfundamentalăantiautoritar ăaădoctrinei,ăcareăînăesen ăapreciaăcaăfiindăinutil ăoriceăpreocupareăaăstatuluiăşiăa
Bisericiiăpentruăetic ăşiământuireaăsufletului,ăaădusăînănumeroaseărânduriălaăinterzicereaăeiă- deăexemplu,ădeăc treăStateleă
Generaleădină rileădeăJos.ăUrmareaăaăfostăconstituireaădeăconventiculeă(deăexemplu,ădup ă1614).
29.ăăCuăprivireălaăBunyan,ăveziăbiografiaăluiăFroudeădinăcolec iaăEnglish Men of Letters, apoiăschi aăsuperficial ăaăluiă
Macaulay (Miscellaneous Works, II, p.ă227).ăBunyanăeraăindiferentăfa ădeădiferen eleădintreăvarianteleăcalvinismului,ădarăel,ă
personal, e un baptist calvinist rigorist.
30.ăăEsteătentant ăreferireaălaăimportan a,ăindiscutabilămare,ăpeăcareă1-a avut pentru caracterulăsocialăalăcreştin t iiăreformateă
ideeaăcalvinist ăpotrivităc reia,ăpentruăaăfiământuit,ătrebuieăs ăfiiăprimităîntr-oăcomunitateăsupus ăporuncilorădivine,ănecesitateă
careărezult ădinăcerin aădeă„încorporareăînătrupulăluiăChristos"ă(Calvin,ăInstit. Christ. III, 11, 10) se impune de la sine. Dar, din
punctul nostru de vedere, centrulădeăgreutateăalăproblemeiăseăsitueaz ăînăalt ăparte.ăAceaăideeădogmatic ăarăfiăpututăap reaăşiă
înăcazulăînăcareăBisericaăarăfiăavutăunăcaracterăpurăinstitu ionalăşi,ădup ăcumăseăştie,ăaşaăs-aăşiăîntâmplat.ăînăsine,ăideeaănuă
posedaăaceaăputereăpsihologic ăapt ădeăaătreziăini iativeăcreatoareădeăcomunit iăc roraăs ăleăconfereăoăasemeneaăputereăcumă
de ineaăcalvinismul.ăAceast ătendin ădeăgenerareăaăcomunit ilorăs-a manifestat tocmaiăînăafaraăorganiza iilorăbisericeştiă
porunciteădeăDumnezeu.ăAici,ărolulăhot râtorăîlăareăcredin aăc ăunăcreştinăîşiădovedeşteăstareaădeăgra ieăprintr-o activitate in
majorem Dei glonam, iarăcondamnareaăaspr ăaăidolatriz riiăcelorătrupeştiăşiăaăoric rei dependen eădeărela iileăpersonaleădintreă
oameniănuăputeaădecâtăs ăorientezeăpeăneobservateăaceast ăenergieăpeăf gaşulăuneiăactivit iăobiectiveă(impersonale).ă
Creştinulăcareă ineălaăconfirmareaăpredestin riiăsaleălucreaz ăpentruăscopurileăluiăDumnezeu,ăiar acestea nu pot fi decât
impersonale.
188
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
Oriceăraportăpersonalădictatăpurăşiăsimpluădeăsentimente,ădeciănedeterminatăra ional,ăîntreăunăomăşiăaltul,ăpoateăfiăsuspectat
uşorăînăoriceăetic ăpuritan ,ăprecumăşiăînăoricareăalt ăetic ăascetic ,ădreptăidolatrizareăaăunorăf pturiăomeneşti.ăUrm torulă
avertismentăoădovedeşteăcumănuăseăpoateămaiăclară(al turiădeăceleăar tateămaiăsus),ăînăprivin aăprieteniei:ă„Ităisăanăirrational
act,ăandănotăfităforăaăra ionalăcreature,ăto Iove any one farther than reason will allow us [...]. It very often takeths up men's
minds so as to hinder their Iove of God." - Esteăoăfapt ăira ional ,ănepotrivit ăpentruăoăfiin ăgânditoare,ăaceeaăceăaăiubiăpeă
oricineămaiăpresusădecâtăneăîng duieăra iuneaă[...].ăFoarteăadesea,ăaceastaăleăiaăoamenilorămin ile,ăpân ălaăaăleăstânjeniăiubireaă
fa ădeăDumnezeu.ă(Baxter,ăChristian Directory, IV, p. 253). Ne vom întâlni în repetate rânduri cu asemenea argumente.
Calviniştiiăsuntăfascina iădeăideeaăc ăînăalc tuireaălumii,ăprecumăşiăaăordiniiăsociale,ăDumnezeuătrebuieăs ăfiădorit,ădreptămijlocă
deăm rireăaăglorieiăsale,ăutilulăpozitiv:ănuăfiin aădeădragulăeiăînseşi,ăciăorganizareaăcelorăceă inădeăeaăînăconformitateăcu voin aă
Sa. De aceea, energiile active ale celorăaleşi,ădesc tuşateădeădoctrinaăpredestin rii,ăseăconfund ăcuăefortulădeăra ionalizareăaă
lumii.ăMaiăalesăideeaăpotrivităc reiaăbun stareaăpublic ,ăsauă„theăgoodăofătheămany",ăbineleăcelorămul i,ăaşaăcumăoăformuleaz ă
Baxterăînădeplinăacordăcuăra ionalismul liberal de mai târziu (Christian Directory, IV, p.ă262),ăcitândăcamăfor atădinăRomaniă
9,ă3,ătrebuieăs ăfieăpus ăînainteaăoric ruiăbineăpersonalăsauăprivatăalăindividului.ăOricâtădeăînvechit ăarăfiăfostăaceast ăidee, eâ
rezulta, pentru puritanism, din refuzulăidolatriz riiăfiin eiăumane.ăCondamnareaăserviciilorăpersonale,ăatitudineăamerican ă
tradi ional ,ăesteădeterminat ăindirect,ăpeălâng ăalteămotiveăsolideăgenerateădeăsentimenteleădemocratice,ăşiădeăaceast ătradi ie.ă
LaăfelăstauălucrurileăşiăcuărelativaăimunitateăIaăcezarismăaăpopoarelorăcareăauăfostăpuritaneăşi,ăînăgeneral,ăcuăatitudineaămaiă
distant ădinăpunctădeăvedereăemo ionalăaăenglezilorăfa ădeămariiălorăoameniădeăstat,ăînăcompara ieăcuămulteăfenomene,ăatâtă
pozitiveăcâtăşiănegative,ăpeăcareăle-am constatatăînăGermaniaădină1878ăîncoace.ăPeădeăoăparte,ăseămanifest ăoăînclina ieămaiă
puternic ădeăaăacordaămarilorăoameniăcinstireaăcuvenit ,ădar,ăpeădeăalt ăparte,ăseărepudiaz ăoriceăidolatrizareăisteric ăaă
acestoraăşiăideeaănaiv ăconformăc reiaăobedien aăpolitic ăarăputeaăfiădatorat ăcuivaădinărecunoştin .ăînăceeaăceăpriveşteă
credin aăînăautoritate,ăaceastaăesteăunăp cat,ăfiindăadmis ănumaiăînăformaăimpersonal ,ăorientat ăspreăcon inutulăScripturii; tot
unăp catăesteăşiăsupraaprecierea,ăchiarăşiăaăoamenilorădes vârşi iăşiăeminen i,ădeoareceăînăacestăfelăarăputeaăfiăprimejduit ă
obedien aăfa ădeăDumnezeu.ăVeziăBaxter,ăChristian Directory (edi iaăaădoua,ă1678),ă1,ăp.ă56.ăSemnifica iaăpolitic ăaă
respingeriiăidolatriz riiăfiin eiăomeneştiăşiăprincipiulăconformăc ruiaănumaiăDumnezeuăarătrebuiăs ădomneasc ,ăaplicatămaiă
întâiăînăBiseric ,ăapoiăşiăînăvia ălaămodulăgeneral,ănuăseăîncadreaz ăînăcercetareaădeăfa .
Note la paginile 90-91
189
31.ăăVomăaveaăînc ămulteăprilejuriădeăaădiscutaădespreăraportulădintreăconsecin eleădogmaticeăşiăceleăpractic-psihologice. Este
deăprisosăs ăpreciz măc ăacesteaădou ănuăsuntăidentice.
32.ăăDesigur,ă„social "ăf r ăniciăoăaluzieălaăîn elesulămodernăalăcuvântului,ăînsemnândădoarăactivitateaăînăcadrulăorganiza iilor
politice, bisericeştiăşiăînăalteăformeădeăorganizareăsocial .
33.ăă„Fapteleăbuneăs vârşiteăînăaltăscopădecâtăacelaăalăcinstiriiăluiăDumnezeuăsuntăp c toase"ă(Hanserd Knolly's Confession,
cap. XVI).
34.ăCeăanumeăpoateăînsemnaăoăasemeneaăiubireăimpersonal ăaăaproapelui,ădeterminat ădeăorientareaăvie iiăexclusivădup ă
voin aăluiăDumnezeu,ăînădomeniulăvie iiăcomunitareăreligioase,ăseăpoateăobservaădinăatitudineaăparticipan ilorălaăChina Inland
Mission şiăInternational Missionaries Alliance (veziăînăaceast ăprivin ăWarneck,ăGesch. d. prot. Missionăren, pp. 99, 111).
Cu cheltuieli fabuloase, mari grupuri de misionari (de exemplu, o mie numai pentru China) au fost echipate pentru a le vesti
p gânilorăEvanghelia,ăînăsensăstrictăliteral,ăprinăprediciăambulante,ăîntrucâtăChristosăarăfiăporuncităacestălucru,ăcondi ionându-
şiăastfelărevenirea.ăNuăcontaădac ăp gâniiăaceştiaăaveauăs ăfieăcâştiga iăpentruăcreştinismăşi,ăcaăatare,ăaveauăs ăbeneficieze de
mântuire,ădup ăcumănuăaveaăniciăoăimportan ădac ăîn elegeau,ăm carădinăpunctădeăvedere gramatical, limba misionarilor; în
principiu,ăDumnezeuăsingurăhot raăacesteălucruri.ăHudsonăTayloră(veziăWarneck,ăop. cit.) consider ăc ăînăChinaătr iescăcircaă
cincizeciădeămilioaneădeăfamilii.ăDintreăceiăoămieădeămisionari,ăfiecareăarăputeaăs ăaib ăcontactăcuăpân ălaăcincizeciădeăfamiliiă
peăziă(!)ăşi,ăastfel,ăînăoămieădeăzile,ăsauăînămaiăpu inădeătreiăani,ăEvangheliaăarăputeaăs ăleăfieăvestit ătuturorăchinezilor. Aceasta
esteăexactăschemaădup ăcare,ădeăexemplu,ăcalvinismulăaărealizatăeduca iaăbisericeasc . Scopul nu era mântuirea sufletelor
celorăavu iăînăvedereă(aceast ăsarcin ărevenindu-i lui Dumnezeu - practic,ălorăînşişiă- şiăneputândăfiăinfluen at ăînăniciăunămodă
de mijloacele educative ale Bisericii), ci sporirea gloriei divine. Calvinismul ca atare nuăesteăr spunz torăpentruăacesteă
performan eădeăzelămisionar,ăîntrucâtăeleăauăoăbaz ăinterconfesional .ăPersonal,ăCalvinănuăconsideraăc ămisiunileăînărândurile
p gânilorăarăfiăoăîndatorire,ădeoareceăexpansiuneaăbisericiiăesteăunius Dei opus, numai opera lui Dumnezeu. Cu toate acestea,
esteăevidentăc ăeleăîşiăauăorigineaăînăsferaădeăideiădinăeticaăpuritan ,ăconformăc reiaăneămanifest măiubireaădeăaproapeăprin
îndeplinireaăporuncilorăluiăDumnezeu,ăspreăslavaălui.ăInăacestăfel,ăaproapeleăprimeşteăceeaăceăiăse cuvine, restul privindu-1
numaiăpeăDumnezeu.ăOmeniaărela iilorăcuăaproapeleăpareăs ăfiădisp rut.ăAcestălucruăseăconstat ăînăceleămaiădiversificateă
situa ii.
Astfel,ăcaăs ăcit măoăr m şi ăaăacesteiăatmosfere,ăneăvomăreferiălaădomeniulăcarit iiăBisericiiăReformate, care în anumite
privin eăesteăpeăbun ădreptateăcelebr :ăorfaniiădinăAmsterdam,ăcu,pantaloniiăşiăvestoaneleălorăcareăîn
190
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
secolul XX înc ămaiăsuntăîmp r iteăverticală(oăjum tateăfiindăroşieăşiăcealalt ăneagr ,ăsauăînăcombina ieădeăroşuăcuăverde,ăcaă
unăfelădeăcostumădeăbufon),ăerauăduşiălaăbiseric ăînăforma ieădeăparad ,ăceeaăceăpentruăsensibilitateaăfa ădeătrecutăera,ădesigur,
unăspectacolăfoarteăîn l tor.ăOrfaniiăslujeauăastfelăgloriaăluiăDumnezeu, deşiăoriceăsentimentăpersonalăomenescăarăfiătrebuităs ă
seăsimt ăofensatădeăaceast ămascarad .ăVomăvedeaăînăcontinuareăcumăstauălucrurileăînăam nunteleăactivit iiăprofesionaleă
private.ăDesigur,ătoateăacesteaănuăindic ădecâtăoătendin ,ăiarămaiătârziuăvomăfiănevoi iăs ăoper măşiănoiăînşineăanumiteă
delimit ri.ăDarăaătrebuităs-oăconsemn măaiciăcaăpeăoătendin ăfoarteăimportant ăaăacesteiăreligiozit iăascetice.
35.ăăDinătoateăacesteăpuncteădeăvedere,ăeticaădeălaăPortăRoyal,ădeşiăaxat ăpeăpredestinare,ăesteăîntruătotulădiferit ,ădatorit ă
orient riiăsaleămistice,ăextramundaneăşi,ăprinăurmare,ăcatoliceă(veziăHonigsheim,ăop. cit.).
36. Hundeshagen (Beitr. z. Kirchenverfassungsgesch. und Kirchenpolitik, 1864,1. p.ă37)ăsus ineăpunctulădeăvedereăatâtădeă
frecvent repetatăc ădogmaăpredestin riiăarăfiăfostăoădoctrin ăteologic ,ănuăunaăpopular .ăAceast ăafirma ieăesteăcorect ănumaiă
dac ăidentific mă„poporul"ăcuămasaăp turilorăinferioare,ăneinstruite.ăîns ăchiarăşiăaici,ăeaănuăareădecâtăoăvalabilitateăstrict
limitat .ăKohler (op. cit.) a descoperit, în anii patruzeci ai secolul al XlX-lea,ăc ătocmaiă„masele''ă(avândăînăvedereămicaă
burghezieăolandez )ăde ineauăoămentalitateăp truns ădeădoctrinaăpredestin rii.ăOricineărespingeaădublulădecretăeraădeclarată
ereticăşiăeraămarginalizat.ăChiarăşiăluiăKohlerăiăs-a pus întrebarea când anume aăren scută(dinăpunctulădeăvedereăală
predestin rii).ăPredestinareaă1-aăcondi ionatăşiăpeăDaăCosta,ăcondi ionândădeăasemeneaăşiăseparareaăgrupuluiădeăKock.ăNuă
numai Cromwell, pe care Zeller (Das theologische System Zwinglis, p. 17) 1-aăfolosităcaăparadigm ăaăefectuluiădogmei,ăciăşiă
oameniiăs iăştiauăfoarteăbineădespreăceăeraăvorba,ăiarăcanoaneleăsinoadelorădeălaăDordrechtăşiăWestminsterăcuăprivireălaă
doctrin ăerauăchestiuniăna ionaleădeămareăanvergur .ăTryers şiăejectors aiăluiăCromwellăadmiteauănumaiăpredestina ionişti,ăiară
Baxter (Life, I, p.ă72),ădeşiăînăalteăprivin eăleăesteăadversar,ăleărecunoaşteăinfluen aăconsiderabil ăasupraăcalit iiăclerului.ăEsteă
cuătotulăexclusăcaăpietiştiiăreforma iăcareăauăparticipatălaăconventiculeleăenglezeăşiăolandezeăs ănuăfiăavutăoăideeăclar ăînăceeaă
ceăpriveşteădoctrina.ăTocmaiăaceastaăi-aăadunatălaolalt ,ăînăc utareaăst riiădeăcertitudo salutis. Catolicismulătradi ional,ăc ruiaă
predestinarea nu-iăeraăcâtuşiădeăpu inăstr in ăcaădoctrin ăezoteric ,ăsubădiverseăforme,ăputeaăs ăarateăceăînsemnaăşiăceănuă
însemnaăea,ăs ăindiceăaspecteleăeiădeădoctrin ăteologic .ăCelămaiăimportantăesteăfaptulăc ăseărespingeaămereuăpunctulădeă
vedereăconformăc ruiaăindividulăarătrebuiăs ăseăconsidereăalesăşiăs ăseăconfirme.ăVezi,ăpentruădoctrinaăcatolic ,ădeăexempluă
Ad. van Wyck. Tract. de praedestinatione (Koln,ă1708).ăNuăvomăexaminaăaiciăînăceăm sur ăeraăcorect ăcredin aăluiăPascalăînă
predestinare.ăHundeshagen,ăc ruiaădoctrinaănu-i este delocăagreabil ,ăîşiăextrageăevident
Note la paginile 91-92
191
impresiileăînăprincipalădinăsitua iiăgermane.ăAntipatiaăsaăseăîntemeiaz ăpeăopiniaălaăcareăaăajunsăstrictăpeăcaleaădeduc iei, în
sensulăc ădoctrinaăarătrebuiăs ăconduc ăînămodănecesarălaăfatalism moralăşiălaăantinomism.ăZelleră(op. cit.) aărespinsăaceast ă
p rere.ăPeădeăalt ăparte,ănuăseăpoateănegaăc ăunăasemeneaădeznod mântăeraăposibil.ăDespreăelăpomenescăMelanchthonăşiă
Wesley.ăTotuşi,ăesteăcaracteristicăfaptulăc ăînăambeleăcazuriăeraăvorbaădeăoăcombina ieăîntreădoctrinaăpredestin riiăşiăoă
religiozitateăbazat ăpeăstareaăemotiv .ăPentruăaceast ăcombina ie,ăc reiaăîiălipseaăideeaăra ional ădeăconfirmare,ăoăasemenea
concluzie nu era, într-adev r,ălipsit ădeăoriceătemei.ăAceleaşiăconsecin eăauăap rutăîn cadrul Islamului. Dar de ce? Deoarece
concep iaăislamic ăseăreferaălaăpredeterminare,ănuălaăpredestinare,ăşiăseăaplicaădestinelorăp mântene,ănuământuiriiădinălumea
deăapoi.ăînăconsecin ,ăaspectulăcelămaiăimportantădinăpunctădeăvedereăetic,ăconfirmareaăcelui care crede în predestinare, nu
jucaăniciăunărolăînăislamism.ăDeăaiciănuăputeaădecurgeădecâtănem rginitaăvitejieăaăr zboiniculuiă(caălaăMoira), darănuăauăap rută
şiăconsecin eăprivitoareălaăra ionalizareaăvie ii,ăpentruăcareălipseaăsanc iuneaăreligioas .ăVeziăşiădiserta iaăteologic ădeălaă
Heidelberg a lui F. Ulrich (Die Vorherbestimmungslehre im Islam und Christenheit, 1912). Acesteămodific riăaleă
doctrineiăcareăauăap rutăînăpractic ,ădeăexempluălaăBaxter,ănuăi-auăafectatăesen a,ăatâtaătimpăcâtănuăseăatingeaăideeaăc ăalegereaă
deăc treăDumnezeu,ăşiăconfirmareaăacesteia,ădepindeauădeăindividulăconcret,ăînăsfârşit,ămaiăpresusădeăorice,ătoateămarileăfiguri
aleăpuritanismuluiă(înăcelămaiălargăsensăalăcuvântului)ăauăpornitădeăla,ăaceast ădoctrin ăcare,ăprinăseriozitateaăeiăsumbr ,ăle-a
influen atăevolu iaădinătinere e:ăMilton,ăasemeneaăluiăBaxteră(deşiăînămaiămic ăm sur ),ăşiăFranklin,ăliber-cuget torulădeămaiă
târziu.ăEmancipareaălorăulterioar ăfa ădeăinterpretareaăstrict ăaădoctrineiăcorespundeătotalăevolu iei pe care a parcurs-o în
aceeaşiădirec ieăşiămişcareaăreligioas ,ăînăansamblulăei.ăToateămarileărevivals bisericeşti,ăcelăpu inăînăOlandaăşiămajoritateaă
celorădinăAnglia,ăauăpornităîntotdeaunaădeălaăaceast ăemancipare.
37.ăTotăastfelădup ăcumălaăBunyană(The Pilgrim's Progress), ea constituie într-un mod atât de frapant starea de spirit
fundamental .
38.ăăPentruăluteranulădinăperioadaăepigonic ,ăaceast ăîntrebareăînsemnaămaiăpu inădecâtăpentruăcalvinist,ăchiarăşiăf cândă
abstrac ieădeădogmaăpredestin ri.ăNuăpentruăc ăcelădintâiăs-arăfiăinteresatămaiăpu inădeământuireaăsufletuluiăs u,ăciăfiindc ,ă
datorit ămoduluiăînăcareăaăevoluatăBisericaăLuteran ,ăcaracterulăeiădeăinstitu ieăceăconfer ământuireaăs-a situat pe primul plan,
astfelăîncâtăindividulăseăsim eaăcaăun obiectăalăaten ieiăsaleăşiăad postitădeăaceasta.ăEsteăîns ăcaracteristicăfaptulăc ăpietismulăaă
fostăacelaăcareăaăprovocatăaceast ăproblem ăşiălaăluteranism.ăTotuşi,ănuătrebuieăsaătrecemăcuăvedereaăfaptulăc ăproblemaăluiă
certitudo salutis, ca atare, a ocupatăunălocăcentralăpentruăoriceăreligieământuitoareăf r ăsfinteătaine,ăfieăeaăbuddhist ,ăjainist
192
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
sauădeăoricareăalt ăconfesiune.ăAiciăîşiăauăorigineaătoateăimpulsurileăpsihologiceăcuăcaracterăpurăreligios.
39.ăAcestălucruăesteăprecizatăînămodăexpresăînăscrisoareaăadresat ăluiăBucer,ăCorp. Ref. 29,ăpp.ă883ăşiăurm.ăVeziăînc ăoădat ,ăînă
aceast ăprivin ,ăScheibe,ăop. cit., p. 30.
40.ăŞiăWestminster Confession (XVIII,ă2)ăle.ăofer ăaleşilorăperspectivaăuneiăcertitudiniăneîndoielniceăaăgra iei,ădeşiăr mânem,ă
cuătoateăfapteleănoastre,ădoarănişteă„slugiănefolositoare",ăiarăluptaăîmpotrivaăr uluiădureaz ătoat ăvia a.ăDarăchiarăşiăalesul
trebuieădeămulteăoriăs ălupteăunătimpăîndelungatăpentruăaădobândiăaceaăcertitudo pe care i-oăd ăconştiin aădatorieiăîmplinite,ă
conştiin aăcareăcredinciosuluiăautenticănu-iăpoateăfiăniciodat ăr pit .
41.ăDoctrinaăcalvinist ăstrict ăseărefereaălaăcredin ăşiălaăconştiin aăcomuniuniiăcuăDumnezeuăprinăsacramente,ămen ionândă
numaiăînătreac tă„celelalteăroadeăaleăspiritului".ăVeziăpasajeleărespectiveălaăHeppe,ăDogmatik der ev. ref. Kirche (1861), p.
425.ăCalvinăînsuşiăaărespinsăideeaăc ăfapteleăbuneăarăindicaăbun voin aăluiăDumnezeu,ădeşiăacesteaăerauăpentruăel,ăcaăşiăpentru
luterani, roade ale credin eiă(Instit. III,ă2,ă37,ă38).ăîntoarcereaăpractic ăspreăconfirmareaăcredin eiăprinăfapte,ăcareăesteă
caracteristic ăascetismului,ăevolueaz ăînăparalelăcuămodificareaătreptat ăaădoctrineiăluiăCalvin.ăLaăfelăcaălaăLuther,ăadev rata
Biseric ăaăfostăcaracterizat ăini ialădeădoctrinaăpur ăşiăsacramente,ădarăulteriorădisciplina aăajunsăs ăfieăpus ăpeăoăpozi ieădeă
egalitateăcuăceleădou .ăAceast ăevolu ieăpoateăfiăurm rit ,ădeăexemplu,ăînăpasajeleădinăHeppe,ăop. cit., pp. 194-195,ăcaăşiăînă
modul în care pe la sfârşitulăsecoluluiăalăXVI-leaăseădobândeaăînă rileădeăJosăcalitateaădeămembruăalăBisericiiă(supunereaă
expres ăfa ădeădisciplinaăBisericiiăfiindăcondi iaăesen ial ).
42. Vezi, de exemplu, Olevian, De substantia foederis gratuiţi inter Deum el electos (1585),ăp.ă257,ăşiăHeidegger,ăCorpus
Theohgiae, XXIV,ăpp.ă87ăşiăurm.,ăprecumăşiăalteăpasajeăIaăHeppe,ăDogmatik der ev. ref. Kirche (1861), p. 425.
43.ăăVezi,ăînăaceast ăprivin ,ăobserva iileăluiăSchneckenburger,ăop. cit., p. 48.
44. Astfel, de exemplu, la Baxter reapare deosebirea dintre mortal şiăvenial sin, p catădeămoarteăşiăp catăcareăseăpoateăierta,ălaă
felăcaăînădoctrinaăcatolic .ăPrimulăgenădeăp catăesteăunăsimptomădeălips ăaăst riiădeăgra ie,ăiarăatunciănumaiăoăconvertireăa
întregiiăfiin eăumaneămaiăpoateăoferiăoăşans ăseădobândireăaăgra iei.ăCelăde-alădoileaăgenădeăp catănuăesteăincompatibilăcuă
stareaădeăgra ie.
45.ăăInăacestăsensăseăexprim ,ăcuădiverseănuan e,ăBaxter,ăBailey,ăSedwgick,ăHoornbeek.ăVeziăşiăexempleleăluiă
Schneckenburger, op. cit., p. 262.
Note la paginile 92-94
193
46.ăăConcepereaăst riiădeăgra ieăcaăunăfelădeăstareăsocial ă(camăcaăaceeaăaăasceticilorădeălaăînceputurileăBisericii)ăesteăfoarte
frecvent .ăVezi,ădeăpild ,ăSchortinghuis,ăHet innige Christendom, (1740,ălucrareăinterzis ădeăStatele Generale!).
47.ăDup ăcumăsus ineăBaxterăînănumeroaseăpasajeădinăChristian Directory (peăcareăleăvomăexaminaămaiătârziu)ăşiămaiăalesăînă
concluziaăacesteiălucr ri.ăRecomandareaămunciiăprofesionaleăcaămijlocădeăaăalungaăteamaădeăpropriaăinferioritateămoral ă
aminteşteădeăinterpretareaăpsihologic ăaăluiăPascal,ăpotrivităc reiaăînclina iaăspreăbaniăşiăascezaăprofesional ăsuntăunămijloc
inventatăpentruăneăînşelaăcuăprivireălaăpropriaănimicnicieămoral .ăînăviziuneaălui,ăcredin aăînăpredestinare,ăîmpreun ăcuă
convingereaăc ătotăceă ineădeăfiin aăomeneasc ăesteănevrednic,ădatorit ăp catuluiăoriginar,ănuăpotădeterminaădecâtărenun areaăla
lume,ăastfelăc ărecomand ăcontempla iaăcaăunicămijlocădeăaăneădespov raădeăap sareaăp catuluiăşiădeăaăob ineăcertitudineaă
mântuirii.ăDr.ăPaulăHonigsheimăaăf cutăoăanaliz ăpertinentăaăno iuniiădeăprofesiuneălaăcatolicismulăautenticăşiălaăjansenism,ăînă
diserta iaăsaăcitat ă(parteăaăuneiălucr riămaiăampleăpeăcare,ăsper m,ăoăvaăcontinua).ăLaăjanseniştiălipseşteăoriceăurm ăaăleg turiiă
dintreăcertitudineaământuiriiăşiăactivitateaălaic .ăConcep iaălorădespreăprofesiuneăare,ăînămultămaiămareăm sur ădecâtăceaă
luteran ăşiăceaăautenticăcatolic ,ăsensulăaccept riiăuneiăsitua iiădeăvia ădate,ăoferiteănuănumaiădeăordineaăsocial ,ăcaăînă
catolicism,ăciăşiădeăglasulăproprieiăconştiin eă(Honighseim,ăop. cit., pp.ă139ăşiăurm.).
48.ăăAcesteăideiăsuntăcon inuteăşiăînăstudiulăluiăLobsteinădinăFestgabe fur H. Hohzmann, lucrareăplin ădeăclaritateăcareătrebuieă
s ăfieăcomparat ăcuăceleăceăurmeaz .ăI s-a reproşatăsubliniereaăexcesiv ăaăideiiădeăcertitudo salutis. Numaiăc ăaiciătrebuieăs ă
oper măoădistinc ieăîntreăteologiaăluiăCalvinăşiăcalvinism,ăprecumăşiăîntreăsistemulăteologicăşiănecesit ileăasisten eiăspirituale.
Toateămişc rileăreligioaseăcareăauăcuprins mul imiămariădeăoameniăauăpornitădeălaăîntrebarea:ă„Cumăpotăs ăm ăasigurăc ăvoiăfiă
mântuit?"ăDup ăcumăamămaiăspus,ăeaăjoac ăunărolăcentralănuănumaiăînăcazulădeăfa ,ăciăînăistoriaătuturorăreligiiloră- de
exemplu,ăşiăînăceleăindiene.ăCumăarăfiăfostăposibil altfel?
49. într-adev r,ănuăseăpoateănegaăc ădezvoltareaădeplin ăaăacestuiăconceptăs-aăprodusăabiaăînăepocaăluteran ătârzieă(Praetorius,ă
Nicolai.ăMeisner).ăConceptulăesteăprezent,ătotuşi,- şiălaăJohannesăGerhard,ăchiarăînăsensulădiscutatăaici.ăînăcarteaăa patra a
lucr riiăsaleăGeschichte des Pietismus (voi. II, pp.ă3ăşiăurm.),ăRitschlăconsider ăc ăintroducereaăacestuiăconceptăînăluteranismă
arăreprezentaăoăresuscitareăsauăoăpreluareăaăunorăelementeăcatolice.ăElănuăcontest ă(p.ă10)ăc ăproblemaământuiriiăindividuale
esteăaceeaşi,ăatâtălaăLutherăcâtăşiălaămisticiiăcatolici,ădarăcredeăc ăsolu iileăcelorădou ăp r iăsuntădiametralăopuse.ăDesigur, nu
potăîndr zniăs ăemităoăjudecat ăproprie.ăEăclarăc ăoricineăsimteăc ăaerulăcareăadieăînăFreiheit eines Christenmenschen este
altcevaădecât,ăpeădeăoăparte,ăjoacaădulceag ăcuă„blândulăcopilălisus"ădin
194
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
literaturaămaiătârzieăşi,ăpeădeăalt ăparte,ădecâtăstareaădeăspirităreligioas ăaăluiăTauler.ăTotăastfel,ămen inereaăelementului
mistico-magicăînădoctrinaăluteran ăaăîmp rt şanieiăaăavutăcuăsiguran ăalteămotiveăreligioaseădecâtăaceaăcucernicieă
bernardinic „aceaă„atmosfer ădeăCântareaăCânt rilor"ălaăcareărevineămereuăRitschl,ăcaăizvorăalăcultiv riiărela iilorădeănuntire
cu Christos.ăDarănuăcumvaăaceast ădoctrin ăaăîmp rt şanieiăaăfavorizat,ăprintreăaltele,ăredeşteptareaăreligiozit iiăimpregnateă
deăemo iiămistice?ăMaiămult,ănuăeădelocăcorectăs ăseăafirmeă(p.ă11,ăop. cit.) c ălibertateaămisticuluiăarăfiăconstatăexclusivăînă
retragereaădinălume.ăTauler,ăînăspecial,ăargumenta,ăînăconsidera iileăsaleăatâtădeăinteresanteă inândădeăpsihologiaăreligiei,ăc ă
ordineaăceăseăinstaureaz ăînăgândurileăreferitoareălaăactivitateaălaic ăesteăunăefectăpracticăalăcontempla iilorănocturneăpeăcare el
le recomanda,ădeăpild ,ăînăcazulăinsomniei.ă„Numaiăînăfelulăacestaă[prinăunireaămistic ,ănoaptea,ăînainteădeăaăadormi,ăcuă
Dumnezeu],ăra iuneaăseălimpezeşte,ăcreierulăcâştig ăînăputere,ăiarăpesteăziăomulăesteăcuăatâtămaiămultăc l uzităîntruăpaceăşi
dumnezeire, prinădisciplinaăsaăl untric ,ăcuăcâtăesteămaiăprofundăunităcuăDumnezeu:ăatunci,ătoateălucr rileăluiăseăordoneaz .ă
Deăaceea,ădac ăomulăs-aăpreg tităpentruălucrareaăsaăşiăareădeplin ăcredin ăînăvirtute,ăatunci,ădac ăapoiăajungeălaărealitate,ă
lucr rileăsale devinăvirtuoaseăşiădivine".ă(Predigten, fii.ă318).ăAşadar,ăputemăconstataăfaptulăasupraăc ruiaăvomămaiăreveni:ă
contemplareaămistic ăşiăatitudineaăra ional ăînăprivin aăprofesiuniiănuăseăexcludăreciproc.ăSitua iaăcontrar ăseăproduceăabia
atunci când religiozitateaăiaăunăcaracterădirectăisteric,ăceeaăceănuăaăfostăcazulăniciălaăto iămisticii,ăniciăchiarălaăto iăpietiştii.
50.ăReferitorălaăaceasta,ăveziăintroducereaălaăstudiileăprivindăeticaăeconomic ăaăreligiilorăuniversaleă[Wirtschaftsethik der
Weltreligionen).
51.ăăInăaceast ăipotez ,ăcalvinismulăintr ăînătangen ăcuăcatolicismulăoficial.ăPentruăcatolici,ăîns ,ădeăaiciărezult ănecesitatea
taineiăpoc irii,ăiarăpentruăreforma i,ănevoiaădeăconfirmareăpractic ăprinăactivitateaălaic .
52. Vezi, de exemplu, la Beza (De praedestinat. doct. ex. praelect. in Rom. 9a, Raph.ăEglinoăexc.ă1584,ăp.ă133):ă„Sicutăexă
operibus vere bonis ad sanctificationis donum, a sanctificatione ad fidem - ascendimus: ita ex certis illis effectis non quamvis
vocationem, sed efficacem illam, et ex hac vocatione electionem et ex electione donum praedestinationis in Christo tam
firmamăquamăimmotusăestăDeiăthronusăcertissimaăconnexioneăeffectorumăetăcausarumăcolligimus".ăDarătrebuieăs ăfimă
pruden iăcuăprivireălaăsemneleădamn rii,ăpentruăc ătotulădepindeădeăjudecataăfinal .ăAbiaăpuritanismulăaăavutăoăalt ăconcep ieă
înăacestăsens.ăVezi,ădeăasemenea,ăanalizaădetaliat ăaăluiăSchneckenbur.ger,ăop. cit., careăîns ăciteaz ,ădesigur,ădoarăoăcategorieă
limitat ădeălucr ri.ăAceast ătr s tur ăapareărepetatăînăîntreagaăliteratur ăpuritan .ă..Ităwillănotăbeăsaid,ădidăyouăbelieve?ă- but:
wereăyouăDoers,ăorăTalkersăonly?"ă[Nuăseăvaăspune:ăa iăcrezut?ă- ci:ăa iăfost
Note la paginile 95-96
195
f ptuitori,ăsauănumaiăgr itori?],ăspuneăBunyan.ăConformăluiăBaxteră(The Saints' Everlasting Rest. cap. XII), care
propov duieşteăformaăceaămaiămoderat ăaăpredestin rii,ăcredin aăesteăsupunereaăfa ădeăChristos,ădinăinim ăşiăprinăfapt .ă..Do
what you are able first, and then complain of God for denying you grace if you have cause"ă[F ămaiăîntâiăceeaăceăeştiăînăstare,ă
şiăabiaăapoiăplânge-teădeăDumnezeuăc - iărefuz ăharul,ădac ăaiămotiv],ăaăr spunsăelălaăobiec iaăc ăvoin aănuăarăfiăliber ăşiăc ă
numai Dumnezeu ar putea oferi mântuirea. (Works of the Puritan Divines, IV, p. 155). Cercetarea lui Fuller (istoric al
Bisericii) s-aălimitatălaăproblemaăconfirm riiăpracticeăşiălaădovezileăexisten eiăst riiădeăgra ieăvizibileăînăconduit .ăAcelaşiă
lucru 1-aăspusăşiăHowe,ăînăloculădejaăcitat.ăOriceăexaminareăam nun it ăaălucr riiăWorks of the Puritan Divines ofer ă
nenum rateădovezi.ăAdeseori,ăconvertireaălaăpuritanismăs-a datorat unor scrieri ascetice catolice -în cazul lui Baxter, de
exemplu,ăaăfostăvorbaădeăunăopusculăiezuit.ăAcesteăconcep iiănuăreprezentauăoăinova ieăradical ăînăraportăcuădoctrina lui
Calvin (Inst. Christ., cap. I, edi iaăoriginal ădină1536,ăpp.ă97,ă113).ăNumaiăc ,ălaăCalvin,ănuăeraăsigurăc ăgra iaăputeaăfiă
ob inut ăpeăaceast ăcaleă(p.ă147).ăînămodăobişnuit,ăerauăinvoca iăIoană3,ă5ăşiăalteăpasajeăasem n toare.ăCaăs ăanticip m,ăcerin aă
de fides efficax nuăseălimiteaz ălaăcalvinişti.ăM rturisirileădeăcredin ăbaptisteătrateaz ăexactălaăfelăroadeleăcredin eiăînăarticolulă
privitorălaăpredestinareă(„andăthatăits"ă- aăluiă„regeneration"ă- „properăevidenceăappearsăinătheăholyăfruits of repentance and
faithăandănewnessăofălife"ă[ăŞiăc ădovadaăsaăpropriu-zis ăapareăînăroadeleăsfinteăaleăc in eiăşiăînăcredin aăşiănoutateaăvie ii.]ă-
Articolul 7 din Crez, reprodus în The Baptist Church Manual de J. N. Brown, D. D., Philadelphia, Am. Bapt. Pub. Soc). La
fel,ătratatulăinfluen atădeămenoni i,ăOljif - Tacxken, pe care sinodul de la Harlem 1-a adoptat în anul 1649, începe (p. 1) cu
întrebarea:ădup ăceăanumeăseăcunoscăcopiiiăIuiăDumnezeu?ăŞiăr spundeă(p.ă10):ă„Nuăalăis'tădatădasdanighăvruchtbare ghelove
alleene zii het seker fondamentale kennteeken - om de conscientien der gelovigen in het nieuwe verbondt der genade Gods te
versekeren."
