Sunteți pe pagina 1din 93

CunsA

STUDIEM
BIBLIA
IGIARITII.]R

@"
Cuprins
Originallypublishedas
Hoy to Studv YourBible Prerept upanpreeepr
Bucuriaqi valoareastudiuluiinductiv..
Copyright O 1994by PreceptMinistries PARTEAINTAI
Publishedby HarvestpublishingHouse
Observarea-Descopetdce spune textul!
Eugene,Oregon97402,USA
1. Regulacontextului-Contextul guverneazil.... .... I7
2. Oblinereaprividide ansamblu.......... ..............27
asupradetaliilor'...................47
3. Si ne concentrarea
A douaeditie in limba romeni:
Cum sd studiemBiblia PARTIA A DOUA
i noiildt urd p este i nudliiturd Interpretarea-Descoperd. ce hlseafind. textul!
4 . in ceutarea inlelesului ... ...
....-....... 63
Drepturile de autor pentru aceastieditie: .. ... . .... .....73
..............
c hi nez eqte]
5 . Parc vi or begti
O 2001 PreceptMinistriesof ReachOut, Inc. 6 . Lasi ScripturasdinterpretezeScriptum. ... .... 81
Chattanooga, Tennessee, SUA gi 7 .Cind, unde;i de ce? .. .... .. 87
8 . S5descoperim ce ne spuneDumnezeu...... ...... 89
CUNOA$TEREA CUVANTULUI
1800 Lugoj, Str. V Babes,20, JudetulTirus 9 . CAndun adevir reprezintiun alt adevir " .... ... 95
'lel.05o-353773,far
05o-355B" I
r 0.Descifrarea ............ ... ... ..
revela1iei .... . .... 103
E-mail:I 02136.3371 Biblieica operi literare.. ... ......... 113
1 1 .inlelegerea
@compuserve.com

Traducerea:
Mia ;i CostelOglice PARTEAA TREIA
Aplicarca-Descopetd. cum se aplicd. textul!
12.MaIatronsformat5 .. ... ...
.......... 121
DcscriereaCIP a BiblioreciiNalionalea Romaniei
ARTHUR, KAY PARTEAA PATRA
Cum sd studiem Biblia / Kay Arthu, , LuCoj:
Organizarea-Extinde li indenh ndt ile !
Cunoa$terea Cuventului,2001
13. Planulschematic-numai adeverurilesimple,$i
l:]] ; 3?,5 cnl {invilituri pesteinvnfdturn] nim i cm aim u1t....... ............
129
ISBN 973-85166_0,9
t 4 . Studiulpe subiect . ... ......l4l
1 5 .Studiul unui personajbiblic
' [ ' r r t e, lr c nt ' r r il . rc z , n rrc .
N i c i o p o r!:u n ed i n,, easti rp,rht,(.rl rc .. 145
- inv i l ti i nd di n v i el i l eal tor a............................
n ' r l\ ) . r t ( r , r ( . t .ri i .' ,r\r\rrr L r.rn \mb tp l n mrtl ,,r,,.rnrrr,rrr.,.srrr
r r c r r r r n c , in c l rrs i vl i ,ro to p n rc , d c (i i t c u
t) .n| l i sj rftr srr i \r
rt rrrto rrrl rrv rrr r rl rrrfi rrrrrrrl ,
PARTEAA CINCEA
Ajutoare practice
Dacd. urei sd ifllelegi
A. Rezumatul procesului inductiv 153
B. Tabelul,,Privirea de ansamblu" 155
....................-..... Cuuhnlullui Dumnezeu. . .
C. F o a i ad e o b se rva re
................ 157
D. Cum sdfolosegtiuneltele c\.f,\!, st,rtJ
p e n trustu d i u cu
l vi n l e 1 o...............
r 159
E . T i m pu l ,mo d u l;i d i a re za
ve rbelor 169
.....................
Accasti carte te va invila metoda inductivi de studicre
a Bibliei, carc va fi pentru tine ca o rampi dc lansare spre
noi orizontLlri si speranle reinnoitc De-a lungul sccolelor
Durnnezeu a ridica birbali;i femei care au fic'.rt lucruri
extraordinare pentru impirilia Sa Eu mi rog ca, prin
studierca Cuv6ntului Sdu, Dumnezeu si te ajute sd inlelegi
ce sr:mnificativi poate ajungcviala cclui care il cunoalte 'in
mod personal. Nici o realizare importanti nu poate avea
loc ;i nici un vis nu sc implinclte firi o disciplini a vielii.
Cdnd am inceput sI studiez Biblia dupi metoda induc-
tivi, viala mea a clp;tat un nou sens.Apoi am inceput sa
predau aceasti metodi de studiu biblic unui grup de crc-
dinciogi care se intalncau in casaunde locuiam. Arn obser-
vat ci vielile celor carc studiau in acestmod s au schimbat.
Lucrarea care a inceput intr-un grup resttins, s-a dezvoltat
din ce in ce mai mult, iar astizi, dupi 30 de ani de activi-
tate, studiile din seria ,,invilltur5 peste invillturS" s-au
cxtins in I 18 !5ri qi au fost tradusc in 66 dc limbi, schim-
bend vielile a mii de pcrsoane.
Daci tenje$ti s;-L cunofti Pe Dumnezcu, dacd dorelti o
relalie continu; cu Isus Hristos, daci vrei sd'inlelegi
Cuvdntul lui Dumnezeu, daci vrei sd itii ce i1i cere Dum-
nezeu, trebuie si faci ceva mai mult dccit sd rdsfoielti
Biblia sau si o deschizi la intAmplare sau chiar sd citesti
pirerile altora desprc ea. Estc extrem de important ca tu
insuli sA interaclionezi cu Biblia, absorbindu-i mesajul 9i
llulr.rA

l,rsirrrlrrl, 1l l)rrrrrrrtzLrr s;r (i i II t ! | )|| I ( II I I .l r,l' r''rrrrl in


