CLASELE a III-a – a IV-a

Sarea în bucate
adaptare dupã Petre Ispirescu

A fost odatã ca niciodatã un împãrat. El avea trei fete.

Într-o bunã zi, împãratul îºi întrebã fetele cât de tare îl iubesc.
– Te iubesc ca mierea, rãspunse fata cea mare, dupã ce se gândi cã nimic nu poate
fi mai dulce pe lume.
– Iar eu ca zahãrul, tatã, spuse mijlocia.
Socotind cã dragoste mai dulce ca mierea ºi zahãrul nu existã, împãratul se bucurã
tare de rãspunsurile celor douã fete.

1. Ce le-a întrebat împãratul pe fete? 2. Când spui „ca mierea” te gândeºti la:
A) Dacã se înþeleg între ele. A) ceva amar
B) Dacã vor sã plece de acasã. B) ceva iute
C) Cât de mult îl iubesc. C) ceva acru
D) Care este cea mai frumoasã. D) ceva dulce
E) Care este cea mai harnicã. E) ceva înþepãtor.

21
 Uitându-se la Ileana,
fata cea mai micã, o
întrebã ºi pe dânsa:
– Tu, fata mea, cum mã
iubeºti?
– Ca sarea în bucate,
tatã! rãspunse ea cu faþa
seninã, zâmbind cu
dragoste ºi lãsându-ºi
ochii în jos, sfioasã.
Când auzirã ce rãspuns
dete ea tatãlui, surorile
cele mari pufnirã în râs ºi
îi întoarserã spatele.
Împãratul se încruntã ºi,
plin de supãrare, zise:
– Sã te duci de la mine,
cu sarea ta cu tot!
– Sã mã ierþi, tatã! Eu
am socotit cã iubirea mea
nu e mai presus decât a
surorilor mele, dar nici mai
prejos decât mierea ºi
zahãrul.
– Auzi, îndrãzneºti sã te
atingi de dragostea
surorilor tale? Sã pleci, sã
nu-þi mai aud de nume!

3. Ce au fãcut surorile cele mari auzind 5. Dupã pãrerea împãratului, cum trebuia sã
rãspunsul Ilenei? fie iubirea fiicelor?
A) au mângâiat-o A) aurie ca mierea
B) au gonit-o de la curte B) dulce ca mierea ºi zahãrul
C) au pufnit în râs C) ca sarea în bucate
D) au rãmas indiferente D) ca pâinea caldã
E) s-au întristat. E) numai lapte ºi miere.

4. Ce a fãcut împãratul când a aflat rãspunsul 6. Ce indicã semnul exclamãrii de la sfârºitul

Ilenei? propoziþiei: «Sã pleci, sã nu-þi mai aud de
A) s-a bucurat mult pentru cã este iubit nume!»?
B) a poruncit sã se pregãteascã nunta A) o rugãminte
C) s-a mâniat pentru cã mâncarea nu era B) un salut
gustoasã C) un îndemn
D) a izgonit-o pe fatã de acasã D) o urare
E) ºi-a cerut iertare de la fiica sa. E) o poruncã.

22
 7. Ce a simþit împãratul atunci 8. Ce ºir de cuvinte face parte din
când a auzit rãspunsul Ilenei? familia cuvântului „dragoste”?
A) invidie A) drag, drãgãlaº, dragon
B) milã B) a îndrãgi, îndrãgostit, drãgãstos
C) supãrare C) drãgãstos, drãmuit, îndrãgit
D) bucurie D) drãguþ, drag, drajeu
E) liniºte. E) a îndrãgi, a iubi, a aprecia.

9. Observã chipul împãratului în cele douã imagini.

Ce exprimã el?
A) întâi mirare, apoi mânie
B) întâi veselie, apoi tristeþe
C) întâi urã, apoi bucurie
D) întâi teamã, apoi curaj
E) întâi mirare, apoi bucurie.