53.ăăînăceeaăceăpriveşteăimportan aăacestoraăpentruăcon inutulămaterialăalăeticiiăsociale,ăs-auăf cutăuneleăreferiri mai sus. Aici
îns ănuăesteăvorbaădeăcon inut,ăciădeămotiva iileăac iuniiămorale.
54.ăăModulăînăcareăaceast ăideeăaăfavorizatăp trundereaăînăpuritanismăaăspirituluiăebraicădinăVechiulăTestamentăesteăevident.
55.ăAstfel,ăDeclara iaădeălaăSavoyăafirm despre the members of the ecdesia pura: eiăsuntă„saintsăbyăeffectualăcalling,ăvisiblyă
manifestedăbyătheirăprofessionăandăwalking",ăsfin iăprinăchemareaălorăactiv ,ămanifestat ăvizibilăprinăprofesiuneaăşiăumbletul
lor.
56.ăă„AăPrincipieăofăGoodness".ăCharnock.în Works of the Puritan Divines, p. 175.
196
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismul
57.ăConvertireaăeste,ăaşaăcumăspuneăSedgwick,ăoă„copieăexact ăaădecretuluiădeăpredestinare".ăIarăBaileyăsus ineăc ăcineăesteă
alesăesteăşiăchematăs ăfieăobedientăşiăîmputernicităpentruăacestălucru.ăNumaiăceiăpeăcareăDumnezeuăîiăcheam ălaăcredin ă(faptă
ceăreieseădinăconduitaălor)ăsuntăadev ra iăcredincioşi,ănuăsimpliătemporari; believers, precizeaz ăHanserd Knolly's Confession
(baptist ).
58. Vezi, de exemplu, concluzia lui Baxter în Chhstian Directory.
59. Astfel, de exemplu, Charnock, Self-examination, p! 183, pentru respingerea doctrinei catolice cu privire la dubitatio.
60.ăăAceast ăargumentareărevineămereu,ădeăexempluălaăHoornbeek,ăTheologia practica. Deăpild ,ăîn voi. I, p. 160; voi. 11, pp.
70, 72, 182.
61. De exemplu, Conf. Helvet. 16ăspuneă„etăimproprieăhisă[faptelor]ăsalusăadtribuitur."
62.ăînăleg tur ăcuătoateăceleădeămaiăsus,ăveziăSchneckenburger,ăpp.ă80ăşiăurm.
63.ăăAugustinăarăfiăspus:ă„siănonăesăpraedestinatus, fac ut praedestineris".
64.ăNeăaminteşteădeădictonulăluiăGoetheăpracticăechivalent:ă„Cumăseăpoateăcunoaşteăcinevaăpeăsine?ăNiciodat ăprină
contempla ie,ătotdeaunaăprinăac iune.ăîncearc ăs - iăfaciădatoriaăşiăveiăaflaăîndat ăceăseăafl ăînl untrulăt u. Dar care este datoria
ta?ăSarcinaăzilnic ."
65.ăăDeşi,ăCalvinăînsuşiăsus ineaăc ă„sfin enia"ătrebuieăs ăfieăvizibil ă(Instit. Christ., IV, pp.ă1,ă2,ă7,ă9),ăfrontieraădintreăsfin iăşiă
p c toşiătrebuieăs ăr mân ătotdeaunaăinaccesibil ăcunoaşteriiăumane.ăTrebuieăs ăcredemăc ăacoloăundeăcuvântulăluiă
Dumnezeu este vestit nealterat, într-oăBiseric ăorganizat ăşiăadministrat ădup ălegeaăluiăDumnezeu,ăsuntăprezen iăşiăuniiădintreă
ceiăaleşi,ăchiarădac ănu-iăputemărecunoaşte.
66.ăEvlaviaăcalvinist ăesteăunulădintreănumeroaseleăexempleădinăistoriaăreligiilorăpentruăraportulădintreăconsecin eleălogiceăşiă
cele psihologice ale anumitor idei religioase referitoare la comportamentul religios practic. Desigur, fatalismul este singura
consecin ălogic ăaăpredestin rii.ăDar,ădatorit ăinterven ieiăideiiădeăconfirmare,ăefectulăpsihologicăaăfostătocmaiăcontrar.ăDină
motiveădeăaceeaşiănatur ,ăadep iiăluiăNietzscheărevendic ăoăsemnifica ieăetic ăpozitiv ăpentruăideeaăeterneiăreîntoarceri.ă
Numaiăc ăaiciăesteăvorbaădeăr spundereaăpentruăoăvia ăviitoareăf r ăniciăoărela ieădeăcontinuitateăconştient ăcuăcelăcareă
ac ioneaz ,ăînătimpăceălaăpuritaniăseăaplic ăprincipiulătua res agitur. ChiarăşiăHoornbeekă(Theologia practica, I, p. 159),
explic ăfoarteăelocvent,ăînălimbajulăepocii,ărela iaădintreăpredestinareăşiăac iune.ăPrinăînsuşiăfaptulăc ăsuntăaleşi,ăelecti sunt
imuniăfa ădeăfatalism,ădeoarece,ăprinărefuzulăacestuia,ăseădovedescăquos ipsa electio sollicitos reddit et diligentes officiorum.
Intereseleăpracticeăanuleaz ăconsecin eleăfatalisteădeductibileălogică(care,ătotuşi,ăseăproducăuneori).
Note la pagina 96
197
Peădeăalt ăparte,ăîns ,ăcon inutulădeăideiăalăuneiăreligiiă- aşaăcumădemonstreaz ăchiarăcalvinismulă- este mult mai important
decât ar admite, de exemplu, William James (The Varieties of Religious Experience, 1902,ăpp.ă444ăşiăurm.).ăImportan aă
elementuluiăra ionalăînămetafizicaăreligioas ăseămanifest ăclasicăprinăextraordinareleăefecteăpeăcareăle-aăexercitatăasupraăvie iiă
structuraălogic ăaăconceptuluiăcalvinistădeăDumnezeu.ăDac ăDumnezeulăpuritanilorăaăac ionatăînăistorieăcumănuăaămaiăf cut-o
niciăunăaltulăînainteăsauădup ăaceea,ăcapacitateaăaceastaăs-a datorat mai ales atributelor pe care i le-a conferit puterea ideii.
Evaluareaăpragmatic ăf cut ădeăJamesăimportan eiăideilorăreligioase,ăînăfunc ieădeăinfluen aălorăasupraăvie ii,ăesteădeăaltfelăeaă
îns şiăunăprodusăautenticăalăuniversuluiădeăideiăspecificăpatrieiăpuritaneăînăcare-şiăareăobârşiaăacestăsavantăremarcabil.ăDesigur,ă
caăoricareăalt ătr ire,ăşiăceaăreligioas ăeste,ăcaăatare,ănera ional .ăTr ireaăkat' exohen, prinăexcelen ,ăesteăceaăînăformaăsaă
suprem ,ămistic ,ăşiă- aşaăcumăbineăaăar tatăJamesă-se distinge prin absoluta sa incomunicabilitate. Ea are un caracter specific
şiăseăprezint ăcaăoăcunoaştere,ădarănuăpoateăfiăreprodus ăcorespunz torăcuămijloaceleăaparatuluiănostruăconceptualăşiălingvistic.ă
Deăasemenea,ăesteăadev ratăc ăoriceătr ireăreligioas ăîşiăpierdeădinăcon inutălaăîncercareaădeăa-1ăformulaăra ional,ăşiăaceastaăcuă
atâtămaiămultăcuăcâtăformulareaăseăridic ălaăunănivelămaiăînaltăd*ăabstrac ie.ăAşaăcumăauăştiutăînc ădinăsecolulăalăXVII-lea
secteleăbaptiste,ăînăaceastaăconst ăcauzaăconflictelorătragiceăinerenteăoric reiăteologiiăra ionale.ăDarăaceaăra ionalitateăcare este
specific ănuănumaiătr iriiăreligioase,ăciăşiă(înăsensuriăşiăm suriădiferite)ăoric reiătr iri,ănuăesteăunăobstacolăînăcaleaăfaptuluiăc ,ă
tocmai din punct de vedere practic, genul acesta de sistem de idei, care-şiăapropriaz ăşiăîndreapt ăpeăpropriulăf gaşăceeaăceă
esteătr itădirectădinăpunctădeăvedereăreligios,ăareăceaămaiămareăimportan .ăC ciădinăacestăpunctădeăpornireăseădezvolt ,ăînă
epocileăcândăBisericaăareăoăinfluen ăenorm ăasupraăvie iiăşiăprovoac ăunăinteresăputernicăfa ădeăaspecteleădogmatice,ăceleă
maiămulteădintreădiferen eleăatâtădeăimportanteăpracticăînăceeaăceăpriveşteăconsecin eleăetice,ăaşaăcumăexist ăeleăîntreăfeluriteleă
religiiădeăpeăP mânt.ăOricineăcunoaşteăizvoareleăistoriceăştieăcâtădeăincredibilădeăintensăaăfost,ădac ăîlăm sur măcuăetalonul
actual, interesul dogmatic al mireanuluiăînăepocaămarilorălupteăreligioase.ăNumaiăcredin aăsupersti ioas ăpeăcareăoăareă
proletariatulăactualăînăceeaăceăpoateăfaceăşiădemonstraăştiin aăpoateăfiăcomparat ăcuăacestăinteres.
67. Baxter, The Saints' Everlasting Rest, I, p.ă6,ăr spundeălaăîntrebarea: „Whetherătoămakeăsalvationăourăendăbeănotămercenaryă
or legal? It is properly mercenary when we expect it as wages for workdone [...]. Otherwise, it is only such a mercenarism as
Christ commandeth [...] and if seeking Christ be mercenary, I deşireătoăbeăso mercenary"ă[Oareă elulăpeăcareăni-1ăalc tuimădină
dobândireaământuiriiăesteăcumvaămercenar,ăsauălegal?ăSuntemăcuăadev ratămercenariăatunciăcândăoăaştept măcaăplată pentru
muncaăefectuat .
198
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
Altfel nu este o atitudineămercenar ădecâtăaşaăcumăoăporunceşteăChristosă[...]ăşiădac ăa-1ăc utaăpeăChristosăînseamn ăaăfiă
mercenar,ăatunciădorescăs ăfiuămercenar.]ăDeăaltfel,ăniciălaăuniiăcalviniştiăcareătrecădreptăortodocşiănuălipseşteăc dereaăîntr-un
astfel de mercenariat.ăDup ăBailey,ăPraxis pietatis, p.ă262,ăpomenileăreprezint ăunămijlocădeăevitareăaăuneiăpedepseălaice.ăAl iă
teologiăauărecomandatăcelorădamna iăfapteleăbune,ăpeămotivăc ădamnareaăvaăfiăîntrucâtvaămaiăuşorădeăsuportat,ăiarăcelorăaleşi
le-au recomandat acelaşiălucruăpentruăc ,ăînăacestăcaz,ăDumnezeuănu-iăvaăiubiănumaiăf r ămotiv,ăciăob causam, ceea ce-şiăvaă
g siăr splataăîntr-unăfelăsauăaltul.ăŞiăapologiiă(Schneckenburger,ăop. cit., p.ă101)ăauăf cutăuneleămiciăconcesiiăcuăprivireălaă
importan aăfaptelorăbuneăpentru gradul de mântuire.
68.ăŞiăaici,ăpentruăaăreliefaămaiăîntâiădiferen eleăcaracteristice,ătrebuieăs ăneăexprim măînăparadigmaă„tipurilorăideale'",ăceea ce
for eaz ăoarecumărealitateaăistoric ,ădarăînăabsen aăacesteiaăoăformulareăclar ăarăfiăexclus ,ăavând în vedere complexitatea
subiectului.ăM suraăînăcareăcontradic iileăconturateăaiciăcâtăseăpoateădeăexactănuăsuntădecâtărelativeăarănecesitaăoădiscu ie
aparte.ăDesigur,ăeăadev ratăc ,ăînc ădinăEvulăMediu,ădoctrinaăcatolic ăoficial ăşi-a fixat ca ideal, la rândul ei, sanctificarea
sistematic ăaăîntregiiăvie i.ăDarătotăatâtădeăneîndoielnicăesteăşiăc :ă(1)ăpracticaăbisericeasc ăuzual ,ătocmaiăprinămijlocul ei cel
maiăeficientădeădisciplinare,ăspovedania,ăpromovaămodulădeăvia ănesistematicădescrisăînătext;ăşiă(2)ăcon inutulăafectivă
fundamentalărigurosăşiărece,ăprecumăşiăizolareaăabsolut ăaăcalviniştilor,ănuăputeauădecâtăs ăfieăcuătotulăstr ineăcatolicismului
laic din Evul Mediu.
69.ăăImportan aăabsolutăcentral ăaăacestuiăfactorăvaăfiăeviden iat ătreptat,ăaşaăcumăamămaiămen ionat,ăabiaăînăstudiileăprivitoareă
la Etica economică a religiilor universale.
70. Intr-oăanumit ăm sur ,ăşiăpentruăluteran.ăLutherănuăaădorităs ăelimineăaceast ăultim ăr m şi ădeămagieăsacramental .
71. Conform, de exemplu, Sedgwick, Buss- und Gnadenlehre (traducereaăgerman ăaăluiăRoscher,ă1689).ăCelăceăesteăgataăs ăseă
c iasc ăareăoăregul ăfix ,ăpeăcareăoărespect ăîntocmaiăşiădup ăcareăîşiăorganizeaz ătoat ăvia aăşiăconduitaă(p.ă591).ăElătr ieşteă
dup ălege,ăîn elept,ăvigilentăşiăprudentă(p.ă596).ăNumaiăoăschimbareădurabil ăaăomuluiăînătotalitateaăsaăpoateăs ădetermineă
acestălucru,ăîntrucâtăesteăconsecin aăpredestin riiă(p.ă852).ăOăadev rat ăc in ăîşiăg seşteăîntotdeaunaăexpresiaăînăconduit (p.
361). Deosebirea dintre faptele bune numai dinăpunctădeăvedereămoralăşiăopera spiritualia const ,ădup ăcumăexplic ă
Hoornbeek {op. cit., I, IX, cap.ăii),ătocmaiăînăfaptulăc ăultimeleăsuntăurmareaăuneiăvie iăren scuteă(op. cit., 1. p. 160). în ele se
poateăobservaăunăprogresăcontinuu,ăcareăpoateăfiăob inutănumaiăprinăinfluen aăsupranatural ăaăgra ieiădivineă(op. cit., p. 150).
Mântuireaărezult ădinătransformareaăîntregiiăfiin eăumaneăprinăgra iaădivin
Note la paginile 97-99
199
(ibid., pp.ă190ăşiăurm.).ăIdeileăacesteaăsuntăcomuneăîntreguluiăprotestantism,ăşiăseăreg sesc,ădesigur,ăşiăînăidealurileăsupremeă
aleăcatolicismului,ădarăconsecin eleălorăauăpututăap reaănumaiăînămişc rileăpuritaneăorientateăspreăascezaălaic ăşi,ămaiăales,
doarăacoloăundeăaveauăsanc iuniăpsihologiceăadecvate.
72.ăăAceast ăultim ădenumireăesteăderivat ,ămaiăalesăînăOlanda,ădeălaăceiăcare-şiămodelauăvia aăexactădup ărecomand rileă
bibliceă(deăexemplu,ălaăVoet).ăMaiămult,ădenumireaădeă„metodişti"ăseăîntâlneşteăuneoriălaăpuritaniăşiăînăsecolulăalăXVII-lea.
73.ăDeoarece,ăaşaăcumăsubliniaz ăpredicatoriiăpuritaniă(deăexemplu,ăBunyan,ăînăThe Pharisee and the Publican, Works of the
Puritan Divines, p.ă126),ăfiecareăp catăarănimiciătotămeritulăacumulatăde-aălungulăvie iiăprinăfapteăbuneădac ,ălucruădeă
neînchipuit, omul ar putea face, prin propriile sale puteri, ceva ce Dumnezeu ar putea considera drept meritoriu, sau chiar
dac ăarăputeaătr iăînăperfec iuneăpentruăvreoăperioad ădeătimp.ăAstfel,ăpuritanismulănuăgândeaădinăperspectivaăunuiăfelădeăcont
curentăcuăsold,ăimagineăcunoscut ăînc ădinăAntichitate,ăciăprinăprismaăalternativeiăcategoriceăvalabileăpentruăvia ăînă
totalitateaăsa:ăstareădeăgra ieăsauădeădamnare.ăPentruărefeririălaăconceptulădeăcontăcurent,ăveziănotaă102ădeămaiăjos.
74.ăînăaceastaăconst ădeosebireaădintreăsimpleleălegality şiăcivility careăseăreg sescălaăBunyanăcaătovar şeăaleăluiăMr. Worldly-
Wiseman înăcetateaănumit ăMorality.
75. Charnock, Self-examination (Works of the Puritan Divines, p.ă172):ă„Reflectionăandăknowledgeăofăseifăisăaăprerogativeăofă
aăra ionalănature."ă[Reflec iaăşiăcunoaştereaăsineluiăsuntăprerogativeleăuneiăfiriăra ionale].ăLaăaceastaăseăadaug ănotaădeăsubsol:ă
„Cogito,ăergoăsum,ăisătheăfirstăprincipieăofătheănewăphilosophy."ă[Cogito,ăergoăsumăesteăprimulăprincipiuăalănoiiăfilozofii.]
76.ăăCredăc ănuăesteăaiciăloculăpotrivităpentruăaăanalizaăînrudireaădintreăteologiaăluiăDunsăScotusăşiăanumiteăconcep iiăaleă
protestantismuluiăascetic.ăCeaădintâiănuăaăob inutăniciodat ărecunoaştereăoficial ,ăuneoriăfiindădoarătolerat ,ăiarăalteoriăchiar
etichetat ădreptăerezie.ăRepulsiaăspecific ămanifestat ăulteriorădeăpietiştiăfa ădeăfilozofiaăluiăAristotelăeraăîmp rt şit ăîntr-un
sensăoarecumădiferităatâtădeăLuther,ăcâtăşiădeăCalvin,ăîntr-oăopozi ieădeliberat ăfa ădeăcatolicismă(veziăInstit. Christ., II, cap.
xii. p. 4; IV, cap.ăxvii,ăp.ă24).ă„Primatulăvoin ei",ăcumă1-a numit Kahl, este comun tuturor acestor curente.
77.ăAstfel,ădeăpild ,ăarticolulă„Ascetism"ădinăLexiconul bisericescăcatolicăîiădefineşteăsensulăînăperfect ăconcordan ăcuăceleă
mai înalte forme istorice ale ei. AcelaşiălucruăîlăspuneăşiăSeeberg.ăînăRealenzyklopa'die fur
200
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
protestantische Theologie und Kirche. Neăceremăpermisiuneaădeăaăfolosiăacestăconceptăînăscopurileăurm riteădeăstudiulănostru,ă
aşaăcumăoăfacem.ăCunoscăfoarteăbineăfaptulăc ăacestăsensăpoateăfiăconceputăşiăaltfel,ămaiălargăsauămaiăîngust,ăcumădeăobiceiăşiă
este.
78. în Hudibras (Cântul /,ă18,ă19),ăpuritaniiăsuntăcompara iăcuăc lug riiăcapucini.ăîntr-un raport al trimisului genovez
Ficeschi, armata lui Cromwellăesteănumit ăoăadun tur ădeăc lug ri.
79.ăAvândăînăvedereăaceast ărela ieăstrâns ăîntreăascezaămonahal ăînăafaraălumiiăşiăascezaăprofesional ă(laic )ăînăinteriorul
lumii,ăpeăcareăoăafirmăcuăt rie,ăconstatăcuăsurprindereăc ăBrentanoă(op. cit., p. 134 şiăaltele)ăciteaz ăîmpotrivaămeaăascezaă
munciiălaăc lug riăşiărecomandareaăacesteia!ăîntregulă„Exkurs"ăîndreptatăcontraămeaăculmineaz ăaici.ăDarătocmaiăaceast ă
continuitateăeste,ădup ăcumăpoateăconstataăoricine,ăoăpremis ăfundamental ăaăîntregiiămeleăexpuneri: Reforma a transferat
ascetismulăra ionalăcreştinăşiăobiceiurileăsaleămetodiceădinăm n stiriăînăvia aăprofesional ălaic .ăConformădiscu ieiăcareă
urmeaz ăşiăcareăaăr masăneschimbat .
80.ăăVeziănumeroaseleărelat riădespreăproceseleăînăcareăauăfostăjudeca iăereticiiăpuritani,ăreproduseăînăHistory of the Puritans
deăNealăşiăînăEnglish Baptists de Crosby.
81. Stanford, op. cit. (şiămul iăal iiăînainteaăluiăşiădup ăel)ăauăidentificatăînăpuritanismăorigineaăidealuluiădeăreserve. înăprivin aă
acestui ideal, veziăşiăremarcileăluiăJamesăBryceăprivitoareălaăco//ege-ul american în voi. II din American Commonwealth.
Principiulăasceticăalăst pâniriiădeăsineăaăf cutădinăpuritanismăunulădintreăp rin iiădisciplineiămilitareămoderne,ă(cuăprivire la
rolul lui Mauriciu de Oraniaăcaăfondatorăalăorganiz riiămilitareămoderne,ăveziăRoloff,ăPreus. Jahrb., 1903,111, p. 255). Acei
Ironsides aiăluiăCromwell,ă inândăînămân ăpistolulăcuăpiedicaăridicat ,ăf r ăs ătrag ,ăn pustindu-se în galop contra inamicului,
nu erau superiori Cavalerilorăprinăpasiuneaălorădezl n uit ,ăci,ădimpotriv ,ăprinăautocontrolulălucidăcareăleăpermiteaă
conduc torilorăs -iăst pâneasc ătotdeauna.ăPeădeăalt ăparte,ăataculăimpetuosăalăCavalerilorăseăsfârşeaămereuăprinădezintegrareaă
propriilor rânduri. Vezi Firth, Cromwell's Army.
82. Vezi, în special, Windelband, Ueber Willensfreiheit, pp.ă77ăşiăurm.
83.ăăNumaiăc ănuăatâtădeăclar.ăContempla ia,ăuneoriăamestecat ăcuăemo iaăintens ,ăseăcombin ăadeseaăcuăacesteăelementeă
ra ionale.ăDarăcontempla ia,ălaărândulăei,ăeste reglementat ăîntr-un mod metodic.
84.ăDup ăRichardăBaxter,ăesteăp catăoriceăcontravineăaceleiăra iuni,ăreason, pe care Dumnezeu ne-a dat-oăcaănorm ădeă
ac iune.ăNuăeăvorbaănumaiădeăpasiunileăinerentăp c toase,ăciăşiădeăoriceăafecteălipsiteădeăsensăsauădeăm sur ăcaăatare,ădeoareceă
eleătulbur ăaşa-numita countenance, cump tare,
Note la paginile 99-101
201
şi,ăcaăproceseăpurăcarnale,ăneăabatădeălaăraportareaăra ional ălaăDumnezeuăaăoric reiăactivit iăşiăsim iriăşiăîlăofenseaz .ăVezi,
de exemplu, ce se spune despreăp catulămânieiă(Christian Director]/, edi iaăaădoua,ă1698,ăp.ă295.ăînăaceast ăprivin ,ălaăp.ă287ă
esteăcitatăTauler.)ăDespreăp catulăfricii,ăveziăibid.,ăp.ă287.ăSeăinsist ăasupraăfaptuluiăc ,ădac ăadmitemăc ăapetitulăesteăthe rute
or measure of eating, regulaăsauăm suraămâncatului,ăcomitemăp catulădeăidolatrizareăaăcelorătrupeştiă(ibid., 1,-pp.ă310,ă316ăş.ă
a.).ăînăacestăcontextăseăfaceătrimitereăpretutindeniălaăPildeleăluiăSolomon,ăprecumăşiălaăDe tranquilitate animi a lui Plutarh. Nu
rareori se recurgeăşiălaăscrierileăasceticeăaleăEvuluiăMediu,ăveziăSf.ăBernard,ăBonaventura,ăş.a.ăOpozi iaăfa ădeă„cineănuă
iubeşteăvinul,ăfemeiaăşiăcântecul"ănuăputeaăfiăformulat ămaiăcategoricădecâtăprinăextindereaăconceptuluiădeăidolatry încâtăs ă
cuprind ătoateăpl cerileăsenzuale,ăînăm suraăînăcareăeleănuăsuntăjustificateăigienic,ăcazăînăcareă(aiciăesteăinclusăsportul,ăînă
cadrulăacestorălimite,ădarăşiăalteărecreations) suntăpermise.ăPentruădetalii,ăveziămaiăjosă(Capitolulă5).ăTrebuieăsubliniatăc ă
surseleăcitateăaiciăşiăaltundevaănuăsuntăscrieriădogmaticeăsauănormative,ăciăinspirateădinăpracticaăasisten eiăspiritualeăşi,ăcaă
atare,ăreprezint ăbăbun ăimagineăaădirec ieiăînăcareăs-aămanifestatăinfluen aăacesteia.
85.ăAşăregretaădac ădinăaceast ăprezentareăs-arădeduceăc ăavem deăgândăs ăevalu măvreoăform ădeăreligiozitate.ăAspectulă
acestaănuăneăpreocup ăaici.ăEsteăvorbaănumaiădeăinfluen aăanumitorăaspecteăcare,ădintr-oăperspectiv ăpurăreligioas ,ăsuntăpoateă
periferice, dar cu mare pondere asupra comportamentului practic.
86. Vezi, înăaceast ăprivin ,ăarticolulă„Moralisten,ăenglische"ăscrisădeăE.ă Troeltsch pentru Realenzyklopădie fur
protestantische Theologie und Kirche, edi iaăaătreia.
87.ăăCâtădeăputernic ăaăfostăinfluen aăunorăideiăreligioaseăşiăaăunorăsitua iiăfoarteăconcrete care ne apar ca accidente istorice se
vedeădeosebitădeăclarădinăfaptulăc ăînăcercurileăpietismuluiădeăsorginteăreformat ăs-aăregretatăuneoriăabsen aăm n stirilor,ăiară
experimenteleă„comuniste"ăaleăluiăLabadieăşiăaleăaltoraănuăerauădecâtăunăsurogatăpentruăvia aăm n stireasc .
88.ăIdeeaăapareăchiarăşiălaăuneleăconfesiuniădinăepocaăReformei.ăDeşiăRitschlăconsider ăevolu iaăulterioar ădreptăoădegenerare
aăideilorăReformei,ăniciăelănuăcontest ă(Pietismus, 1.ăpp.ă258ăşiăurm.)ăc ,ădeăpild ,ăînăConf. Gali. 25, 26, Conf. Belg. 29, Conf.
Helv. post.ă17,ăadev rataăBiseric ăReformat ăseădefineaăprinăatributeăclarăempirice,ăiarăînăaceast ăBiseric ăadev rat ă
credincioşiiănuăputeauăfiăprimi iăf r ăsemnulăuneiăactivit iămorale.ă(Veziămaiăsus,ănotaă42).
89.ăă„BlessăGodăthatăweăareănotăofătheămany".ăslav ăDomnuluiăc ănuăsuntemădintreăceiămul i.ă(ThomasăAclams,ăWorks of the
Puritan Diuines, p. 138).
202
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
90. Ideea de birthright, atâtădeăimportant ădinăpunctădeăvedereăistoric,ăaădobândităastfelăînăAngliaăoăconfirmareăimportant :ă
..The first born which are written in Heaven [...]. As the first born is not to be defeated in his inheritance, and the enrolled
names are never to be obliterated, so certainly shall they inherit eternal life".ă[Primiiăn scu iăcareăsuntăînscrişiăînăRaiă(...].ă
Deoareceăprimulăn scutănuăpoateăfiăînvinsăînămoştenireaăluiăşiănumeleăînscriseănuătrebuieăs ăfieăuitate,ăcuăsigifran ăc ăeiăvor
moşteniăvia aăveşnic .]ă(ThomasăAdams,ăWorksăof the Puritan Divines, p. xiv).
91.ăăAccentulăpusădeăluteranismăpeăc in aăpenitent ăesteăprofundăstr inăspirituluiăcalvinismuluiăascetic,ănuăînăteorie,ădarăla
nivelăpracticăînăoriceăcaz.ăPentruăcalvinist,ăacestăsentimentăesteălipsitădeăvaloareăetic ,ănuăfoloseşteăcâtuşiădeăpu inăcelor
damna i,ăcât ăvremeăpentruăceiăsiguriădeăfaptulăc ăsuntăaleşi,ăp catulăpropriu,ăpeăcareăpoateăc ăşi-1ăm rturisescălorăînşişi,ănuă
esteădecâtăunăsimptomăalăîntârzieriiădezvolt rii.ăînălocăs ăseăc iasc ăpentruăel,ăîlădetest ăşiăîncearc ăs -1ăr scumpereăprinăfapt ,ă
spreăgloriaăluiăDumnezeu.ăVeziăconsidera iileăluiăHoweă(capelanulăluiăCromwellăînă1656-1658), în Of Men's Enmity against
God and of Reconciliation between God and Man {Works of the English Puritan Divines, p.ă237):ă„Theăcarnalămindăisăenmityă
against God. It is the mind, therefore, not as speculative merely, but as practicai and active, that must be renewed." [Gândul
carnalăesteăduşm nieăfa ădeăDumnezeu.ăDeăaceea,ăelătrebuieăs ăfieăreînnoitănuănumaiăînămanifestareaăluiăspeculativ ,ăciăşiăîn
aceea practic ăşiăactiv ."].ăŞi,ălaăp.ă246:ă„Reconciliationă[...]ămustăbeginăină(1)ăaădeepăconvictionă[...]ăofăyourăformerăenmityă
[...]. I have been alienated from God [...]. (2) (p. 251) a clear and lively apprehension of the monstrous iniquity and
wickedness thereof."ă[Reconciliereaă[...]ătrebuieăs ăînceap ă(1)ăprintr-oăprofund ăîncredin areă[...]ădespreăduşm niaăanterioar ă
[...]. M-amăînstr inatădeăDumnezeuă(...].ă(2)ăPrintr-oăîn elegereălimpedeăşiăvieăaăîngrozitoareiănedrept iăşiătic lcfşiiădinăea.]ă
Aici esteăvorbaădeăuraăfa ădeăp cat,ănuăfa ădeăp c tos.ăîns ăchiarăşiăcelebraăscrisoareăaăduceseiăRenataăd'Esteă(mamaă
Eleonorei)ăc treăCalvin,ăînăcareăeaăvorbeşte,ăprintreăaltele,ădeăuraăpeăcareăarăpurta-oătat luiăşiăso uluiădac ăarăfiăconvins ăc ăeiă
fac parte dintreăceiădamna i,ăilustreaz ătransferulăasupraăpersoanei.ăTotodat ,ăesteăunăexempluăpentruăceeaăceăs-a spus mai sus
despreădesprindereaăindividuluiădinăleg turileăbazateăpeăsentimenteleănaturale,ădeăcareăeraăr spunz toareădoctrinaă
predestin rii.
92.ăă„None but those who give evidence of being regenerate or holy persons ought to be received or counted fit members of
visibleăChurches.ăWhereăthisăisăwanting,ătheăveryăessenceăofăaăChurchăisălost."ă[Numaiăaceiaăcareădovedescăc ăsuntăpersoaneă
ren scuteăsauăsfinteăpotăfiăprimi iăsauăconsidera iămembriăpotrivi iăpentruăBisericileăvizibile.ăAcoloăundeăacestălucruălas ădeă
dorit,ăîns şiăesen aăBisericiiăseăpierde.]ăAstfelăesteăformulatăprincipiulăluiăOwen.ăvicecancelarulăindependentist-calvinist de la
Oxford în timpul lui
Note la paginile 101-103
203
Cromwell (înv. into the Origin of. Eu. Ch.). Vezi şiăeseulăurm toră[careănuăapareăînăcolec iaădeăfa ă- n. red.].
93. Vezi eseul-urm tor.
94. Cat. Genei»., p. 149. Bailey, Praxis pietatis, p.ă125:ă"înăvia ătrebuieăs ăne purt măcaăşiăcumănimeniăînăafar ădeăMoiseănuă
arăaveaăvreoăautoritateăasupraănoastr ."
95.ăă„Legeaăîiăapareăcalvinistuluiăcaăoănorm ăideal ,ăînătimpăceăpeăluteranăîlăîmpov reaz ,ădeoareceăpentruăelăeădeăneatins." în
catehismulăluteran,ăeaăesteăsituat ăînainteaăEvangheliei,ăspreăaăcreaăsmereniaănecesar ,ăpeăcândăînăcatehismulăreformatăseăafl ,ă
înăgeneral,ădup ăaceasta.ăCalviniştiiăleăreproşauăluteranilorăc ăarăaveaă„oăadev rat ăteam ădeăaădeveniăsfin i"ă(Mohler),ăiar
luteraniiăîiăacuzauăpeăcalviniştiădeă„aservireăfa ădeălege"ăşiăarogan .
96. Studies and Reflections of the Great Rebellion, pp.ă79ăşiăurm.
97.ăăDintreăacestea,ătrebuieăs ăremarc măCântareaăCânt rilor,ădeăceleămaiă-multeăoriăignorat ăpurăşiăsimpluădeăpuritani.ă
Erotismulăs uăorientalăaăcontribuitălaăcreareaăanumitorătipuriădeăreligiozitate,ădeăpild ăacelaăalăSfântuluiăBernard.
98.ăăCuăprivireălaănecesitateaăautocontrolului,ăveziădeăexempluăpredicaămaiăsusăcitat ăaăluiăCharnockădespreă2ăCor.ă13,ă5.ă
Works of the Puritan Divines, pp. 161 şiăurm.
99. Majoritateaăteologilorămoraliştiărecomandauăacestălucru.ăDeăexemplu,ăBaxter,ăChristian Directory, II, pp.ă77ăşiăurm.,ăcareă
îns ănuătreceăcuăvedereaăpericoleleămetodei.
100.ăăContabilitateaămoral ăaăfost,ădesigur,ălargăr spândit ăşiălaăal ii.ăDarănumaiăaiciăseăpuneăaccentulăpeăeaăcaăunic ă
modalitateădeăcunoaştereăaăalegeriiăsauădamn riiădeciseăînăeternitateăşi,ăsimultan,ăseăeviden iaz ăşiăsanc iuneaăpsihologic ă
hot râtoareăpentruăgrijaăşiăpreciziaăînăacestăcalcul.
101.ăăAceastaăaăfostădeosebireaănet ăfa ăde alte moduri de comportare, aparent similare.
102. Baxter (Saints' Euerlasting Rest, cap.ăxii),ăexplic ăneputin aădeăa-1ăvedeaăpeăDumnezeuăprinăurm toareaăobserva ie:ă
dup ăcumăputemăfaceăcomer ăprofitabilăprinăcoresponden ăcuăunăstr inănev zut,ătotăastfel am putea, printr-ună„comer ăsacru"ă
cuăDumnezeuăcelănev zut,ăs ădobândimă„perlaănepre uit ".ăAcesteăpildeăcomerciale,ăînăloculăcelorăjudiciareăobişnuiteălaă
moraliştiiămaiăvechiăşiălaăluterani,ăsuntăcaracteristiceăpuritanismului,ăcareăînăceleădinăurm ăîl îndeamn ăpeăomăs -şiă„câştige"ă
singurământuirea.ăAăseăvedeaăşiăurm torulăpasajădintr-oăpredic :ă„Weăreckonătheăvalueăofăaăthingăbyăthatăwhichăaăwiseămană
will give for it, who is not ignorant of it nor under necessity. Christ, the Wisdom of God. gave Himself His own precious
blood, to redeem souls, and He knew what they were and had no need of
204
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
them."ă[Socotimăvaloareaăunuiălucruădup ăceeaăceăarădaăpeăelăunăomăîn elept,ăunăomăcareănuăesteăînănecunoştin ădeăcauz ăşiă
niciănuăesteăsupusănevoilor.ăChristos,ăîn elepciuneaăluiăDumnezeu,ăs-aădatăpeăsineăînsuşi,ăşi-aădatăsângeleăs uăpre iosăpentruă
izb vireaăsufletelor,ăşiăştiaăceăsuntăacesteaăşiănuăaveaănevoieădeăele.]ă(MatthewăHenry,ăThe Worth of the Soul, Works of the
Puritan Diuines, p. 313).
