Concluzii

Ideea principală acestui studiu, de fapt, obiectivul fundamental al oricărei entități, este
maximizarea valorii sale. În cazul de față maximizarea valorii entităților listate în viziunea
codurilor de guvernanță: rolul și importanța auditului intern, auditului extern și comitetelor de
audit.
În urma acestei analize comparative am ajuns la următoarele concluzii:
 Actualizarea codurilor de guvernanță. Se observă faptul că majoritatea țărilor sunt
preocupate de rolul și importanța auditului intern/extern, comitetelor de audit.
Informațiile fiind mai ample și detaliate, ceea ce contribuie semnificativ la eficientizarea
guvernanței corporative.
 Responsabilităţile auditului intern în ceea ce priveşte managementul riscului este
subliniată chiar prin definiţia auditului intern. Acesta are rolul de a oferi asigurări
managementului entităţii în legătura cu funcţionarea sistemului de control intern şi
calitatea managementului riscurilor. Funcţia auditului intern în contextul guvernanţei
corporative este de a aduce un plus în aplicarea cât mai eficientă a obiectivelor entităţilor.
 În viziunea codurilor de guvernanță, importanța acordată funcției de audit intern nu este
foarte mare. Prevederile pentru reglementarea acestei funcții descrie situația în general,
astfel, organele de conducere le vor stabili și interpreta din perspectiva intereselor proprii.
 Informații referitoare la rolul și importanța auditului extern sunt minime. Criteriile date
diferă de la o țară la alta în funcție de activitatea entităților listate
 Criteriile de independență, organizare, responsabilități, în cazul comitetelor de audit sunt
mai bine conturate decât criteriile auditului intern și extern, reeșind din informațiile
obținute în urma analizei reglementărilor codurilor de guvernanță corporativă. În
întregime, importanţa, rolul şi semnificaţia unui astfel de comitet de audit în cadrul
entităţii nu s-a înțeles, neconştientizându-se și aportul de plusvaloare pe care l-ar putea
aduce acest comitet companiei
 După o prezentare generală a situaţiei anterioare şi actuale, există, fără îndoială, dovada
că este necesar să se investească mai mult în elaborarea unor reglementări mai puternice,
mai ample şi mai eficiente privind guvernanţa corporativă; există aspecte, care necesită
atenţia şi efortul reglementărilor care să asigure operaţionalizarea efectivă auditului
 intern, comitetelor de audit, audit extern la nivelul prevederilor şi reglementărilor
cadrului legislativ privind principiile şi conceptele guvernanţei corporative.
Se pune întrebarea costului, dar indiferent de nivelul acestuia, el poate fi cu
siguranţă mai mic decât pierderile cauzate de eşecurile sistemice repetate.
 Schimbările tot mai profunde, mai ample a mediului economico-financiar are
nevoie de o monitorizare specifică în ceea ce priveşte adaptarea principiilor OCDE la nivel
naţional (codurilor de guvernanţă corporativă). Acestea contribuie la procesul de creştere a
responsabilităţilor funcţionarilor- asigurarea unui grad de încredere din partea investitorilor,
iar la nivel global, dezvoltarea ţărilor.
 Analiza empirică efectuată în prezentul studiu a dovedit faprul că „independenţa”
(auditului intern, membrilor comitetelor de audit, auditului extern) este o tresătură definitorie
a unui sistem de bună guvernanţă corporativă menit să reducă posibilele conflicte de interese
dintre acţionariatul şi managementul. De asemenea, existenţa unei ponderi ridicate de
membri ne-executivi conduce la o gestionare mai bună a activităţilor desfăşurate.

Limitele studiului realizat:

Restricţii generate de faptul că, în general, companiilor nu li se impune a face publice
informaţiile cu privire la modul de organizare a auditului intern, comitetului de audit şi auditului
extern. Rezultatele obţinute trebuie interpretate cu prudenţă întrucât în vederea modelului folosit
şi distribuţiei punctajelor s-a ţinut cont doar de acele elemente care pot fi verificate pe baza
informaţiilor disponibile în mod public.