23
 Atunci, Ileana îºi luã din casa pãrinteascã un rând de haine sãrmane ºi pribegi* din
sat în sat, pânã ajunse la curtea unui alt împãrat…
Poposi acolo ºi ceru sã slujeascã o bucatã de vreme la curte.
Fata era cuminte ºi deºteaptã. De harnicã, ce sã mai vorbim! Începu pe datã sã
deretice prin cãmãrile palatului ºi sã punã fiecare lucru dupã rânduialã.
Vestea despre vrednicia ºi cuminþenia Ilenei se rãspândi în tot palatul. Împãrãteasa
o îndrãgi pentru vorba ei sincerã ºi blândã ºi pentru cuminþenia ºi îndemânarea cu care
fãcea orice lucru.

*a pribegi – a rãtãci, a umbla din loc în loc fãrã þintã (ca un pribeag)
24
10. De ce a plecat Ileana de acasã? 13. Ce veste s-a rãspândit în palat despre
A) Pentru cã s-a certat cu surorile ei. Ileana?
B) Pentru a duce bucate bunicii. A) Cã era bogatã ºi rãsfãþatã.
C) Pentru cã a fost alungatã de acasã. B) Cã era isteaþã dar leneºã.
D) Pentru cã trebuia sã se ducã la bal. C) Cã era vrednicã ºi cuminte.
E) Pentru a întâlni un fiu de împãrat. D) Cã era rea dar vrednicã.
E) Cã era fiicã de împãrat.
11. Ce înþeles are „a pribegi”?
A) a poposi 14. De ce a îndrãgit-o împãrãteasa pe Ileana?
B) a rãtãci A) Pentru cã era îmbrãcatã cu haine sãrmane.
C) a se plimba B) Pentru cã ºtia sã facã bucate gustoase.
D) a dormi C) Pentru cã era îndemânaticã ºi cuminte.
E) a se rãtãci. D) Pentru cã era fiicã de împãrat.
E) Pentru cã era sincerã ºi veselã.
12. Câte silabe are cuvântul „vrednicie”?
A) 1 15. Prin ce se aseamãnã cele douã imagini?
B) 2 A) Toate personajele sunt triste.
C) 3 B) Toate personajele poartã coroanã.
D) 4 C) Toate personajele sunt în faþa palatului.
E) 5. D) Sunt aceleaºi personaje.
E) Toate personajele sunt la bal.
25
 Împãratul avea un singur fecior pe care-l iubea ca soarele. El învãþase de la strãjeri
sã lupte cu destoinicie. ªi mergând împãratul la un rãzboi, luã ºi pe fiul sãu cu dânsul ca
sã se deprindã cu ale rãzboaielor. Dupã ce a luptat vitejeºte, fiul împãratului a cãzut
rãnit. Mare ºi adâncã a fost jalea tuturor când l-au adus acasã.
Împãrãteasa ºi Ileana l-au îngrijit zi ºi noapte, neobosit.
Cuvintele blânde ºi înþelepte ale fetei, priceperea ei l-au fãcut pe prinþ sã se îndrãgosteascã
de ea.

26
 16. Ce înseamnã „îl iubea ca soarele”? 19. Care dintre enunþurile urmãtoare este
A) Avea pãrul auriu ca soarele. scris incorect?
B) Îl orbea strãlucirea lui. A) Fiii îºi ascultã pãrinþii.
C) Nu se putea apropia de el. B) Sã nu fi egoist!
D) Îl iubea puþin. C) Împãratul ºi-ar fi dorit doi fi.
E) Îl iubea foarte mult. D) Aº fi vrut sã fiu fiu de împãrat.
E) Sã fii curajos!
17. De ce l-a luat împãratul pe fiul sãu la
rãzboi? 20. Observã chipul împãrãtesei din imagine.
A) Pentru cã nu-l iubea. Cum este ea?
B) Pentru cã aºa i-a fost ursit. A) veselã
C) Pentru cã dorea sã devinã un bun luptãtor. B) speriatã
D) Pentru cã aºa au hotãrât boierii. C) supãratã
E) Pentru cã aºa i-a cerut împãrãteasa. D) fericitã
E) mulþumitã.
18. Cum era fiul de împãrat?
A) leneº 21. Ce reprezintã imaginea de mai sus?
B) viteaz A) plecarea la rãzboi
C) fricos B) întoarcerea prinþului rãnit
D) neascultãtor C) sosirea Ilenei la palat
E) laº. D) cearta Ilenei cu surorile ei
E) împãcarea.