103.ăăînăopozi ieăcuăaceasta,ăLutherăînsuşiăspusese:ă„Plânsulăeămaiăpresusădecâtăac iunea,ăiarăsuferin aăîntreceăoriceăfelăde
realizare."
104.ăăDeăasemenea,ăevolu iaăteorieiăeticeăaăluteranismuluiăarat ăacestălucruăcâtăseăpoate deăclar.ăînăaceast ăprivin ,ăveziă
Hoennicke, Studien zur altprotestantischen Ethik (Berlin,ă1902),ăşiăinstructivaărecenzieăasupraăeiăf cut ădeăE.ăTroeltsch,ăGott.
Gel. Anz., 1902,ănr.ă8.ăApropiereaădoctrineiăluteraneădeăceaăcalvinist ăortodox ămaiăvecheăeraăadeseoriăfoarteăstrâns ădină
punctădeăvedereăformal,ădarădeosebireaădeăorientareăreligioas ăieşeaămereuăînăeviden .ăPentruăaăstabiliăoăleg tur ăîntreă
moralitateăşiăcredin ,ăMelanchthonăpuseseăpeăprimulălocăconceptulădeăc in .ăC in aăînăconformitateăcuălegeaătrebuieăs ă
premearg ăcredin ei,ăiarăfapteleăbuneăs-oăurmeze,ăaltfelăeaănuăpoateăfiăoăcredin ăjustificatoareăînăadev ratulăîn elesăală
cuvântului - iat ăoăformulareăaproapeăpuritan .ăElăconsideraăc ăunăanumităgradădeăperfec iuneăpoateăfiărealizatăşi peăP mânt.ă
Ini ial,ăMelanchtonăspuseseăc ăscopulăjustific riiăarăfiăacelaădeăa-1 face pe,om capabil de fapte bune, iar progresul spre
perfec iuneăarăreprezentaăcelăpu inăm suraăfericiriiăpeăcareăarăputeaăs-oăofereăcredin aăpeăP mânt.ăIdeeaăc ăfapteleăbune ar fi
roadeleănecesareăaleăcredin ei,ăc ăaceastaăarănaşteăoăvia ănou ,ăaăfostăsus inut ăşiădeădogmaticiiăluteraniădeămaiătârziu,ăîn
aparen ălaăfelăcumăoăf cuser ăpredicatoriiăreforma i.ăMelanchthon,ădarăînăspecialăluteraniiădeămaiătârziu,ăauăr spunsălaă
întrebareaă„ceăarăfiăfapteleăbune?"ăf cândădinăceăînăceămaiădesăapelălaălege.ăDinădoctrineleăoriginareăaleăluiăLutherănuămaiă
r mâneaădecâtăseriozitateaădiminuat ăcuăcareăeraătratat ăBiblia,ăînăspecialănormeleăaparteăaleăVechiuluiăTestament.ăNumaiă
Decalogul aăfostăp stratăcaănormaăesen ial ăpentruăac iuneaăuman ,ăfiindăprivitădreptăoăcodificareăaăprincipiilorăfundamentaleă
aleălegiiămoraleănaturale.ăDarănuăexistaăoăpunteăsigur ăîntreăvaliditateaăsaăstatutar ăşiăimportan aătotămaiăaccentuat ăpeăcare o
dobândea pentruăjustificareăcredin a,ădeoareceăaceast ăcredin ă(veziămaiăsus)ăaveaăunăcuătotulăaltăcaracterăpsihologicădecâtă
ceaăcalvinist .
Eraănecesarăcaăoăbiseric ăsocotit ădreptăinstitu ieădeământuireăs ăabandonezeăpunctulădeăvedereăautenticăluteranădeălaă
începuturi,ăşiăaşaăs-aăşiăîntâmplat,ăf r ăs ăseăcâştigeăîns ăoăconcep ieănou .ăînăspe ,ăfieăşiădinăteamaădeăaăpierdeăbazaă
dogmatic ă(sola fidel), nuăseăputeaăacceptaăcaăra ionalizareaăascetic ăaăconduiteiăs ăconstituieămisiuneaămoral ăaăindividului,ă
c ciălipseaăimboldulădeăaăconferiăideiiădeăconfirmareăînsemn tateaăpeăcareăaăatins-oăînăcalvinismăprinădoctrinaăpredestin rii.ă
Maiămult,ăinterpretareaămagic ăaăsacramentelor,ăcombinat ăcu
Note la paginile 104-107
205
lipsa acestei doctrine, în special asocierea regener riiă(regeneratio). sauăcelăpu inăaăînceputuluiăacesteia,ăcuăbotezul,ăpornindă
deălaăacceptareaăcaracteruluiăuniversalăalăgra iei,ăîmpiedicauădezvoltareaăuneiămoralit iămetodice,ădeoareceăatenuauă
contrastulădintreăstareaădeănatur ăşiăstareaădeăgra ie, maiăalesăînăcondi iileăputerniculuiăaccentăpusădeăluteraniăpeăp catulă
originar.ăNuămaiăpu inăimportant ăeraăinterpretareaăexclusivăjuridic ăaăactuluiădeăjustificareăcareăpresupuneaăc ăhot rârileălui
Dumnezeuăputeauăfiămodificateăprinăinfluen aăanumitorăacteădeăc in ăaleăp c tosuluiăconvertit.ăTocmaiăacestăelementăaăfostă
subliniatătotămaiămultădeăc treăMelanchthon.ăînăîntregime,ăaceast ăevolu ieăaădoctrineiăsale.ăcareăs-aămanifestatăprinăcreştereaă
ponderiiăc in ei,ăaveaăoăleg tur ăstrâns ăcuăcredin aăluiăînăexisten aăliberuluiăarbitru.ăToateăacesteaăauădeterminatăcaracterulă
nemetodicăalămoduluiăluteranădeăvia .
Formaăpeăcareătrebuiaăcuănecesitateăs ăoăîmbraceământuireaăpentruăluteranulădeărândăconstaăînăacteleădeăgra ieăconcreteăpentru
p cateăconcrete,ăşiănuăînăcreareaăuneiăaristocra iiădeăsfin iăcareăs ăcreezeăcertitudineaăproprieiământuiri,ăfaptădoveditădeă
men inereaăspovedaniei.ăAstfelănuăseăputeaăajungeăniciălaăoămoralitateăf r ălege,ăniciălaăunăascetismăra ionalăsupusălegii.ăMai
curând,ălegeaăr mâneaăînămodăneorganicăal turiădeăcredin ,ăcaăideal;ăînăplus,ăîntrucâtădependen aăstrict ădeăBiblieăeraăevitat ă
peămotivăc ăsugeraăposibilitateaământuiriiăprinăfapteăbune,ălegeaăcontinuaăs ăfieănesigur ăşiăvag ăşi,ămaiăales,ănesistematic ăînă
ceeaăceăpriveşteăcon inutul.ăAşaăcumăspuneăTroeltschă(op. cit.) despreăteoriaăetic ăaăluteranilor,ăconduitaălorăr mâneaăpurăşiă
simpluăoă„sum ădeăporniri,ăniciodat ăconcretizateăpeăde-a-ntregul"ăcare,ă„propov duiteăprinăindica iiăexclusive,ănesigureăşiă
izolate",ănuăauăreuşităs ăgenerezeă.,unăsistemăarticulatădeăconduit ",ăciăauădeterminatăînăesen ,ăurmândăcaleaădeăevolu ieăpeă
careăoăparcurseseăLutherăînsuşiă(veziămaiăsus),ăoăresemnareălaăgândulăc ălucrurileăsuntăaşaăcumăsunt,ăatâtălaăscar ămare,ăcât şiă
în detaliu. Resemnarea germanilorăînăfa aăculturilorăstr ine,ăuşurin aăcuăcareăîşiăschimb ăna ionalitatea,ăfenomeneăatâtădeămultă
deplânse,ăpotăfiăatribuiteăpar ial,ăal turiădeăuneleăaspecteăpoliticeădinăistoriaăna iunii,ăacesteiăinfluen eăcareăafecteaz ăşiăast ziă
toate aspectele vie iiănoastre.ăAsimilareaăsubiectiv ăaăculturiiăaăr masăslab ădeoareceăaăavutălocăînăprimulărândăprinăabsorbireaă
pasiv ăaăceeaăceăseăofereaăcuăautoritate.
105.ăăVezi,ăcuăprivireălaăacesteăaspecte,ăcarteaăanecdotic ăaăluiăTholuck,ăVorgeschichte des Rationalismus.
106.ăînăceeaăceăpriveşteăefecteleăcompletădiferiteăpeăcareăle-aăavutădoctrinaăislamic ăaăpredestin riiă(sau,ămaiăcurând,ăaă
predetermin rii)ăşiăcauzeleăacestuiăfapt,ăveziădiserta iaăteologic ăaăluiăF.ăUlrichăcitat ămaiăsus,ăDie Vorherbestimmungslehre
im Islam und Christentum, Heidelberg,ă1912.ăReferitorălaădoctrinaăpredestin riiălaăjansenişti,ăveziăP.ăHonigsheim,ăop. cit.
107.ăVezi,ăpeăaceast ătem ,ăstudiulăurm torădinăculegereaădeăfa ă[neinclusăînăaceast ăedi ieă- n. red.J.
206
Eticaăprotestant ăşi spiritul capitalismului
108. Ritschl, Geschichte des Pietismus, 1,ăp.ă152,ăîncearc ăs ădatezeădeosebireaădintreăeiădinăperioadaăanterioar ăluiăLabadieă
(numaiăpeăbazaăunorăexempleădină rileădeăJos),ăprinăfaptulăc ă(1)ăpietiştiiăauăconstituităconventicule; (2)ăsus ineauăideeaă
..nimicnicieiăexisten eiăomeneşti"ăîntr-unămodăcareă„contravineăintereselorăpentruământuireăaleăprotestan ilor";ă(3)ăc utauă
„asigurareaăgra ieiăprintr-oăcomportareădelicat ăfa ădeăDomnulănostruălisusăChristos"',ăîntr-oămanier ănecalvinist .ăUltimaă
caracteristic ăesteăvalabil ,ăpentruăepocaătimpurie,ănumaiăîntr-unuiădintreăcazurileăanalizate.ăIdeeaă„nimicnicieiăf pturii"ăeraăînă
sineăunăprodusăautenticăalăspirituluiăcalvinistăşiănuăeraăcontrar ăprotestantismuluiănormalădecâtăatunciăcândăconducea spre
retragereaăpractic ădinălume.ăînăsfârşit,ăîntr-oăanumit ăm sur ,ăînsuşiăsinodulădeălaăDordrechtăaăcerutăconstituireaădeă
conventicule,ămaiăcuăseam ăînăscopuriădeăcatehizare.ăDintreăcaracteristicileăevlavieiăpietisteăanalizateăînăprezentareaălui
Ritschlărezumat ămaiăsus,ătrebuieăs ăfieăluateăînăconsiderare:ă(1)ăpreciziaăsporit ăcuăcareăseăurmaăliteraăBiblieiăînăceeaăce
priveşteătoateăaspecteleăexterioareăaleăvie ii,ăpropov duit ăuneoriădeăGisbertăVoet;ă(2)ătratareaăjustific riiăşiăaăîmp c rii cu
Dumnezeuănuăcaăscopuriăînăsine,ăciăcaăsimpleămijloaceăpentruăaăajungeălaăoăvia ăascetic ăsfânt ,ăaşaăcumăpoateăfiăg sit ălaă
Lodensteyn,ădarălaăcareăfaceăaluzie,ădeăexemplu,ăşiăMelanchthonă[veziămaiăsus,ănotaă104];ă(3)ăînaltaăapreciereăatribuit ăc in ei,ă
caăsemnăalăuneiărenaşteriăautentice,ăaşaăcumăaăpredicat-oăînainteaătuturorăW.ăTeelinck;ă(4)ăab inereaădeălaăîmp rt şanieăatunciă
cândălaăaceastaăparticip ăşiăuneleăpersoaneăneren scuteă(faptădeăcareăneăvomăocupaămaiătârziu).ăTotăaiciăseăîncadreaz ăşiă
formareaăunorăconventiculeăavândăcaăscopăreînviereaăprofe iei,ăadic ăt lm cireaăScripturiiăşiădeăc treămireni,ăchiarăşiădeăc treă
femei.ăFaptulăacestaădep şeaălimiteleăimpuseădeăcanoaneleădeălaăDordrecht.ăToateăacesteaăsuntălucruriăcareăseăabat,ăuneoriă
considerabil,ădeălaădoctrinaăşiăpracticaăreformatorilor.ăDar,ăînăcompara ieăcuăorient rileănecuprinseăînăprezentareaăluiăRitschl,ă
înăspecialăcuăpuritaniiăenglezi,ăeleăreprezint ,ăînăafar ădeănr.ă3,ădoarăoăcontinuareăaăunorătendin eăintegrateăefectivăînă
dezvoltarea acesteiăreligii.ăImpar ialitateaăexpuneriiăluiăRitschlăareădeăsuferitădeăpeăurmaăfaptuluiăc ămareleăsavantăintroduceă
înăeaăjudec ileăsaleădeăvaloareăfa ădeăBiseric ,ăsau,ămaiăbineăzis,ăfa ădeăpoliticaăreligioas ,ăşi,ăînăantipatiaăsaăpentru orice
form ăde religiozitateăspecificăascetic ,ăinterpreteaz ăoriceăevolu ieăînăaceast ădirec ieăcaăpeăunăpasăînapoiăspreăcatolicism.ă
Dar,ăasemeneaăcatolicismului,ăşiăvechiulăprotestantismăcuprindeaătoateăfelurileădeăoameni,ădeăoriceăcondi ie.ăFaptulăacestaănu
a împiedicatăbisericaăcatolic ăs ăresping ăascetismulămundanărigurosăînăformaăjansenismului,ădup ăcumăpietismulăaărespinsă
chietismul specific catolic din secolul al XVlI-lea.ăînăoriceăcaz,ădinăpunctulănostruădeăvedere,ăpietismulăajungeăs ăseă
deosebeasc ădeăcalvinismănuăcantitativ,ăciăcaăgenănumaiăatunciăcândăteamaăcrescând ădeălumeăconduceălaăfugaădeăvia aă
economic ăobişnuit ăşiălaăformareaăunorăconventiculeădeătipămonahal-comunist (Labadie), sau - aşaăcumăspuneau
Note la pagina 107 207
contemporaniiădespreăuniiăpietiştiăradicaliă- laăneglijareaăinten ionat ăaăîndatoririlorălaiceăînăfavoareaăcontempla iei.ăFireşte,ă
efectul acesta s-aămanifestatădeosebitădeăfrecventăatunciăcândăcontempla iaăaăînceputăs ădobândeasc ăaceaăcaracteristic ăpeă
careăRitschlăoănumeşteă„bemardinism",ădeoareceăapare,ăpentruăprimaăoar ,ăînăinterpretareaădat ădeăSf.ăBernardăCânt riiă
cânt rilor:ăoăform ămistic ,ăemo ional ădeăreligiozitateăaspirândăspreăoăunio mystica cu tent ăezoteric-sexual .ăChiarăşiănumaiă
dinăperspectivaăpsihologieiăreligioase,ăesteăneîndoielnicăcevaăfoarteădiferitădeăcalvinism,ăinclusivădeăformaăsaăascetic ă
exemplificat ădeăoameniăcaăVoet.ăîns ăRitschlăîncearc ăpermanentăs ăstabileasc ăoăleg tur ăîntreăacestăchietismăşiăascetismulă
pietist pentru a-1ăaduceăpeăcelădinăurm ăsubăaceeaşiăînvinuire;ăînăacestăscop,ăelăsubliniaz ăfiecareăcitatădinămisticismulăsauă
ascetismulăcatolicăpeăcareăîlăg seşteăînăliteraturaăpietist .ăîns ăchiarăşiăteologiiămoraliştiăafla iădeasupraăoric reiăb nuieli,ă
engleziăşiăolandezi,ăîiăciteaz ăpeăBernard,ăBonaventuraăsauăThomasăâăKempis.ăRela iaătuturorăBisericilorăreformateăcuătrecutul
catolicăeraăfoarteăcomplex ăşi,ăînăfunc ieădeăpunctulădeăvedereăadoptat,ăunaăsauăaltaădintreăeleăapareămaiăapropiat ădeă
catolicism sau de unele laturi ale acestuia.
109.ăăăInstructivulăarticolădespreă„Pietism"ăscrisădeăMirbtăpentruă Realenzykhpădie fur protestantische Theologie und
Kirche, edi iaăaătreia,ăpuneăapari iaăpietismuluiănumaiăpeăseamaăuneiătr iri religioase personale a Iui Spener,
l sândăcuătotulălaăoăparteăantecedenteleăprotestante,ăceeaăceăesteădestulădeăimprobabil.ăDescriereaăluiăGustavă
Freytag din Bilder der deutschen Vergangenheit merit ăs ăfieăcitit ăşiăast ziăcaăintroducereăînăpietism.ăîn ceea ce
priveşteăînceputurileăpietismuluiăenglez,ăreflectatăînăliteraturaăvremii,ăveziăW.ăWhitaker,ăPrima institutio
disciplinaque pietatis (1570).
110.ăăDup ăcumăseăştie,ăaceast ăconcep ieăaăf cutădinăpietismăunulădintreăprincipaliiăsus in toriăaiăideii deătoleran .ăEsteă
potrivităprilejulădeăaăintroduceăcâtevaăobserva iiăpeăaceast ătem .ăînăOccident,ădac ătrecemăpesteăindiferen aăumanist ăaă
Iluminismului,ăcare,ăcaăatare,ănuăaăavutăniciodat ăefecteăpracticeăimportante,ăideeaăaăavut,ădinăpunctădeăvedereăistoric,
urm toareleăsurseăprincipale:ă(1)ăra iuneaădeăstatăpurăpolitic ă(arhetip:ăWilhelmădeăOrania);ă(2)ămercantilismulă(înămodă
deosebitădeăclarăînăcazulăoraşuluiăAmsterdam,ădarăşiăpentruămulteăalteăoraşe,ăpentruăuniiăproprietariăfunciariăşiăpotenta iăcare-i
considerauăpeăsectan iăpre ioşiăfactoriădeăprogresăeconomic);ă(3)ăaripaăradical ăaăcalvinismului.ăPredestinareaăexcludeaă
completăposibilitateaăcaăstatulăs ăpromovezeăreligiaăprinăintoleran .ăDeăaceea,ănuăputeaământuiăniciăm carăunăsuflet.ăNumaiă
gândul laăgloriaăluiăDumnezeuăaăpututădeterminaăBisericaăs ăapelezeălaăsprijinulăstatului,ăînăvedereaăsuprim riiăereziei.ăDar,ăcuă
câtăseăpuneaăunăaccentămaiămareăpeăapartenen aălaăcategoriaăcelorăaleşiăaăpredicatoruluiăşiăaătuturorăparticipan ilorălaă
împ rt şanie, cu atât mai
208
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
inacceptabil ădeveneaăoriceăinterven ieăaăstatuluiăînănumireaăpredicatorilor.ăPeăatunci,ăpozi iileăclericaleăerauăadeseaăoferite ca
privilegiiăabsolven ilorădeăuniversitateănumaiăînăvirtuteaăpreg tiriiălorăteologice,ăchiarădac ăeraăposibilăcaăeiăs ănuăfiăren scut.ă
înăgeneral,ăoriceăamestecăînf ptuităînătreburileăcomunit iiăreligioaseădeăde in toriiăputeriiăpolitice,ăalăc rorăcomportament
puteaăadeseaăs ăfieănesatisf c tor,ăeraăprivităcuărepulsie.ăPietismulăreformatăaăînt rităaceast ătendin ăatenuândăimportan aă
acordat ăortodoxieiădoctrinareăşiăprinăerodareaătreptat ăaăprincipiuluiăextra ecclesiam nulla salus. Calvin considerase
supunereaăcelorădamna iălaăsupraveghereaădivin ăaăBisericiiăcaăfiindăsinguraăcompatibil ăcuăgloriaăluiăDumnezeu;ăînăNouaă
Anglie, s-aăîncercatăconstituireaăbisericiiăcaăaristocra ieăaăsfin ilorăconfirma i.ăîns ăchiarăşiăindependen iiăradicaliăauărespinsă
oriceăamestecăalăautorit ilorăcivile,ăcaăşiăalăoric rorăautorit iăierarhice,ăînăexaminareaă„dovezilor",ăposibil ănumaiăînăcadrulă
comunit ii.ăIdeeaăc ăgloriaăluiăDumnezeuăcereăcaăşiădamna iiăs ăfieăsupuşiădisciplineiăbisericiiăaăfostăînlocuit ătreptatăde aceea
- şiăeaăexistent ălaăînceput,ădarătreptatăsubliniat ăcuătotămaiămult ăardoareă- potrivităc reiaăîmp rt şireaălaolalt ăcuăoăfiin ă
respins ădeăDumnezeuăarăd unaăgravăglorieiădivine.ăAcestălucruăaădusăînămodăinevitabilălaăvoluntarism,ăc ciăaăf cutăs ăapar ă
believers' Church, comunitateaăreligioas ăînăcareănuăerauăincluşiădecâtăceiăren scu i.ăBaptismulăcalvinistăc ruiaăîiăapar inea,ădeă
exemplu,ăconduc torulăParlamentuluiăSfin ilor,ăPraisegodăBarebones,ăaăîmpinsălaăextremăacestăra ionament.ăArmataăluiă
Cromwell s-aăpronun atăpentruălibertateaăconştiin ei,ăiarăParlamentulăSfin ilorăaăsus inutăchiarăşiăseparareaăBisericiiădeăstat,ă
deoareceămembriiăs iăerauăpietiştiăevlavioşiăşi,ăaşadar,ăaveauămotiveăreligioaseăpozitive;ă(4)ăsecteleăbaptiste,ădespreăcareăvom
vorbi mai târziu, au afirmat de la bun început, cu cea mai mare intensitateăşiăconsecven ,ăprincipiulăpotrivităc ruiaănumaiăceiă
careăauăren scutăpersonalăpotăfiăprimi iăînăcomunitateaăBisericii.ăDeăaceea,ăauărespinsăcategoricăoriceăconcep ieăinstitu ional ă
asupraăBisericiiăşiăoriceăamestecăalăputeriiălaice.ăŞiăaici,ătoleran aănecondi ionat ăeraărevendicat ăpeăbazeăreligioaseăpozitive.ă
Probabilăc ăprimulăcareăs-aăpronun atăpentruăoătoleran ăabsolut ăşiăpentruăseparareaăBisericiiădeăstat,ăcuăaproapeăoăgenera ieă
înainteaăbaptiştilorăşiăcuădou ăgenera iiăînainteădeăRogerăWilliams,ăaăfostăJohnăBrowne.ăPrimaădeclara ieăformulat ăînăacestă
sensădeăoăcomunitateăbisericeasc ăpareăs ăfiăfostărezolu iaăbaptiştilorăengleziădinăAmsterdam,ăînă1612ăsauă1613:ă„Theă
magistrate is not to middle with religion or matters of conscience [...] because Christ is the King and Law-giver of the Church
andăconscience."ă[Magistratulănuăpoateăs ăfieămijlocitorăînăceeaăceăpriveşteăreligiaăsauăproblemeleădeăconştiin ă[...]ădeoarece
ChristosăesteăRegeleăşiăLegiuitorulăBisericiiăşiăalăconştiin ei.]ăPrimulădocumentăoficialăemisădeăoăcomunitateăbisericeasc ăprină
careăs ăseăcear ăcaăstatulăs ăprotejezeăînămodăpozitivălibertateaădeăconştiin ,ăcaăpeăunădrept,ăaăfost,ăprobabil,ăarticolulă44 din
Confession of the Particular Baptists, din 1644.
Note la paginile 108-109
209
Seăcuvineăs ăsubliniemăc ăideeaăexprimat ăocazionalăconformăc reiaătoleran aăreligioas ăcaăatareăarăfiăfavorizatăcapitalismul
esteăcompletăgreşit .ăToleran aăreligioas ănuăesteăspecific ăniciăepociiămoderne,ăniciăOccidentului.ăEaăaăexistatăînăChina, în
India,ăînămarileăimperiiădinăOrientulăApropiatăînăepocaăelenist ,ăînăImperiulăRomanăşiăînăimperiileămusulmane,ăpeăparcursulă
unor perioade îndelungate, într-oăamploareăcare,ălimitat ădoarădeăra iuniădeăstată(ceăoălimiteaz ăşiăast zi!),ănuăaăfostăatins ă
nic ieriăînălumeăînăsecoleleăalăXVI-leaăşiăalăXVII-lea.ăMaiămu|t,ăaăavutăceaămaiămic ăfor ăînăteritoriileădominateădeăpuritanismă
- ca,ădeăexemplu,ăOJandaăşiăZeeland.ăînăperioadaăascensiuniiălorăpolitico-economice,ăsauăînăpuritanaăAnglie,ăvecheăsauănou .ă
Tocmai Occidentului i-aăfostăcaracteristic ,ăatâtăînainteaăReformei,ăcâtăşiăulterior,ălaăfelăcaăşiăImperiuluiăSasanizilor,ă
intoleran aăreligioas .ăLaăfel,ăînădiferiteăperioadeăs-aămanifestantădeăpeăoăpozi ieădominant ăşiăînăChina,ăJaponiaăşiăIndia,ădară
de celeămaiămulteăoriădinămotiveăpolitice.ăPrinăurmare,ătoleran aăcaăatareănuăareănimicăde-a face cu capitalismul. Important era
cuiăîiăfoloseaăaceast ătoleran .ăînăceeaăceăpriveşteăbelievers' Church,ădespreăconsecin eleăsaleăvomăvorbiăînăcapitolulăurm tor.
111.ăăAceast ăideeăaăfostăpus ăînăpractic ,ădeăexemplu,ădeăaceiătryers aiăluiăCromwellăcareăîiăexaminauăpeăcandida iiălaăfunc iaă
deăpredicator.ăEiăc utauăs ăevaluezeănuădoarăcunoştin eleăteologiceăaleăcandida ilor,ăciăşiăstareaălorăsubiectiv ădeăgra ie.ăVezi
şiăarticolulăurm tor.
112.ăăNeîncredereaăcaracteristic ăpietismuluiăfa ădeăAristotelăşiăfa ădeăfilozofiaăclasic ăînăgeneralăseăobserv ăînc ădeăla
Calvin (cf. Instit. Christ., II, cap. ii, p. 4; III, cap. xxiii. p. 5; IV, cap.ăxvii,ăp.ă24).ăDup ăcumăseăştie,ălaăînceput,ăLutherănutreaă
o neîncredere la fel de mare, dar ulterior i-aăfostăatenuat ădeăinfluen aăumanist ă(înăprimulărând,ăaăluiăMelanchthon)ăşiădeă
nevoiaăstringent ădeăargumenteăînăscopuriăapologetice.ăDesigur,ăfaptulăc ătotăceeaăceăeănecesarăpentruământuireăesteăcon inută
înăScripturiăşiăexprimatădestulădeăclar,ăchiarăşiăpentruăceiăneinstrui i,ăeraăafirmatădeăWestminster Confession,ăînăconcordan ăcuă
întreagaătradi ieăprotestant .
113. împotriva acestui lucru au protestat Bisericile oficiale, dup ăcumăseăconstat ,ădeăpild ,ădinăcatehismulă(prescurtat)ăală
bisericiiăprezbiterieneăsco ieneădină1648,ăpar.ăvii.ăParticipareaăunorăpersoaneăcareănuăapar inăaceleiaşiăfamiliiălaăslujbele
celebrateăacas ăesteădezavuat ăcaăoăasumareănelegitim ăaăprerogativelorăclericale.ăPietismul,ăcaăoricareăalt ămişcareă
formatoareădeăcomunit i,ătindeaăs ăsl beasc ăleg turileădintreăindividăşiăpatriarhalismulăfamilial,ăfiindăinteresatăs ămen in ă
prestigiulăofician ilor.
114.ăăDinămotiveăbineăîntemeiate,ăl s măinten ionatălaăoăparteăaspectulăpsihologic,ăînăsensulăştiin ificăalăcuvântului,ăaleăacestoră
fenomeneăreligioase,ăşiăevit măpeăcâtăposibilăchiarăşiăterminologiaăcorespunz toare.ăRezultateleăconsacrateăaleăpsihologiei,ă
inclusivăaleăpsihiatriei,ănuămergădeocamdat
210
Etica protestant ăşiăspiritulăcapitalismului
suficientădeădeparteăîncâtăs ăleăputemăfolosiăpentruăcercetareaăistoric ăaăproblemelorăcareăneăpreocup ăf r ăaăprejudiciaă
judecataăistoric ,ăobiectiv .ăFolosireaăterminologieiăacestorădisciplineănuăarăfaceădecâtăs ăneăispiteasc ăs ăascundemănişteă
fapteăimediatăinteligibileăşiăadeseoriăde-aădreptulăbanaleăsubăunăv lădeăneologisme,ăpentruăaăcreaăaparen eleăuneiămaiămariă
exactit iăştiin ifice,ăaşaăcum,ădinăp cate,ăaăprocedatăLamprecht.ăPentruăoăîncercareămaiăserioas ăde valorificare a unor termeni
psihologiciăînăscopulăinterpret riiăunorăfenomeneăistoriceădeămas ,ăveziăW.ăHellpach,ăGrundlinien zu einer Psihologie der
Hysterie, cap.ăxii,ăprecumăşiăNeruosităt und Kultur aăaceluiaşi.ăAiciănuăpotăexplicaădeăceăconsiderăc ăşi acest autor multilateral
aăfostăinfluen atănegativădeăuneleădintreăteoriileăluiăLamprecht.ăCâtădeălipsit ădeăoriceăvaloare,ăînăcompara ieăcuăliteratura mai
veche,ăesteăanalizaăschematic ăaăluiăLamprechtăcuăprivireălaăpietismă(înăvoi.ăVIIădinăDeutsche Geschichte) ştieăoricineăesteă
familiarizatăfieăşiănumaiăsuperficialăcuăliteratura.
115.ăăăAstfel,ădeăexemplu,ălaăadep iiăluiăInniges Christentum a lui Schortinghuis. Din punctul de vedere al istoriei religiilor,
aceastaăîşiăareăorigineaăînăversetulădespreărobulăluiăDumnezeuădinăIsaiaăşiăînăPsalmulă22.
116. Acest lucru s-aămanifestatălaăpietiştiiăolandezi,ăini ialăizolat,ăapoiăsubăinfluen aăluiăSpinoza.
117. Labadie, Teersteegen, etc.
118.ăăCelămaiăclarăapareăaceast ăinfluen ăatunciăcândăelă(Spenerăînsuşi!)ăcontest ăautoritateaăguvernuluiăasupraă
conventiculelor,ăcuăexcep iaăcazurilorădeătulburareăaăordiniiăpubliceăşiădeăabuzuri,ădatăfiindăc ăesteăvorbaădeăunădreptă
fundamentalăalăcreştinilorăgarantatădeăautoritateaăapostolic ă{Theologische Bedenken, II, pp. 81 şiăurm.).ăînăprincipiu,ăacestaă
esteătocmaiăpunctulădeăvedereăpuritanăreferitorălaărela iileădintreăindividăşiăautoritateăşiă■raza de valabilitate a drepturilor
individuale care decurg ex jure diuino şi,ăcaăatare,ăsuntăinalienabile.ăLuiăRitschlănuăi-aăsc patăaceast ăerezie,ăşiăniciăceaă
amintit ămaiădeparteăînătextă(Pietismus, II, pp.ă115,ă157).ăOricâtădeăanistoric ăarăfiăcriticaăpozitivist ă(caăs ănuăspunemă
filistin )ăpeăcareăoăfaceăRitschlăconceptuluiădeădrepturiănaturale,ăc ruiaăîiădator măaproapeătotăceea ceăşiăast ziăîiăpare,ăchiarăşiă
celuiămaiăînverşunatăreac ionar,ăsferaăpre ioas ăaălibert iiăindividuale,ăsuntemătotuşiădeăacordăcuăel,ădesigur,ăc ăînăambele
cazuriălipseşteăoărela ieăorganic ăcuăperspectivaăluteran ăaăluiăSpener.ăConventiculeleă[collegia pietatis) caăatare,ăc roraă
celebrele Pia desideria ale lui Spener le-auăconferităfundamentulăteoreticăşiăpeăcare.ăpractic,ăelăle-a creat, corespundeau în
esen ăcuăprophesyings-urile engleze, care s-auămanifestatăpentruăprimaădat ăînăMedita iileăBibliceăLondoneze ale lui John
dinăLas/;oă(1547)ăşiădeăatunciăauăfostăparteăcomponent ăaătuturorăformelorădeăpuritanismăceăs-auăr zvr tităîmpotrivaăautorit iiă
Bisericii.ăînăfine,ăSpenerăîşiămotiveaz ărespingereaădisciplineiăbisericeştiădeălaăGenevaăprinăfaptulăc
Note la paginile 109-110
211
executorul ei autorizat, starea a treia (status oeconomicus: mireniiăcreştini),ănuăeraăîncadratăînăorganizareaăbisericeasc ă
luteran .ăPeădeăalt ăparteăîns ,ămodulăînăcare,ălaădiscutareaăexcomunic rilor,ămembriiălaiciăerauărecunoscu iădeăConsistoriuăcaă
reprezentan iăsuveraniăaiăst riiăaătreiaăareăoătent ăvagăluteran . ,
119.ăăăDenumireaădeăpietism,ăcareăapareăpentruăprimaăoar ăînăsferaăluteranismului,ădovedeşteăc ,ăînăconcep iaă
contemporanilor. îi era caracteristicăfaptulăc ădinăp'ietas seăf ceaăoăactivitateămetodic .
120.ăDesigur,ăesteăclarăc .ădeşiăaceast ămotivareăesteăproprieăcuăprec dereăcalvinismului,ănuăseăîntâlneaănumaiăînăcazulălui. Ea
apareădeosebitădeăfrecventăşiăînăuneleădintreăceleămaiăvechiăregulamenteăbisericeştiăluterane.
121. în sensul Evr. 5, 13-14.ăVeziăşiăSpener.ăTheologische Bedenken I p. 306.
122.ăînăafar ădeăBaileyăşiăBaxteră(veziăConsilia theologica, III, 6, 1; 1, 47: 3, 6), Spener îl admira în special pe Thomas â
Kempisăşiăînc ăşiămai mult pe Tauler - pe care nu 1-aăîn elesăîntruătotulă(op. cit., III;ă61,ă1,ănr.ă1).ăPentruăoăexpunereădetaliat ă
despreăacestaădinăurm ,ăveziăop. cit., I, 1, 1, nr. 7. în opinia lui, Luther este un coborâtor direct din Tauler.
123. Vezi Ritschl, op. cit., II, p.ă113.ăElănuăaăacceptatăc in aăpietiştilorădeămaiătârziuă(şiăaăluiăLuther)ădreptăsinguraă
caracteristic ădemn ădeăîncredereăaăuneiăadev rateăconvertiriă(Theologische Bedenken, III,ăp.ă476).ăînăceeaăceăpriveşteă
sanctificarea ca rod al gratitudinii din credin aăînăiertare,ăoăideeăspecificăluteran ,ăveziăpasajeleăcitateădinăRitschl,ăop. cit., p.
115, nota 2. Referitor la certitudo salutis, vezi, pe de o parte, Theologische Bedenken, I, p.ă324:ă„adev rataăcredin ănuăesteă
atâtăperceput ăprinăsim uri,ăcâtăesteărecunoscut ăprinăroadeleăsale"ă(dragosteăşiăobedien ăfa ădeăDumnezeu):ăpeădeăalt ăparte,ă
Theologische Bedenken, 1,ăpp.ă335ăşiăurm.:ă„înăceeaăceăpriveşteăgrijaădeăaăv ăasiguraământuireaăşiăstareaădeăgra ie,ăeămaiăbineă
s ăv ăîncrede iăînăc r ileănoastre" - luterane - „decâtăînăceleăenglezeşti."ăCuăprivireălaăsanctificare,ăîns ,ăRitschlăîmbr işaă
punctul de vedere englez.
124.ăJurnaleleăreligioaseăpeăcareăleărecomandaăA.ăH.ăFranckeăconstituiauăsemnulăexteriorăalăacesteia.ăSeăpresupuneaăc ă
exerci iulămetodicăşiăvirtuteaăcaăobişnuin ăaveauăs ădetermineădezvoltareaăst riiădeăgra ieăşiădesp r ireaăbineluiădeăr u.ă
Aceastaăesteătemaăfundamental ăaăc r iiăluiăFrancke,ăVon des Christen Vollkommenheit.