iIlir1ir, rr]intcrl si virltrl lir' A((ilsllr (st( ts r'rr1r strrLlittlLti
irr(hr(tivrsil vczi tLrinslrti irdcvirul, si i in!t lt gi st rrrrrili'rr\i't
si sri I lpliL i itt viafri.
(lcl riu vr c:iuti si te dcscurajcze in toate modurilc
ai mai
lxrsibilcfloan 8:44;Apocalipsat 2: l0J, md alesdacd
inrcr(:rt s:rcitesti sau chiar si strrdiezi Biblia li nu ai rcuiit Bucuria si valoarea
lll vu inccrcl sd te convingi ci aceastiindelcdnicirccste
prrr si sirrplu prea Srcapentru tine, cd nu vei reusi nicio studiului inductiv
rlrrti si laci accstlucrrt,ci nici micar nu meriti si incerci-
(iit dc rnult as vrca si-!i pot vorbi direct, fall citre fa!i,
( ir s:i pot si tc incurajcz si si tc sprijinesc ca si poli sd te
rlisciplineziin vedercaevlavicilTr-limvremud criticc fi ltiu iblia a lbst scrisi astfel incat oricinc doreste si stie
( i nrrmai cci care ,,il cunotc pe D,.rmnezcullor vor rdmine cine este Dumnezeu si cum trebuie si trdiascd o
tirri 1i vor l)rcemari isprivi" [Daniel I l:32b). Cc provocare viali plScuti Lui, si poati sd o citeasci si si afle aceste
( xtraordinari sti in fala bisericii de astdzi, de a linc sus Iucruri.
( \lvrintul viclii in mijlocul unei generalii perfide !i per Dumnezeu dorcite s! ne aduci in intimitate cu Sine
^
vcrscl Insusi. El doreste sd nc fie Thtd. Totusi, pentru a avea
Ilic cr Dumnezeusi-ti dca viziuneaa ceeace Poatefacc aceastdrelatie cu noi, Dumnezeu trebuia si ne vorbeasci.
Iil in viNtata prin studiul biblic inductiv, 9i fie ca tu sd per- EI dorcgte si ne explice cinc este El li cum putem ajunge
:cvcrezi peni cend aceaviziune va devcni reslitate Dum- intr-o rclatie minunatl $i apropiati cu El. Doreste, de
ncz( Ll si te binecr.rv^ntezc.Fie ca lucrarca Sa in tine 5i prin asemcnca,ca noi si inlelegcm binecuvintirilc unei vieti de
Iin( sd dcpilseascicele mai indriznetevisuri ale tale ascultare de Cuvdntul Siu si consecinlclc neascuitirii de
El. Dumnezeu doreEtcca noi si cunoastemadevirul desprc
KayAnhur vialS Si ce se va intampla in viitor.
Biblia ne spune tot ccca ce noj avem nevoie si $tim
desprc via1i. Acesta estc, prietenul meu, motivul pentru
care trcbuie si o studiezi tu insuti-
Existi multe modalitili de a srudia Biblia fi cxisti multe
ajutoarc excelente de studiu, pentru a te ajuta in studiul
difcritelor cirfi aie Bibliei. Dar cel mai important ]ucru dc
care trebuie si-!i aminte$i este ci, pentru a gdsi ceea cc
spunc Biblia, trebuie si o citelti tu insuli intr-un mod care si
te ajutc sd descoperice spune,ce inseamni si cum trebuie si
o aplici prop ei tale vieli. Cel mai bun mod dc a face asta
este procesul numit studiu inductiv Studiul inductiv nu-ti
lltruti,t ti t,, t',n",ttrurlinltinnlntit' llu,ui'r 1inl,ntur tn,linlui ittlturil