27
 Când s-a însãnãtoºit, fiul de împãrat a cerut-o de nevastã pe Ileana.
Se împotrivi împãrãteasa dar nu fu cu putinþã sã întoarcã pornirea fiului sãu de la
aceastã însurãtoare. Atunci, împãratul ºi împãrãteasa au poruncit sã se pregãteascã
nunta.
Au întins pe datã o masã mare împãrãteascã.
Ileana a cerut sã fie invitat ºi împãratul din þara vecinã, fãrã ca sã dezvãluie cuiva cã
acesta este tatãl ei. Apoi a pregãtit cu mâna ei bucate speciale, numai cu zahãr ºi
miere, fãrã sare, doar pentru acest oaspete.
Toþi mesenii mâncau ºi se veseleau, în afarã de unul. Se mira împãratul, tatãl fetei,
vãzând cum mesenii mãnâncã cu poftã acele bucate rele la gust.
Atunci gustã de la unul, gustã de la altul, apoi zise mânios:
– Bine, împãrate, m-ai chemat la nunta fiului tãu ca sã-þi baþi joc de mine?
– Vai de mine, Mãria-Ta! Cum se poate sã-þi treacã prin gând una ca asta?
– Ba sã mã ierþi, împãrate, bucatele tuturor mesenilor sunt bune de mâncat, numai
ale mele nu!
Se fãcu foc de supãrare împãratul, tatãl bãiatului, ºi porunci sã vinã bucãtarii sã dea
seamã.

22. Ce a hotãrât fiul împãratului când s-a 23. Ce înseamnã „a se împotrivi”?

însãnãtoºit? A) a acorda
A) Sã plece la rãzboi. B) a se opune
B) Sã plece la vânãtoare. C) a accepta
C) Sã o ia pe Ileana de nevastã. D) a se potrivi
D) Sã construiascã alt palat. E) a aproba.
E) Sã o alunge pe Ileana.
28
 24. De ce a cerut Ileana sã fie invitat la nuntã
împãratul din þara vecinã?
A) pentru cã era tatãl ei
B) pentru cã locuia aproape
C) pentru cã era bogat
D) pentru cã dorea sã-l cunoascã
E) pentru cã aºa era obiceiul.
25. Ce a pus Ileana în mâncarea oaspetelui
din þara vecinã?
A) numai sare
B) numai miere
C) zahãr sau miere
D) zahãr ºi miere, fãrã sare
E) miere, zahãr ºi sare.
26. Ce înseamnã cuvântul „bucate” în po-
veste?
A) bucãþi
B) bucãtãrie
C) mâncãruri
D) ducate
E) grâne.
27. Care dintre urmãtoarele formulãri aratã
furia împãratului invitat?
A) «Vai de mine, Mãria-Ta!»
B) «Îþi baþi joc de mine?!»
C) «Sã mã ierþi, împãrate!»
D) «Sã te duci de la mine cu sarea ta cu tot!»
E) «Cum se poate sã-þi treacã prin gând una
ca asta?»
28. De ce s-a mâniat la nuntã împãratul, tatãl
miresei?
A) pentru cã ºi-a izgonit fata de acasã
B) pentru cã a fost chemat la nuntã
C) pentru cã mesenii se veseleau
D) pentru cã nu i-a plãcut povestea
E) pentru cã bucatele lui nu puteau fi mâncate.
29. Unde este aºezat tatãl Ilenei la nuntã?
A) la stânga împãrãtesei
B) la dreapta împãratului
C) în capul mesei
D) la stânga împãratului
E) în faþa împãratului.
30. Care dintre afirmaþiile de mai jos sunt
corecte?
A) Toþi oaspeþii mâncau ºi se veseleau.
B) Toþi oaspeþii erau triºti ºi nu mâncau.
C) Un singur oaspete era supãrat.
D) Un singur oaspete mânca ºi se veselea.
E) Mai mulþi oaspeþi aveau bucate fãrã gust.
31. Ce a fãcut împãratul, tatãl bãiatului, auzind
nemulþumirea împãratului vecin?
A) A chemat-o pe Ileana.
B) I-a certat pe meseni.
C) A gustat din bucate.
D) ªi-a cerut scuze.
E) A chemat bucãtarii.
29
 Atunci, mireasa se ridicã ºi zise:
– Eu am pregãtit bucatele pentru împãratul ce s-a supãrat ºi iatã de ce:
Acest împãrat este tatãl meu. Noi eram trei surori în casa pãrinteascã. Tata ne-a
întrebat într-o zi cum îl iubim noi. Surorile mele cele mari, una i-a rãspuns cã îl iubeºte
ca mierea, alta ca zahãrul. Eu însã i-am zis cã îl iubesc ca sarea în bucate. Tata s-a
supãrat pe mine ºi m-a gonit de acasã. Acum am vrut sã dovedesc tatei cã fãrã miere
ºi zahãr se poate trãi, dar fãrã sare nu; de aceea i-am pregãtit bucatele fãrã sare.
Judecaþi dumneavoastrã, cu minte împãrãteascã, cine a avut dreptate.
Toþi mesenii gãsirã cã pe nedrept a fost gonitã din casa pãrinteascã fata cea micã.
Atunci, tatãl ei a mãrturisit cã n-a ºtiut sã preþuiascã înþelepciunea fetei sale ºi i-a
cerut iertare. Fata ºi-a cerut ºi dânsa iertare dacã fapta ei l-a supãrat.
Ileana ºi-a iertat surorile. Venirã ºi ele ºi se puserã apoi cu toþii pe o veselie ºi o
petrecere, trei zile ºi trei nopþi, de se duse vestea în lume.
Iar împãratul, socru-mare, se mândrea cel mai tare cã a dobândit aºa o norã harnicã
ºi înþeleaptã.