125.ăăDiferen aădintreăaceast ăcredin ăpietist ăra ional ăînăProviden ăşi.ăinterpretareaăeiăortodox ăaăieşitălaăsuprafa ,ăînămodă
caracteristic,ăînăcursulăfaimoaseiădisputeădintreăpietiştiiădinăHalleăşiăLoscher,ăreprezentantulăortodoxieiăluterane.ăînăaăsa
Timotheus Verinus., Loscherămergeăpân ăacoloăîncâtăpuneăfa înăfa ătotăceăs-aăob inutăprinăac iuneaăuman ăcuăhot rârile
212
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
Providen ei.ăPeădeăalt ăparte,ăpozi iaăconsecvent ăaăluiăFranckeăaăfostăaceeaăc ăstr fulgerareaăcareădezv luieălimpedeăceă
urmeaz ăs ăseăîntâmple, rezultatăalăuneiăaştept riăcalmeăaăhot rârii,ătrebuieăs ăfieăprivit ăcaăună„semnădeălaăDumnezeu";ă
concep iaăesteăperfectăanaloag ăcuăpsihologiaăquakerilorăşi,ărespectiv,ăcuăideeaăascetic ăgeneral ,ădup ăcareămetodeleăra ionale
reprezint ăcaleaăprinăcareăneăputemăapropiaădeăDumnezeu.ăEădreptăc ăZinzendorf,ăcareăprintr-una din deciziile sale majore a
l satăînăseamaăîntâmpl riiăsoarteaăcomunit iiăsale,ăeraădeparteădeăcredin aăluiăFranckeăînăProviden .ăSpener,ăTheologische
Bedenken. 1, p. 314, prelua de la Taulerăoădescriereăaăresemn riiăcreştineăpotrivităc reiaăomulăarătrebuiăs ăseăînclineăînăfa aă
voin eiădivineăşiăs ăn-oăîncalceăprinăfapteăpripite,ăpunctădeăvedereăsimilarăînăesen ăcuăacelaăalăluiăFrancke.ăEficacitateaăsaăînă
compara ieăcuăpuritanismulăesteădiminuat ămultădeătendin aăpietismuluiădeăaăc utaăpaceaăînălumeaăaceasta,ădup ăcumăseăpoateă
observaăclarăpesteătot.ă„Firstărighteousness,ăthenăpeace",ăspuneaăînă1904,ăcaăreac ieălaăceleădeămaiăsus,ăunăbaptistădeăfrunte (G.
White, într-o cuvântare pe care o vom mai cita), formulând programul etic al confesiunii sale {Baptist Handbook, 1904, p.
107).
126. Lect. paraenet., IV, p. 271.
127.ăăCriticaăluiăRitschlăseăîndreapt ăînăspecialăcontraăacesteiăideiămereuărecurente.ăVeziăscriereaăluiăFranckeăcareăcon ine
doctrina,ălaăcareăamăf cutădejaătrimitereă(veziănotaă124ădeămaiăsus).
128.ăăEaăapareăşiălaăpietiştiiăengleziăcareănuăerauăadep iăaiăpredestin rii,ădeăexempluălaăGoodwin.ăDespreăelăşiăal ii,ăveziă
Heppe, Geschichte des Pietismus in der reformierten Kirche (Leiden,ă1879),ăoăcarteăcareăaăr masăindispensabil ăchiarăşiădup ă
lucrareaădeăreferin ăaăluiăRitschl,ăatâtăînăprivin aăAngliei,ăcâtăşiăaăOlandei.ăînăsecolulăalăXlX-leaăînc ,ăînăOlanda,ăKohleră(Dieă
Niederl. Ref. Kirch.) era întrebat adeseori care fusese momentulăprecisăalărenaşteriiăsale.
129.ăăPrinăaceastaăseăîncercaăs ăseăcombat ălaxitateaădoctrineiăluteraneăcuăprivireălaăposibilitateaăredobândiriiăgra ieiă(în
special,ăobişnuitaăconvertireăin extremis).
130.ăăArgumentăfolosităîmpotrivaănecesit iiădeăaăcunoaşteăziuaăşiăoraăconvertirii,ăcaăsemnăindispensabilăalăautenticit iiăsale.ă
Vezi Spener, Theologische Bedenken, II, 6,ă1,ăp.ă197.ăElăcunoşteaăconceptulădeăc in ătotăatâtădeăpu inăcâtăcunoşteaă
Melanchthon terrorres conscintiae ale lui Luther.
131. în acelaşiătimp,ădesigur,ăşiăinterpretareaăautiautoritarist ăaăpreo ieiăuniversale,ătipic ătuturorăcurentelorăascetice,ăaăavutădeă
jucatăunărol.ăCâteodat ,ăpreo ilorăliăseărecomandaăs ăamâneăiertareaăp catelorăpân ălaăconfirmareaăadev rateiăc in e,ăpractic ă
pe careăRitschlăoăconsider ,ăpeădreptăcuvânt,ăcaăfiindăînăprincipiuădeăinspira ieăcalvinist .
Note la paginile 110-113
21:
132.ăăAspecteleăimportanteăpentruănoiăseăg sescăcelămaiăuşorăînăPlitt,ăZinzendorfs Theohgie (3 voi., Gotha, 1869), voi. I, pp.
325, 345, 381.ă412,ă429,ă433ăşiăurm.,ă444,ă448;ăvoi.ăII, pp.ă372,ă381,ă385,ă409ăşiăurm,; voi.ăIII,ăpp.ă131,ă167,ă176.ăVeziăşiă
Bernhardt Becker, Zinzendorf und sein Christentum (Leipzig, 1900), cartea a treia, cap. III.
133.ăă„înăniciăoăreligieănu-iărecunoaştemădreptăfra iăpeăceiăceănuăauăfostăsp la iăcuăsângeleăluiăChristosăşiăcareănuăşi-au
schimbatăcuătotulăvia aăîntruăDuhulăSfânt.ăNuărecunoaştemăniciăoăBiseric ăevident ă(vizibil )ăaăluiăChristosădecâtăacoloăunde
cuvântulăluiăDumnezeuăesteăpropov duităînătoat ăpuritateaăluiăşiăundeămembriiăeiătr iescăînăsfin enieăcaănişteăcopiiăaiăluiă
Dumnezeu,ăurm rindu-iăînv turile."ăEăadev ratăc ăultimaăpropozi ieăesteăpreluat ădină„MiculăCatehism"ăalăluiăLuther,ădar,ă
dup ăcumăsubliniaz ăRitschl,ăacoloăeaăserveşteădreptăr spunsăla întrebareaă„cumăs ăfieăsfin itănumeleăluiăDumnezeu",ăpeăcândă
aiciăesteădestinat ădelimit riiăbisericiiăsfin ilor.
134.ăEădreptăc ăelăconsideraăConfesiuneaădeălaăAugsburgădreptăunădocumentăvalabilăalăcredin eiăcreştineăluteraneănumaiăcuă
condi iaă- exprimat ăînădezgust toareaăsaăterminologieă- s ăfieăudat ăcuăoă„fiertur ădeăpuroaie".ăA-l citi este un chin, deoarece
limbajulăs u,ăcareătopeşteălaolalt ăconceptele,ăfaceăoăimpresieămaiăpenibil ădecâtăînsp imânt toareaăChristo-terebentin ăaăluiă
F. Th. Vischer (în polemica sa cu christoterpe din Miinchen).
135. Vezi Plitt, op. cit., 1,ăp.ă346.ăŞiămaiăhot râtăesteăr spunsulăcitatăînăPlitt,ă1,ăp.ă381,ălaăîntrebareaădac ăfapteleăbuneăsuntă
necesareăpentruământuire:ă„Inutileăşiăd un toareăpentruădobândireaământuirii,ădarădup ăaceastaăatâtădeănecesare,ăîncâtăcineănuă
leăfaceănuăesteământuităcuăadev rat."ăPrinăurmare,ăşiăaiciăseăspuneăc ăeleănuăsuntăcauzaăreal ăaământuirii,ădarăsuntăsingurul
mijlocădeărecunoaştereăaăacesteia.
136. De exemplu, prin acele caricaturi ale libert iiăcreştineăcriticateăatâtădeăseverădeăRitschl,ăop. cit., III, p. 381.
137. înainte de toate, printr-oăaccentuareăinsistent ăaăideiiădeăpedeaps ăjudiciar ăînădoctrinaământuirii,ăpeăcareăel,ădup ăceă
încerc rileămisionareăi-au fost respinse de unele secteăamericane,ăaăf cut-o baza metodei sale de sanctificare. De atunci,
Zinzendorfăsus ineăcaă elăalăascezeiădeălaăHerrnhutăp strareaăpurit iiăşiăaăvirtu ilorăresemn riiăumile,ăînăcategoric ăopozi ieăcuă
tendin eleăcomunit iiăsaleăspreăunăascetismăperfectăanalog cu cel puritan.
138.ăăCare,ătotuşi,ăaveaălimiteleăei.ăChiarăşiădinăacestămotiv,ăesteăeronat ăinten iaădeăaăîncadraăreligiozitateaăluiăZinzendorf
într-oătreapt ădeădezvoltareăpsihosocia/d,ăaşaăcumăprocedeaz ăLamprecht.ăMaiămult,ăatitudineaăluiăreligioas ănuăeraă
influen at ădeănimicăaltcevaădecâtădeăfaptulăc ăeraăunăconteăcuăoăviziuneăfundamentalăfeudal .ăTocmaiălaturaăemo ional ăs-ar
potrivi la fel de bine, din punctul de vedere al psihologiei sociale, atât cu
214
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
Note la pagina 113
215
perioadaădecaden eiăsentimentaleăaăcavalerismului,ăcâtăşiăcuăaceeaădeăsensibilitate.ăDac ăexist ăvreunăindiciuăpeăcareă
psihologiaăsocial ăs -1ăofereăpentruădeosebireaăsaăfa ădeăra ionalismulăvest-european, acesta are cele maiămariăşanseăs ăseă
g seasc ăînătradi iaăpatriarhal ăaăestuluiăgerman.
139.ăăFaptulăacestaăreieseăclarădinăcontroverseleăluiăZinzendorfăcuăDuppel,ătotăaşaăcum,ădup ămoarteaăsa,ădoctrineleăenun ate
deăsinoadeleădină1764ăscotăînăeviden ăcaracterulădeăinstitu ieădeământuireăpeăcareăîlăaveaăcomunitateaădeălaăHerrnhut.ăVeziă
critica lui Ritschl, op. cit., III, pp.ă443ăşiăurm.
140.ăăVezi,ădeăexemplu,ăparagrafeleă151,ă153,ă160.ăC ăs-arăputeaăcaăsanctificareaăs ănuăseăproduc ăînăpofidaăuneiăautenticeă
c in eăşiăiert riiăp catelorărezult ăînăspecialădinăobserva iileădeălaăp.ă311ăşiăcorespundeădoctrineiăluterane*ăaământuirii,ăînă
aceeaşiăm sur ăînăcareăoăcontraziceăpeăceaăcalvinist ă(şiăpeăceaămetodist ).
141.ăăConformăafirma iilorăluiăZinzendorfăcitateădeăPlitt,ăop. cit., II. p. 345. La fel, Spagenberg, Idea fidei, p. 325.
142.ăVezi,ădeăexemplu,ăafirma iileăluiăZinzendorfădespreăMat.ă20,ă28,ăcitateădeăPlitt,ăop. cit., III,ăp.ă131:ă„Cândăv dăunăomă
c ruiaăDumnezeuăi-aădatăunămareădar,ăm ăbucurăşiăfolosescăcuăpl cereădarulăacela.ăDarădac ăv dăc ăelănuăeămul umităcuăceeaă
ceăare,ăciăvreaăs ăaib ămaiămult,ăconsiderăc ăacestaăeăînceputulăpieiriiăomuluiărespectiv."ăCuăalteăcuvinte,ăZinzendorfănega, în
specialăînăconvorbireaăsaăcuăJohnăWesleyădină1743,ăc ăarăputeaăexistaăunăprogres în sanctificare, deoarece o identifica cu
justificareaăşiăoăg seaănumaiăînărela iaăemo ional ăcuăChristos.ă(Plitt,ăI, p. 413.) în locul sentimentului de a fi unealta lui
Dumnezeu apare cel al posesiunii asupra divinului; avem aici misticism, nu ascetism (în sensul pe care-1 vom discuta în
introducereaăstudiilorăurm toareă[neincluseăînăedi iaădeăfa ă- n.ăred.]).ăAşaăcumăvomăar taăcuăacelaşiăprilej,ăşiăpuritanulăaspir ă
deăfaptălaăstareaădeăspirităp mântean ,ăprezent .ăDarăpentruăelăstareaăpeăcareăoăinterpreteaz ăcaăcertitudo salutis este
sentimentulădeăaăfiăoăunealt ăactiv .
143.ăăCareăîns ,ătocmaiădinăcauzaăacesteiătendin eămistice,ănuăaăcunoscutăoăfundamentareăetic ăsus inut .ăZinzendorfărespinge
ideeaăluiăLutherăpotrivităc reiaăslujireaăluiăDumnezeuăînăprofesiuneăarăfiămotiva iaădecisiv ăpentruăcaăoăpersoan ăs -şiă
îndeplineasc ăastfelăîndatorirea.ăMaiăcurând,ăaceastaăarăfiăr splataăpentruă„slujirea cuăcredin ăaăMântuitorului"ă(Plitt,ăII, p.
411).
144.ăăăEsteăcunoscut ămaximaăsa:ăă..Unăomăîn eleptănuătrebuieăs ăfieănecredincios,ăiarăunăomăcredinciosănuătrebuieăs ăfieălipsită
deăîn elepciune",ădin lucrarea Sokrates, d. i. Aufrichtige Anzeige verschiedener nicht sowohl unbekannterals
vielmehr in Abfall geratener Hauptwahrheiten (1725),ăprecumăşiăpreferin aăsa pentru autori ca Bayle.
145.ăăPredilec iaănet ăaăascetismuluiăprotestantăpentruăempirismulăra ionalizatăpeăbazeămatematiceăesteăbineăcunoscut ăşiănuă
vaăfiăaprofundat ăaici.ăCuăprivireălaăorientareaăştiin elorăc treăcercetareaăexact ,ăra ionalizat ămatematic,ămotiva iileăeiă
filozoficeăşiădeosebireaăfa ădeăconcep iaăluiăBacon,ăveziăWindelband,ăGeschichte der Philosophie, pp. 305-307, în special
observa iaădeălaăpaginaă305,ăcareărespingeăpeăbun ădreptateăideeaăconformăc reiaăştiin eleămoderneăaleănaturiiăpot fiăîn eleseă
caăprodusulăaăunorăintereseămaterialeăşiătehnice.ăDesigur,ăexist ărela iiădeăceaămaiămareăimportan ,ădarăacesteaăsuntămultămai
complexe.ăVeziăşiăWindelband,ăNeuere Philos., I, pp.ă40ăşiăurm.ăPentruăatitudineaăascetismuluiăprotestant,ăelementul decisiv -
dup ăcumăesteăelăeviden iatăcelămaiăbineădeăSpenerînăTheohgische Bedenken, I, p. 232, III, p. 260 - eraăc ,ăaşaăcumăcreştinulă
seăcunoaşteădup ăroadeleăcredin eiăsale,ătotăastfelăcunoaştereaăluiăDumnezeuăşiăaăinten iilorăsaleănuăpoateăfiădesprins ădecâtădină
cunoaştereaălucr rilorăsale.ăŞtiin aăpreferat ăaăcreştinilorăpuritani,ăbaptiştiăşiăpietiştiăaăfost,ădeăaceea,ăfizica,ăurmat ăde alte
ştiin eăaleănaturiiăcareăutilizeaz ămetodeăsimilare,ăînăspecialămatematica.ăSeănutreaăsperan aăc ,ăprinăcunoaştereaăempiric ăaă
legilor divine ale naturii, s-arăputeaăajungeălaăp trundereaă„esen ei"ălumii,ăfaptăcareănuăs-arăputeaărealizaăniciodat ăprină
specula iiămetafizice,ădatăfiindăcaracterulăfragmentarăalărevela ieiădivine,ăideeăspecificăcalvinist .ăEmpirismulăsecolului al
XVII-leaăeraămijloculăprinăcareăacestăascetismăîlăputeaăc utaăpeăDumnezeuăînănatur .ăP reaăs ăconduc ăspreăDumnezeu,ăînă
timpăceăspecula iaăfilozofic ăducea,ăaparent,ăînădirec iaăopus .ăSpener,ămaiăales,ăconsideraăc ăfilozofiaăaristotelic ăaăfost cel
maiăd un torăelementădinătradi iaăcreştin .ăOricareăaltaăeămaiăbun ,ăînăspecialăceaăplatonician :ăCons.ăTheol, III, 6,1, Dist. 2,
nr.ă13.ăVeziăşiăurm torulăpasajăcaracteristic:ă„UndeăproăCartesioăquidădicamănonăhabeo"ă[nuă1-aăcitit],ă„semperătamenăoptavi
et opto, ut Deus viros excitet, qui veram philosophiam vel tandem oculis sisterent in qua nullius hominis attenderetur
auctoritas, sed sana tantum magistri nescia ratio" (Spener, Cons. Theol., II, 5,ănr.ă2).ăSeăştieăceăimportan ăaăavutăaceast ă
atitudineăaăprotestantismuluiăasceticăpentruădezvoltareaăeduca iei,ăînăspecialăaăînv mântuluiătehnic.ăînăcombina ieăcuă
atitudineaăfa ădeăfides implicita, reprezentan iiăs iăauăcreatăunăprogramăpedagogic.
146.ăă„Acestaăesteăunăgenădeăoameniăcare-şiăcaut ăfericireaăpeăpatruăc iăprincipale:ă(1)ăs ăfiiăneînsemnat,ădispre uităşiăumilit;ă
(2)ăs ănuă iiăseamaădeălucrurileădeăcareănuăaiănevoieăpentruăslujireaăDomnului;ă(3)ăs ănuăaiănimicăsauăs ădaiăaltoraătotăceă
primeşti;ă(4)ăs ămunceştiăziădeăzi,ănuădeădragulăcâştigului,ăciăpentruăchemareaăînăslujbaăDomnuluiăşiăaăaproapelui."ă{Rel.
Reden, II. p. 180, Plitt, op. cit., 1,ăp.ă445).ăNuăoricineăpoateădeveniăucenic,ăciănumaiăaceiaăpeăcareăîiăcheam ăDomnul.ăDar,ă
potrivităm rturisiriiăpersonaleăaăluiăZinzendorfă(Plitt,ăI, p. 449),ăr mânăînc ăuneleădificult i,ădeoareceăpredicaădeăpeăMunteă
esteăadresat ăformalătuturor.ăînrudireaădintreăaceast ăuniversalitateăliber ăaăiubiriiăşiăvechileăidealuriăbaptisteăesteăevident .
i
216
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
147. Intensificareaăemo ional ăaăreligiozit iiănuăeraănicidecumăstr in ăluteranismului,ăniciăchiarăînăperioadaăluiătârzie.ăînă
cazulăacesta,ădiferen aăfundamental ăeraăreprezentat ădeăelementulăascetic,ămodulădeăvia ăpeăcareăluteraniiăîlăsuspectauădeăa
promite mântuirea prin fapte bune.
148.ăOă„team ăs n toas "ăesteăunăsemnămaiăbunăalăgra ieiădecâtăcertitudinea,ăconsider ăSpenerăînăTheologische Bedenken, I,
p.ă324.ăDesigur,ăşiălaăautoriiăpuritaniăîntâlnimăavertismenteăinsistenteăînăprivin aăfalseiăcertitudini,ădar,ăcelăpu in,ădoctrinaă
predestin rii,ăînăm suraăînăcareăinfluen aăeiădeterminaăpracticaăreligioas ,ăac ionaătotdeaunaăînăsensăcontrar.
149. Efectul psihologic al spovedaniei consta pretutindeni într-o eliberare a individului de responsabilitatea pentru propria
conduit ,ădeăaceeaăeraăşiăc utat .ăDeăaceeaăeaăşiăeraăc utat .ăDinăacelaşiămotivăeraăatenuat ăşiăconsecven aărigorist ăaă
exigen elorăascetismului.
150.ăăInăceăm sur ăauăavutăunărolăşiăfactoriiăpurăpolitici,ăchiarăşiăpentruăformaăevlavieiăpietiste,ăaăar tatăchiarăRitschl,ăînăstudiulă
s uădespreăpietismulădeălaăWiirttemberg.
151.ăăVeziăafirma iaăluiăZinzendorfăcitat ămaiăsus,ănotaă146.
152.ăăDesigur,ăşiăcalvinismul,ăînăm suraăînăcareăesteăautentic,ăeăpatriarhal.ăDeăexemplu,ăleg turaădintreăsuccesulăactivit iiăluiă
BaxterăşiăcaracterulăartizanalăalăindustrieiădeălaăKidderminsterăapareăclarăînăautobiografiaăacestuia.ăVeziăpasajulăcitatăînăThe
Works of the Puritan Diuines, p.ă38:ă„TheătownălivethăuponătheăweavingăofăKidderminsterăstuffs,ăandăasătheyăstandăinătheir
loom,ătheyăcanăsetăaăbookăbeforeăthem,ăorăedifyăeachăother..."ă[Oraşulătr ieşteădeăpeăurmaă es torilorăcareăfacăcovoareăînădou ă
culoriăşi,ăînătimpăceăstauălaăr zboiulădeă esut,ăeiăpotăpuneăoăcarteăînăfa aălor,ăsauăpotăs ăseăsf tuiasc ăîntreăei.]ăTotuşi,ăexist ăoă
deosebireăîntreăpatriarhalismulăbazatăpeăeticaăpietist ăşiăcelăcalvinistăşi,ăcuăatâtămaiămult,ăbaptist.ăProblemaănuăpoateăfiă
discutat ădecâtăîntr-un alt context.
153. Lehre von der Rechtfertigung und Versohnung, edi iaăaătreia,ă1,ăp.ă598.ăFaptulăc ăFriedrichăWilhelmăI a numit pietismul
oăafacereăpotrivit ăpentruărentieriăesteămaiăelocventăpentruăpietismulăs uădecâtăpentruăcelăalăluiăSpenerăşiăFrancke.ăChiarăşi
regeleăacestaăştiaăfoarteăbineădeăceădeschiseseăpietiştilor,ăprinăedictulădeătoleran ,ăpor ileăPrusiei.
154.ăăPentruăoăintroducereăorientativ ăînămetodism,ăesteădeosebitădeăutilăexcelentulăarticolă„Methodismus"ăscrisădeăLoofsă
pentru Realenzyklopădie fur protestantische Tehologie und Kirche, edi iaăaătreia.ăSeăpotăutilizaăşiălucr rileăluiăJacoby (mai
ales Handbuch des Methodismus), Kolde,ăJiingstăşiăSouthey.ăCuăprivireălaăWesley,ăfoarteăpopular ăesteăTyerman,ăLife and
Times of John Wesley. Una dintre cele mai bune biblioteci pentru istoria metodismului este la Northwestern University din
Evanston. Poetul religios
Note la paginile 114-118
217
IsaacăWatts,ăprietenăcuăcapelanulăluiăOliverăCromwellă(Howe),ăşiăapoiăcuăRichardăCromwell,ăreprezint ăunăfelădeăverig ăîntreă
puritanismulăclasicăşiămetodism.ăSeăspuneăc ăWhitefieldăi-arăfiăc utatăsfatulă(cf. Skeats, op. cit., pp.ă254ăşiăurm.).
155.ăăDac ăfacemăabstrac ieădeăanumiteăinfluen eăpersonaleăaleăfra ilorăWesley,ăaceast ăînrudireăesteădeterminat ăistoric,ăpe de
oăparte,ădeăsc dereaăînăimportan ăaădogmeiăpredestin rii,ăşiăpeădeăalt ăparte,ădeăviguroasaăredeşteptareăaăprincipiuluiăsola /ide
înăgândireaăîntemeietorilorămetodismului,ămotivat ăînăspecialăprinăcaracterulăs uăspecificămisionar.ăFaptulăacestaăaăcondusăla
revenireaălaăanumiteămetodeămedievaleădeăpropov duireăaărenaşterii,ăcareăauăfostăcombinateăcuăformeăpietiste.ăDesigur,ăîns ,ă
fenomenulănuăseăîncadreaz ăîntr-oălinieăgeneral ădeăevolu ieăc treăsubiectivism,ăc ciăînăaceast ăprivin ăr m seseănuănumaiăînă
urmaăpietismului,ăciăşiăînăurmaăevlavieiăbernardineămedievale.
156.ăăînăaceeaşiămanier ăcaracterizaăuneoriăşiăWesleyăefectulăcredin eiămetodiste.ăînrudireaăcuăGliickseligkeit, beatitudinea lui
Zinzendorf,ăesteăevident .
157.ăăRetip rit ,ăînăLife of Wesley deăWatsonă(edi iaăgerman ),ăp.ă331.
158. J. Schneckenburger, Vorlesungen uber die Lehrbegriffe der kleinen protestantischen Kirchenpartejen, editat ădeă
Hundeshagen (Frankfurt, 1863), p. 147.
159.ăăWhitefield,ăconduc torulăgrupuluiădeăadep iăaiăpredestin riiăcare,ădinălipsaăorganiz rii,ăs-aădizolvatădup ămoarteaăsa,ă
respinseseădoctrinaăperfec iuniiăaăluiăWesleyăînăaspecteleăeiăesen iale.ăDeăfapt,ăaceastaănuăeădecâtăunăsurogatăalăideiiăcalvinisteă
de confirmare.
160. Schneckenburger, op. cit., p.ă145.ăPu inădiferit,ăLoofs,ăop. cit. Ambeleăconsecin eăsuntătipiceăpentruătoateăfenomeneleă
religioase similare.
161.ăăAşaăs-aăprocedat,ădeăexemplu,ălaăconferin aădină1770.ăPrimaăconferin ,ăceaădină1744,ărecunoscuseădejaăc ăverseteleă
bibliceăseăapropiauă„laăgrosimeaăunulăfirădeăp r"ădeăcalvinism,ăpeădeăoăparte,ăşiădeăantinomismădeăcealalt ăparte.ăDar,ăîntrucât
erauăatâtădeăobscure,ănuăeraăindicatăcaăacesteăcurenteăs ăfieăseparateăprinădeosebiriădoctrinareăatâtătimpăcâtăBibliaăeraă
men inut ăcaănorm ăpractic . .
162.ăăMetodiştiiăseădeosebeauădeămembriiăcomunit iiădeălaăHerrnhutăprinădoctrinaălorăenun ândăposibilitateaăperfec iuniiăf r ă
p cat,ăcuăcareăZinzendorf,ăînăspecial,ănuăeraădeăacord.ăPeădeăalt ăparte,ăWesleyănumeaă„misticism"ăelementulăemo ională
con inutăînăreligiaăcelorădeălaăHerrnhutăşiăetichetaădreptăblasfematoareăinterpretareaădat ădeăLutherălegii.ăFaptulăacestaăpuneăînă
lumin ăbarieraăceăexistaăîntreăluteranismăşiăoriceăcomportamentăreligiosăra ional.
218
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
163.ăJohnăWesleyăsubliniaz ăc ăînătoateăreligiile,ălaăquakeri,ăprezbiterieniăşiăanglicani,ămembriiătrebuieăs ăcread ăînădogme,ă
numaiălaămetodiştiănu.ăAăseăcomparaăceleădeămaiăsusăcuăexpunerea,ăsumar ăce-i drept, din Skeats, History of the Free
Churches of England, 1688-1851.
164. Vezi Dexter, Congregationalism, pp.ă455ăşiăurm.
165.ăăDeşi,ăfireşte,ăîlăpoateăafecta,ăaşaăcumăseăîntâmpl ăînăprezentăînăcazulănegrilorăamericani.ăMaiămult,ăcaracterulăadeseori
clarăpatologicăalăemo ieiămetodiste,ăspreădeosebireădeăstareaăemo ional ărelativăcalm ăspecific ăpietismului,ăesteădeterminat
poate,ăpeălâng ămotiveleăpurăistoriceăşiăpublicitateaădeăcareăs-aăbucuratăprocedeul,ăşiădeăfaptulăc ,ăînăregiunileăundeă
metodismulăeălargăr spândit,ămodulădeătraiăesteămaiăputernicăimpregnatădeăascetism.ăînăaceast ăprivin ănuăseăpoateăpronun aă
decât un neurolog.
166. Loofs, op. cit.,ăp.ă750,ăsubliniaz ăinsistentăc ămetodismulăseădeosebeşteădeăcelelalteămişc riăasceticeăprinăaceeaăc ăseă
situeaz ădup ăIluminismulăenglezăşiăîlăcompar ăcuărenaştereaăpietismuluiă(desigur,ăcuăoăintensitateămultămaiămic )ăpetrecut ă
în prima treime a secolului al XlX-lea.ăTotuşi,ăurrnându-1 pe Ritschl, Lehre von der Rechtfertigung und Versohnung, I, pp.
568ăşiăurm.,ăneăesteăîng duităs ăfacemăoăparalel ăcuăpietismulăluiăZinzendorf,ăcare,ăspreădeosebireădeăversiunileăluiăSpenerăşiă
Francke,ăconstituiaădejaăoăreac ieăfa ădeăIluminism.ăNumaiăc ăaceast ăreac ieăaămetodismuluiăaăluatăoăcuătotulăalt ăorientareă
decâtăceaăaăcomunit iiădeălaăHerrnhut,ăcelăpu inăînăm suraăînăcareăs-aăaflatăsubăinfluen aăluiăZinzendorf.
167.ăăPeăcareăelăîns ,ăaşaăcumăarat ăpasajulădinăJohnăWesleyă(veziămaiăjos,ăp.ă119)ăaădezvoltat-oăexactălaăfelăşiăcuăexactăacelaşiă
efectăcaăşiăcelelalteăconfesiuniăascetice.
168.ăŞi,ăaşaăcumăamăv zut,ăsuntăformeămaiămoderateăaleăeticiiăconsecventăasceticeăaăpuritanismului.ăînăschimb,ădac ,ăînă
manieraăpopular ,ăamăvreaăs ăinterpret măacesteăconcep iiăreligioaseăcaăpeănişteăexponen iăsauăreflect riăaleădezvolt riiă
capitaliste,ăarătrebuiăs ăseăîntâmpleătocmaiăcontrariul.
169.ăăDintreăbaptişti,ănumaiăaşa-numi iiă„GeneralăBaptists"ăîşiăauăorigineaăînămişcareaăini ial .ă„ParticularăBaptists"ăerau,ăaşaă
cum s-aăspusădeja,ăcalviniştiăcareălimitauăînăgeneralăsferaămembrilorăBisericiiălaăpersoaneleăren scuteăsau,ăcelăpu in,ălaăceleă
careăcredeauăînărela iaăpersonal ăcuăDumnezeu,ăastfelăîncâtăauăr mas,ăînăprincipiu,ăvoluntariştiăşiăadversariăaiătuturoră
Bisericilorălegateădeăstat.ăF r ăîndoial ,ăpeăvremeaăluiăCromwellănuăerauătotdeaunaăconsecven iăînăpractic .ăNiciăei,ăniciă
„GeneralăBaptists",ăoricâtădeăimportan iăarăfiăcaăpurt toriăaiătradi iei baptisteăînădecursulăistoriei,ănuăneăofer ăvreunăunăprilejă
pentruăoăanaliz ădogmatic ădeosebit .ăEsteăincontestabilăfaptulăc ăquakerii,ădeşiădinăpunctădeăvedereăformalăerauădoarăoănou
organiza ieăaăluiăGeorgeăFoxăşiăaătovar şilorălui,ăreprezentauăînăesen ăoăcontinuareăaiătradi iei
Note la paginile 118-119
219
baptiste.ăCeaămaiăbun ăintroducereăînăistoriaălor,ăcareăprezint ăşiăleg turaădintreăeiăşiăbaptiştiăşiămenoni ii,ăesteăceaăaălui Robert
Barclay, The lnner Life of the Religious Societies of the Commonwealth, 1876. Pentru istoriaăbaptiştilor,ăvezi,ăîntreă
altele: H. M. Dexter, The True Story of John Smyth, the Se-Baptist, as Told by Himself and his Contemporaries, Boston, 1881
(şiăJ.ăC.ăLang,ăînăThe Baptist Quarterly Review, 1883,ăpp.ă1ăşiăurm.);ăJ.ăMurch, A History of the Presb. and Gen. Bapt.
Church in the West of England, Londra, 1835; A. H. Newman, History of the Baptist Church in the U.S., New York, 1894
(Am. Church Hist. Series, voi. 2); Vedder, A Short Hist. of the Baptists, Londra, 1897; E. B. Bax, Rise and Fall of the
Anabaptists, New York, 1902; G. Lorimer, The Baptists in History, 1902; J. A. Seiss, The Baptist System Examined;
Lutheran Publication Society, 1902; material suplimentar în Baptist Handbook, Londra,ă1896ăşiăaniiăurm.;ăBaptist Manuals,
Paris, 1891-1893; The Baptist Quarterly Review; şiăBibliotheca Sacra, Oberlin,ă1900.ăSeăpareăc ăceaămaiăbun ăbibliotec ă
baptist ăseăafl ălaăColgateăCollege,ăînăstatulăNewăYork.ăînăprivin aăistorieiăquakerilor,ăceaămaiăbun ăcolec ieăesteăconsiderat ăaă
fi cea de la Devonshire House, la Londra (nu am putut-oăutiliza).ăOrganulăoficialămodernăalăortodoxieiăesteăpublica iaă
American Friend, editat ădeăprofesorulăJones;ăceaămaiăbun ăistorieăaăquakerilorăeăaceeaăaăluiăRowntree.ăAlteăsurse:ăRufusăB.ă
Jones, George Fox, An Autobiography, Philadelphia, 1903; Alton C. Thomas, A History of the Society of Friends in America,
Philadelphia, 1895; Eduard Grubbe, Social Aspects of the Quaker Faith, Londra,ă1899,ălaăcareăseăadaug ăabundentaăliteratur ă
biografic ,ădeăceaămaiăbun ăcalitate.
170.ăUnulădintreănumeroaseleămeriteăaleălucr riiăluiăKarlăMuller,ăKirchengeschichte, esteăacelaădeăaăfiăacordatăspa iulămeritată
mişc riiăbaptisteăatâtădeămagnificeăînăfelulăei,ădeşiăatâtădeăştears ăcaămanifestare.ăEaăaăsuferitămaiămultăcaăoricare alta
persecu iileănemiloaseăaleătuturorăBisericilor,ădoarăpentruăc ăaăvrutăs ăfieăoăsect ăînăsensulăpropriuăalăcuvântului.ăChiarăşiădup ă
cinciăgenera iiăaăr masădiscreditat ăînăîntreagaălumeădinăcauzaădeznod mântuluiăcatastrofalăpeăcareă1-a avut experimentul
escatologicădeălaăMiinster.ăAstfel,ă"mereuăasuprit ăşiăfor at ălaăclandestinitate,ăaăajunsăabiaălaămultătimpădup ăapari ieăs -şiă
formulezeăînămodăcoerentădoctrineleăreligioase.ăDeăaceea,ăaăprodusăînc ămaiăpu in ă„teologie"ădecâtăarăfiăcerutăprincipiile sale,
şiăaşaăostileăuneiăspecializ riăaăcredin eiăînăDumnezeuăcaăştiin .ăAceastaănuăaăstârnităpreaămult ăsimpatieăînărândurileă
teologilorăprofesioniştiămaiăvârstnici,ăniciăchiarăînăepocaăeiădeăglorie,ăşiăaăl satăoăimpresieădeosebitădeăputernic .ăDar înc ăşiă
maiămul iăteologiădinăperioadaărecent ăauăadoptatăaceeaşiăatitudine.ăLaăRitschl,ăPietismus, I, pp.ă22ăşiăurm.,ăanabaptiştiiăsuntă
trata iădestulădeăsubiectiv,ăbaăchiarădispre uitor.ăExist ătenta iaădeăaăvorbiădespreăunăpunctădeăvedereăteologică„burghez".
Aceasta, în pofida faptului
220
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
Note la paginile 119-120
221
c ăfrumoasaălucrareăaăluiăCorneliusă(Geschichte des Munsterschen Aufruhrs) exist ădeăcâtevaădecenii.
Şiăînăacestăcaz,ăRitschlăvedeăpretutindeni oăalunecareăînapoiăspreăcatolicism,ădinăpunctulăluiădeăvedere,ăşiă
suspecteaz ăinfluen eleădirecteăexercitateădeăaripaăradical ăaătradi ieiăfranciscane.ăChiarădac ăs-ar putea dovedi
asemeneaăinfluen eăpeăalocuri,ăeleăarăfiăextremădeăslabe.ăMaiăpresusădeăorice,ăfapteleăistoriceăarat ăc ăBisericaă
Catolic ăoficial ătrataăcuămaxim ăneîncredereăascetismulămundanăalămirenilor:ăoriădeăcâteăoriăacestaăaădusălaă
formareaădeăconventicule,ăaăfostăprivităcuăceaămaiămareăsuspiciuneăşiăs-aăîncercatăîmpingereaăsaăpeăf gaşul
form riiăordineloră- aşadar,ăprinăretragereaădinălumeă- sau anexarea la ordinele existente ca ascetism de gradul al
doilea, supunându-1 astfel controlului. Când acest lucru nu-iăreuşea,ăBisericaăseătemeaăc ăpracticareaămoralit iiă
ascetice subiectiviste arăputeaăduceălaănegareaăautorit iiăşiălaăerezie;ăaceeaşiăatitudine,ăşiăcuăaceeaşiăjustificare,ăaă
manifestat-oăBisericaăElisabetan ăfa ădeă„prophesyings",ăconventiculeleăbibliceăsemipietiste,ăchiarăşiăînăcazurileă
când conformismul lor nu putea fi pus la îndoial .ăSentimentulăacestaădeăteam ăl-auăexprimatăşiăStuar iiăînăBook
of Sports, despreăcareăvomăvorbiămaiătârziu.ăIstoriaăaănumeroaseămişc riăeretice,ăîntreăcare,ădeăpild ,ăaăhumilia iiă
şiăbeghinii,ăprecumăşiăsoartaăSfântuluiăFrancisc,ăsuntădoveziăînăacestăsens.ăPredicileăc lug rilorăcerşetori,ămaiăalesă
aleăfranciscanilor,ăauăavutăprobabilăoăcontribu ieăimportant ălaăpreg tireaăterenuluiăpentruămoralitateaăascetic ă
laic ăaăprotestantismuluiăbaptist-calvinist.ăDarănumeroaseleăleg turiădintreăascetismulămonahismuluiăoccidentalăşiă
modulădeăvia ăasceticăalăprotestantismului,ăînrudireăaăc reiăsemnifica ie,ăpentruăproblemeleătratateădeănoi,ăvaăfiă
mereuăsubliniat ,ăaveauădreptăcauz ăprimordial ăfaptulăc ătoateăascetismeleăcuăr d ciniăînăcreştinismulăbiblică
trebuiaăs ăaib ăînămodăinevitabilăanumiteătr s turiăcomuneăimportante.ăDeăasemenea,ăoriceăascetism,ăindiferentă
deăconfesiuneaădeălaătemeliaăsa,ătrebuieăs ăposedeămijloaceăverificateădeăînfrânareăaăpornirilorăc rnii.ăLaăschi aă
careăurmeaz ăarămaiăfiădeăremarcat c ăscurtimeaăsaăesteăcauzat ădeăfaptulăc ăpentruăproblemaăcareătrebuieăs ăfieă
discutat ăînămodăspecialăînăacestăstudiu,ăşiăanumeădezvoltareaăbazelorăreligioaseăaleăideiiăburghezeădeăprofesiune,ă
eticaăbaptist ăareăoăînsemn tateăfoarteălimitat .ăEaănuăaăadusănimicănouăînăaceast ăprivin .ăLaturaăsocial ăaă
mişc rii,ămultămaiăimportant ,ăoăvomăl saădeocamdat ălaăoăparte.ăDatorit ămoduluiăînăcareăpunemăproblema,ăvomă
prezentaăaici,ădinăistoriaămişc riiăbaptisteămaiăvechi,ănumaiăceeaăceăaăinfluen atăspecificulăsectelor care ne
intereseaz :ăbaptiştii,ăquakeriiăşi,ămaiămultăînătreac t,ămenoni ii.