spune cc inscamn; Biblia Qinici ce trebuie si crczi ttl, ci tc lrr;rtrr in llboratonrl tlc biologi<,uncl(.nli disccat-opcntru
invali o mctodi de studiere a Cuvintului lui Dumnezeu pe rr v,,r[ ir urrrr rrrti in intcrior.Dupi aceea,ali citit cceacc
carc o vei putca aplica oricind, oricdrei pdrli din Scripturd. rrr ll|rt llli biologi despre broagte,pentru a vcdea dacS
Prilrcipala cetinli pentru a invSta cum si studiezi Bib- roneluziilcvoastrcsc potrivesccu ale lor.
lia inductiv este dorinF de-a te opri fi a vedea cu adevirat Str(liul inductiv al Bibliei implicd acelagiproces:inccpi
ceea ce spune Scriptura. S-ar putea ca acest lucru sI nu rrr lliblia, o observi in mediul ei $i apoi incepi sd o studiczi
pari prea dificil, dar in vremuri ca cele in care triim, accas- pcntru a obtine o inlelegere nemijlocitd a acesteia.Apoi,
ta este probabil cea mai dificiln parte a intregului proces dupd ce ai vizut sau descoperit tot ceeace po!i, ili compari
$i, ca sd fim cinstili, plietenul meu, nu te intrcbi uneori observaliile c! acele ale oamenjlor evlaviogi care au sc s
daci nu cumva implicarea noastrdin prea multe activit5li - clt'spreCuvdntul lui Dumnezeu de-a lungul secolelor.
chiar pentru Dumnezeu ne impiedici sd fim ceea ce Este adevdrat ci ar fi mult mai u$or si stai chiar de la
noi? 'inceput in clasi gi si citelti o carte despre broaste, liri si
doregte DLrmnezeusi {im
Studiul biblic inductiv folosegtc Biblia insigi ca sursi mai umbli prin mla;tini dupi clc, nu-i a;a? Dar procedAnd
primari dc informa(ii despre Biblic. Prin studiul inductiv astlel ai ajungc doar la o cunoastere de mina a doua. Ai
tu explorezi in mod personal Scripturile, fird sd apelezi 1a cunoastenumai ceea ce au spusallii de.tprcbroa$tc, care ar
conciuziilc pe care ccrcetdtorii Bibliei $i alli oameni le au prrtea fi interesant $i - speri tu - adevdrat.Dar, fbcAndast-
tras din propriul 1or studiu al Cuvantului. Dcgi lucrdrile 1or fel, nu ai aveaniciodatd de-a facc cu o broasci adeviratd.
sunt valoroase,cercetirile au aritat din nou ;i din nou ci Studiul biblic inductiv te atrage idtr-o interactiunc
oamenii inval! mai mult li relin mai bine atunci cand se pcrsonald cu Scriptura $i astfel cu Dumnezeul Scripturii,
implicd ei infili in procesul descoperirii. in studi,.riinduc- astfel incat credinla ta se bazeazi pe o infclegere dob6n,
ti\i comentariile, c64i1e, casetcle ;i alte informalii desprc diti intr-o atmosferi de rug5ciune gi o interpretare legiti-
Biblie sunt consultate numai dupi ce ai examinat tu insuti nd a Scripturii * adevir carc te transformi cand triieiti
Scriptura in mod aminunlit. Atunci, acestea pot sa prin cl,
scrvcascdca elcmente de vcrificare pentru propriile talc Daci vei studia inductit beneficiile acestui studiu vor
obscrvrlji ii concluzii. depeli tot ceea ce ai sperat c! s-ar putea intamph in viala
[)c fapt, s-ar putca si fii deja familiarizat cu unele prin ta personalS,in inlelegerea ta personal5a Cuvdntului lui
r ipii :rlc studiLriui inductiv De exemplu, daci ai studiat Dumnezeu. Ca urmare a insusirii principiilor studiului bi
l,r,,l,11illr scoali,probabilci ai studiatimpreuni cu colcgii blic inductiv pe care le prezent;m in aceastacarte:
, |r. , lrrsr 1i broa;tele, Si ali ficut acest lucru prin observarc c\, vei fi echipat sd studiezi singur CuvAntul lui Dum-
l\'rl|lr ir studia broascain mod detaliat, mai intii ali nezeu,
rrrrrlrrl rrnuipAriu, acolounde trliesc broaftcle Ali
'rr,,r.lu .,
.\ nu va mai trcbui sd te bazezidoar pe interpretarea
rr lrrrr ' rrrrr rrrlclocit oudle!i apariliamormolocilor.Ali
altcuiva,
\tr/rr , rrr lr ',, ,1r'rvl)ltri picioarelepin5 cand aceltia arati
, c\r iti vei imbogdti cunoastereadespre Dumnezeu si
,rrr-rrrnr',r I ' r, ,rI r , |,' r, si piiiscsc apa.Dupd ce ali observat
' c;ile Salc,
,l r r Inr l'r r,lI'r,'rLr,,L lrr noualor via li p e u s c a t ,a li p rin s
t 1 l,,lrrlrv.rl,,rrrrrrirriclproap e .in c e led in u rmi, a 1 i
r r r r ,r r ,r .\, vei fi irlt:lrit foarte mult in credinla ta personali,
Bucuria;i ualoareastutliului inductiu
B u .u n .t:i v a l o a re a tl u a t tu t tttuut ttu

Cu toate acestea/noi uitim deseori ceeace am citit pur


infailibil al
.1Dvei rccunoagteauto tatea Cuvdntului qi simplu pentru ci nu ftim ce si ciutdm in text. De aceea,
lui Dumnezeu in umbiarea ta zilnice' in prima parte a acesteic54i vei invdla cc si urmiresti cand
tot ccea
c,u vei deveni din cc in ce mai conltient de cire$i Biblia.
ce inseamni a fi in Hristos' Deoarece obser-vareainseamni descoperireaa ceea cc
acestghid de studin spune textul, aceasta necesit5 timp gi practici. Vci
Pdetenul meu, cu aceastase ocupS
cuno'tr slrsJ descoperi cd, cu cat citelti mai mult;i ajungi sd cuno$i o
f.."rr, un manual menit \' te alute s'
"*" incit s; Poli veder ' lcr carte a Bibliei, cu at6t adev;rurile acesteiavor deveni evi-
;.,"i"*, Uil-'fi,- sa o studieTiasr{cl
c:.:tT:$'J""i'?,:ii;: dente pentru tine. Vei fi uimit de abundenta bogitiilor
Dumnezer,
:;' ;;." "" despre spirituale chiar qi din cele mai scurte ci4i ale Bibliei si le
spune desPre cum Poti devenl un vei descoperitu insulil Atunci vei qti cd $tiil
vegnicea lui Dumnezcu
Sd incePem cu elcmentele de bazd Interpretarea raspunde]a
:,NTIRPRETAREA intrebrrea:
componentepe care Ce inseamnd textulSTemelia pentru o
Studiulbiblic inductivaretrci pirli interpretare corecti este intotdeauna
noi le uom s"parat,dar carcin practicasesuprapun
"bord^ interpretarea11 observareaprofundi. Interpretarea estc procesul descope
fr.cr,"nt. Acest"t..i pirli sunt:observarea' ririi semnificatiei ter:tului. Pe m5sur, ce obseNi cu atentie
aplicarea. Scriptura, inlelesul ei ili va deveni evident. Totufi, dacb tc
Le grdbeqti sd interpretezi fir5 s! pui temelia vitald a
Ob(crvarcara5pundela intrcbarea:
care observirii atente, inlelegerea ta va fi coloratd de pre-
s\une textl? Aceastaeste temeha
t! intet- supunerile tale ceea ce crezi tr, ceeace simti t?l sau ceea
tiebuie ptrsi dacd dore;ti
lui Ilumnezeu;i siJ apliciintr-un
C.,ua,taul
ce au spus alli oameri, $i n! de ceea ce spune Dumnezeu
ll"rli in Cuventul Sdu.
-t".a
mod corespunzdtoJ- .- -^-:+^1 sauverset din Biblie Interpretarca nu este in mod necesarun pas separat de
Ai citit weodati o carte, un caP1lol observare,pentru ci adesea,in timp ce observi textul cu
a min t e it i
i"",r .,",, , n-ai mai fo't in s L a r(s e -li
't ;i;ir'D" fo.,u' multeori noi citim Bihlia atenlie, incepi sd vczi ce inseamni acesta. Astfel, inter-
;i;;'j';'. ;:;-t.t' pretarea porneste din obscrvare.
multe mouve
ioo, au o.ttii, nu !i cu minteaExist! rnai Cu toate acestea,interpretarea poate sd implice si exer-
pentru aceasta: cilii care trec dincolo de obscrvareasimpli a textului str.1-
Cuvantul lui Dumnezeu'
-- nc imagindm ce Biblia'
.ro, diat. Unul din acesteexercitii este investigareaaltor texte
in mod magic fEri nici un efort care tratcazi acelasisubiect. intii de toate, lasd Scriptura
"" ""-iilot*"*noastra,sau
din Partea si se interprcteze ea insdsi.Poti, de asemenea,sA folose$ti
ceea ce
._- nu credem cu adevilat ci putem inlelege altc ajutoarc cum ar fi studiul cuyintelor, sau evaluarea
resursclor cum ar fi dicgionarele qi cornentariile biblice
am citit, sau
pcntru a-ti verifica propriile concluzii, sau pentru a-!i com-
.\, asteptim ca pastorul si predice din acc:rsl'iPrrrtc plt tu in.tt'lcgcrca
cadruluiistoric saucultr.rr:rl
al tcxtului.
ct'sri r rrrl lll'
N Scripttlrii,Pcntrll ca nor si ltim
Ihuttrir si nlornnr sttnli ui inlruth' lhurrtlt pi t'trlottt,r ttnli ul inlutil