32. De ce punem sare în mâncare? 33. Cine este «socrul mare»?

A) pentru gust bun A) unchiul miresei
B) pentru aspect îmbietor B) tatãl miresei
C) pentru aspect exotic C) naºul mirilor
D) pentru miros plãcut D) socrul mirelui
E) pentru gust iute. E) tatãl mirelui.
30
 34. Cât timp au petrecut nuntaºii? 37. Ce a înþeles tatãl Ilenei din aceastã
A) 6 zile întâmplare?
B) 12 ore A) cã surorile cele mari au avut dreptate
C) 244 ore B) cã înþelepciunea este un lucru de preþ
D) de 3 ori câte 12 ore C) cã nu este iubit de fetele lui
E) de 3 ori câte 24 de ore. D) cã s-a comportat corect cu toate cele trei fete
35. Ce a vrut sã dovedeascã Ileana prin E) cã a fãcut bine gonind-o de acasã.
faptele sale? 38. Cum crezi cã e Ileana faþã de tatãl ei?
A) Cã a fost alungatã pe nedrept. A) linguºitoare ºi mincinoasã
B) Cã împãratul preferã zahãrul ºi mierea. B) vicleanã ºi nemiloasã
C) Cã nu-l iubea pe tatãl ei. C) rãutãcioasã ºi obraznicã
D) Cã împãratul este înþelept. D) înþeleaptã ºi îndrãzneaþã
E) Cã ea a greºit. E) mândrã ºi indiferentã.
36. Ileana s-a împãcat cu tatãl ei pânã la urmã? 39. De ce era împãratul, socru-mare, mândru
A) Da, dar nu l-a iertat. de Ileana?
B) Da, ºi-au cerut iertare unul altuia. A) Pentru cã Ileana era fiicã de împãrat.
C) Da, dar nu l-a chemat la nuntã. B) Pentru cã l-a îmbunat pe împãratul vecin.
D) Nu, pentru cã ea avea dreptate. C) Pentru cã avea o norã plinã de calitãþi.
E) Nu, pentru cã împãratul avea dreptate. D) Pentru cã toþi mesenii erau mulþumiþi.
E) Pentru cã Ileana s-a împãcat cu tatãl ei.
40. Ce alt titlu ar putea avea povestea?
A) «Lupul îºi schimbã pãrul, dar nãravul ba»
B) «Prietenul la nevoie se cunoaºte»
C) «Dupã faptã ºi rãsplatã»
D) «Când doi se ceartã, al treilea câºtigã»
E) «Nu lãsa pe mâine ce poþi face astãzi»
31