171. Vezi mai sus, nota 93.
172.ăăCuăprivireălaăorigineaăşiătransform rileăsuferiteădeăacestea,ăveziăA.ăRitschl,ăGesammelte Aufsătze, pp.ă69ăşiă
urm.
173.ăăFireşte,ăbaptiştiiăauărefuzatăîntotdeaunaăs ăfieănumi iă„sect ".ăEiăsuntăBiserica înăsensulăEpistoleiăc treă
efeseniă(5,ă27).ăDar,ăînăterminologiaănoastr ,ăeiăconstituieăoăsect ănuănumaiăpentruăc ănuăauăniciăoăleg tur ăcuă
statul.ăRela iaădintreăstatăşiăBiseric ădeălaăînceputurileăcreştinismuluiăreprezentaăunăidealăchiarăşiăpentruăquakeriă
(Barclay),ădatăfiindăc ăpentruăei,ăcaăşiăpentruămul iăpietişti,ănumaiăpuritateaăbisericilorăaflateăsubăsemnulăcruciiăeraă
deasupraăoric reiăîndoieli.ăDarăcalviniştii,ăprecumăşiăBisericaăCatolic ăîns şi,ăfaute de mieux, în anumite
împrejur ri,ăauăfostăobliga iăs ăsus in ăseparareaăBisericiiădeăstat,ăînăcadrulăunuiăstatănecredinciosăsauăsubăsemnulă
crucii.ăEiănuăsuntăoăsect ăniciăpentruăc ăprimireaăînăcomunitateaăcredincioşilorăaveaăloc,ăde facto, printr-un
contractăîntreăcomunitateăşiăcatehumen.ăC ciăaşaăseăprocedaăformal,ădeăexemplu,ăşiăînăcomunit ileăreformateădină
rileădeăJosă(caăurmareăaăsitua ieiăpoliticeăoriginare),ădup ăvechiulăstatutăalăBisericiiă(vezi,ăînăacestăsens,ăvonă
Hoffmann, Kirchenverfassungsrecht der niederl Reformierten, Leipzig, 1902).
Dimpotriv ,ămotivulărealăeraăacelaăc ăoăasemeneaăcomunitateăreligioas ăputeaăfiăorganizat ănumaiăpeăbaz ădeă
voluntariat,ăcaăoăsect ,ăşiănuăprinărecrutareăobligatorie,ăcaăbiseric ,ădac ănuădorea s -iăcuprind ăşiăpeăceiă
neren scu iăşi,ăcaăatare,ăs ăseăabat ădeălaăidealulăcreştinismuluiătimpuriu.ăPentruăcomunit ileăbaptiste,ăreprezentaă
esen aăconcep ieiălorădespreăBiseric ,ăînătimpăceăpentruăcalviniştiăeraăunăaccidentăalăistoriei.ăAmăsugeratăc ăşi pe
aceştiaădinăurm ,ăuneleămotiveăreligioaseăbineădeterminateăîiăîmpingeauăspreă„believers'ăChurch".ăînăprivin aă
distinc ieiădintreăbiseric ăşiăsect ,ăveziăstudiulăurm tor.ăConceptulădeă„sect "ăpeăcareăl-am adoptat aici a fost
utilizatăsimultanăcuămine,ăşi,ăpresupun,ăindependentădeămine,ăşiădeăKattenbusch,ăînăRealenzyklopădie fur
protestantische Theologie und Kirche (articolul Sekte). în lucrarea sa Soziallehren der christlichen Kirchen,
Troeltschăîlăaccept ăşiăel,ădetaliindu-1.ăVeziămaiăjosăşiăIntroducerea la studiile privind Etica economică a
religiilor universale.
174.ăCâtădeăimportantăeraăacestăsimbol,ădinăpunctădeăvedereăistoric,ăpentruăconservareaăcomunit iiăbisericeşti,ă
prinăfaptulăc ăreprezentaăunăsemnălipsitădeăambiguitateăşiăinconfundabil,ăaăar tat într-un mod foarte clar
Cornelius, op. cit.
175.ăAnumiteăapropieriădeăacesteaăînădoctrinaăjustific riiălaămenoni iăpotăfiătrecuteăcuăvedereaăaici.
176.ăăProbabilăc ăpeăaceast ăideeăseăbazeaz ăinteresulăreligiosăpentruădezbatereaăunorăproblemeăprecumă
întrupareaăluiăChrtistosăşiărela iaăsaăcuăFecioaraăM ria,ăproblemeăcareăseăprezint ăadeseoriăatâtădeăstraniu,ădreptă
uniceăcomponenteăpurădogmatice,ăînăceleămaiăvechiădocumenteăaleăbaptiştiloră(deăexemplu,ăconfesiunileă
publicate în Cornelius, op. cit., anexa la voi. II. Vezi,ăînăaceast ăprivin ,ăK.ăMuller,ăKirchengeschichte, II, 1, p.
330).

222 Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului

Seăpareăc ădeosebireaădintreăchristologiaăBisericiiăReformateăşiăceaăaăluteraniloră(înădoctrinaăreferitoareălaăaşa-numita
communicatio idiomatum) se baza pe interese religioase similare.
177.ăăElăşi-aăg sităexpresiaăînăfaptulăc ăini ialăseăevitauăstrictăchiarăşiărela iileăcotidieneăcuăexcomunica ii,ăunăpunctăînăcareăauă
f cutăconcesiiăimportanteăînşişiăcalviniştii,ăcareăsus ineauăînăprincipiuăc ătreburileăobişnuiteădeăpeălumeaăaceastaănuăsuntăatinseă
deăcenzurileăspirituale.ăVeziăstudiulăurm tor.
178.ăăEsteăbineăcunoscutămodulăînăcareăacestăprincipiuăaăfostăaplicatădeăquakeriăunorăsitua iiădeăvia ăaparentălipsiteădeă
importan ă(refuzulădeăaăscoateăp l ria,ădeăaăîngenunchea,ădeăaăseăînclina,ăprecumăşiădeăaăseăadresaălaăpersoanaăaădouaăplural).
Dar, într-oăanumit ăm sur ,ăacestăprincipiuăesteăpropriuăoric reiăformeădeăascetism.ăDeăaiciădecurgeăfaptulăc ăascetismulă
autenticăesteăîntotdeaunaăostilăoric reiăautorit i.ăînăcadrulăcalvinismului,ăideeaăşi-aăg sităexpresiaăînăprincipiulăc ăînăbiseric ă
trebuieăs ădomneasc ănumaiăChristos.ăînăceeaăceăpriveşteăpietismul,ăs ăneăgândimălaăstr duin aălui Spener de a justifica
titulaturileăprinăBiblie.ăAscetismulăcatolicăaărenun atălaăaceast ăcaracteristic ăînăprivin aăautorit iiăecleziastice,ăprină
jur mântulădeăsupunere,ăinterpretândăsupunereaăcaăatareăînăsensăascetic.ăAceast ăr sturnareăaăprincipiuluiăîn ascetismul
protestantăconstituieătemeliaăistoric ăaăspecificuluiădemocra ieiăîntâlniteăînăprezentălaăpopoareleăinfluen ateădeăpuritanism şiăaă
deosebiriiădintreăeaăşiăaceeaăaăspirituluiălatin.ăTotăeaăconstituieăoăbaz ăistoric ăpentruă„lipsaădeărespect"ăa americanilor, care,
dup ăcaz,ăunorăliăseăpareăresping toare,ăiarăaltora,ăreconfortant .
179.ăăDesigur,ăînăcazulăbaptiştilorăaceast ărespectareăaăpreceptelorăbibliceăs-aăreferităini ialădoarălaăNoulăTestament,ăîntr-o
m sur ămaiămic ălaăVechiulăTestament.ăîn toate aceste confesiuni, Predica de pe Munte s-a bucurat de un prestigiu deosebit
caăprogramădeăetic ăsocial .
180.ăăăChiarăşiăSchwenckfeldăconsideraseăc ăs vârşireaăexterioar ăaăsacramentelorăesteăunăadiaphoron, înătimpăceă„Generală
Baptists"ăşiămenoni iiărespectauăînămodărigurosăbotezulăşiăîmp rt şania,ăînăcazulămenoni ilorăad ugându-seăşiăsp lareaă
picioarelor.ăPeădeăalt ăparte,ălaăadep iiăpredestin riiătoateăsacramentele,ăcuăexcep iaăîmp rt şaniei,ăîşiăpierduser ăfoarteămult
din prestigiu, putându-se spuneăchiarăc ăuneleădintreăeleădeveniser ăsuspecte.ăVeziăstudiulăurm tor.
181. în acest sens, confesiunile baptiste, în special quakerii (Barclay, Apolog]) for the True Christian Diuinily, edi iaăaăpatra,ă
Londra, 1701 -care mi-aăfostăpus ălaădispozi ieăprinăamabilitateaăluiăEduardăBernstein)ăauăinvocatăafirma iaăluiăCalvinădină
Inst. Christ., III,ăp.ă2,ăundeăseăg sescăîntr-adev răuneleăapropieriăclareădeădoctrinaăbaptist .ăDeăasemenea,ăşiădistinc iaămaiă
veche dintre cuvântului lui Dumnezeu, ca fiind cel pe care Dumnezeu 1-aărevelatăpatriarhilor,ăproorocilorăşiăapostolilor,ăşiă
Sfânta
Note la paginile 120-122
223
Scriptur ,ăcaăparteaădinăcuvântulăluiăDumnezeuăpeăcareăaceştiaăauăconsemnat-o,ăeraăstrânsăînrudit ,ădeşiăprobabilăf r ăniciăoă
leg tur ăistoric ,ăcuăconcep iaăbaptiştilorăprivindărevela ia.ăIdeeaămecanic ăaăinspira ieiăşi.ăimplicit,ăstrictaăbibliocra ieăaă
calviniştilor,ăerauăînăaceeaşiăm sur ăprodusulăevolu ieiălorăînceputeăînăsecolulăalăXVI-lea într-unăsens,ădup ăcumădoctrinaă
quakerilor referitoare luminaăinterioar ,ăcuăr d ciniăbaptiste,ăeraărezultatulăuneiăevolu iiăînăsensăopus.ăŞiăînăacestăcaz,ăprobabilă
c ădiferen iereaănet ăs-aădatoratăpar ialăpolemicilorăneîncetate.
182.ăAcestălucruăaăfostăputernicăsubliniatăînăcontraăunorătendin eăaleăsocinienilor. Ra iuneaănatural ănuăştieănimicădespreă
Dumnezeu (Barclay, op. cit., p.ă102).ăAceastaăînsemnaăc ărolulăjucatădeălex naturae în alte ramuri ale protestantismului se
modificase. în principiu, nu putea exista nici un fel de general rules, nici un cod moral, c ciăprofesiuneaăpeăcareăoăareăfiecare,ă
şiăcareăesteăindividual ,ăi-aăfostăar tat ădeăDumnezeuăprinăconştiin .ăTrebuieăs ăfacemănuăbinele,ăînăsensulăgeneralizatăală
ra iuniiănaturale,ăciăs ăîmplinimăvoin aăluiăDumnezeu,ăaşaăcumăesteăeaăscris ăînăinimileănoastreăşiăcunoscut ăprinăconştiin ă
(Barclay,ăpp.ă73,ă76).ăAceast ăira ionalitateăaămoraleiăceărezult ădinăopozi iaăexagerat ădintreădivinăşiătrupescăîşiăg seşte
expresiaăînăpropozi iileăfundamentaleăaleăeticiiăquakerilor:ă„Whatăaămanădoesăcontraryătoăhisăfaith, though his faith may be
wrong, is no ways acceptable to God [...] though the thing might have been lawful to another. [Ceea ce face un om împotriva
credin eiălui,ăchiarădac ăaceastaăpoateăfiăgreşit ,ănuăesteăacceptatăînăniciăunăcazădeăDumnezeuă[...]ădeşiălucrulăacestaăarăputeaăs ă
fiăp rutălegiuităaltcuiva]ă(Barclay,ăp.ă487).ăDesigur,ăînăpractic ăaceast ăira ionalitateănuăaăpututăfiămen inut .ăDeăexemplu, la
Barclay,ă„moralăandăperpetuaiăstatutesăacknowledgedăbyăallăChristians",ălegileămoraleăşiăpermanenteărecunoscuteădeăto iă
creştinii,ăconstituieălimitaătoleran ei.ăPracticăvorbind,ăcontemporaniiăsim eauăc ăeticaălor,ăcuăanumiteătr s turiăspecifice, era
similar ăcuăaceeaăaăpietiştilorăreforma i.ăSpenerăsubliniaz ăînămodărepetat:ă„Totăceăesteăbunăînăbiseric ăeăsuspectatădeă
quakerism."ăAşadar,ăseăpareăc ăSpenerăîiăinvidiaăpeăquakeriăpentruăaceast ăfaim .ăCons. Theol., III, 6, 1, Dist. 2, nr. 64.
Refuzulăjur mântuluiăpeăbazaăunuiăcuvântădinăBiblieăarat ăcâtădeăredus ăeraăemancipareaăreal ăfa ădeăScriptur .ăSemnifica iaă
pe care a avut-oăpentruăeticaăsocial ăprincipiulă„s ăfaciăaltuiaănumaiăceeaăceădoreştiăcaăelăs - iăfac ă ie",ăpeăcareămul iăquakeriă
îlăconsiderauăchintesen aăîntregiiăeticiăcreştine,ănuăneăpreocup ăaici.
183.ăăBarclayăjustific ănecesitateaădeăaăacceptaăaceast ăposibilitateăprinăaceeaăc ,ăf r ăea,ă„thereăshouldăneverăbeăaăplaceă
known by.the Saints wherein they might be free of doubting and despair, which [...] is most absurd." [n-arătrebuiăs ăexisteă
niciodat ăunălocăcunoscutădeăsfin iăundeăs ăpoat ăsc paădeăîndoieliăşiădisperare;ăfaptulăacestaă[...]ăesteătotăceăpoateăfiămaiă
absurd.] Este evident, certitudo salutis depinde de ea. Vezi Barclay, op. cit., p. 20.
224
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
184.ăAşadar,ăr mâneăoădiferen ădeănuan ăîntreăra ionalizareaăcalvinist ăşiăceaăquaker ăaăvie ii.ăDar,ăatunciăcândăBaxterăoă
formuleaz ăspunândăc ălaăquakeriăspiritulătrebuieăs ăac ionezeăasupraăsufletuluiăcaăşiăasupraăunuiăcadavru,ăînătimpăceă
principiul reformat (formulat caracteristic) este: „reasonăandăspirităareăconjunctăprinciples",ăra iuneaăşiăspiritulăsuntăprincipiiă
conjugate {Christian Directory, II, p.ă76),ăpractic,ăpentruătimpulăs u,ăaceast ădistinc ieănuămaiăeraăvalabil .
185.ăăVeziăarticoleleăpedanteă„Menno"ăşiă„Mennoniten"ăscriseăde Cramer pentru Realenzyklopădie fur protestantische
Theologie und Kirche, înăspecialăp.ă604.ăPeăcâtădeăbuneăsuntăacesteăarticole,ăpeăatâtădeăpu inăp trunz torăşi,ăpar ial,ăde-a
dreptulăeronatăesteăarticolulă„Baptisten"ădinăaceeaşiăenciclopedie.ăDeăexemplu, autorulăs uănuăcunoaşteăPublications ofthe
Hanserd Knollv's Society, indispensabile pentru istoria baptismului.
186. Astfel, Barclay, op. cit., p.ă404,ăexplic ăfaptulăc ămâncatul,ăb utulăşiăcâştigulăsuntănatural, not spiritual acts, ac iuniă
naturale, nu spirituale,ăcareăpotăfiăf cuteăşiăf r ăaprobareaăspecial ăaăluiăDumnezeu.ăAceast ăafirma ieăesteăunăr spunsălaă
obiec iaăcaracteristic ăpotrivităc reia,ădac ănuăaiăvoieăs ăteărogiăf r ăunămotion of the spirit special,ăaşaăcumăpropov duiescă
quakerii,ăacelaşiălucruăarătrebuiăs ăfieăvalabilăşiăpentruăarat.ăFaptulăc ăşiăînăuneleărezolu iiămoderneăaleăsinoadelorăquakeriloră
adep iiăsuntăsf tui iăs ăseăretrag ădinăvia aăactiv ădup ădobândireaăuneiăaveriăsuficiente,ăpentruăaăputeaătr iăcuătotulăînă
devo iuneăpentruăîmp r iaăluiăDumnezeu,ădeparteădeăforfotaălumii,ăeste,ădesigur,ăsemnificativ.ăDarănuăeăniciăoăîndoial ăc ă
asemeneaăideiăaparăuneoriăşiălaăalteăconfesiuni,ăinclusivălaăcalvinişti.ăAceastaăcontrazice
■ faptulăc ăacceptareaăeticiiăprofesionaleăburghezeădeăc treămişc rileărespectiveăaăconstituităexprimareaămundan ăaăunuiă
ascetismăcareăini ialăfugiseădeălume.
187. Veblen, în incitanta sa lucrare The Theory of Business Enterprise, esteădeăp rereăc ăacestăprincipiuăarăapar ineănumaiă
capitalismuluiătimpuriu.ăDară„supraoamenii" economici care, la fel ca actualii captains of industry, seăsitueaz ădincoloădeă
bineăşiădeăr u,ăauăexistatăînătoateătimpurile,ăiarăafirma iaăr mâneăvalabil ăpentruăcategoriileălargiădeăoameniădeăafaceri.
188.ăăAtragăaiciădinănouăaten ia,ăinsistent,ăasupraăexcelentelorăconsidera iiăaleăluiăEduardăBernstein,ăop. cit. La prezentarea
extremădeăschematic ăf cut ădeăKautskyămişc riiăbaptisteăşiăteoriaăsaăprivindăcomunismulăereticăînăgenerală(înăprimulăvolumă
alăaceleiaşiălucr ri)ăneăvomăocupaăcuăalt ăocazie.
189. De exemplu, Thomas Adams (Works of the Puritan Diuines, p.ă138)ăafirm ăc ă„inăcivilăactionsăităisăgoodătoăbeăasătheă
many,ăinăreligious,ătoăbeăasătheăbest",ăînăactivit ileăcivile,ăesteăbineăs ăfiiăcaămajoritatea,ăiarăînăceleăreligioase,ăs ăfii asemenea
celorămaiăbuni.ăDesigur,ăexprimareaăsun ămaiăradicalădecâtăaăfostăînăinten iaăautorului.ăAceastaăînseamn ăc ăonestitateaă
puritan ăesteăoălegalitateăformalist ,ălaăfelăcumăuprightness, integritatea
Note la paginile 123-128
225
revendicat ăadeseoriădeăpopoareleăfosteăpuritaneăcaăvirtuteăna ional ,ăesteăcevaăspecificădiferitădeăEhrlichkeit, loialitatea
german .ăVeziăuneleăobserva iiădeăcalitateaăpeăaceast ătem ,ăf cuteădintr-oăperspectiv ăpedagogic ,ăînăPreuss. Jahrb., CXII
(1903), p. 226. La rândul s u,ăformalismulăeticiiăpuritaneăesteăoăconsecin ăfireasc ăaărela ieiăsaleăcuălegea.
190.ăăCâteăcevaăînăaceast ăprivin ,ăînăstudiulăurm tor.
191.ăăAcestaăesteămotivulăpentruăcareăminorit ileăprotestanteăasceticeăauăjucatăunărolăeconomicăimportant,ăspre deosebire de
cele catolice.
192.ăăFaptulăc ădiferen eleădintreăfundament rileădogmaticeănuăerauăincompatibileăcuăadoptareaăpeăprimulăplanădeăimportan ă
aăinteresuluiăpentruăconfirmareăseăexplic ăprinăspecificulăistorieiăcreştinismuluiăînăansamblu,ăcareănu va fi discutat aici.
193.ăăă„SinceăGodăhasăgatheredăusătoăbeăaăpeople...",ădinămomentăceăDumnezeuăne-aăadunatăcaăs ăfimăunăpopor...,ăspuneă
Barclay (op. cit., p.ă357).ăPersonal,ăamăaudiatălaăHaverfordăCollegeăoăpredic ăaăquakerilor,ăînăcareăs-a pus accentul tot pe
interpretarea termenului saints (sfin i)ăcaăseparaţi.
5.ăASCETISMULăŞIăSPIRITULăCAPITALISMULUI
1.ăVeziăremarcabilaădescriereăaăcaracteruluiăs uălaăDowden,ăop. cit. înăceeaăceăpriveşteăteologiaăluiăBaxter,ădup ăceăaăp r sită
treptatăcredin aăstrict înădublulădecret,ăob inemăoăimagineădestulădeăbun ădinăIntroducereaălaădiferiteleăextraseădinălucr rileă
sale reproduse în Works of the Puritan Diuines (de Jenkyn). încercarea sa de a combina universal redemption, mântuirea
universal ,ăcuăpersonal election, alegereaăindividual ,ănuăaămul umităpeănimeni.ăPentruănoiăesteăimportantănumaiăfaptulăc ăelăaă
inutăchiarăşiăatunciălaăpersonal election, adic ălaăaspectulăeticădecisivădinădoctrinaăpredestin rii..ăPeădeăalt ăparte,ăesteă
important felul în care a atenuat concep iaăjudiciar ăcuăprivireălaământuire,ăprinăcareăseăapropieăîntrucâtvaădeăbaptişti.
2.ăăTratateăşiăprediciădeăThomasăAdams,ăJohnăHowe,ăMatthewăHenry,ăJ.ăJaneway,ăStuartăCharnock,ăBaxter,ăBunyan,ăsuntă
adunate în cele zece volume din Works of the Puritan Diuines (Londra, 1845-1848), într-oăselec ieăadeseoriăcamăarbitrar .ă
Edi iileălucr rilorăluiăBailey,ăSedgwick,ăHoornbeek,ăauăfostădejaăindicateămaiăsus.
3. Tot atât de bine ne-amăfiăpututăreferiălaăVoetăsauăla'al iăreprezentan iăcontinentaliăaiăascetismuluiălaic.ăP rereaăluiăBrentanoă
c ăaceast ăevolu ieăarăfiăfostănumaiăanglo-saxon ăesteăcompletăgreşit .ăSelec iaăseăjustific ăînăprincipală(deşiănuăexclusiv)ăprină
dorin aădeăaăprezentaăcâtămaiăbineăcuăputin ămişcareaăascetic ădinăaădouaăjum tateăaăsecolului al XVIl-lea,ăcuăpu in
226
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
înainteădeăcotituraăspreăutilitarism.ăDinăp cate,ădateăfiindălimiteleăstudiuluiădeăfa ,ăne-aăfostăimposibilăs ăneăasum măsarcinaă
fascinant ădeăaăînf işaăcaracteristicileăprotestantismuluiăasceticăprinăintermediulăliteraturiiăbiografice;ădinăaceast ăperspectiv ,ă
quakeriiăarăocupaăunălocădeăfrunte,ădeoareceăînăGermaniaăsuntăînc ădestulădeăpu inăcunoscu i.
4.ăăLaăfelădeăbineăamăputeaăs ăalegemăscrierileăluiăGisbertăVoet,ădezbaterileăsinoadelorăhughenoteăsauăliteraturaăbaptiştiloră
olandezi.ăDinăp cate,ăSombartăşiăBrentanoăauădesprinsătocmaiăelementeleăebioniteăaleăluiăBaxter,ăpeăcareăeuăînsuşiăle-am
eviden iatăclar,ăpentruăa-mi dovediăînapoiereaă(capitalist )ăindubitabil ăaădoctrinelorăsale.ăDară(1)ăaceast ăîntreag ăliteratur ă
trebuieăs ăfieăcunoscut ătemeinicăpentruăaăoăputeaăfolosiăcorect;ă(2)ănuăseăpoateătreceăcuăvedereaăfaptulăc ăm ăstr duiescăs
dovedescăcum,ăînăpofidaăînv turilorăsaleăantimamoniste,ăspiritulăacesteiăreligiozit i ascetice,ălaăfelăcaăşiăînăcomunit ileă
m n stireşti,ăaădatănaştereăra ionalismuluiăeconomicăpentruăc ăpre uiaăaspectulăs uăcelămaiăimportant:ămotiva iileăra ionaleă
fundamentalăascetice.ăAcestălucruăesteăsingurulăaflatăînădiscu ieăşiăconstituieăsensulăîntregului studiu.
5.ăăDeăasemenea,ălaăCalvin,ăcareăcuăsiguran ănuăeraăamatorădeăbog ieăburghez ă(veziăviolenteleăatacuriăcontraăVene ieiăşiă
Anvers-ului, Jes. Opp., III, 140 a, 308 a).
6. Saints' Everlasting Rest, cap. X, XII.ăVeziăşiăBaileyă(Praxis Pietatis, p. 182) sau Matthew Henry (The Worth of the Soul,
Works of the Puritan Divines, p.ă319).ă„Thoseăthatăareăeagerăinăpursuităofăworldlyăwealthădespiseătheirăsoul,ănotăonlyăbecauseă
the soul is neglected and the body preferred before it, but because it is employedăinătheseăpursuits"ă[Aceiaăcareăsuntădorniciăs ă
cauteăbog ieălumeasc ăîşiădispre uiescăsufletul,ănuănumaiăpentruăc ăsufletulăesteăneglijatăşiăseăprefer ătrupulăînainteaălui,ăciăşiă
pentruăc ăesteăfolosităînăacesteăscopuri.]ă(Ps.ă127,ă2).ăDarăpeăaceeaşiăpagin ăseăafl ăşiăremarcaăpeăcareăoăvomăreg siămaiătârziuă
cuăprivireălaăp catulădeăcareăseăfaceăvinovat ăoriceăirosireăaătimpului,ăînăspecialăprinărecreations. Laăfelăesteăprivit ăchestiuneaă
aproapeăînăîntreagaăliteratur ăreligioas ăaăpuritanismuluiăanglo-olandez. Vezi, de exemplu, Hoornbeek (op. cit., L, X, cap. 18,
18), Filipica împotriva avaritia. Acestăautorăesteăafectatăşiădeăinfluen eăpietisteăsentimentale:ăveziălaudaălaăadresaătranquillitas
animi, careăesteămultămaiăpl cut ăluiăDumnezeuădecâtăsollicitudo din lumea aceasta. De asemenea, Bailey, referindu-se la
bineăcunoscutulăpasajădinăBiblie,ăesteădeăp rereăc ă„Unăbog taşănuăvaăg siăuşorământuirea"ă(op. cit., p.ă182).ăŞiăcatehismeleă
metodisteăneăîndeamn ăs ănuă„strângemăcomoriăpeălumeaăaceasta".ăLapietişti,ăacestălucruăseăîn elegeădeălaăsine,ăcaăşiăînăcazulă
quakerilor.
Vezi Barclay (op. cit.,p. 517):.....and therefore beware of such temptation
asătoăuseătheirăcallingsăasăanăengineătoăbeăricher."ă[...şiădeciăs ăseăfereasc ădeăasemeneaăispiteăşiăanumeăde a-şiăfolosiăvoca iileă
caămijlocădeăîmbog ire.!
Note la paginile 128-129
227
7.ăăC ciănuănumaiăbog ia,ăciăşiăurm rireaănera ional ăaăacumul riiăeiă(sauăaăceeaăceătreceaădreptăbog ie)ăeraăcondamnat ăcu
aceeaşiăasprime.ăînă rileădeăJos,ăsinodulăOlandei deăSudăaădeclaratăînă1574,ăcaăr spunsălaăoăîntrebare,ăc ăaceiaăcareădauăbaniă
cu împrumut n-arătrebuiăs ăfieăprimi iălaăîmp rt şanie,ăchiarădac ăîndeletnicireaăeraăpermis ăprinălege.ăSinodulăprovincialădeălaă
Deventerădină1598ă(art.ă24)ăaăextinsăaceast ăprevedereăşiăasupraăangaja ilorăc m tarilor,ăiarăsinodulăinăGorichem,ăînă1606,ăaă
statuatăcondi iiăaspreăşiăumilitoareăpentruăadmitereaăso iilorădeăc m tari.ăînă1644ăşiă1657ăseămaiădiscutaăînc ădac ălombarzilor
leăesteăîng duit ăîmp rt şaniaă(aceasta,ăpentruăa-iăatrageăaten iaăluiăBrentano,ăcare-şiăciteaz ăstr moşiiăcatolici,ădeşiăînă
întreaga lume euro-asiatic ăauăexistatădeămileniiăcomercian iăşiăbancheriăalogeni).ăChiarăşiăGisbertăVoetă(Disp. Theoi, IV,
1667, de usuris, p.ă665)ăarăfiădorităs -iăexclud ăpeăbancheriă(lombarzi,ăpiemontezi)ădeălaăîmp rt şanie.ăLaăfelăauăstatălucrurileă
şiălaăsinoadeleăhugheno ilor.ăAcesteăp turiăcapitalisteănuăerauăreprezentanteleătipiceăaleămentalit iiăsauămoduluiădeăvia ă
despre care este vorba aici, dar nici nu aduceau ceva nou fa ădeăAntichitateăşiăEvulăMediu.
8.ăăIdeeăampluădezvoltat ăînăcapitolulă10ădinăSaints' Everlasting Rest: peăcelăcareăcaut ăsaăseăodihneasc ăînăad postulădeă
avu ieăpeăcareăi-1ăd ăDumnezeu,ăpeăacelaăDumnezeuăîlăbateăşiăînăaceast ăvia .ăAproapeăîntotdeauna, posedarea într-o stare de
automul umireăaăbog ieiădejaăcâştigateăprevesteşteădegradareaămoral .ăDac ăamăaveaătotăceeaăceăamăputeaădoriăînălumeaă
aceasta,ăarăfiăastaătotăceeaăceăamăsperat?ăSatisfacereaătotal ăaădorin elorănuăseăpoateăob ineăpeăP mânt,ădeoarece Dumnezeu a
poruncităs ănuăfieăastfel.
9. Christian Directory, I, pp. 375-376:ă„ItăisăforăactionăthatăGodămainainethăusăandăourăactivities;ăworkăisătheămoralăasăwellăasă
the natural end of power [...]. It is action that God is most served and honoured by [...]. The public welfare or the good of
manyăisătoăbeăvaluedăaboveăourăown."ă[Dumnezeuăneă ineăpentruăac iuneăşiăpentruăactivit ileănoastre;ămuncaăesteăscopulă
moralăşiănaturalăalăputerii.ă[...].ăAc iuneaăîlăslujeşteăşi-1ăcinsteşteăcelămaiăbineăpeăDumnezeuă[...].ăBun stareaăpublic ăsauă
bineleăcelorămul iătrebuieăs ăfieăpre uiteămaiăpresusădeăaleănoastre.]ăAiciăapareăpunctulădeăplecareăpentruătrecereaădeălaăvoin aă
luiăDumnezeuălaăconcep iileăpurăutilitaristeăaleăteorieiăliberaleădeămaiătârziu.ăCâtăpriveşteăsurseleăreligioaseăaleăutilitarismului,ă
veziămaiăjosăînătext,ăprecumăşiămaiăsus,ăCapitolulă4,ănotaă145.
10.ăPoruncaăt ceriiăaăfost,ăîncepândăcuăamenin areaădinăBiblieăcuăpedepsireaăpentruăoriceăcuvântănefolositor,ăşiămaiăcuăseam
deăpeăvremeaăc lug rilorădeălaăCluny,ăunămijlocăasceticăpreferatăpentruăeducareaăst pâniriiădeăsine.ăBaxterăcomenteaz ăşiăelăînă
am nuntăp catulărostiriiădeăvorbeăceănuăsuntănecesare.ăImportan aăacestuiăaspectăpentruăcaracterulăs uăaăfostăscoas ăînă
eviden ădeăSanford,ăop. cit., pp.ă90ăşiăurm.
228
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
Melancholy, melancolia,ăşiămoroseness, ursuzeniaăpuritanilor,ăatâtădeăadâncăresim iteădeăcontemporani,ăerauătocmaiă
consecin eleădistrugeriiăspontaneit iiădinăstatus naturalis, iar condamnarea vorbelor negândite se, situa tot în slujba acestui
scop.ăDac ăWashingtonăIrvingă(Bracebridge Hali, cap.ăXXX)ăcaut ămotivulăpar ialăînăthe calculating spirit, spiritul calculat
alăcapitalismului,ăşiăpar ialăînăefecteleălibert iiăpolitice,ăcareăpromoveaz un sentiment de responsabilitate, se impune
observa iaăc ălaăpopoareleădeăsorginteălatin ăsitua iaăesteădiferit .ăînăceeaăceăpriveşteăAnglia,ălucrurileăauăstatăcamăaşa:ă(1)
puritanismul i-aăf cutăpeăadep iiăs iăcapabiliăs ăcreezeăinstitu iiălibereăşiătotuşiăs ădevin ăoăputereămondial ;ă(2)ăelăaă
transformatăacelăspirităchibzuită(peăcareăSombartăîlănumeşteăRechenhaftigkeit), care într-adev răesteăesen ialăpentruăcapitalism,ă
dintr-un simplu mijloc de economisire, într-unăprincipiuădeăconduit ăgeneral .
11. Op. cit., I, p. 111.
12. Op. cit.,l, pp.ă383ăşiăurm.
13.ăăînăceeaăceăpriveşteăvaloareaănepre uit ăaătimpului,ăveziăBarclay,ăop. cit., p. 14.
14. Baxter, op. cit., pă79:ă„Keepăupăaăhighăesteemăofătimeăandăbeăeveryădayămoreăcarefulătoăloseănoneăofăyourătime, then you
are that you lose none of your gold and silver. And if vain recreation, dressings, feastings, idle talk, unprofitable company, or
sleepăbeăanyăofăthemătemptationsătoărobăyouăofăanyăofăyourătime,ăaccordinglyăheightenăyourăwatchfulness."ă[Pre uieşte mult
timpulăşiăfiiăînăfiecareăziămaiăatentăs ănuăpierziăniciăunăpicădinătimpulăt uădecâtăeştiăatentăs ănuăpierziăaurăsauăargint.ăŞiădac ă
distrac iileăvane,ăîmbr c mintea,ăpetrecerile,ăvorb riaăf r ărost,ăcompaniaăneprofitabil ăsauăsomnulăsuntăispiteăcareăs - iăfureă
dinătimpulăt u,ăvegheaz ,ăpeăm sur ,ăcuăşiămaiămult ăgrij .]ă„Thoseăthatăareăprodigaiăofătheirătimeădespiseătheirăownăsouls",
ceiăcareăsuntărisipitoriăcuătimpulălorăîşiădispre uiescăsufletele,ăconsider ăMatthewăHenryă(Worth of the Soul, Works of the
Puritan D'wines, p.ă315).ăŞiăaici,ăascetismulăprotestantăurmeaz ăoăcaleădeămultăb t torit .ăNe-amăobişnuităs ăconsider mă
fireasc ălipsaădeătimpăaăomuluiămodernăşi,ăcaăGoethe,ădeăpild ,ăînăWanderjahre, s ăm sur măgradulădeădezvoltareăcapitalist ă
prin faptulăc ăorologiileăbatăsferturileădeăor .ăLaăfelăprocedeaz ăşiăSombartăînăKapitalismus. S ănuăuit măîns ăc ăprimiiăoameniă
careăauătr ită(înăEvulăMediu)ădup ăunătimpăm suratăatentăauăfostăc lug rii,ăiarămenireaăclopotelorăbisericeştiăeraătocmaiăaceea
de aăsatisfaceănevoiaădeăîmp r ireăaătimpului.
15.ăăVeziădiscu iaăluiăBaxterădespreăprofesiune,ăop. cit., 1,ăpp.ă108ăşiăurm.,ămaiăalesăurm torulăpasaj:ă„Question:ăButămayă1ă
not cast off the world that 1 may only think of my salvation? Answer: You may cast off all such excess of worldly cares or
business as unnecessarily hinder you in spiritual things.
Note la paginile 129-130
229
But you may not cast off all bodily employment and mental labour in which you may serve the common good. Every one as a
member of Church or Commonwealth must employ their parts to the utmost for the good of the Church and Commonwealth.