Ceea ce vom face noi este s5-ti prezent5n principiilc (:And;tii cc spu e Dumftezeu,
interprctdrii ii si-!i oferim secliuni specialecare s5-!i arate care e,^tesemnificatia a ceeace spuneEl,
cum sd tratezi diferite tipuri de scrieri, incluzAnd figurile
;i cum sd.pui adeLtiiruriLeSale in practicd.,
de stil, parabolele qi alegoriile. De asemenea,ili vom arita vei fi echipat pentru ta(ie circumstdntele,ie!ii.
cum sd faci studiul cuvintelor gi cum si folose$ti instru-
(,ff\,
mentele de studiu biblic disponibile, carei1i vor imbunltSli
foarte mult invdlarea.Va fi foarte captivant fi edificator. si cunoasci Cuventul iui Dumnezeu in acest mod. Acestc
rclatiri !i ar face inima se tresaltel Totusi, scopul nostru
Aplicarea rispunde la intrebarea: prczcnt nu este s5-ti imp:rdlim istorisiri de felul acesta,ci
Cum pot aplica tnPlesul acestui si te ajutim s5 inveti si studiezi Cuvantul lui Dumnezeu in
pasaj? Acestaeste primul lucru pc mod inductivl Dupi ce vei invita aceastavei putea sr-!i
caredorim sil itim atunci candcitim Biblia,dar aplicarca impertdlesti propria ta istoriel Vom fi incentati s-o auzinl
corespunzetoare inccpc, de fapt, cu credinla care are ca
rezultat sclirnbarea caracterului;i a modului de via1i. Care este lcgdtura dintre observarc,
Odati ce qtii ce inseamn;un text, nu numai cd eiti respon-
interpretaresi aplicare?
sabilde punereaacestuiain practicd,in propriata viali, ci
va trebui sddai socotealidaci nu faci acestlucrul Deci, la Intcrpretarea exactS gi aplicarea corecti sc bazeazdpe
urma urrnei, scopul studiului biblic personaleste o viale obseNarea corectd. De accea, este extrem de important
transformatdqi o relalieadanci!i continudcu IsusHristos. sd-!i dezvolli capacitatea de observare, chiar daci la
Aplicareanu esteal trcilca pasal procesuluiinductiq ci inceput aceastaar pdrca ci necesiti prca mult timp, sau te
aceastaare loc pe masuri ce elti pus fala in fald cu simli total nepotrivit gi chiar stengaci in acest domeniu.
adevirul gi decizisI ascr.rllide adevlr.Temeliapentru apli- Studiul inductiv este un proces de invetare care nu are loc
careeste2 Timotei3rl6-17; peste noapte. Inveli f;cand - obscru6nddin nou ;i din nou,
,,ToatiScripturaesteinsuflati de Dumnezeusi pini cind obscn-areadevine un obicei, un obicci minunat.
d e [o l o ' ca si i n \cte ,si mu s lr c,5aindr cpte,r a Pe mdsur! ce parcurgi procesul inductiv, uneori vei
deainlelepciunein neprihinirc, pcntru ca omul descoperi ci obscrvarea,interpretarea ;i aplicarea au loc
Iui Dumnezeu si fie desdvargit!i cu totul simultan. Dumnezeu poate s5-1idescopereadevdrul chiar
destoinicpentru orice lucrarebun5." in timp cc studiezi, asa cI fii sensibil la c5lduzirea Lui.
Cdnd cuvintele sau textcle l1i vorbesc, oprelte-te gi
A fi destoinic,echipatpentru orice lucrarebundin viali
mcditeazi la ceea ce !i-a ar5tat Dumnezcu. FoloseStefirul
completpregdtitcas; abordezioricesitualieintr-un mod
cu plumb al adevdrului, pentru a verifica ceea ce crczi si
care ll onoreazA pe l)umnezeu- nu estc doar pos.bil,
felul in care trdicsti.
aceastaeste chiar voia lui Dumnezeu.Vei fi destoinic;i
Cind qtii ce spune Dumnezeu, care este semnificatia
echipat daci vei aplicaacesteprincipii de studiu. Ji-am
puteaimpirtati \ute de rclctdn de\pre ceea,.e a [r.ur cuvintelor Lui ii cum si pui adevirurile Salein practici, vei
Dumnezeuatuncicandoameniis-audisciplinat,fi au ajuns fi echipat pentru toate circumstanlcle vietii-

\2 l3
Printr-un studiu sArguinciosal Cuvantului lui Dumnezeu, CUM 3T ST U D IIM BIEtIA
sub cSliuzirea Duhului Sf6nt, vei aruncao ancordputernicl
in mareaacesteivieli, ancori ce te va suslinein timpul fur-
tunilor. il vei cunoagtepe Dumnezeul tdu $i, cand il vei
cunoatte pe Dumnezeultiu, nu numai ci vei fi putemic, ci
vei gi facemari isprdvipentru El (Danielll:32).

Partea tntki
c\flr',{rr4

't4
Regulacontextului-
|
contextul guverneazal
-t

cum sd incepem.Cu ce incepi?incepi observAnd


teritul ca intreg. Prin tert noi inlelegem odce
porliune din Scripturd,pe care doregti sd o studiezi. ili
sugerdm sd studiezi Biblia carte cu carte, deoarece fiecare
carte a Bibliei este un mesaj complet in sine insusi, si de
sine stdtetor care, la rdndul lui se raporteazdintr-un mod
special la ansamblul Cuvdntului lui Dumnezeu. Deci,
alege-li un text - o carte din Biblie gi apoi respectd prin-
cipiile urmdtoare.

(arf\v

Acum egtipe calesi inveti ceamai eficientdmetodl de


studiu biblic din cate existd.Totuqi,firi lucrareaDuhului
Sfent aceastava fi doar atit - o metodS.
loan l6: l3-15 ne spuneci Duhul Sfdnt,Invdlitorul care
locuieltein noi, esteCel carene cdlduzeste in tot adevdrul,
care ia lucrurile lui Dumnezeugi ni le descoperd.Deci,
roagi-L pe Dumnezeu,prin Duhul Sdu,si te celduzeasci in

t7
Il t$ l i to n tr\t lui It,tttt \t ul P tt\' ,ttt' ttttl l I lr pl, t lt t r r t r r nln I t Dt ! r\ t f ll f lt t , t , , t t r t t : t I l

tot adevdrul,!i si-!i deschid-iochii ca si vczi ltrL|rrIilc rL s|t.lrlrrrtllx)rlirtr)i:rln\)l)iirt('


Lle us(!t, ori faptul dc a li
m in u n a tedin Cuvantul S au. Tncep ec u ru g S (iu n t \ i " rl inll|sl, inl.llrstin)c. Mai ntult, in scns figurativ,stramtoare
r in u a .tu diul intr-o atiLudinede ruS a c iu n e . ins(.irrnil situ:r!ii s:l! condifii grcle, necaz,nevoie, ananghie.
l)( rcccil, singurarnodalitatede a cunoa$tcintelesul
grns, ( ()f( ( t l cuv,rntului stramtoare aste exafinatea contextu-
2. Identificd contextul lrri in clre este folosit acesta.Mediul inconjuritor ftextul
in)( (lirt) in care aparecuvantul i! va arita care dintre aces-
Studiul inductiv incepecu o evaluaream5nunliti a con- 1( scmnificalii posibile este cea intenlionat5.
textului. Unul din cele mai importanteprincipii de abor- I)c exemplu, ce ar putea insemna cuvdntul statrtuare
dare corespunzdtoare a Cuvdntului lui Dumnezeu gi de in tcxtul urmdtor?
studiu inductiv al Bibliei cste interprctareaScdpturii in
lumina contcxtului ei. De ce? Deoarece,i,] interpretare, ,,C6ndveli vedea lerusalimul inconjurat de ogti,
contextulguuerneaziiintotdeaund. si Etili c5 atunci pustiirea lui este aproape.
Cuvantul context inseamni ,,cceace lnsolefte textul Atunci, cei din Iudea sI fugd la rnunti, cei din
Deci, in general,contextulestemediulin careseafli ceva, mijlocul Ierusalimului si iasd afard din el, ;i cei
cadruliricare existl sausc lntemplaceua.i1i amintelti de de prin ogoaresd nu intre in el. Crci zilele ace,
mormolociidin rau?Reulreprezintdcontextull lea vor fi zile de rdzbunare,ca si se implineasce
in studiul biblic contextul este format din cuvinte, tot ce este scris. Vai de femeile care vor fi
expresiigi propozilii caresc afli in vecinitateaunui anumit insdrcinate$i de cele ce vor da !d!d in acele zilel
cuvant,a unei anumitecxpresiisaupropozilii. Acest con Pentru ci va fi o stramtorare mare in lari li
text dd inlelescuventuluispeclfic,expresieisaupropozi\ici manie impotriva norodului acestuia.Vor cddca
respectiveii te ajuti si inlelegi cc spuneallton . Contex- sub asculigul sdbiei, vor fi luati robi printre
tul poatefi extinsla paragrafe,capitole,cirgi qi in cele din toate neamurilej si Iemsalimul va fi cilcat in
urmi la intreagaBiblic.DeoarececontextulSuverneazisau picioare de neamuri, pani se vor implini vre-
determineinterpretareatextului, este important ca tu si murile neamurilor. Vor fi semne in soare, in
cuno$ticontextul fiecdruitext pe careil studiezi lunl li in stele. Si pe pdmant va fi strdmtoarc
Pentru a ilustra modul in care contextul d[ inle]es pintre neamuri, care nu vor sti ce sI facd la
cuvintelor/si privim cuventulstAmtoare.Sdpresupunem auzul urletului mrrii li al valurilor; oamenii i;i
ci cinevate intreabS:,,Ceinseamnicuvdntnlrtratutaare?" vor da sufletul de groazi in asteptarealucrurilor
Cum ai rdspunde?Dacd doregtisi dai r-lnr5spunsutil gi care se vor intdmpla pe pimant; cici puterile
corect, mai intei trebuie sI intrebi: ,,Cum este folosit cerurilor vor fi clStinate" (Luca 21:20-26).
cuvdntull, deocre,ccuvintulslrlmloarePoalea\eJ mai
multe inlelesuri. Deoarece contextul este ,,ceeace se afle in vecinitatea
O stramtoarepoatc insemnaun loc sttamt, ingustintre textului sau insole$te textul", ce informalii din acest text
munli ti intre dealuri;trecitoare,defileusauo f6Fieingusta ne oferd o intelegere corespunzitoare a cuvantului st/.?nr-
de apd care uneste doui bazineacvatice(oceane,miriJ, toare, asacum este folosit aici?