To neglect this and say: I will pray and meditate, is as if your servant should refuse your greatest work and tie himself to
some lesser, easier part. And God hath commanded you some way or other to labour for your daily bread and not to live as
drones of the sweat of others only." [ întrebare: Dar n-aşăputeaărenun aălaălumeăpentruăaăm ădedicaădoarământuiriiămele?ă
R spuns:ăPo iăs ărenun iălaătoateăexceseleăînăprivin aăgrijilorălumeştiăoriăafacerilorăcareăteăîmpiedic ăf r ăs ăfieănevoieăînă
lucrurileăspirituale.ăDarănuăpo iăs ăteălepeziădeăoriceăfolosireăaăcorpuluiăşiădeăoriceămunc ăaămin iiăînăcareăpo iăslujiăbinelui
comun. Fiecare, ca membru al unei Bisericiăsauăalăuneiăcomunit i,ătrebuieăs -şiăfoloseasc ătalenteleălaămaximumăpentruă
bineleăBisericiiăsauăalăcomunit ii.ăAătreceăcuăvedereaătoateăacesteaăşiăaăspune:ăoăs ăm ărogăşiăoăs ămeditez,ăesteăcaăşiăcum
servitorulăr uăarărefuzaăs ăfac ămuncaăceaămaiăimportant ăpentruătineăşiăs-arădedicaăuneiăactivit iămaiălesnicioaseăşiămaiăpu ină
însemnate.ăDumnezeuă i-a poruncit, într-unăfelăsauăaltul,ăs ămunceştiăpentruăpâineaăceaădeătoateăzileleăşiăs ănuătr ieştiăcaăună
trântorădeăpeăurmaăasud riiăaltora.]ăPoruncaălui Dumnezeuăc treăAdam,ă„înăsudoareaăfrun iiătale",ăşiăindica iaăSfântuluiăPavel,ă
„cineănuămunceşteănuăm nânc ",ăsuntăşiăeleăcitate.ăSeăştieădintotdeaunaădespreăquakeriăc ăpân ăşiăceiăînst ri iăîşiăîndrumauăfiii
spreăînv areaăuneiăprofesiuniă(dinămotiveăetice,ăşiănu,ăaşaăcumărecomand ăAlberti,ădinămotiveăutilitare).
16.ăăAiciăsuntăuneleăaspecteăînăcareăpietismulăadopt ăunăpunctădeăvedereădiferit,ădinăcauzaăcaracteruluiăs uăemo ional.ăSpener,
deşiăsubliniaz ,ăîntr-oămanier ăcaracteristicăluteran ,ăc ămuncaăîntr-oăprofesiuneăînseamn ăvenerareaăluiăDumnezeuă
(Theologische Bedenken, III.ăp.ă445),ăsus ineătotuşiăc ăagita iaălegat ădeăproblemeleăprofesionaleădistrageădeăla'Dumnezeuă- o
deosebireăfoarteăcaracteristic ăfa ădeăpuritanism.
17. I, Op. cit., p.ă242:ă„It'sătheăthatăareălazyăinătheirăcallingsăthatăcanăfindănoătimeăforăholyăduties."ă[Ceiăcareăsuntăleneşiăînă
chemareaălorănuămaiăg sescătimpăpentruăîndatoririleăsfinte.]ăDeăaiciădecurgeăideeaăc ăoraşele,ăsediileăclaseiădeămijloc,ăcuă
activit ileăsaleălucrativeăra ionale,ăsuntăşiăsediiăaleăvirtu ilorăascetice.ăAstfel,ăînăautobiografiaăsaăBaxterăspuneădespreă es toriiă
manuali din Kidderminster: ,,And their constant converse and traffic with London doth much to promote civility and piety
amongătradesmen."ă[Şiăleg turileăşiănego ulălorăpermanentăcuăLondraăcontribuieămultălaăîncurajareaăamabilit iiăşiăevlavieiă
printreăcomercian i.]ă(Works of the Puritan Diuines, p.ă38).ăFaptulăc ăvecin tateaăcapitaleiăarăaveaăunăefectăbeneficăasupraă
virtu ilorăi-ar putea uimi pe preo iiădeăast zi,ăcelăpu inăpeăceiăgermani.ăDarăşiăpietismulăaveaăconcep iiăsimilare.ăAstfel,ă
Spencer îi scria la un moment
230
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
datăunuiăcolegămaiătân r:ă„Seăpare,ăcelăpu in,ăc ăînărândulămul imilorănumeroaseădinăoraşe,ădeşiămajoritateaăoamenilorăsuntă
roşiădeăvicii,ăexist ătotuşiăuneleăsufleteăbune,ăcareăpotăfaceămulte,ăînăvremeăceălaăsatăcuăgreuăseăpoateăg siăcevaăbunăînăîntreaga
comunitate." (Theologische Bedenken, I, 66,ăp.ă303).ăCuăalteăcuvinte,ă ranulăesteăpu inăpotrivităpentruăconduitaăascetic ă
ra ional .ăGlorificareaăetic ăaăacesteiaăesteăfoarteămodern .ăNuăneăoprimăaiciăasupraăsemnifica ieiăacesteiăafirma iiăşiăaăaltora
pentruăproblemaărela ieiădintreăascetismăşiăclaseleăsociale.
18.ăăS ălu m,ădeăexemplu,ăurm toareleăpasajeă(op. cit., pp.ă336ăşiăurm.):ă"Beăwhollyătakenăupăinădiligentăbusinessăofăyoură
lawfulăcallingsăwhenăyouăareănotăexercisedăinătheămoreăimmediateăserviceăofăGod."ă[S ăteăcufunziăpeăde-a-ntregul în munca
sârguincioas ăîntruăvoca iileătaleălegiuiteăatunciăcândănuăeştiăprinsăînăîndatoririleămultămaiăurgenteăfa ădeăDumnezeu.]ă
„Labourăhardăinăyourăcallings."ă[Munceşteădinăgreuăînăvoca iaăta.]ă„Seeăthatăyouăhaveăaăcallingăwhichăwillăfindăyouă
employment for all the time which God's immediate service spareth."ă[Vegheaz ăs ăaiăoăvoca ieăcareăs - iăocupeătotătimpulăpeă
careă i-1ălas ăliberăîndeplinireaăîndatoririlorăfa ădeăDumnezeu).
19.ăRecent,ăHarnackăaăsubliniatădinănouăc ăpre uireaăspecificăetic ăaămunciiăşiăaădemnit iiăeiănuăaăfost,ălaăorigini,ăoăidee
proprieăcreştinismului,ăniciăm carăspecific ăacestuia.ă{Mitt. des Eu.-Soz. Kongr., seria a 14-a, 1905, nr. 3/4, p. 48).
20.ăăLaăfelăşiăînăcazulăpietismuluiă(Spener,ăop. cit., III, pp. 429-430).ăFormulareaătipicăpietist ăesteăc ăfidelitateaăfat ădeă
profesiuneă(voca ie),ăcareăneăesteăimpus ăînăurmaăc deriiăînăp cat,ăserveşteălaăanihilareaăvoin eiăproprii.ăMuncaăîntruăvoca ieă
este,ăcaămanifestareădeăiubireăfa ădeăaproapeleănostru,ăoăîndatorireădeărecunoştin ăpentruăgra iaăluiăDumnezeuă(ideeăluteran )ă
şi,ădeăaceea,ădac ăeăf cut ăînăsil ,ănu-iăesteăpl cut ăluiăDumnezeuă(op. cit., III,ăp.ă272).ăCaăatare,ăcreştinulăseăvaădovediăprină
munc ă„laăfelădeăharnicăcaăunăomăalălumii"ă(III,ăp.ă278).ăEvident,ăaceast ăconcep ieăesteămaiăpu inădrastic ădecâtăceaăpuritan .
21.ăSemnifica iaăacesteiădeosebiriăimportante,ăcareăaăfostăevident ăînc ădeălaăap raiaăregulilorăbenedictine,ăpoateăfiăexpus
numaiădup ăoăcercetareămultămaiăvast .
22.ăă„Aăsoberăprocreationăofăchildren"ăesteăscopulăs u,ăspuneăBaxter.ăLaăfelăgândeşteăşiăSpener,ăcareăface,ăîns ,ăuneleă
concesii_atitudiniiăluteraneămaiăîng duitoareăconformăc reiaăevitareaăimoralit ii,ăînămodăobişnuităimposibil ,ăeăunăscopă
secundar.ăConcupiscen aăcaăfenomenăînso itorăalăactuluiăsexualăconstituieăunăp catăchiarăşiăînăcadrulăc s toriei.ăDeăpild ,ăînă
viziuneaăluiăSpener,ăesteăurmareaăc deriiăînăp cat,ăcareăaătransformatăastfelăunăactănaturalăşiăorânduitădeăDumnezeuăîntr-un
lucruăînso ităinevitabilădeăsenza iiăp c toaseăşi,ăcaăatare,ăruşinos.ăŞiăînăconcep iaădiverselorăgrup riăpietiste.
Note la pagina 130
231
formaăsuprem ăaăc s torieiăcreştineăesteăaceeaăînăcareăseăp streaz ăfecioria,ătreaptaăimediatăinferioar ăfiindăaceeaăînăcareă
rela iileăsexualeăservescănumaiăpentruăprocreare,ăşiăaşaămaiădeparte,ăpân ălaăc s toriileăcareăseăîncheie din motive pur erotice
sauăpurăexterioareăşiăcare,ădintr-unăpunctădeăvedereăetic,ănuăreprezint ăaltcevaădecâtăconcubinaje.ăDarăşiălaăacesteăniveluriă
inferioare,ăsuntăpreferateăc s toriileăîncheiateădinămotiveăpurăeconomiceă(deoarece,ălaăurmaăurmelor, sunt inspirate din motive
ra ionale)ăcelorădeterminateădeăporniriăerotice.ăL s măaiciălaăoăparteăteoriaăşiăpracticaămarital ăaăcelorădeălaăHerrnhut.ă
Filosofiaăra ionalist ă(ChristianăWolff)ăaăpreluatăteoriaăascetic ăsubăformaăaăceeaăceăesteăconceputăcaămijloc în vederea unui
scop:ăconcupiscen aăşiăsatisfacereaăeiănuătrebuieăs ăfieătransformateăîntr-un scop în sine.
Trecereaăspreăutilitarismulăpur,ădeăorientareăigienic ,ăseărealizeaz ădejaălaăFranklin;ăacestaăseăsitueaz ăoarecumăpeăpozi ia
etic ăaămedicilor moderni,ăcareăîn elegăprină„castitate"ălimitareaărela iilorăsexualeălaăfrecven aăindicat ăpentruăp strareaă
s n t iiăşi,ădup ăcumăseăştie,ăauădatăchiarăşiăsfaturiăteoreticeăcuăprivireălaămodulăînăcareăarătrebuiăs ăseădesf şoare.ăDeăîndat ă
ce aceste chestiuniăauădevenităobiectulăunorăconsidera iiăpurăra ionale,ăaceeaşiăevolu ieăs-aăprodusăpretutindeni.ăRa ionalismulă
sexualăpuritanăşiăcelăigienistămergăînăgeneralăpeădrumuriăfoarteădiferite,ădarăînăaceast ăprivin ăseăîn elegăperfect,ăîntr-o
conferin ,ăunăadeptăzelosăală„prostitu ieiăigienice"ă- seădiscutaăreglementareaăsitua ieiăbordelurilorăşiăaăprostituateloră- a
motivatălegitimitateaămoral ăaărela iilorăsexualeăextraconjugaleă(considerateăutileădinăpunctădeăvedereăigienic)ăf cândăreferire
la justificarea poetic ăpeăcareăauăprimit-oăînăcazulăluiăFaustăşiăalăMargaretei.,-TratareaăMargareteiădreptăprostituat ăşiă
incapacitateaădeăaădistingeăîntreădezl n uireaăpatimilorăomeneştiăşiărela iileăsexualeădeădragulăs n t iiăcorespundăîntruătotul
punctului de vedere puritan.ăLaăfelăeste,ădeăexemplu,ăconcep iaăsus inut ăuneoriădeămediciăeminen i,ătipic ăspecialiştilor,ă
conformăc reiaăoăproblem ăcareăatingeăceleămaiăsubtileăaspecteăaleăpersonalit iiăşiăculturii,ăcumăesteăceaăaăabstinenteiă
sexuale, ar fi de domeniul exclusiv al medicului (ca profesionist). Pentru puritani, specialistul era moralistul, iar dincoace este
medicul;ădar*ăpreten iaădeăaăde ineăcompeten aăpentruătratareaăanumitorăprobleme,ăcareănou ăniăseăpareăcamăm rginit ,ăesteă
identic ăînăambeleăcazuriă- desigur, cu semn schimbat.
Cuătoat ăpudicitateaăsaăafectat ,ăputerniculăidealismăalăconcep ieiăpuritaneăaădatărezultateăpozitive,ăchiarădinăpunctulădeăvedere
alăconserv riiăspeciei,ăîntr-unăsensăstrictăigienic,ăînăvremeăceăigienaăsexual ămodern ,ădinăcauzaăinevitabilului ei apel la lipsa
deăprejudec i,ăesteăînăpericolădeăaădistrugeăîns şiăbazaăpeăcareăşi-a creat succesul. Desigur, nu ne vom opri aici asupra
moduluiăcumăinterpretareaăra ional ăaărela iilorăsexualeăaăcoexistatătotuşiă(laăpopoareleăinfluen ateăde puritanism) cu rafinarea
şiăimpregnareaăspiritual-etic ăaărela iilorămatrimoniale,ăşiăniciăasupraămoduluiăînăcareăa
232
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
înflorităcavalerismulămatrimonialăpeăfondulăuneiăsentimentalit iăpatriarhale.ăcareăeătipic ăpentruăGermaniaăchiarăşiăînă
cercurileăaristocra ieiăspirituale.ăInfluen eleăbaptisteăauăjucatăunărolăînăemancipareaăfemeii;ădeăasemenea,ăprotejareaălibert iiă
eiădeăconştiin ăşiăextindereaăideiiădeăpreo ieăuniversal ăşiălaăfemeiăauăconstituităşiăaiciăprimeleăfisur riăaleăpatriarhalismului.
23.ăIdeeaăaceastaărevineămereuălaăBaxter.ăBazaăbiblic ăconst ăînămodăregulatăfieăînăpasajeleădinăPildeleăluiăSolomonăpeăcareăle
cunoaştemădejaădeălaăFranklină(22,ă29),ăfieăînăceleăcareăglorific ămuncaă(31,ă16).ăCf.ăop. cit., I, pp. 377, 382, etc.
24.ăăChiarăşiăZinzendorfăspuneălaăunămomentădat:ă„Nuămuncimănumaiăpentruăaătr i,ăciătr imăpentruăaămunciăşi,ădac ănuămaiă
avemăceămunci,ăsuferimăsauăneăsfârşim."ă(Plitt,ăop. cit., I, p. 428).
25.ăŞiăunăcrezăalămormonilorăseăîncheieă(potrivităunorăcitate)ăprinăcuvintele:ă„Darăunăomătrândavăoriăleneşănuăpoateăfiăcreştinăşiă
nuăpoateăfiământuit.ăElătrebuieăs ăfieădoborâtăşiăazvârlităafar ădinăstup."ăAici,ădisciplinaăgrandioas ,ăsituat ălaămijlocăîntre
m n stireăşiămanufactur ,ăcare-1ăpuneaăpeăindividăs ăaleag ăîntreămunc ăşiăexterminare,ăcombinat ădesigurăcuăentuziasmulă
religiosăşiădevenit ăposibil ănumaiăprinăaceasta,ăesteăaceeaăcareăaăprodusărealiz rileăeconomiceăuimitoareăaleăacesteiăsecte.
26. De aceea, simptomele ei sunt analizateăcuăgrij ă(op. cit., I, p. 380.) Sloth şiăidleness suntăp cateăatâtădeăgraveăpentruăc ăauă
unăcaracterăcumulativ.ăBaxterăleăconsider ăde-aădreptulăcaă„distrug toareăaleăst riiădeăgra ie"ă[op. cit., I, pp. 279-280), ceea ce
înseamn ăc ăsuntăantitezaăvie ii metodice.
27. Vezi mai sus, Capitolul 3, nota 5.
28. Baxter, op. cit., I, pp.ă108ăşiăurm.ăSuntăfrapanteămaiăalesăpasajeleăurm toare:ă„Question:ăButăwillănotăwealthăexcuseăus?ă
„Answer:ăItămightăexcuseăyouăfromăsomeăsordidăsortăofăwork,ăbyămakingăyouămore serviceable to another, but you are no
moreăexcusedăfromăserviceăofăworkă[...]ăthanătheăpoorestăman."ă[întrebare:ăDarăbog iaănuăneăvaăabsolvi?ăR spuns:ăSeăpoateăs
v ăabsolveădeăvreoămunc ăsordid ,ăf cându-v ămaiăfolositoriăalteia,ădarănuăve iăfiămaiăabsolvi iădeăîndatorireaămunciiă[...]ă
decâtăcelămaiăs racădintreăoameni.]ăVeziăşiăp.ă376:ă„Thoughătheyă[boga ii]ăhaveănoăoutwardăwantătoăurgeăthem,ătheyăhaveăasă
greatăaănecessityătoăobeyăGodă[...].ăGodăhathăstrictlyăcommandethăită[munca]ătoăall."ă[Deşiăboga iiănuăauăniciăoădorin ă
exterioar ădeăa-i împinge de la spate, ei simt o mare nevoie de a se supune lui Dumnezeu [...]. Dumnezeu le-a poruncit-o cu
str şnicieătuturor.]ăCapitolulă4,ănotaă47.
29.ăăAşaăgândeşteăşiăSpeneră(op. cit., III, pp. 338, 425), care dinăacestămotivăcombateăcaămoralmenteăîndoielnic ăînclina iaădeă
retragere timpurie
Note la paginile 130-132
233
dinăvia aăactiv ăşi,ărespingândăunaădintreăobiec iileăaduseăîncas riiădeădobânzi,ăpotrivităc reiaăprofitareaădeăpeăurmaădobânzii
ar duce la lenevie,ăsubliniaz ăc ăoricineăarăfiăînăposturaădeăaătrăi dinădobânziăarăfiăînăcontinuareăobligatăs ămunceasc ăînă
conformitate cu porunca lui Dumnezeu.
30.ăăInclusivăînăpietism.ăOriădeăcâteăoriăseăpuneăproblemaăschimb riiăprofesiunii,ăSpenerăafirm ăc ,ădup ăce cineva a început
s ăpracticeăoămeserie,ăcontinuareaăeiăşiăpracticareaăeiăconştiincioas ăconstituieăoăobliga ieădeăascultareăfa ădeăporuncaădivin .
31.ăFor aăextraordinar ,ădominândăîntregulămodădeăvia ,ăcuăcareăînv turaăreligioas ăindian ăplaseaz ătradi ionalismulă
economicăînăperspectivaăşanselorădeărenaştereăesteădescris ăînăstudiileăprivitoareălaăEtica economică a religiilor universale.
Esteăunăexempluăexcelentăprinăcareăs ăeviden iemădeosebireaădintreăsimpleleăteoriiăeticeăşiăcreareaădeăsanc iuniăpsihologice,
cuăfondăreligios,ăpentruăanumiteătipuriădeăcomportament.ăHindusulăpiosăputeaăavansaăînăierarhiaătransmigr riiănumaiădac ă
îndeplineaăcuăstricte e,ăpotrivitătradi iei,ăîndatoririleăspecificeăcasteiăînăcareăseăn scuse.ăDintreătoate,ăaceastaăeraăcea mai
puternic ăfundamentareăreligioas ăaătradi ionalismului.ăăăînăaceast ăprivin ,ăeticaăindian ăesteăîntr-adev răantitezaăceaămaiă
deplin ăaăceleiăpuritane,ădup ăcumăînăalt ăprivin ă(aătradi ionalismuluiăstructuriiădeăcast )ăeaăesteădiametralăopus ă
iudaismului.
32. Baxter, op. cit, I, p. 377.
33.ăăDarăaceastaănuăînseamn ăc ăpunctulădeăvedereăpuritanăaăderivatăistoriceşteădeăaici.ăDimpotriv ,ăesteăoăexpresieăaăideiiă
autenticăcalvinisteădup ăcareăcosmosulălumiiăserveşteăglorieiăluiăDumnezeu.ăSchimbareaăutilitarist ădeădirec ie,ăpotrivităc reiaă
cosmosulăeconomicăarătrebuiăs ăslujeasc ăbineluiăcelorămul i,ăbineluiăcomun,ăetc,ăeraăurmareaăideiiăc ăoricareăalt ăinterpretare
arăduceălaăoăidolatrizareă(aristocratic )ăaăf pturiiăumaneăsauăc ăarăserviănuăgloriaălui Dumnezeu,ăciăscopuriăculturaleălumeşti.ă
Darăvoin aăluiăDumnezeu,ăaşaăcumăseăexprim ăeaăprinăorânduireaăra ional ăaăcosmosuluiăeconomică(veziăCapitolulă4,ănotaă
34),ăînăm suraăînăcareăscopurileălaiceăpotăfiăluateăînăconsiderare,ăpoateăfiăîntruchipat ănumaiădeăbineleăcomunit ii,ădeăutilitateaă
impersonal .ăAşadar,ădup ăcumăamămaiăspus,ăutilitarismulăesteăo^consecin ăaăcaracteruluiăimpersonalăalăiubiriiăaproapeluiăşi
aărespingeriiăpream ririiălumiiăprinăexclusivitateaăexpresieiăpuritaneăin majorem Dei gloriam.
Câtădeăintensăaăfostădominatăîntregulăprotestantismăasceticădeăideeaăc ăoriceăidolatrizareăaăf pturiiăesteăincompatibil ăcuăgloria
luiăDumnezeuăşi,ăcaăatare,ăesteăneap ratăcondamnabil ,ăapareăclarăînăîndoielileăşiăezit rileăceăl-auăf cutăchiarăşiădeăSpener, care
cuăsiguran ănuăputeaăfiăb nuitădeăvreoăpasiuneăpentruădemocra ie,ăs ăsus in ,ăcontraănumeroaselorăobiec ii,ăutilizareaătitlurilor
ca adiaphoron, lucru indiferent. El s-a consolat în cele
234
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
dinăurm ăcuăfaptulăc ăpân ăşiăînăBiblieăapostoliiăiăs-au adresat pretorului Festus folosind titlul kratistos, preaputernic. Aspectul
politicăalăproblemeiănuăneăintereseaz ăaici.
34.ăă„Theăinconstantămanăisăaăstrangerăinăhisăownăhouse",ăomulăschimb torăesteăstr inăla elăacas ,ăspuneaăşiăThomasăAdamsă
(Works of the Puritan Divines, p. 77).
35.ăînăaceast ăprivin ,ăveziămaiăalesăafirma iileăluiăGeorgeăFoxăpeăaceast ătem ,ăînăThe Friends' Librari; (ed. W. & T. Evans.
Philadelphia, 1837), I, p. 130.
36. Desigur, acest tip deăetic ăreligioas ănuăpoateăfiăconsiderat ăcaăunăreflexăalăcondi iilorăeconomice.ăînăItaliaămedieval ,ă
specializareaăprofesional ăaăfostămaiăprofund ădecâtăînăAngliaăaceleiaşiăperioade.
37.ăăC ci,ăaşaăcumăseăsubliniaz ăfrecventăînăliteraturaăpuritan ,ăDumnezeuănuăaăporuncitănic ieriăc ătrebuieăs ăneăiubimă
aproapeleămaiămultădecâtăpeănoiăînşine,ăciălaăfelăcaăpeănoiăînşine.ăAvem,ăaşadar,ăşiădatoriaăiubiriiădeăsine.ăDeăexemplu,ăpeăcel
care-şiăpoateăîntrebuin aăavereaăspreăsporireaăglorieiăluiăDumnezeuămaiăbineădecâtăoăfaceăaproapeleăs u,ăiubireaăfa ădeăacestaă
nu-1ăoblig ăs -i cedeze din posesiunile sale.
38.ăŞiăSpenerăseăapropieădeăacestăpunctădeăvedere.ăDarăelăr mâneăextremădeărezervatăşiămaiădegrab ădezaprobatorăînăcazulăînă
care este vorba de trecerea de la profesiunile comerciale (deosebit de periculoase din punct de vedere moral) la teologie (op.
cit., III, pp. 435, 443; I, p.ă524).ăFrecventaărevenireătocmaiălaăr spunsulăacesteiăîntreb riă(privindăpermisibilitateaăschimb riiă
profesiunii) în aprecierile, fireşteăsubiective,ăaleăluiăSpenerăarat ,ăprintreăaltele,ăcâtădeăpracticeăerauădiverseleămodalit iădeăaă
interpreta 1, Cor. 7.
39.ăAsemeneaăideiănuăseăg sescăînăscrierileăpietiştilorăcontinentaliădeăfrunte.ăPozi iaăluiăSpenerăoscileaz ăîntreăargumentele
luteraneă(privindăsatisfacereaătrebuin elor)ăşiăceleămercantilisteăreferitoareălaăutilitateaăînfloririiăcomer ului,ăetc.ă(op. cit., 111,
pp. 330, 332; I, p.ă418:ă„cultivareaătutunuluiăaduceăbaniăînă ar ,ăşiăcaăatareăesteăutil ,ădeciănuăp c toas .".ăVeziăşiăIII, pp. 426,
427,ă429,ă434).ăDarăelănuăscap ăocaziaădeăaăar taăc ,ădup ăcumădovedeşteăexemplulăquakerilorăşiăalămenoni ilor,ăpo iăs ăob ii
unăprofităşiătotuşiăs ăr mâiăevlavios;ădeăfapt,ăaşaăcumăvomăindicaămaiătârziu,ăchiarăşiăunăprofitădeosebitădeăridicatăpoate fi
produsulădirectăalăuneiăonestit iăpioaseă(op. cit, p. 435).
40.ăăLaăBaxter,ăacesteăp reriănuăreflect ămediulăeconomicăînăcareăaătr it.ăDimpotriv ,ăautobiografiaăsaărelev ăc ăsuccesulă
activit iiăluiădeămisionarăs-aădatoratăpar ialăşiăfaptuluiăc ănegustoriiădinăKidderminsterănuăerauăboga i,ăciăcâştigauănumaiăfood
and raiment, hran ăşiăîmbr c minte,ăiarăpatronii
Note la paginile 132-133
235
nuătr iauămaiăbineădecâtăangaja iiălor,ăciăfrom hand to mouth, deăpeăoăziăpeăalta.ă„Ităisătheăpoorăthatăreceive the glad tidings of
theăGospel",ăs raciiăsuntăaceiaăceăprimescăveştileăîmbucur toareăaleăEvanhgheliei.ăThomasăAdamsăremarc ,ăreferitorălaă
dorin aădeăcâştig:ă„Heă(theăknowingăman)ăknowsă[...]ăthatămoneyămayămakeăaămanăricher,ănotăbetter,ăandăthereuponăchooseth
rather to sleep with a good conscience than a full purse [...] therefore desires no more wealth than a honest man may bear
away"ă[Elă(omulăcareăştie)ăştieă[...]ăc ăbaniiăpotăfaceăunăomămaiăbogat,ădarănuămaiăbun,ăşiăaşadarăalegeămaiădegrab ăs ădoarm ă
cuăconştiin aăcurat ,ădecâtăcuăpungaăplin ă[...1ădeăaceeaănuădoreşteămaiămult ăbog ieădecâtăarăputeaăs ăaduneăunăomăcinstit]
(Works of Puritan Divines, LI).ăDar,ăatâtăcâtăseăpoate,ăoădoreşte,ăceeaăceăînseamn ăc ăoriceăcâştigăonestădinăpunctădeăvedereă
formalăesteăşiălegitim.
41. Conform Baxter, op. cit.,], cap. X, 1, 9 (par. 24); I, p.ă378,ă2.ăPildeleăluiăSolomonă23,ă4:ă„Nuăteăchinuiăcaăs ăteă
îmbog eşti"ănuăînseamn ădecât:ă„richesăforăourăfleshyăendsămustănotăultimatelyăbeăintended",ănuătrebuieăs ăavemăînăvedere ca
scopăfinalăîmbog ireaăpentruă eluriălumeşti.ăOdioas ăeraăformaăseniorial-feudal ădeăfolosireăaăbog ieiă(cf.ăremarca,ăop. cit., I,
p. 380, privind the debauched part of the gentry, parteaădepravat ăaănobilimii), nu posedarea ei ca atare. Milton, în
prima sa Defensio pro populo Anglicano, sus ineaăbineăcunoscutaăteorieăc ănumaiăclasaădeămijlocăpoateăfiăpurt toareăaăvirtu ii.ă
Faptulăc ăprinăaceast ăclas ăseăîn elegeăburghezia,ăînăopozi ieăcuăaristocra ia,ăesteădemonstratădeăafirma iaăc ăatâtăluxul, câtăşiă
nevoiaăsuntănefavorabileăvirtu ii.
42.ăAcestaăesteăelementulăcelămaiăimportant.ăRepet măobserva iaăgeneral :ăaiciănuăneăintereseaz ăconcepteleădezvoltateădeă
teologiiămoraliştiăînăteoriileălorăetice,ăciămoralaăvalabil ăînăvia aăăăcredincioşilor,ăadic ămodulăînăcareăafectaăpracticaă
fundamentareaăreligioas ăaăeticiiăeconomice.ăînăliteraturaăcazuistic ăaăcatolicismului,ăînăspecialăînăceaăiezuit ,ăseăpotăciti
considera iiăcareăsuntă(deăexemplu,ăpeăseamaăjustific riiădobânzii,ăasupraăc reiaănuăneăoprimăaici)ăfoarteăasem n toareăcuăceleă
aleămultorăcazuiştiăprotestan iăşiăcareăparăs ămearg ăchiarămaiădeparteăînăprivin aăaăceeaăceăesteăpermisăşiăceăesteătolerabil.
Protestan ilorăliăs-aăreproşatăadeseaăc ,ălaăbaz ,ăeticaălorăesteăidentic ăcuăaceeaăaăiezui ilor.ăDup ăcumăcalviniştiiăîiăciteaz ă
frecventăpeăteologiiămoraliştiăcatolici,ănuănumaiăpeăTomaăd'Aquino,ăBernardădeăClairvaux,ăBonaventura,ăciăşiăpeăceiă
contemporani,ăcazuiştiiăcatoliciăluauăactăcuăregularitateădeăeticaăeretic ,ăfaptăasupraăc ruiaănuăneăoprim aici. Dar, dincolo de
importan aăhot râtoareăpeăcareăoăareăpentruămireanăsanc ionareaăreligioas ăaăvie iiăascetice,ădiferen aăfundamental ,ăchiarăşi în
teorie,ăr mâneăaceeaăc ăînăcatolicismăacesteăconcep iiălargiăerauăproduseleăunorăteoriiăeticeădeosebitădeăîng duitoare,ă
neconfirmate de autoritatea-Bisericii,ăc roraăliăseăopuneauădiscipoliiăeiăceiămaiăferven iăşiămaiăriguroşi.
236
Eticaăprotestant ăşiăspiritujăcapitalismului
Peădeăalt ăparte,ăideeaăprotestant ădeăprofesiuneăîiăpuneaăînăslujbaăactivit iiăeconomiceăcapitalisteătocmaiăpeăceiămaiăconvinşiă
adep iăaiăascetismului,ăprinăînsuşiăsuccesulălor.ăCeeaăceăacoloăputeaăfiăpermisăînăanumiteăcondi ii,ăaiciăap reaăcaăpozitivădin
punctădeăvedereămoral.ăDiferen eleăesen ialeădintreăceleădou ăetici,ăfoarteăimportante în plan practic, au fost fixate definitiv,
chiarăşiăpentruăepocaămodern ,ăînc ădinăperioadaăcontroverseiăpeăseamaăjanseniştilorăşiăaăbuleiăUnigenitus.
43.ăă„Youămayălabourăinăthatămannerăasătendethămostătoăyourăsuccessăandălawfulăgain.ăYouăareăbound to improve all your
talents."ă[Po iămunciăastfelăîncâtăs ătinziăspreăcelămaiămareăsuccesăşiăcâştigăcinstit.ăEştiăobligatăs - iăîmbun t eştiătoateă
calit ile.]ăUrmeaz ăpasajulătradusămaiăsusăînătext.ăOăparalel ădirect ăîntreăaspira iaălaăbog ieăînăîmp r iaăCerurilorăşiă
aspira iaălaăsuccesăîntr-oăprofesiuneălumeasc ăseăg seşte,ădeăexemplu,ălaăJaneway,ăHeaven upon Earth (Works of the Puritan
Diuines, p. 275).
44.ăChiarăşiăînăConfesiuneaă(luteran )ăaăduceluiăChristophăvonăWurttemberg,ăprezentat ăConciliului deălaăTrento,ăseăcontest ă
jur mântulădeăs r cie.ăCineăesteăs racădatorit ăst riiădinăcareăfaceăparteătrebuieăs -şiăsuporteăcondi ia,ădarădac ăjur ăs ăr mân ă
s rac,ăeăcaăşiăcumăarăjuraăs ăr mân ăbolnavăsauăs -şiăp strezeăoăreputa ieăproast .
45.ăăAcelaşiălucruăîlăspunăBaxterăşiăduceleăChristoph,ăînăConfesiuneaăsa.ăVeziăşiăuneleăpasajeăca:ă„...theăvagrantăroguesăwhoseă
livesăareănothingăbutăanăexorbitantăcourse:ătheămainăbegging"ă[pungaşiiăvagabonziăaleăc rorăvie iănuăsuntăaltcevaădecâtăoăcale
r t cit :ăcerşetoria], etc. (Thomas Adams, Works of the Puritan Divines, p.ă259).ăChiarăşiăCalvinăinterziseseăcuăstricte eă
cerşetoria,ăiarăsmoadeleăolandezeăseăîntreceauăînăaărespingeăautoriza iileăpentruăcerşit.ăînăepocaăStuar ilor,ămaiăalesăînătimpul
guvernului Laud, sub Carol I, când s-aăelaboratăsistematicăprincipiulăajutor riiăs racilorădeăc treăautorit iăşiăcelăalărepartiz riiă
deălocuriădeămunc ăpentruăşomeri,ăstrig tulădeălupt ăalăpuritanilorăera:ă„Givingăalmsăisănoăcharity!"ă[Datulădeăpoman ănuăeă
milostenie!], devenindăulteriorăchiarătitlulăcunoscuteiăscrieriăaăluiăDanielăDefoe).ăC treăsfârşitulăsecoluluiăalăXVII-lea s-a
ini iatăsistemulădescurajantăalăatelierelorăpentruăşomeriă(veziăLeonard,ăEarly History of English Poor Relief, Cambridge,
1900,ăşiăH.ăLevy,ăDie Grundlagen des okonomischen Liberalismus in der Geschichte der englischen Volkswirtschaft, Jena,
1912,ăpp.ă69ăşiăurm.).
46.ăăînă1903,ăpreşedinteleăUniuniiăBaptisteădinăMareaăBritanieăşiăIrlanda,ăG.ăWhite,ăspuneaăap sat,ăînădiscursulăs uădeă
deschidere a întrunirii de la Londra {Baptist Handbook, 1904,ăp.ă104):ă„TheăbestămenăonătheăroiiăofăourăPuritanăChurchesă
were men of affairs, who believed that religion should
.ăpermeateătheăwholeăofălife."ă[CeiămaiăbuniăoameniăînscrişiăînărândurileăBisericiiănoastreăpuritane au fost oameni de afaceri
careăauăconsideratăc ăreligiaătrebuieăs ăleăp trund ăîntreagaăvia .]
Note la paginile 133-134 237
47.ăăTocmaiăînăaceastaăconst ădeosebireaăcaracteristic ăfa deăconcep iaăfeudal .ăPotrivităceleiădinăurm ,ănumaiăurmaşiiă
parvenitului (politic sau social) pot beneficia de succesul lui într-oăpozi ieărecunoscut ă(fenomenulăexprimatăîntr-un mod
specific în cuvântul spaniol hidalgo = hijo d'algo = filius de aliquo, unde aliquid înseamn ăproprietateămoştenit ).ăOricâtădeă
rapidăarăp liăacesteădeosebiriăsubăac iuneaătransform rilorăaccelerateăşiăaăeuropeniz riiăcaracteruluiăna ionalăamerican,ătotuşiă
acoloămaiăpersist ăşiăast ziăconcep iaăspecificăburghez ,ăexactăopus ,ăcareăelogiaz ăsuccesulăînăafaceriăşiăcâştigulăcaăsimptomeă
aleăunorărealiz riăspirituale,ădarănuăarat ăniciăunărespectăfa ădeăsimplaăavereămoştenit .ăPeădeăalt ăparte,ăînăEuropaă(dup cum
remarcaăodat ăJamesăBryce),ăcuăbaniăseăpoateăcump raăaproapeăoriceădemnitateăsocial ,ădoarăcuăcondi iaăcaăproprietarulăs ănuă
fiăstatăpersonalălaătejgheaăşiăcaăelăs ăefectuezeăsingurămetamorfozeleănecesareăaleăaveriiă(constituireaădeădepozite,ăetc).ăCa
luareădeăpozi ieăîmpotrivaăaristocra ieiădeăsânge,ăveziădeăexempluăThomas Adams, Works of the Puritan Diuines, p. 216.
48.ăăFaptulăacestaăseăconfirma,ădeăpild ,ăînăcazulăfondatoruluiăsecteiăfamiliştilor,ăHendrikăNicklaes,ăcareăeraănegustoră
(Barclay, Inner Life of the Religious Communities of the Commonwealth, p. 34).
49. De exemplu,ăacestălucruăesteăcuăsiguran ăadev ratăpentruăHoornbeek,ădeoareceăşiăînăMat.ă5,ă5ăşiăI Tim.ă4,ă8ăsuntăenun ateă
f g duieliăpurăp mânteştiăpentruăsfin iă{op. cit., I, p.ă193).ăToateăsuntălucrareaăproviden eiăluiăDumnezeu,ădarăElăareăoăgrij ă
special ăpentruăaiăS i.ăOp. cit., p.ă192:ă„SuperăaliosăautemăsummaăcuraăetămodisăsingularissimisăversaturăDeiăprovidentiaăcircaă
fideles."ăUrmeaz ăoăexplica ieădespreăfelulăcumăcinevaăşi-ar putea da seama un noroc nu-şiăareăorigineaăînăcommunis
providentia, ci în aceaăgrij ăspecial .ăLaărândulăs u,ăBaileyă{op. cit., p.ă191)ăexplic ăsuccesulăîn-activitateaăprofesional ă
f cândătrimitereălaăProviden aădivin .ăFaptulăc ăprosperity esteăadeseaăr splataăpentruăoăvia ătr it ăînăsfin enieăesteăafirmată
frecvent în scrierile quakeriloră(veziăoăasemeneaăafirma ieăf cut ăchiarăşiăînă1848,ăînăSelection from the Christian Advices,
issued by the General Meeting of the Society of Friends, edi iaăaăşasea,ăLondra,ă1851,ăp.ă209).ăAsupraăleg turiiăcuăeticaă
quakerilor vom mai reveni.
50. Analizaăf cut ădeăThomasăAdamsăconflictuluiădintreălacovăşiăEsauăpoateăserviăcaăexempluăpentruăaceast ăluareăaă
patriarhilorăcaămodel,ăcaracteristic ătotodat ăşiăpentruăconcep iaădespreăvia ăaăpuritaniloră(Worksăof the Puritan Diuines, p.
235):ă„Hisăfolly..."ă(aăluiăEsau)ă„...mayăbeăarguedăfromătheăbaseăestimationăofătheăbirthright"ă[nebuniaăluiăpoateăfiăargumentat ă
prinăfaptulăc ăd deaăoăînsemn tateăatâtădeămic ădreptuluiădinănaştere]ă(acestăpasajăesteăimportantăşiăpentruădezvoltareaăideii de
birthright, despreăcareăvomăvorbiămaiătârziu),ă„thatăheăwouldăsoălightelyăpassăfromăităandăonăsoăeasyăconditionăasăaăpottage"ă
[încâtăputeaărenun aăatâtădeăuşorălaăel,ăcuăcondi iaăneînsemnat ădeăaăprimiăoăciorb .]ăEsteăîns ăoăperfidieăfaptulăc ăelănuăa vrut
s ăadmit
238 Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
tranzac ia,ăpretinzândăc ăfuseseăînşelat.ăCuăalteăcuvinte,ăesteăun>„cunningăhunter,ăaămanăofătheăfields",ăunăvân torăşiret,ăom al
câmpiei,ăcuăoăvia ăira ional ,ăbarbar ,ăpeăcândăIacov,ă..aăplainăman,ădwellingăinătents",ăunăomădintr-oăbucat ,ăcareălocuieşteăînă
cort,ăreprezint ă„theămanăofăgrace",ăomulăcuăharădivin.
Sentimentulăuneiăînrudiriăl untriceăcuăiudaismul,ăaşaăcumăaăfostăelăexprimatăînăbineăcunoscutaălucrareăaălui Roosevelt, a fost
g sitădeăKohleră{op. cit.) înăOlanda,ălargăr spândităînărândurileă ranilor.ăDar,ăpeădeăalt ăparte,ăpuritanismulăeraăperfectă
conştientădeădeosebirileăcareăîlăseparauădeăeticaăebraic ăînăchestiunileăpractice,ăaşaăcumăarat ăclarăataculălui Prynne la adresa
evreiloră(prilejuitădeăplanulădeătoleran ăalăluiăCromwell).ăVeziămaiăjos,ănotaă58.
51. Zur băuerlichen Glaubens-und Sittenlehre. Von einem thuringischen Landpfarrer, edi iaăaădoua,ăGotha,ă1890,ăp.ă16.ă
raniiăprezenta iăaiciăsuntăproduseăcaracteristiceăaleăbisericiiăluterane.ăAmănotatădeămaiămulteăoriăpeămargineă„luteran"ăacoloă
undeăexcelentulăautorăvorbeşteădespreăoăreligiozitateă r neasc ăînăgeneral.
52. A se compara, de exemplu, cu pasajul citat în Ritschl, Pietismus, II, p. 158. Spenerîşiămotiveaz ăşiăelăobiec iileăfa ădeă
schimbareaăprofesiuniiăşiăurm rireaăcâştiguluiăpeăenun uriădinăIisus,ăfiulăluiăSirah.ăTheologische Bedenken, III, p. 426.
53.ăăEăadev ratăc ăBaileyărecomand ătotuşiăcitireaălorăşi,ăpeăalocuri,ăseăîntâlnescăcitateădin apocrife - dar, evident, rare. Nu-mi
amintescăniciăunulădinăIisus,ăfiulăluiăSirah.ă(Poateăc ăîntâmpl torămi-ar veni în minte).
54.ăăînăcazurileăînăcareădamna ilorăle-aăfostăatribuităunăsuccesăexterior,ăcalvinismulăseăconsoleaz ă(Hoombeek,ădeăexemplu)ăîn
conformitateăcuă"teoriaăînd r tniciei'',ăcuăcertitudineaăc ăDumnezeuăle-a atribuit acest succes pentru a-iăînr iăşi,ăcaăatare,ăa-i
corupe cu atât mai mult.
55.ăăNuăputemădetaliaăaiciăacestăaspect.ăNeăintereseaz ănumaiăcaracterulăformalistăalălegalit iiăpuritane.ăînăceeaăceăpriveşteă
însemn tateaăeticiiădinăVechiulăTestamentăpentruălex naturae, vezi Soziallehren de Troeltsch.
56.ăăCaracterulăconstrâng torăalănormelorăeticeăaleăScripturiiăesteăvalabil,ădup ăBaxteră(Chhstian Directory, III,ăpp.ă173ăşiă
urm.), înăm suraăînăcareăele:ă(1)ăsuntădoarăoătranscriereădup ălaw of nature, sauă(2)ăpoart ăînăsineă„theăexpressăcharacterăofă
universalityăandăperpetuity",ăcaracterulăspecialădeăuniversalitateăşiăeternitate.
57. De exemplu, Dowden (referitor la Bunyan), op. cit., p. 39.
58. Detalii în studiile despre Etica economică a religiilor universale. Aiciănuăputemăanalizaăimensaăinfluen ăpeăcareăaăavut-
o,ădeăexemplu,ăporuncaăaădouaă(„S ănu- iăfaciăchipăcioplit")ăasupraăevolu ieiăiudaismului,ăaăcaracterului
Note la paginile 134-136 239
s uăra ional,ăadversăcultiv riiăsim urilor.ăTotuşiăs-arăputeaăre ineăcaăoătr s tur ăcaracteristic ăceeaăceămi-a spus unul dintre
conduc toriiăorganiza ieiăEducaţional Alliance din Statele Unite - oăorganiza ieăcareăseăocup ,ăcuăunăsuccesăuimitorăşiăcuă
mijloaceăample,ădeăamericanizareaăimigran ilorăevreiă-,ăc ăunulădintreăprimeleăscopuriăvizateăînătoateăformeleădeăactivitateă
artistic ăşiăeduca ional ăeraăemancipareaădeăaădouaăporunc .ăînăcazulăpuritanismului,ărespingeriiădeăc treăisraeli iăaăoric reiă
reprezent riăantropomorficeăaăluiăDumnezeuăîiăcorespundeăinterdic iaăoarecumădiferit ,ădarădeăaceeaşiăorientare,ăaăidolatriz rii
fiin eiăumane.
înăceeaăceăpriveşteăiudaismulătalmudic,ăesteăsigurăc ăacestaăseăînrudeşteăşiăcuăuneleătr s turiăfundamentaleăaleămoralit iiă
puritane. De exemplu, în Talmud (la Wiinsche, Babyl. Talmud, II, p.ă34)ăseăafirm ăc ăesteămaiăbine,ăşiăveiăfiăr spl titămaiă
generosădeăDumnezeu,ădac ăfaciăoăfapt ăbun ădinădatorie,ădecâtăunaăcareănuăî iăesteăporuncit ădeălege.ăCuăalteăcuvinte,ă
îndeplinireaăf r ădragosteăaăuneiădatoriiăareăoăpozi ieăetic ămaiăînalt ădecâtăfilantropiaăsentimental .ăEticaăpuritan ăarăaccepta
aceast ăconcep ieăînăesen .ăDeăfapt,ăşiăKantăseăapropieădeăea,ăîntrucâtăprinăvineăîiăcurgeaăsângeăsco ianăşi,ăînăcadrulăeduca ieiă
sale,ăsuferiseăinfluen eăpietisteăputernice.ăDeşiănuăputemădiscutaăaiciăpeăaceast ătem ,ămulteădintreăformul rileăsaleăsuntăstrâns
înrudite cu ideile protestantismului ascetic.ăDar,ăînăprimulărând,ăeticaătalmudic ăesteăprofundăimpregnat ădeătradi ionalismulă
oriental:ă„RabinulăTanchumăi-aăspusăluiăBenăChanilai:ă«niciodat ăs ănuăschimbiăunăobicei»"ă(Gemara,ăcomentariuălaăMishna,ă
VII, 1, fii. 86b, nr. 93, la Wiinsche. Subiectul discu ieiăesteănivelulădeătraiăalăzilierilor).ăSinguraăexcep ieădeălaărespectareaă
acesteiăcutumeăesteărela iaăcuăstr inii.
îns ăconcep iaăpuritan ăaălegalit iiăînăcalitateădeăconfirmareăoferea,ăevident,ămotiveămultămaiăputerniceăpentruăac iuneaă
pozitiv ădecâtăîndeplinireaănecondi ionat ăaăporuncilorăpeăcareăoăîntâlnimălaăevrei.ăDesigur,ăideeaăconformăc reiaăsuccesulă
reveleaz ăbinecuvântareaăluiăDumnezeuănuăesteăstr in ăiudaismului.ăDarăimportan aăreligios-etic ăradicalădiferit ăpeăcareăaă
dobândit-oăaceast ăideeăcaăurmareăaăeticiiădubleă(interioareăşiăexterioare)ădinăiudaismăaăexclusăoriceăînrudireăaăefecteloră
tocmaiăînăaceast ăprivin .ăFa ădeă„str in",ăeraăpermisăceeaăceăeraăinterzisăfa ădeă„frate".ăFieăşiănumaiădinăacestămotiv,ăera
imposibil ca în acest domeniuăs ăaib ăsuccesăceeaăceănuăeraăporuncit,ăciădoarăîng duităs ăfieăunăsemnăalăconfirm riiăreligioaseă
şiăunăimboldăpentruăconduitaămetodic ,ăsitua ieăatâtădeădiferit ădeăcazulăpuritan.ăReferitorălaăaceast ăproblem ,ătratat ăadesea
eronat de Sombart în a sa Die Juden und das Wirtschaftsleben, veziăstudiileăcitateămaiăsus.ăNuăesteăaiciăloculăs ăintr măînă
am nunte.
Oricâtădeăciudatăarăp rea,ăeticaăiudaic ăaăr masăfoarteătradi ionalist .ăNuăvomăabordaăaiciăniciăenormaătransformareăsuferit de
atitudinea interioar ăfa ădeălume,ădatorit ăvarianteiăcreştineăaăideilorădeăharăşiădeământuireăcareăcon ineau,ăîntr-un mod aparte,
germeniiăunorănoiăposibilit iădeădezvoltare.
240
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismuli
Privitor la legalitatea din Vechiul Testament, vezi Ritschl, Die christliche Lehre von der Rechtfertigung und Versonung,
II, p. 265. Pentruăpuritaniiăenglezi,ăevreiiădinăvremeaălorăerauăreprezentan iiăaceluiăcapitalismăorientatăspreăr zboi,ălivr riă
c treăstat,ămonopoluriădeăstat,ăspreăspecula iiăcuăformareaădeănoiăcapitaluriăşiăspreăproiecteleăfinanciareăşiădeăconstruc iiăaleă
principilor,ăpeăcareăpuritaniiăînşişiăleăcondamnau.ăDeăfapt,ăcuărezerveleămereuăinevitabile,ădeosebireaăs-ar putea formula
astfel: capitalismul evreiesc era un capitalism paria, speculativ,ăînătimpăceăacelaăpuritanăconstaăînăorganizareaăburghez ăaă
muncii.
59.ăăAdev rulăSfinteiăScripturiărezult ăpentruăBaxter,ăînăultim ăinstan ,ădinăaceaă„wonderfulădifferenceăofătheăgodlyăandă
ungodly"ăminunataădeosebireădintreădumnezeiescăşiănedumnezeiesc, din caracterul absolut diferit al lui renewed man, al
omuluiăreînnoit,ăfa ădeăceilal iăşiădinăgrija,ăevidentăfoarteăspecial ,ăaăluiăDumnezeuăpentruământuireaăcelorăaleşiădeăElă(care se
poateămanifesta,ăfireşte,ăşiăprină„încerc ri").ăChristian Directory, I, p. 165.
60.ăăDreptăcaracterizareăaăacestuiăfenomen,ăeăsuficientăs ăcitimăcâtădeăgreuăîiăvineăchiarăşiăluiăBunyană- laăcareătotuşiăseăpoateă
întâlni o apropiere de atmosfera din Freiheit eines Christenmenschen a lui Luther (de exemplu, în Of the Law and a
Christian, Works of the Puritan Divines, p. 254) -s ăinterpretezeăparabolaăfariseuluiăşiăvameşuluiă(veziăpredicaăThe Pharisee
and the Publican, op. cit.,ăpp.ă100ăşiăurm.).ăDeăceăesteăcondamnatăfariseul?ăElănuărespect ădeăfaptăporuncileăluiăDumnezeu,
deoareceăesteăînămodăevidentăunăsectantăpeăcareăîlăpreocup ănumaiăceremoniileăşiădetaliileăexterioareă(p.ă107),ădarămaiăpresus
deătoateăpentruăc ăîşiăatribuieăsingurămeritulăşi,ăînăacelaşiătimp,ăasemeneaăquakerilor,ăîiămul umeşteăluiăDumnezeuăpentruă
virtute, abuzând de numele Lui. într-oămanier ăp c toas ,ăelăridic ăînăsl viăaceast ăvirtuteă(p.ă126)ăşiăastfel,ăimplicit,ăcontest ă
predestinareaădivin ă(p.ă139).ăAşadar,ărug ciuneaăsaăconstituieăoăidolatrizareăaăf pturiiăomeneşti,ăşiăacestaăeămotivulăpentru
careăesteăunăp cat.ăPeădeăalt ăparte,ăvameşul,ădup ăcumăarat ăsinceritateaăm rturisiriiăsale,ăesteăren scutăspiritual,ăc ci,ăaşaă
cumăspuneăBunyanăcuăoăatenuareăspecificăpuritan ăaăsentimentuluiăluteranăalăp catului,ă„toăaărightăandăsincereăconvictionăofă
sinăthereămustăbeăaăconvictionăofătheăprobabilityăofămercy",ăpentruăaăaveaăoăconvingereădreapt ăşiăsincer ăasupraăp catului,ă
trebuieăs ăexisteăcredin aăînăprobabilitateaăiert rii,ă(p.ă209).
61.ăăReprodus ăînăConstituţional Documents aăluiăGardiner.ăAceast ălupt ăîmpotrivaăascetismuluiăantiautoritaristăpoateăfiă
comparat ăcuăpersecu iaăexercitat ădeăLudovicăalăXlV-lea asupra Port Royal-uiuiăşiăjanseniştilor.
62.ăCalvinăeraămultămaiăindulgent,ăcelăpu inăînăprivin aăformelorăaristocratice,ămaiărafinate,ăaleăpl cerilorăvie ii.ăSinguraă
limitareăesteăBiblia.ăCineăoărespect ăareăoăconştiin ăcurat ănuătrebuieăs ăseănelinişteasc ălaăoriceăpornireăl untric
Note la paginile 136-138
241
spreăpl cerileăvie ii.ăExpunereaăpeăaceast ătem ădinăCapitolulăX al Inst. Christ. (deăexemplu,ă„necăfugereăeaăquoqueăpossumusă
quaeăvidenturăoblectationeămagisăquamănecessitateăinservire")ăarăfiăpututădeschideăpor ileăuneiăpracticiăfoarteălibertine.ăTotuşi,ă
al turiădeăteamaăcrescând ăpentruăcertitudo salutis, ceaămaiăimportant ăîmprejurare pfentruădiscipoliiădeămaiătârziuăera,ăaşaă
cumăvomăar taăaltundeva,ăfaptulăc ăînăepocaămarcat ădeăecclesia militans principalaăreprezentant ăaăeticiiăcalvinisteăaăfostă
mica burghezie.
63. Thomas Adams (Works of the Puritan Divines, p.ă3)ăîncepeăoăpredic ădespreă„theăthreeădivineăsisters",ăceleătreiăsuroriă
divineă(„iubireaăfiindăceaămaiămareădintreăele"),ăreamintindăc ăpân ăşiăParisăi-aăoferităAfroditeiăm rul!
64.ăRomaneleăşiăalteleăasemeneaănuătrebuieăs ăfieăcitite,ăfiindă„wastetimes",ăpierderiădeăvreme.ă(Baxter, Christian Directori),
I, p. 51). Declinul pe care l-auăsuferităînăAngliaăpoeziaăliric ăşiăcânteculăpopular,ăprecumăşiădrama,ădup ăepocaăelisabetan ,ă
esteăbineăcunoscut.ăînăarteleăplastice,ăpuritanismulănuăaăg sităpoateăpreaămulteălucruriăde.suprimat.ăEsteăîns ăsurprinz toră
regresulădeălaăoăsitua ieăaparentăpromi toareăaămuziciiă(rolulăAnglieiăînăistoriaămuziciiănuăaăfostăînăniciăunăcazăneînsemnat) la
vidulămuzicalăabsolutăpeăcareăîlăconstat mămaiătârziu,ăşiăchiarăşiăînăprezent,ălaăpopoareleăanglo-saxone.ăînăafar ădeăbisericileă
negrilor,ăşiădeăaceiăcânt re iăprofesioniştiăpeăcareăacumăbisericileăşi-iăangajeaz ăcaăattractions (Trinity Church din Boston, în
1904, pentru opt mii de dolari anual), în America nu se aude de cele mai multe ori drept cântare aăcomunit iiădecâtăună
zgomotăstrident,ăinsuportabilăpentruănişteăurechiăgermaneă(fenomeneăpar ialăanaloageăseăîntâlnescăşiăînăOlanda).
65.ăLaăfelăşiăînăOlanda,ădup ăcumăoădovedescădiscu iileădinăcadrulăsinoadelor.ă(Veziădeciziileăprivindăarmindenii,ăînăcolec iaă
Reitsmaa, VI, 78, 139).
66.ăPareăprobabilăc ă„RenaştereaăVechiuluiăTestament"ăşiăorientareaăpietist ăspreăanumiteăatitudiniăcreştineăostileăfrumosului
înăart ,ăcareăîşiăauăorigineaăînăcarteaăluiăIsaiaăşiăînăPsalmulă22,ătrebuieăs ăfiăcontribuitălaăfaptulăc ăurâtulăaădevenităobiectăală
artei,ăiarăinterdic iaăpuritan ăprivindăidolatrizareaăf pturiiăaăavutăşiăeaăunăcuvântădeăspus.ăDarăam nunteleăsuntăînc ănesigure.
în Biserica Romano-Catolic ,ămotiveădeăoăcuătotulăalt ănatur ă(demagogice)ăauăprovocatăfenomeneăînruditeălaăsuprafa ,ădară
cuărezultateăartisticeădiferite.ăCineăcontempl ăSaul şiăDavid deăRembrandtă(laăMauritshuis)ăareăimpresiaăc ăsimteădirectă
puternicaăinfluen ăaăemo iilorăpuritane.ăExcelentaăanaliz ăaăinfluen elorăculturaleăolandeze,ăînăRembrandt de Cari Neumann,
contureaz ăprobabilăceeaăceăputemăştiăacumădespreăm suraăînăcareăprotestantismuluiăasceticăiăseăpotăatribuiăefecteăpozitive,ă
fecunde,ăînăart .
67.ăăCauzeădintreăceleămaiăcomplexe,ăpeăcareănuăleăputemădetaliaăaici,ăauăfostăr spunz toareădeăgradulărelativăsc zutăală
p trunderiiăeticiiăcalvinisteăîn
242
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
via aăpractic ăolandez .ăSpiritulăasceticăaăînceputăs ăsl beasc ăaiciăînc ădeălaăînceputulăsecoluluiăalăXVII-leaă(congrega ioniştiiă
englezi refugia iăînăOlandaăînă1608ăerauănemul umi iădeălipsaădeărespectăcuăcareăeraătratatăsabatul),ăculminândăsubăstathuderulă
FredericăHenric.ăMaiămult,ăpuritanismulăolandezăaăavut,ăînăgeneral,ăoăfor ădeăexpansiuneămultămaiăredus ăfa ădeăceaăaă
puritanismului englez.ăMotiveleăconstau,ăînăparte,ăînăorânduireaăpolitic ă(confedera ieăparticularist ădeăoraşeăşiăprovincii)ăşiă
multămaiăslabaăfor ămilitar ă(r zboiulădeăindependen ăfuseseădusăînăprincipalăcuăbaniiăAmsterdamuluiăşiăcuăarmateădeă
mercenari. Predicatorii engleziăilustrauăamesteculădeălimbiădinăTurnulăBabeiădândăcaăexempluăarmataăolandez .)ăînăacestăfel,ă
greutateaălupteiăpentruăcredin ăaăfostăînămareăm sur ăl sat ăînăseamaăaltora,ăceeaăceaăimplicatăîns ăşiăpierdereaăpar ial ăa
puterii politice, în schimb, armataăluiăCromwell,ădeşiăpar ialărecrutat ăcuăfor a,ăaveaăsentimentulăc ăeraăoăarmat ădeăcet eni.ă
Desigur,ăesteăcuăatâtămaiăcaracteristicăfaptulăc ătocmaiăaceast ăarmat ăşi-aăfixatăînăprogramăînl turareaăobligativit iiă
serviciuluiămilitar,ăpentruăc ăluptaăesteăîng duit ănumaiăspreăgloriaăluiăDumnezeu,ăpentruăoăcauz ădefinit ăcaăsacr ăînă
conştiin ,ădarănuăşiăpentruăcapriciileăunuiăprincipe.ăOrganizareaăarmateiăbritanice,ăatâtădeăimoral ăînăraportăcuăideileăgermane
tradi ionale,ăaveaăcaăr d ciniăistoriceăuneleămotiveăfoarteămoraleăşiăconstituiaărealizareaăunorăsolda iăceănuăfuseser ăniciodat ă
învinşi.ăEaăpus ăînăslujbaăintereselorăCoroaneiădecâtădup ăRestaura ie.
Schutterijen olandezi,ăceiăceăauăpurtatăstindardulăcalvinismuluiăînătimpulăMareluiăR zboi,ălaănumaiăoăjum tateădeăgenera ieădeă
laăsinodulădinăDordrecht,ănuăarat ădelocăasceticiăînătablourileăluiăHals.ăSinoadeleăprotesteaz ăadeseoriăcontraămoduluiălorăde
via .ăConceptulăolandezădeădeftigkeit esteăunăamestecădeăonestitateăra ional ăburghez ăşiădeăconştentizareăpatrician ăaă
propriuluiăstatut.ăRepartizareaălocurilorăînăbisericileăolandezeădup ăcriteriiădeăclas ,ăcareăseăpractic ăşiăînăzileleănoastre,
v deşteăcaracterulăaristocraticăalăacesteiăreligii.ăMen inereaăeconomieiăurbaneăfrânaăindustria,ăcareăaăreuşităs ăprospereă
aproapeănumaiădatorit ărefugia ilorăşi,ădeăaceea,ăîntotdeaunaădoarăsporadic.ăCuătoateăacestea,ăascetismulămundanăală
calvinismuluiăşiăpietismuluiăaăexercitatăoăinfluen ăimportant ,ăcuăaceeaşiădirec ieăînăOlandaăcaăşiăînăalteăp r i,ăinclusiv în
sensulăpeăcareăîlăvomămen ionaăimediat,ăalăobligativit iiăasceticeădeăaăeconomisi,ăaşaăcumăarat ăGroenăvanăPrinstererăînă
pasajul citat mai jos, nota 87).
Maiămult,ăabsen aăaproapeătotal ăaăliteraturiiăbeletristiceăînăOlandaăcalvinist ănuăesteăîntâmpl toare (vezi de exemplu Busken-
Huet, Het Land van Rembrandt). Importan aăreligiozit iiăolandezeăcaăobligativitateăascetic ădeăaăeconomisiăapareăclarăînc ăînă
secolul al XVIII-leaăînăscrierileăluiăAlbertusăHaller.ăPentruătr s turileăspecificeăaleăatitudiniiăolandezilorăfa ădeăart ăşiă
motiveleăacesteiăatitudini,ăveziădeăexempluăînsemn rileăautobiograficeăaleăluiăConstantineăHuyghensă(scriseăînă1629-1631). în
Oud Holland, 1891.
Note la pagina 138
243
Lucrareaădejaăcitat ăaăluiăGroenăvanăPrinsterer,ăLa Hollande et l 'influence de Calvin, 1864,ănuăofer ănimicăimportantăpentruă
problemele noastre. Colonia Nieuw-NederlandădinăAmericaăera,ădinăpunctădeăvedereăsocial,ăoăaşezareăsemifeudal ădeă
patroons. comercian iăcareăd deauăcapitalăcuăîmprumutăşi,ăspreădeosebireădeăNouaăAnglie,ăeraăfoarteăgreuăs ăconvingiă
oameniiăm run iăs ăseăstabileasc ăacolo.
68.ăăS ăneăamintimăc ăautoritateaămunicipal ăpuritan ăaăînchisăteatrulădeălaăStratford-on-Avonăînc ădeăcândăShakespeareăeraăînă
via ,ăpetrecându-şiăacoloăultimiiăaniăpeăcare-iămaiăaveaădeătr it.ăUraăşiădispre ulăluiăShakespeareăfa ădeăpuritaniăiesălaăiveal ă
cuăoriceăprilej.ăChiarăşiăînă1711, oraşulăBirminghamăaărespinsăcerereaădeăaprobareăaăfunc ion riiăunuiăteatru,ăacuzându-1ăc ă
promovaăleneaăşi,ăcaăatare,ăeraăd un torăcomer uluiă(Ashley,ăBirmingham Trade and Commerce, 1913).
69.ăăŞiăaiciăesteăhot râtorăfaptulăc ăpentruăpuritanănuăexistaădecâtăunaădinădou :ăvoin aăluiăDumnezeuăsauăvanitateaăomeneasc .ă
De aceea, pentru el nu putea exista nici o adiaphora. Dup ăcumăamămaiăar tat,ăpozi iaăluiăCalvinăînăaceast ăprivin ăeraăcuă
totulăalta:ănuăconteaz ăceămânc m,ăceăhaineăpurt m,ăetc,ăatâtătimpăcâtădeăaiciănuărezult ăînrobireaăsufletuluiădeăc treădorin aă
p mânteasc .ăLibertateaăfa ădeălumeătrebuieăs ăseămanifeste,ăcaăşiălaăiezui i, prinăindiferen ,ăceeaăceălaăCalvinăînseamn ă
utilizareaăcuănep sare,ăf r ăpoft ,ăaăbunurilorăoferiteădeăp mântă(pp.ă409ăşiăurm.ădinăedi iaăoriginal ăaăInstit. Christ.).
70.ăAtitudineaăquakerilorînăaceast ăprivin ăesteăbineăcunoscut .ăîns ăchiarălaăînceputul secolului al XVII-lea, pioasa
comunitateăaăimigran ilorădeălaăAmsterdamăaăfostăzguduit ăvremeădeăunădeceniuădeăviolenteleăfurtuniăpeăcareăleăstârniser ă
p l riileălaămod ăşiăîmbr c minteaăuneiăpreoteseă(situa ieădescris ăsavurosăînăCongregationahsm ofthe Last 300 Years a lui
Dexter). Sanford [op. cit.) ar taăc ăactualaătunsoareăb rb teasc ăesteăaceeaşiăcuăaă„capetelorărotunde"ăatâtădeăbatjocoriteăşi,ădeă
asemenea,ăc ăîmbr c minteaăb rb teasc ălaăfelădeăridicol ă(pentruăepocaărespectiv )ăaăpuritanilorăeste,ăcelăpu inăînăprincipiu,ă
esen ialăidentic ăaceleiaădinăzileleănoastre.
71.ăînăacestăsens,ăveziăcarteaăaăluiăVeblenădejaăcitat ,ăThe Theory of Business Enterprise.
72.ăăRevenimămereuălaăaceast ăproblem .ăPrinăeaăseăexplic ăenun uriăca:ă„Fiecareăb nu ăcareăesteăpl tităpentruăvoiăînşiv ,ă
pentruăcopiiăşiăprieteni,ătrebuieăs ăfieădatăcaăşiăcumăarăfiăfostăcerutădeăDumnezeu,ăpentruăa-1ăslujiăşiămul umiăpeăEl.ăVegheaz ă
îndeaproape,ăc ciăaltfelăegoismulăcarnalăşiăho escănu-Iăvaăl saăluiăDumnezeuănimic"ă(Baxter,ăop. cit., I, p. 108). Este stabilit
cuăfermitate:ăceeaăceăseăfoloseşteăînăscopuriăpersonaleăesteăsustrasăserviciuluiăpentruăgloriaăluiăDumnezeii.
244
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
73.ăăPeăbun ădreptate,ăseăaminteşteădeăobiceiăfaptulă(Dowden,ăop. cit.) c ăOliverăCromwellăaăsalvatădeălaădistrugereătablourileă
luiăRafaelăşiăTriumful lui Cezar de Mantegna, în timp ce Carol al Il-ieaăîncercaăs ăleăvând .ăMaiămult,ăliteraturaăna ional ă
englez ăeraăprivit ăcuăr ceal ăsauăchiarăostilitateădeăsocietateaăRestaura iei.ăInfluen eleădeălaăVersaillesăerauăatotputerniceălaă
toateăCur ile.
Efectul pe care 1-aăavutăatmosferaănefavorabil ,ăînăprivin aăbucurieiăspontaneădinăvia aădeăziăcuăzi,ăasupraătipurilorăcelorămaiă
elevateădeăpuritaniăşiăaăcelorăcareăauăfostăeduca iăînăspiritulăpuritanismuluiănuăpoateăprimiăoăanaliz ădetaliat ăînălimiteleăacestuiă
studiu. Washington Irving (Bracebridge Hali, op. cit.) exprim ăsitua iaăastfel,ăînălimbajăobişnuit:ă„Eaă[elăspuneălibertateaă
politic ,ănoiăamăspuneăpuritanismul]ălas ămai pu inălocăfanteziei,ădarăd ămaiămult ăputereăimagina iei."ăAjungeăs ăneăgândimă
laărolulăsco ienilorăînăştiin ,ăliteratur ăşiăinven iileătehnice,ăprecumăşiăînăvia aăeconomic ăaăMariiăBritanii,ăcaăs ăsim imăc ă
aceast ăformulareăpu inăcâmăpreaăîngust ăseăapropieătotuşiădeăadev r.ăNuăvomăvorbiăaiciădespreăimportan aăpuritanismuluiă
pentruădezvoltareaătehniciiăşiăaăştiin elorăempirice.ăRela iaăcaăatareăapareăpermanentăînăvia aăcotidian .ăDeăexemplu,ăpentru
quakeriăsuntăpermiseăurm toareleărecreations: vizitele laăprieteni,ăcitireaăc r ilorădeăistorie,ăexperimenteleădeămatematic ăşiă
fizic ,ăgr din ritul,ăconversa iileăpeătemeădeăafaceriăsauădiverseăevenimenteăetc.ăAmădiscutatăanteriorăcauzele.
74.ăăFenomenădejaăanalizatăcuămareăfine eădeăCariăNeumann,ăînăaăsaăRembrandt, lucrareăceăarătrebuiăcomparat ăcuăremarcileă
de mai sus.
75. De exemplu, Baxter, în pasajul citat mai sus, I, p. 108, jos.
76.ăVeziăbineăcunoscutaădescriereăaăcoloneluluiăHutchinsonă(frecventăcitat ,ădeăexemplu,ălaăSanford,ăop. cit., p. 57) în
biografiaăscris ădeăv duvaăsa.ăDup ăceăzugr veşteătoateăvirtu ileăsaleăcavalereştiăşiăfireaăsaăvesel ,ăentuziast ,ăurmeaz :ă„Eraă
minunatădeăordonat,ăcuratăşiăpl cutăînăcomportament,ăşiăprinătoateădovedeaăimagina ie;ădarăaărenun atăfoarteădevremeăs ăpoarte
vreo hain ăcostisitoare."ăFoarteăasem n torăesteăconturat,ăînădiscursulăfunebruă inutădeăBaxterălaăînmormântareaăluiăMaryă
Hammer (Works of the Puritan Diuines, p.ă533),ăidealulăpuritaneiăeducate,ăextremădeăcultivate,ăc reia,ătotuşi,ăîiălipseauădou ă
lucruri: (1)ătimpulăşiă(2)ăcheltuielileăpentruăfastăşiăpl ceri.
77.ăăM ăgândesc,ăprintreămulteăalteăexemple,ălaăunăfabricantăcuăsucceseăextraordinareăînăafaceri,ăajunsăfoarteăbogatălaă
b trâne e;ăcândămediculăi-aăprescrisăpentruăoăboal ădigestiv ăgrav ăs ăconsumeăcâteva stridii pe zi, numai cu mare greutate s-a
supusărecomand rii.ăPeădeăalt ăparte,ădona iileăconsiderabileăînăscopuriădeăbinefacereăpeăcareăle-aăf cutăînătimpulăvie iiăşiă
generozitateaăluiăar tauăc ăeraăvorbaănumaiădeăsupravie uireaăaceluiăsentimentăasceticăcareăconsideraăob inereaădeăpl cereădeă
pe urma propriei
Note la paginile 138-140
245
avu iiăcaăfiindăreprobabil ădinăpunctădeăvedereămoral;ăaşadar,ănuăeraălaămijlocăniciăoăform ădeăavari ie.
78. Separarea atelierului, a biroului, în general a afacerii, deălocuin aăprivat ,ăseparareaăfirmeiădeănumeleădeăfamilie,ăaă
capitaluluiăîntreprinderiiădeăavereaăparticular ,ătendin aădeăaătransformaăîntreprindereaăîntr-un corpus mysticum (celăpu inăînă
cazulăpropriet iiăcolective)ăseăplasauătoateăpeăaceeaşiălinie.ăVezi,ăînăaceast ăprivin ,ălucrareaămeaăHandelsgesellschaften im
Mittelalter.
79. Sombart, în lucrarea sa Der Kapitalismus (edi iaăîntâi),ăscoseseădejaăînăeviden ăacestăfenomenăcaracteristic.ăTrebuieăîns ă
s ă inemăseamaădeăfaptulăc ăacumulareaădeăaveriăîşiăareăorigineaăînădou ăizvoareăpsihologiceăfoarteădiferite.ăPrimulăizvoră
provineădinătimpuriăancestraleăşi-şiăg seşteăexpresiaăînăfunda ii,ăbunuriădeăfamilie,ăfideicomisuri,ăetc,ăprecumăşi,ămaiălimpede,ă
înădorin aădeăaămuriăîmpov ratăcuămariăaveriămaterialeăşi,ămaiăales,ădeăaăasiguraăcontinuareaăafaceriiăchiarăşiăînc lcândă
intereseleămajorit iiămoştenitorilor.ăînăacesteăsitua ii,ăpeălâng ădorin aădeăaăasiguraăoăvia ăideal ădincoloădeămoarteăşiăastfel
de a conserva splendor familiae şiăaăextindeăînătimpăpersonalitatea întemeietorului, era vorba în fond de scopuri egocentrice.
Nuătotăastfelăstauălucrurileăcuăacelămotivăburghezăpeăcareăîlădiscut măaici.ăMotto-ulăascetismuluiăesteă„renun ,ătrebuieăs ă
renun i",ăpeăcândăînăsensulăcapitalismuluiăpozitivădevine:ă„câştig ,ătrebuieăs ăcâştigi".ăînănera ionalitateaăsaăpur ăşiămodest ,ă
esteăunăfelădeăimperativăcategoric.ăNumaiăgloriaăluiăDumnezeuăşiădatoriaăproprie,ănuăvanitateaăomului,ăreprezint ălaăpuritani
mobilul,ăiarăast zi,ănumaiădatoriaăprofesional .ăCuiăîiăplaceăilustrareaăuneiăideiăprinăconsecin eleăeiăextremeăn-areădecâtăs -şiă
aminteasc ădeăaceaăteorieăaăunorămilionariăamericaniăconformăc reiaămilioaneleălorănuătrebuieăs ăleăfieăl sateămoştenireă
copiilor,ăpentruăcaăaceştiaăs ănuăfieăpriva iădeăbinefacereaămoral aănecesit iiădeăaămunciăşiădeăaăcâştigaăsinguri.ăCuăsiguran ă
c ăînăprezentăacestăprincipiuănuăesteămaiămultădecâtăbalonădeăs punăteoretic.