t8 19
l < q :t1 l i 1 o | !r\t li & tt\tul Furt t' tt:tl l llqr l, t t t,ttr\trl lt I n Il t.\tIl l !|t\,, tr \t,'t1 l

Vedem cI in acest text estc vorba despre nllinic, ( ii.l( ft c> ql


5/
sub asculigul sabiei, luare de robi, cdlcarealerusalimului in
picioare de citre neamuri, scmnein soate,in luni ;i in stele.
De aceea,examindndcontextul descoperimadevirurile care
se afld in vecindtateaacestuicuvant gi putem determina ce, A
in acest text particulat cuvantul stramtoare i\searr.nd
Cc cauli dupd ce ai identificat cele patru
,,situa!ii,condilii grele, necaz,nevoie, ananghie."
colluri? in mod natural, cauli urmdtoarele piese
in studiul inductiu contextul este determin*t sau idennt'i-
cvidcnte: cele cu margini drepte. Din nou, aces-
cat in acela;i mod pin obsetuarea atefltd. a ceea ce se
tea sunt piesele cel mai uqor de g5sit, deoarece
repetd.in text ti uiizand cum se leagd toate acestea ifipreund.
fiecare are cite o latr-rri dreaptil
Daci observi cceace se spune!i e$ti atent la cuvinte, expre-
sii sauidei care se repetd, vei vedeain mod limpede contex-
tul din orice carte, capitol sau text pe care il studiezi.
Contextul este determinat sau identiflcat prin obser
varea atentS, aminunlite a textului. De aceea...

!rr\,
Dupe ce ai asamblatmarginiledrepte oblii un
3, Obsend ceca ce este eYident cadru in care sd pui impreund toate celelalte
piese.Ai stabilit contextul mozaiculuiciutand
Cnndobservitextul, cautiimai intAi lucrurileeuidente ceeace esteusor de g5sit.
cu alte cuvinte,LucruriLecaresunt u;or de udzut-
Adev5rurile despre oameni, locuri si evenimentenc in mod similar,in studiul unei cdrli, al unui capitol sau
capteaziintotdeaunaatenlia;de aceea,oamenii,locurile !i text din Biblie, cdutareaadevdrurilor,faptelor, detaliilor
evenimentelesunt ufor de v5zut. sauideilor evidentestabilegtecadrul.Deci, pentru a intoc-
Dacd te vei concentra la ceea ce este evident, vei mi cadrul unui text, incepecu lucrurile cele mai evidente
descoperiidei semnificativesaurepetatejacesteala rendul din textul respectiv
lor ili vor ardta contextul ci4ii, capitolului,textului sau Totu$i,in timp ce observitextul fi descopericontextul,
versetuluipe careil studiezi. trebuie sdfaci intotdeaunaurmitoarelelucruri...

Dc exemplu,.u ce incepi daca vrei sa pui (,tnp


impreuni piesele unui mozaic?Care sunt 4, Privestetextul in mod obiectiv
pdmele piese pe care le cauliz Cele patru
colluri, nu-i a;a? De ce? Deoarecesunt evi- Cu alte cuvinte,las! textul si-1i vorbeasca. Observarea
dente: existddoar patru piesede felul acestaqi textului pentru a stabiliconte).tultrebuie sd fie obiectiwl
sunt ugorde g;sit, deoareceau cite doudlaturi tiu principal,deci lasdtcrtul insugis5-!i arateelementele
drepte. caaese rePetdin el-

20 2t
l l 4 Sl rt ro n rttrtrh ri It,ttr\t1 l l p E trd.tttl l llay,uh runutnlni I ti ,l tr \t l { a ttm t:t1 l