80.ăăTrebuieăs ăsubliniemădinănouăc ăacestaăesteăultimulămotivăreligiosăimportantă(al turiădeădorin aăpurăascetic de
mortificare a trupului). Apare cu claritate mai ales la quakeri.
81. Baxter {Saints' Everlasting Rest, p. 12) o respinge bazându-seăexactăpeăra ionamentulăiezui ilor:ătrupulătrebuieăs ă
primeasc ăceleătrebuincioase,ăaltfelădevenimăsclaviiălui.
82. Acestăidealăesteăprezentăînăspecialălaăquakeri,ăînăprimaălorăepoc ădeădezvoltare,ădup ăcumăaăar tatăînăuneleăaspecteă
esen ialeăWeingarten,ăînăEnglische Revolutionskirchen. Şiăanalizaăam nun it ăaăluiăBarclayă(op. cit., pp.ă519ăşiăurm.,ăp.ă533)ăoă
demonstreaz ăfoarteăclar.ăTrebuieăs ăseăevite:ă(1)ăvanitateaălumeasc ,ăadic ăoriceăostenta ie,ăoriceăfrivolitateăşiăoriceălucruriă
lipsiteădeăscopăpracticăsauăpre uiteănumaiădinăcauzaărarit iiăloră(adic
246
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
tot din vanitate);ă(2)ăutilizareaăira ional ăaăaverii,ăcumăarăfiăcheltuielileădispropor ionateăfa ădeănevoileădeăsubzisten ăşiădeă
creareaăunorărezerveăpentruăviitor.ăPrinăurmare,ăquakerulăera,ăcaăs ăspunemăaşa,ăoăîntruchipareăvieăaălegiiăutilit iiămarginale.
„Moderateăuseăofătheăcreature"ăeraăpermis ăîntruătotul,ăadmi ându-seăînăspecialăpre uireaăcalit iiăşiăaăsolidit iiămaterialelor,ă
atâtătimpăcâtăacestălucruănuăduceaălaăvanitate.ăVezi,ăînătoateăacesteăprivin e,ăMorgenblatt fur gebildete Leser, 1846.ăpp.ă216ăşiă
urm. Referitorălaăconfortulăşiăsoliditateaămaterialelor,ăveziăSchneckenburger,ăVorlesungen, pp.ă96ăşiăurm.).
83.ăăAmăafirmatădejaăc ăaiciănuăabord măproblemaărela iilorădeăclas ăaleăacestorămişc riăasceticeă(veziăstudiileădespreăEtica
economică a religiilor universale). Dar,ăpentruăaăobservaăc ăBaxter,ădeăpild ,ăpeăcareăîlăcit măatâtădeămultăînăacesteăpagini,ănuă
priveaălucrurileădoarăcaăunăburghezăalăepociiăsale,ăajungeăs ăamintimăc ăşiălaăel,ăînăierarhiaăvaloriiăreligioaseăaăprofesiunilor,
dup ăceleăcuăunănivel înaltădeăeduca ieăurmeaz ăfermierul,ăşiăabiaăpeăurm ămarinarii,ătextiliştii,ălibrarii,ăcroitorii,ăetc.ăChiarăşiă
în categoria marinarilor (într-unămodădestulădeăcaracteristic)ăelăinclude,ăpoateăînăaceeaşiăm sur ,ăpescariiăşiăarmatorii.ăCuătotulă
alta este clasificareaătalmudic .ăVezi,ădeăexemplu,ăWiinsche,ăBabyl. Talmud, II, pp. 20, 21. Toate preceptele rabinului Eleazar
ducăînăaceeaşiădirec ie:ăcomer ulăesteămaiăbunădecâtăagricultura.ăVeziăşiăII 2,ăp.ă68,ăcuăprivireălaăinvesti iileădeăcapitală
recomandabile: oătreimeăînăp mânt,ăoătreimeăînăm rfuri,ăoătreimeăînăbaniăghea .
Pentru cei pe care nu-iăsatisfaceăniciăoăexplica ieăcauzal ădac ănuăareăoăinterpretareăeconomic ă(sauămaterialist ,ăcumăiăseămaiă
spune,ădinănefericire),ăadaugăc ,ădup ăp rereaămea,ăinfluen aădezvolt riiăeconomiceăasupraăevolu ieiăideilorăreligioaseăesteă
foarteăimportant .ăVoiăîncercaămaiătârziuăs ăprezintămodulăînăcareăauăevoluat,ăînăcazulănostru,ăşiăproceseleădeăadaptareă
reciproc .ăPeădeăalt ăparte,ăideileăreligioaseănuăpotăfiădeduse,ăpurăşi simplu, din economie, ci sunt la rândul lor cele mai
puterniceăelementeămodelatoareăaleăcaracteruluiăna ionalăşiăpoart ăînăinteriorulălorăpropriileălorălegiăşiăpropriaălorăputere
coercitiv .ăIarădiferen eleăceleămaiăimportanteădintreăeleă(caăînăcazulăluteranismuluiăşiăcalvinismului),ăînăm suraăînăcareă
factoriiăextrareligioşiăjoac ăvreunărol,ăsuntădeterminateăînăprimulărândăpolitic.
84.ăăAcestălucruăîlăareăînăvedereăEduardăBernstein,ăatunciăcând,ăînăstudiulăs uăcitatămaiăsus,ăspuneă(pp.ă681ăşiă625):ă„Asceza
esteăoăvirtuteăburghez ."ăAnalizaăsaăesteăprimaăcareăaăsugeratăacesteărela iiăimportante,ănumaiăc ăaceast ăconexiuneăesteămult
maiăcuprinz toareădecâtăb nuieşteăel.ăC ciănuăeraăimplicat ădoarăacumulareaădeăcapital,ăciăşiăra ionalizareaăascetic ăaăîntregii
vie iăeconomice.
Doyle a subliniat clar, cu privire la coloniile americane, deosebirea dintre Nordul puritan, unde întotdeauna a existat un
capitalăcareăseăcereaăinvestit,ădatorit ăobliga ieiăasceticeădeăeconomisire,ăşiăSudulăpatriarhal.
Note la paginile 140-141 247
85. Doyle, The English in America, II, cap.ă1.ăExisten aăunorăfier riiă(1643)ăşiă es toriiăindustrialeă(1659),ăprecumăşiă
considerabilaădezvoltareăaămeşteşugurilorăînăNouaăAnglie,ăînăprimaăgenera ieădeălaăîntemeiereaăcoloniilor,ăsuntăuimitoareă
dintr-unăpunctădeăvedereăpurăeconomic.ăSitua iaăseădeosebeşteăfrapantădeăceaădinăsud,ăcaăşiădeăcoloniaănecalvinist ăRhodeă
Island,ăcuătotalaăsaălibertateădeăconştiin .ăînăciudaăfaptuluiăc Rhode Island avea un port excelent, în raportul dat de Governor
and Council înă1686ăseăspunea:ă„Mareaăpiedic ădinăcaleaăcomer uluiăconst ăînălipsaănegustorilorăşiăaăoamenilorăînst ri iă
printre noi.'1 (Arnold, History of the State of Rhode Island, p. 490). Nuăîncapeăniciăoăîndoial ăc ălaăacestălucruăaăcontribuită
constrângereaădeăaăreinvestiăcapitalulăeconomisit,ăexercitat ădeălimitareaăpuritan ăaăconsumului.ăLaăaceastaăs-aăad ugată
disciplinaăbisericeasc ,ădeăcareăîns ănuăneăvomăocupaăaici.
86. Desigur, aceste cercuri s-auărestrânsărapidăînăOlanda,ădup ăcumăseăvedeăînădescriereaăluiăBusken-Huet (op. cit., II, cap. III
şiăIV). Totuşi,ăGroenăvanăPrinstererăspune,ăchiarăşiădespreăperioadaăimediatăulterioar ăP ciiădeălaăWestfalia:ă[Handb. der
Gesch. van het Vaderland, edi iaăaătreia,ăpar.ă303ă- nota,ăp.ă254):ă„DeăNedrlandersăverkoopenăveelăenăverbruikenăwenig".
87.ăăPentruăAnglia,ădeăexemplu,ăoăpeti ieăaăunuiănobilăregalistă(citat ădeăRanke,ăEnglische Geschichte, IV, p.ă197)înaintat ă
dup ăintrareaăluiăCarolăalăII-leaăînăLondra,ăcereaăinterzicereaăprinălegeăaăachizi ion riiădeămoşiiădeăc treăcapitalulăburghez,ă
careăastfelăurmaăs ăfieăfor atăs ăseăorientezeănumaiăspreăcomer .ăPrinăstatut,ăregen iiăolandeziăseădeosebeauăcaă„stare"ădeă
patriciatulăburghezădinăoraşeăprinăposibilitateaădeăaăcump raămoşii.ăVeziăplângereaădină1652,ăpotrivităc reiaăregen iiăarăfiămaiă
multămoşieriăşiănuănegustori,ăcitat ăînăFruin,ăTien jaren uit den tachtigjarigen oorlog. Eăadev ratăc ăacesteăcercuriănuăauăavută
niciodat ăoămentalitateăriguros calvinist .ăIarănotoriaălupt ăcareăseăd deaăpentruătitluriăaristocraticeăînăaădouaăjum tateăaă
secolului al XVII-leaăînărândurileăburghezieiădeămijlocăolandezeădovedeşteăc ,ăcelăpu inăînăaceast ăperioad ,ădeosebireaădintreă
situa iaădinăAngliaăşiăceaădinăOlandaăseăpoateăacceptaănumaiăcuăpruden .ăAici,ăfor aăposesiuniiăunorăbaniămoşteni iăaăfrântă
spiritul ascetic.
88.ăăAchizi ionareaăpeăscar ămareăaămoşiilorăenglezeădeăc treăcapitalulăburghezăaăfostăurmat ădeăoăepoc ădeăprosperitateăaă
agriculturii engleze.
89.ăăLatifundiariiăanglicaniăauărefuzatăadeseori,ăpân ăînăsecolulăacesta,ăs -iăaccepteăpeănonconformiştiăcaăarendaşi.ăînăprezent,ă
ambeleăpartideăconfesionaleăauăunănum răaproximativăegalădeămembri.ăînainte,ănonconformiştiiăauăfostăîntotdeaunaăînă
minoritate.
90.ăăPeăbun ădreptate,ăH.ăLevyăatrageăaten iaă(articolulădinăArchiv fur Sozialwissenschaft und Sozialpolitik, XLVI,ăp.ă605)ăc ă
potrivităcaracteruluiăînn scutăalăpoporuluiăenglez,ădedusădinănumeroaseătr s turiăspecifice,ăacesta
248
Eticaăprotestant ăşiăspiritul capitalismului
arăfiămaiăpu inăpredispusăs ăaccepteăoăetic ăascetic ăşiăvirtu ileăburgheze,ăînăcompara ieăcuăalteăpopoare.ăOăpoft ădeăvia ă
viguroas ăşiăneîngr dit ăaăfostăşiăesteăunaădintreătr s turileăluiăprincipale.ăPutereaăascetismuluiăpuritanădin vremea când a fost
predominantăseăv deşteătocmaiăprinăuluitoareaăm sur ăînăcareăadep iiăs iăauădisciplinatăaceast ătr s tur ădeăcaracter.
91.ăContrastulăacestaărevineămereuăşiăînăprezentareaăluiăDoyle.ăîntotdeauna,ăînăatitudineaăpuritanilor,ămotivulăreligios a avut
unăefectăhot râtoră(desigur,ăf r ăaăfiăexclusivăînătoateăcazurile).ăColoniaăcondus ădeăWinthropăeraăgataăs ăadmit ămutareaă
gentlemenilorăînăMassachusetts,ăchiarăşiăaăuneiăcamereăaălorzilorăcuănobilimeăereditar ,ăcuăcondi iaăcaăgentlemeniiăs ăintre în
rândurileăBisericii.ăColoniaăaăr masăînchis ăpentruăaăseămen ineădisciplinaăconfesional .ăNewăHampshireăşiăMâineăauăfostă
colonizateădeămariănegustoriăanglicani,ăcareăauăîntemeiatăuriaşeăcresc toriiădeăvite.ăîntreăeiăşiăpuritani,ăleg turaăsocial ăera
foarteăslab .)ăînc ăînă1632ăs-auăauzităreclama iiălaăadresaăl comieiădeăprofităaălocuitorilorăNoiiăAngliiă(vezi,ădeăexemplu,ă
Weeden, Economic and Social History of New England, I, p. 125.)
92.ăAcelaşiălucruăîlăsubliniaz ăşiăPetty,ăop. cit., şiătoateăsurseleăcontemporane,ăf r ăexcep ie,ăvorbescăînăspecialădespreă
sectan iiăpuritani,ăbaptişti,ăquakeri,ămenoni i,ăcaăfiindăînăparteăoăp tur ălipsit ădeămijloace,ăînăparteăoămic ăburghezieă
capitalist ,ăşiăîiăpunăînăopozi ieăatâtăcuăaristocra iaămarilorănegustori,ăcâtăşiăcuăaventurieriiăfinanciari.ăDarătocmaiădinăaceast ă
clas ăaămicilorăcapitalişti,ănuădintreămagna iiăfinanciari,ămonopolişti,ăde in toriădeăcontracteăguvernamentale,ăcreditoriăai
regelui,ăantreprenoriăcolonialiăetc.ăaăprovenitătr s turaăcaracteristic aăcapitalismuluiăoccidental:ăorganizareaăburghez ăaă
activit iiălucrativeăpeăbazaăpropriet iiăprivate.ă(VeziăUnwin,ăIndustria! Organization in the Sixteenth and Seventeenth
Centuries, Londra,ă1914,ăpp.ă196ăşiăurm.).ăPentruăaăconstataăc ăaceast ădeosebire leăeraăbineăcunoscut ăchiarăşiă
contemporanilor, vezi Parker, Discourse Concerning Puritans, 1641,ăundeăseăscoateăînăeviden ăcontrastulăînăraportăcuă
beneficiariiăunorăcontracteălucrativeăşiăcuăcurtenii.
93. Referitor la modul în care se exprima acest aspect în politica statului Pennsylvania din secolul al XVIII-lea,ăşiăînăspecială
înătimpulăR zboiuluiădeăIndependen ,ăveziăSharpless,ăAăQuaker Experiment in Government, Philadelphia, 1902.
94. Citat în Southey, Life of IVes/ey,ăcap.ăxxixă(aădouaăedi ieăamerican ,ă11,ăp.ă308).ăPentruătrimitere,ădeăcareănuăaveamă
ştiin ,ăsuntăîndatoratăprofesoruluiăAshley,ăcareămi-a indicat-o într-oăscrisoareă(1913).ăErnstăTroeltsch,ăc ruiaăi-am transmis-o,
s-aăfolositădejaădeăeaăînăuneleălucr ri.
95.ăăRecomandăcaăpasajulăs ăfieăcititădeăto iăceiăceăseăconsider ămaiăbineăinforma iăpeăacesteătemeădecâtăerauăconduc toriiăşiă
contemporaniiămişc rilorărespective.ăDup ăcumăseăconstat ,ăeiăştiauăfoarteăprecisăceăf ceauăşiăc ror
Note la paginile 141-144
249
pericole li se expuneau. într-adev r,ăesteăinacceptabilăprocedeulăadoptatădeăuniiădintreăcriticiiămei,ădeăaăcontestaăcuăatâtaă
uşurin ăfapteăincontestabileăşiăpân ăacumănecontestateădeănimeni.ăTotăceăamăf cutăaăfostăs ăcercetezămotiva iileălorăinterioare
cuăoăaten ieăsporit .ăînăsecolul al XVH-lea,ănimeniănuăpuneaălaăîndoial ăexisten aăacestorărela iiă(veziăManley,ăUsury of 6 per
Cent. Examined, 1669,ăp.ă137).ăPeălâng ăscriitoriiămoderniăcita iămaiăsus,ăuniiăpoe iăprecumăHeineăşiăKeats,ăprecumăşiăistoriciă
de felul lui Macaulay, Cunningham, Rogers, ori un eseist ca Matthew Arnold le-auătratatăcaăpeăcevaădeălaăsineăîn eles.ăDină
literaturaăceaămaiărecent ăveziăAshley,ăBirmingham Industry and Commerce (1913).ăAcesta,ădeăaltfel,ăşi-a exprimat
printr-o scrisoare totalul acord cu ideile mele. Referitorălaăîntreagaăproblem ,ăveziăstudiulăluiăH.ăLevyăcitatăînănotaă90ădeămaiă
sus.
96.ăFaptulăc ăaceleaşiălucruriăerauăevidenteăpentruăpuritaniiăperioadeiăclasiceăesteăilustratăcumănuăseăpoateămaiăelocventăprin
aceeaăc ,ălaăBunyan,ăMr. Money-Love sus ineăc ăesteăpermisăs ădeviiăreligiosăpentruăaădeveniăbogat,ădeăexemplu,ăpentruăaă
atrageămaiămul iăclien i,ă(edi iaăTauchnitz,ăp.ă114).
97. Defoe era un nonconformist convins.
98. Spener {Theologische Bedenken, pp.ă426,ă429,ă432ăşiăurm.),ădeşiăconsider ăprofesiuneaădeăcomerciantăcaăfiindăplin ădeă
ispiteăşiăcapcane,ăr spunde,ătotuşi,ăastfelălaăoăîntrebare:ăăă„M ăbucurăăs ăv dăc ,ăînăceeaăceăpriveşteăcomer ul,ăbunulămeuă
prieten nu-şiăfaceăniciăunăscrupul,ăciăîlărecunoaşteăcaăpeăunămodădeăvia ,ăceeaăceăşiăeste, prin care se pot aduce multe foloase
omeniriiăşi,ăcaăatare,ăvoin aăluiăDumnezeuăseăpoateăîndepliniăprinăiubire."ăînămaiămulteălocuri,ăaceast ăafirma ieăesteăsus inut ă
cu argumente mercantiliste. Uneori, cuprins de un spirit întru totul luteran, Spener identific ădorin aădeăîmbog ireăcuă
principalaăcapcan ,ăşi,ădeăaceea,ăcereăs ăfieăcondamnat ,ămergândăpeăliniaădină1.ăTim.ă6,ă8ăşiă9,ăşiăinvocândăcarteaăluiăIisus,
fiulăluiăSirahă(veziămaiăsus).ăDar,ăpeădeăalt ăparte,ăelăîşiăatenueaz ăpozi iaădrastic ăf cândătrimitereălaăsectan iiăprosperiăcareă
pot,ătotuşi,ăs ătr iasc ăînădeplin ăintegritateămoral ă(veziămaiăsus,ănotaă39).ăDac ăesteărezultatulăuneiămunciăharnice,ăavu ia nu
esteăreprobabil ăniciăpentruăel.ăDar,ă inândăseamaădeăinfluen aăluteran ,ăpunctulăs uădeăvedereăesteămaiăpu inăconsecventădecâtă
cel al lui Baxter.
99. Baxter, op. cit., II, p.ă16,ăatrageăaten iaăs ănuăfieăangaja iăcaăservitoriă„heavy,ăphlegmatic,ăsluggish,ăfleshly,ăslothfulă
persons",ăpersoaneleăgreoaie,ăindolente,ălâncede,ăgrase,ăleneşe,ăşiărecomand ăs ăfieăprefera iă„godlyăservants",ăslujitoriiă
cucernici,ănuănumaiăpentruăc ă„ungodlyăservants"ăarălucraădoarădeăochiiălumiiă(arăfiă„eye-servants"),ăciămaiăalesăpentruăc ă„aă
truly godly servant willdo all your service in obedience to God, as if GodăHimselfăhadăbidăhimădoăit",ăunăservitorăcuăadev rată
cucernicăvaăfaceătotulăsupusăluiăDumnezeu,ăcaăşiăcumăDumnezeuăînsuşiăi-ar fi poruncit s-oăfac .ăînăschimb,ăal iiăarătindeă„toă
makeănoăgreatămatterăofăconscience'ofăit",ăs ăfac ădinăasta
250
Etica protestant ăşiăspiritulăcapitalismului
Note la paginile 144-146
251
oăproblem ăneînsemnat ădeăconştiin a.ăCuătoateăacestea,ăpentruăelăcriteriulăcucernicieiămuncitoruluiănuăesteăm rturisireaă
exterioar ăaăcredin ei,ăciă„theăconscienceătoădoătheirăduty",ăconştiinciozitatea cu care-şiăîmplinescăîndatorirea.ăReieseădeăaiciă
c ăintereseleăluiăDumnezeuăşiăaleăpatronilorăcoincidăîntr-unămodăoarecumăcurios.ăŞiăSpeneră(Theologische Bedenken, III, p.
272),ăcareăînăalteălocuriăîndeamn ăoameniiăs -şiălaseătimpăpentruăaăseăgândiălaăDumnezeu,ăconsider ăc ăeădeălaăsineăîn elesăcaă
muncitorulăs ăseămul umeasc ăcuăunătimpăliberăminimă(chiarăşiăduminica).ăPeăbun ădreptate,ăuniiăautoriăengleziăi-au numit pe
imigran iiăprotestan iă„pionieri,ăaiămunciiăcalificate".ăVeziăşiădovezileălui H. Levy, Die Grundlagen des okonomischen
Liberalismus, p. 53.
100.ăAnalogiaădintreăpredestinareaănedreapt ă(dup ăcriteriileăomeneşti)ăaăcâtorvaăşiăreparti iaătotăatâtădeănedreapt ăaăbog iei,
darăînăaceeaşiăm sur ăorânduit ădeăDumnezeu,ăeraăpreaăevident ăpentruăaănuăfiăremarcat .ăVezi,ădeăexemplu,ăHoornbeek,ăop.
cit, I, p.ă153.ăMaiămult,ăpentruăBaxter,ădeăpild ,ăop. cit, I, p.ă280,ăs r ciaăesteăadeseoriăsimptomulăuneiăleneviiăp c toase.
101. Thomas Adams {Works of the Puritan Divines, p.ă158)ăconsider ăc Dumnezeuălas ăcaăatâ iaăoameniăs ăr mân ăs raciă
deoareceăElăştieăc ăaceştiaănuăarăputeaărezistaăispitelorăpeăcareăleăaduceăcuăsineăbog ia,ăc ciămultăpreaădesăseăîntâmpl ăca
bog iaăs -iăîndep rtezeăpeăoameniădeăreligie.
102.ăVeziămaiăsus,ănotaă45,ăşiăcarteaăluiăH.ăLevyăcitat ăacolo.ăAcelaşiălucruăseăremarc ăînătoateăanalizeleă(deăexemplu,ăceaăaă
luiăManleyăcuăprivireălaăhugheno i).
103.ăăNiciădinăAngliaănuăauălipsităuneleălucr riăasem n toare.ăDeăexemplu,ăseămanifestaăpietismulăcare,ăîncepândăcuăSerious
Caii (1728)ăaăluiăLaw,ăaăpropov duităs r cia,ăcastitateaăşi,ăini ial,ăizolareaădeălume.
104.ăActivitateaăluiăBaxterălaăKidderminster.ăcomunitateăcareăînămomentulăsosiriiăsaleăeraăînăpragulădestr m rii,ăaăînregistrat
unăsuccesăunicăînăistoriaăasisten eiăspiritualeăşi,ăînăacelaşiătimp,ăaăreprezentatăunăexempluătipicăpentruămodulăînăcareă
ascetismulăaăformatămaseleăpentruămunc ăsau,ăînălimbajămarxist,ăpentruăproduc iaădeăplusvaloare,ăf cândăposibil ăpentruă
primaădat ăvalorificareaălorăînăraporturileăcapitalisteădeămunc ă(industriaăcasnic ,ă es toria,ăetc).ăAceastaăesteărela iaăcauzal ă
general .ăDinăpunctulăs uădeăvedere,ăBaxterăaăacceptatăangajareaăcelorăp stori iădeăelăînăproduc iaăcapitalist ădeădragulă
intereselorăsaleăreligioaseăşiăetice.ăDinăperspectivaădezvolt riiăcapitalismului,ăacesteaădinăurm ăauăac ionatăînăslujbaă
dezvolt riiăspirituluiăcapitalist.
105.ăăMaiămult,ăputemăaveaădubiiăcuăprivireălaăm suraăînăcareăbucuriaăpeăcareăoăsim eaămeşteşugarulămedievalăatunciăcândăîşiă
des vârşeaălucrareaăeraăeficient ăcaămotiva ieăpsihologic .ăDesigur,ăînăaceast ătez ăexist ăunăsâmbureădeăadev r.ăDar,ăînăoriceă
caz,ăascetismulăaăr pitămunciiăacestăfarmec

laic,ăast ziădistrusăpentruătotdeaunaădeăcapitalism,ăşiă1-aăorientatăspreălumeaăcealalt .ăMuncaăprofesional ăcaăatareăesteădorit ă

de Dumnezeu. Caracterul impersonal al muncii din ziua de azi - reprezentând,ădinăpunctulădeăvedereăalăindividului,ăoălips ădeă
sensăşiădeăbucurieă- înc ăareăoăjustificareăreligioas ăaici.ăînăepocaăapari ieiăsale,ăcapitalismulăaveaănevoieădeămuncitoriădispuşiă
s ăfieăutiliza iăînăeconomie,ădeădragulăconştiin ei.ăAst zi,ăcapitalismulădomin ăsocietateaăşi,ădinăacestămotiv,ăîiăpoateă
constrângeăpeăoameniăs ămunceasc ăf r ăaăfaceăuzădeăsanc iunileătranscendentale.
106. Petty, Politica! Arithmetik, Works, editate de Huli, I. P. 262.
107.ăînăprivin aăacestorăcontradic iiăşiăevolu ii,ăveziăH.ăLevy,ăînăcarteaăcitat ăanterior.ăOstilitateaăprofund ăpeăcareăaă
manifestat-oăopiniaăpublic ăfa ădeămonopolism,ăatitudineăcaracteristic ăAngliei,ăs-aăn scutădinăpunct de vedere istoric dintr-o
împletireăaălupteiăpentruăputereaăpolitic ăîmpotrivaăCoroaneiă- ParlamentulăLungăîiăexcludeaădinărândurileăsaleăpeămonopoliştiă
- cuămotiveleăeticeăaleăpuritanismuluiăşiăcuăintereseleăeconomiceăaleăcapitalismuluiăburghezămicăşiămijlociuăcontraămagna iloră
financiari din secolul al XVII-lea. The Declaration of the Army dină2ăaugustă1652,ăprecumăşiăpeti iaălevellerilorădină28ă
ianuarieă1653,ăcer,ăpeălâng ăînl turareaăaccizelor,ăaătaxelorăvamaleăşiăaăimpozitelorăindirecteăşiăintroducerea unui single tax on
estates, impozităunicăpeăproprietate,ăaşadar,ăcer,ămaiăpresusădeătoateăacestea,ăfree trade, comer ăliber,ăadic ăînl turareaă
oric rorăîngr diriămonopolisteăaleăcomer uluiăînăinteriorăşiăînăexterior,ăconsiderându-leăînc lc riăaleădrepturilor naturale ale
omului.
108. Vezi H. Levy, Die Grundlagen des okonomischen Liberalismus in des Geschichte des englischen Volkswirtschaft, pp 51
şiăurm.
109.ăFaptulăc ăacesteăelemente,ăc roraănuăliăs-aăurm rităînc ăevolu iaăînapoiăpân ălaăr d cinileăreligioase, mai ales ideea
conformăc reiaăcinsteaăeăceaămaiăbun ăpolitic ă(înăexpunereaăluiăFranklinădespreăcredit)ăsuntădeăorigineăpuritan ,ătrebuieă
demonstrat într-unăcontextăoarecumădiferită(veziăstudiulăurm toră[neinclusînăedi iaădeăfa ,ăn.ăred.]).ăAiciăne vomămul umiăs ă
relu măurm toareaăobserva ieăaăluiăJ.ăW.ăRowntreeă{Quakerism, Past and Present, pp. 95-6),ăasupraăc reiaămi-aăatrasăaten iaă
E. Bernstein-.ă„Esteăoareădoarăoăcoinciden ,ăsauăoăconsecin ,ăfaptulăc ăînaltaăprofesiunileădeăspiritualitateăasumat ădeă
Prieteniăaămersămân -nămân ăcuăşireteniaăşiătactulăînădesf şurareaăafacerilorălumeşti?ăPietateaăadev rat ăfavorizeaz ăsuccesulă
unui comerciant, asigurându-iăintegritateaăşiăstimulândăformareaăunorăobiceiuriădeăpruden ăşiăcump tare,ăelementeă
importanteăînăob inereaăaceluiăstatutăşiăcredităînălumeaăcomercial ăcareăsuntănecesareăpentruăoăacumulareăconstant ădeăaveri."ă
(Veziăstudiulăurm tor.)ăExpresiaă„cinstităcaăunăhughenot"ăera,ăînăsecolulăalăXVII-lea,ălaăfelădeăproverbial ăcaărespectulădeălegeă
al olandezilor pe care 1-aăadmiratăSirăW.ăTempleăşi,ăunăsecolămaiătârziu,ăintegritatea
252
Eticaăprotestant ăşiăspiritulăcapitalismului
englezilor,ăînăcompara ieăcuăaceeaăaăpopoarelorăcontinentaleăcareănuătrecuser ăprinăaceast ăşcoal ăetic .
110. Bine analizat în Goethe de Bielschowzky, II, cap.ăxviii.ăCâtăpriveşteăevolu iaăcosmosuluiăştiin ific,ăoăideeă
înrudit ăesteăexprimat ăşiădeăWindelband,ălaăsfârşitulălucr riiăsaleăBliitezeit der deutschen Philosophie (voi. II din
Gesch. d. Neuere Philosophie).
111. Saints' Everlasting Rest, cap. XII.
112.ăă„N-arăputeaăoareăb trânulăs ăseămul umeasc ăcuăceiăşaptezeciăşiăcinciădeămiiădeădolariăaiăs iăpeăanăşiăs ăseă
retrag ălaăodihn ?ăNu!ăFa adaămagazinuluiătrebuieăextins ăcuăoăsut ătreizeciădeămetri.ăDeăce?ăAstaăleăîntreceăpe
toate,ăspuneăel.ăSeara,ăcândăso iaăşiăfiiceleăcitescăîmpreun ,ăelăvreaăs ăseăculce.ăDuminicaăseăuit ălaăceasădinăcinciă
înăcinciăminute,ăaşteptândăsfârşitulăzilei.ăCeăvia ădus ăînăzadar!"ăAstfelăşi-a rezumat ginerele (emigrat din
Germania) al unui dry-goods-man de frunte dintr-unăoraşădinăOhioăopiniaăasupraăacestuiaădinăurm ,ăoăopinieăpeă
careăb trânul,ălaărândulăs u,ăf r ăîndoial ăc ăarăfiăconsiderat-oăcuătotulădeăneîn elesăşiăarăfiăjudecat-o ca pe un
simptom al lipsei de energie tipic germane.
113. Chiarăşiăaceast ăremarc ă(r mas ăaiciăneschimbat )ăarăfiătrebuităs -i arate lui Brentano {op. cit.) c ăniciodat ă
nu m-amăîndoitădeăimportan aăsaădeăsineăst t toare.ăFaptulăc ăumanismulănuăeraăunăra ionalismăpurăaăfostă
subliniatădinănouăcuăt rieădeăBorinskiăîn Abhandl. der Munchener Akad. derWiss., 1919.
114. Discursul academic al lui von Below, Die Ursachen der Reformation (Freiburg,ă1916),ănuăseăocup ădeă
aceast ăproblem ,ăciădeăaceeaăaăReformeiăînăgeneral,ăînăspecialădeăcazulăluiăLuther.ăPentruătemaătratat ăaici, mai
ales pentru controversele pe care le-a provocat acest studiu, amintim lucrarea lui Hermelink, Reformation und
Gegenreformation, care îns ăareăînăprim-plan alte chestiuni.
115.ăC ciăstudiulădeămaiăsusăs-aăreferităînămodăinten ionatănumaiălaărela iileăînăcareăinfluen aăideilorăreligioaseă
asupra culturii materiale este într-adev rădeasupraăoric reiăîndoieli.ăArăfiăfostăuşorăs ămergemămaiădeparte,ăspreăoă
construc ieăteoretic ăînăcareădinăra ionalismulăprotestantăs ăseădeduc ălogicătotăceeaăceăeăcaracteristic culturii
moderne.ăPrefer măîns ăs ăl s măasemeneaălucruriăînăseamaăaceluiătipădeădiletan iăcareăcredăînăunitateaă
mentalit iiăgrupuluiăsocialăşiăînăposibilitateaădeăaăoăreduceălaăoăsingur ăformul .ăS ămaiăobserv măc ăperioadaă
anterioar ădeădezvoltareăcapitalist ăanterioar ăceleiăpeăcareăamăanalizat-oăaiciăaăfostăpretutindeniădeterminat ă
par ialădeăinfluen eăcreştine,ăatâtăinhibitoare,ăcâtăşiăstimulatoare.ăNaturaălorăvaăfiădezb tut ăîntr-un alt capitol. Mai
mult,ănuăesteăsigurăc ădintreăproblemeleăvasteăschi ateămaiăsusăvaăputeaăfiăaprofundat ăvreunaăînăcadrulăacestei
reviste, dat fiind
Note la paginile 147-148 253
profilulăei.ăPeădeăalt ăparte,ănuăamăoăînclina ieăpreaămareăpentruăaăscrieătomuri impozante, groase - datorit ă
problematicii complexe - şiăbazateăpeălucr rileăaltoraă(teologiăşiăistorici).ă(Acesteăpropozi iiăauăr masă
neschimbate).ăPentruătensiuneaădintreăidealuriăşiărealitateăînăperioadaăcapitalismuluiătimpuriuădinainteaăReformei,ă
vezi Strieder, Studien zur Geschichte der kapitalisten Organisationsformen, 1914,ăcarteaăaădouaă(şiăîmpotrivaă
lucr riiăluiăKellerăcitateămaiăînainteăşiăfolositeădeăSombart).
116.ăCredeamăc ăaceast ăfraz ,ăprecumăfiăobserva iileăşiăcomentariileădinainte,ăarăfiăfostădeăajunsăcaăs ăîmpiediceă
oriceăneîn elegereăreferitoareălaăscopulăpeăcareă1-aăurm rităacestăstudiuăşiănuăv dăniciăunămotivăpentruăaămaiă
ad ugaăceva.ăînălocăs ăredactezăoăcontinuareăimediat ,ăpotrivităprogramuluiăenun atămaiăsus,ăamăhot rât,ăpar ială
dinămotiveăneprev zuteăşiămaiăalesădatorit ăapari ieiălucr riiăluiăE.ăTroeltschăSoziallehren der christlichen
Kirchen (careătrateaz ămulteădintreăaspecteleăpeăcareăaşăfiădorităeuăs ăleăcercetezăîntr-un mod care mie mi-ar fi
fost inaccesibil, nefiind teolog),ăîns ăpar ialăşiăpentruăaăscoateăacestăstudiuădinăizolareăşiăa-1ăpuneăînăleg tur ăcuă
ansamblulădezvolt riiăculturale,ăamăhot rât,ăaşadar,ăs ăpunăînăpagin ,ăpentruăînceput,ărezultateleăunorăstudiiă
comparativeăprivindăcorela iileăistoriceăgeneraleădintreăreligieăşiăsocietate.ăAcesteaăseăg sescăînăcontinuare,ăfiindă
precedateădoarădeăunăscurtăstudiuăprinăcareăexplicăconceptulădeăsect ăîntrebuin atăînătextăşi,ătotodat ,ăeviden ieză
semnifica iaăpeăcareăaăavut-oăconcep iaăpuritan ădespreăBiseric ăasupraăspiritului capitalist al epocii moderne.
CUPRINS
Protestantismăşiăcapitalismăde prof. dr. Ioan Mihăiîescu.......... 3
Introducerea autorului.....................................................13
Partea I Problema
1.ăăAfiliereaăreligioas ăşiăstratificareaăsocial ......................31
2. Spiritul capitalismului.................................................41
3.ăăConcep iaătaiăLutherădespreăvoca ie............................66
Partea a H-a
Etica practică a protestantismului ascetic
4. Bazele religioase ale ascetismului laic...........................79
A Calvinismul............................................................82
B Pietismul.............................................................. 107
C Metodismul.................:........................,...............115
D Sectele baptiste.................................................... 119
5.ăăAscetismulăşiăspiritulăcapitalismuluiă............................ă127
Note........................................................................... 149

ceasta nu este o carte, este o legend .ăMaxăWeberăa fostăprimulăcercet torăcareăşi-aădedicatăvia aăsocio-

economieiăkcomparate.ăStudiulăs uădeăpionieratăcombin ăoăviziuneălarg ăasupraădorin elorăşiăideiloră
omeneştiăcu detalii exhaustive despre modul în care anumiteămişc riăreligioaseăauămodificată
structurile economiceăaleăEuropeiăfeudaleăşiăapoiăaleăStatelor Unite, transformândiţle într-o
economieăbazat ăpeăcompeti ie.
capitalismul timpuriuăaăap rutădatorit ăcredin eiăînăbaniăcaămijlocădeăob inereăaământuirii.ăPrin
acumulareaăavu iei,ăcapitaliştiiădemonstreaz ăc ăsuntădemniădeăgra iaădivin ,ăsemnândăoăpoli ăpentruă
eternitate.ăSpreădeosebireădeăzileleănoastre,ăra ionalizareaăprofituluiăşiăconduitaăconform ădisciplineiă
divineăexcludeauăconsumerismul.ăEraăunăp cat s ăarunciăbaniiăpe bunuriăneesen iale.ăEraăoăvirtuteăs ă
acumuleziăşiăs ăinvesteşti.ăAvu iaăeraăprotejat ădeăfricaădeăDumnezeu.