Md tem ci deseorisingrrranoastri motivlli( (i( I (i(i {tf\J


Cuvnntul lui Dumnczeu este subiectivd pur li simplu sil
o b lin e m .eva pcntru noi insine.Ca u t a mc c \ a (a rc , . s av o r-
5. Citr:qtccu un scop
beascd inimilor noastre" - sau weun verset cu care s;
putem ajuta sau corecta pe cineva. ( litircr cu un scopsc realizeazlpunind intrebdritextului.
Cat de mult trebuic sd-L intristeze aceastdatitudine a 'Irr.lxricsi pui intreb;ri textului asacum faceun avocat
noastri pe Dumnezeu, care doreFteca noi sd-L cunoastem ( U un rnirtor. Pentrua aflaintreagaistorisire- toatedetalii-
cu adevirat ii si fim sfinlili {pu9l de o parte) prin adevir l(. - jurnali$ii, in repoftajelelor, sunt inv5lali sdpun5 $i si
li Cuvantul Sdu este adevdrul (loan 17:17]. De aceea, rilspundila intrcbdrilecine,ce,ciind,fu ce,undegrcum.
scopul nostru pdncipal - motivalia noastri - trebuie si fie Pcntrua citi Biblia cu un scop- casi obtii toate d€talii,
sd cunoaqtem adevdrul, gi apoi sd ne adaptdm convingerile [' tu trebuie sd pui intrebiri. De aceea,in timp ce cite$ti
gi vielile in mod corcspunzdtor. intreabS...
Desigur, este posibil ca unele porliuni din cartea pc care
Cine a scrisasta?Cine a spusBceasta? Cire sunt
o studiezi sd-!i foloseasci mai mult decat alte po4iuni, dar
personajeleprincipale?Cine sunt oamenii
adevirul qi contextul nu se schimbdniciodati. Mesajul pro-
mentionali? Czi ii vorbe;tc autorul? Despre
priu-zis al clrlii va fi intotdeauna acela$i.Acesta este
cine vorbegteel?
Adevirul pe care poli si-!i zidefti viala, caracterul gi modul
ti! de via!5. Care sunt evenimenteleprincipale?Care sunt
Deci, in primul rdnd, observi textul in mod obiectiv. ideile majore?Care sunt invtlitu le majore?
Da, Cuv6ntul lui Dumnezeu ili va sluji 1ie personal. Cu Desprece vorbesteel ccl mai mult? Care este
siguranlil Este un Cuvant viu, dar, ca sd descopericontex- scopulpentru carespuneacestlucnr?
tul, trebuie si obserwimai intai textul in mod obiectiv ca si Cdnd a fost sc si aceasta?Cdnd s-a irrtdnplat
descoperi acele elemente pe care autorul le accentueazi in acest eveniment?Cdxd se va intampb asta?
mod repetat. Apoi, cand aplici Cuvantul in viala ta, vei;ti Crial a spusacestlucru?Crinl a ficut accasta?
ci il aplici corect, !i acestaeste un imperativ categoric. De cc a trebuit si fie scrisi aceasta?
De cea fost
in timp ce spun asta, trebuie sd-!i atrag atenlia ca nu menlionat5aceasta? D9 cei s-aacordatun spatiu
cumva s5 nu citeFti Scriptura $i subiectiv Cand mcditezi la atat de maresauatat de mic acestuieveniment,
ceea ce ili spune Dumnezeu Ei cum !i se aplici Cuventul sauacesteiinvilituri specifice? De cea fost men-
respectiv Dumnezeu Duhul Sfant dE vialS Cuvantului Sdu
lionatd aceastireferin$?De ce trebuie si fac,
care vorbelte inimii tale; atunci ltii ci El are un mesaj spe- oamenii cutare si cutare lucru?
cial pentm tine intr-un moment speclfic al vielii tale.
Unde a fost ficut acestlucru? Uzde s-a spus
Cand studiezi Biblia in mod subiectiv citeite-o cu inima
asta?Urle seva int6mplaaceasta?
deschisi;i doiitoare sa auda ceea ce spune Dumnezeu.
Prin Cuvintul Sdr.rEl ne vorbegte in mod personal. De Cum se face aceasta?Cum s-airti,rnplat? Cum
aceea,in timp ce cite$ti gi studiezi, fe-!i timp si-L asculli este ilustrat acest adevir? Crm sunt acesti
pe Dumnezeul tiu. oameni?

22 23
I l 4 1 l t,' rti rtl n
" \tr\ttl fl rfl nrtt^rl l l 4 n l , t , , , t t l, t r n l u i , t n r t r r t t l l t r t t | t , t . ' t t

Cend pui textului acest set le intrebdri ,\i trirrLl Lr;r t rt rL ' rr; rrrrl r r | l r t : r ,i n t i n r l ) ( r s t r l ( l i r z ic a r t c an r i n u n r t i r l u i
textul si dea r;spunsurile, vei fi uimit de ceea ce vt i irlla- l)rrrrrrrc z c r r .
Aceste intrebiri sunt pietrele de temelie ale unei obscrviri M:ri ( stc uD locrLrirnport.rnt:si nu crczi ci trebuie se
precise care asiguri o bazd solidi pentru o interpretare tirts(.ftir:isl\rnsrrriIa toatc accstcintrcbdri dc fiecaredatd
corectt. ( in(i stLrdicziulr tcxt, dcoarcccacestlucru esteimposibil.
Tbtu;i, dacd te &rdbetti sd interPretezi Jdrd 4 pune l)t cxcnrplu,vcrsctulde mai sus,Ioan 7: l, nu rdspundeIa
temelia uitald a obsetLdrii, tn,telegereata ua fi coloratd de irrtrcbarcadc tipul ,,cum".
presupuneriLet1le ce crezi /ll, ce simli tx, sau ce au spus Citcftc pur $i simplu textul Ei rdspunde la toate
alli oameni. $i, daci faci aceasta,ristelmicelti Scripturile ir)trcbirilc posibile din acest set.
spre propria ta piezare lucru impotriva ciruia suntem Nu uita! Fiecareparte a procesului inductiu de studiu
avertizali in mod specific [2 Petm 3:16). ltiblic se bazeazdpe punerea intrebtiriLor de tipul: cine, ce,
De multe ori Scriptura este gretit interpretati deoarece citnd, de ce, unde si cum. De aceea,acest set de intrebiiri
contextul nu este observatcu atenlie. RSspunsudLe corecte ('steextrem de imPortant!
date intrebdrilor puse textului vor asigura o intcrpretare Acum, fiindcd cunolti principiile care stau la baza
corecti. observdrii, s5 trecem la procesul observirii textului. in
Doresc si jlustrez aceastafolosind un singur verset: timp ce inccpi sd faci asta vei fi uimit de ceeace vei invila,
5i probabil ci te 1,eitrezi spun6ndu-li: ,,Nu pot sA cred c;
,,Dupd aceea,Isus stribetea Galilea, nu voia sd eu singw am vizut toate acesteal"
stca in ludea, pentru cE iudeii cbutau si L
omoate.'

Punnnd textului acest set de intrebdd descoperim cii

,,lsus"rispunde la intrcbarea: ,,Desprecine este


vorba aici?"

,,Strdbetea"r5spundela intrebarea:,,Ceflcea E1?"


,,Galilea" rispunde la intrebarea: ,,Ce stribdtea
El7"
,,Pentruci iudeii cdutau sd-L omoare" ne spune:
,,De ce nu voia El sd stea in ludea?"
,,Dupi aceea" ne spune: ,,Czind a avut loc
aceasti acliune?"

Aqa se folosegte acest set de intrebiri in observare Cu


cit il foloseqti mai mult, cu atat ili vei face un obicei din
aceasta,peni cand punerea accstor intrebiri va deveni a

24 25
2
Obtinerea
privirii de ansamblu

c$i Biblia este o coleclie de 66 de c5rti scrise de


diferili autori sub inspiralia Duhului Sf6nt, ea a
lbst scrisipe r6nd, cartecu carte/Sifiecareca.te din Biblie
rre propriul ei mesajsi unicul ei scop.
Daci ai citit Biblia, stii ci multe cirli trateazdsubiecte
similare.Cu toate accstea,fiecarecartc isi are locul, valoa,
rea gi scopulei in ansamblulplanuluilui Dumnezeu.Deci
daci dorestisi-L cuno$tipe Dumnezeuindeaproape , sd-l
inlelegi gindurile, inima ;i ciile, 9i sdinlelegi cum dorefte
El setrdielti tu - trebuiesAincepisestudieziCuvantulSiu
carte cu carte- cateo carteo datd.Dar, dintre cele 66 de
cirli ale Bibliei,cu caresi incepi?
Daci egti incepetor in procesulstudiului inductiv iti
sugerezsi incepi cu o carte scurti.*

tDe exemplu, in seminariile d€ instruire,


invdliture peste
invalbture,noi lolosim 2 Timotej.Aceastaestescurti si convingntoare.
Dupi tr€i zile de studiu,o:menii pot si pleceacasdcompletuimili de
ceeace ru invdtat.De fapt, fespunsullorsunr cam a;a: ce, o, de
ce n-am inv:lat mai demult sa studiezin felul acesta? 'De
Nu pot si cred
cn am invSlatatat de multl De ce am inv;fnt mai mult in trei zile decat
in ultimii ani?"

27
(ll1itru Triurii rh tn tmhlu ()ltllmnu prit'iriilr o*unhln

DupI ce ai aleso carte,primul pasestesi ol)lii o lrrivire l)lr(l itrf:lstx l; sc parc o munci serioasi,sd $tii ci ai
de ansamblu a cd4ii respective. O privire de ansarnblutc rlrr'pt:rtc.l)lr, prictcnul mcu, si gtii cd aceastaintr-adevir
ajuta si descopericontextul generalal mesajului autorului. rrcrilrt (l(.nusil.Dc fapt, cu c6t vei munci mai mult la acest
(i1i dai seamade ce ili spun sd incepi c! o .arte scut'td?) |irs, rlr ltit va fi mai usor restul procesului.
Privirea de ansamblu reprezinti Pasul I al procesului Acrrrn, in lumina acestui fapt, cum oblii privirea de
inductiv Aceastaili va oferi imaginea de ansamblu ;i te va rtnsrunblu a unei certi?
ajuta sd stabileqti cadrul cd4ii. I1i amintegti ilustralia cu
mozaicul, pe care am folosit-o in capitolul anterior? q{rnv
Privirea de ansamblute ajuti si gise$ti colprile gi margini- l. Incepepe genunchi
le drepte care, la rdndul lor, te vor ajuta si vezi contextul
ci4ii pe care o studiezil Rugdciuneaeste crucial; pentru studiul Bibliei. Cand
Obgnerea unei priviri de ansamblu se aseamini cu ,,rrrciin avion"- cdndincepi sdstudiezipentru pdvirea de
fotografierea unui teren pe care te gindeqti sdJ cumperi, irnsamblu- nu porni motoareleinaintede a te ruga.
dintr-un avion aflat la o mie de metri altitudine. De la o Deoareceadevdnrltrebuie si fie revelat de Duhu] lui
mie de metd nu poli si vezi detaliile terenului, insd poli I)umnezeu,inseamni cd rugdciuneatrebuie si fie o parte
vedea marginile acestuia Si aspectul general al terenului. intcgrantd a studiului biblic, in timp ce cauti mereu
Dupi ce ai fhcut acele fotografii, vei folosi un teleobiectiv infelcpciunea,planul qi descoperirea lui Dumnezeu.Fi-ti
pentru a obline o imagine mai apropiati a acestuia,hectar t im p sa- Ll as ipe D uhulSf6nrs , v or beas ci ni
i m i ital e.
cu hectar. Apoi, in cele din urmi vei ateriza,vei cobori din
avion ii te vei plimba pe terenul respectiv Ficand astfel, {r\},
av6nd in m6ni fotografiile de ansamblu ale terenului, vei 2. Citeste Ei recite$tecartea
obline o perspectivd corespunzdtoarea locului in care te
afli, gi cum se raporteaz; elementele componente ale Cu cat citegti mai mult carteape careai ales-opentru
terenului respectiv la imagineade ansamblu. studiu,cu atat te vei familiarizamai mult cu ea. Nu existi
nici un inlocuitor pentru citirea Cuv6ntuluilui Dumnezen
O privire de ansamblua ci4ii te ajut5: si meditareaasupralui intr-o aritudinede rugdciune.Daci
c\, s5 vezi mesajul cirtii ca intreg, in totalitatea sa studiezio carte mai lungi, s-ar putea sd ai nevoiede mai
o., si oblii o inlelegere a scopului pe care l-a avut rnulte zile pentru citirea cd4ii in intregime.Dar cite$te,o
autorul cand a scris cartea respectiva in intregimel
c\, si identifici tema (temele) principale a cd4ii Scopultiu este si studieziin mod corect CuvAntullui
Dumnezeu.Ca si faci asta trebuie si vezi colprile, sd
c\, sd-ti faci o idee despre structura cd4ii g;sestimarginiledrepte,seoblii cadrul.De aceeaestemai
.\, sAinlelcgi lcgdturavcrsetclor !i a capitolelor unele usorsi inveli procesulinductiv folosindo cartemai scurti.
cu altele, gi cu cartea ca intreg Primadati cnndcitegi carteain intregime,!i s-arputea
c\, sd oblii o bazdsolidi pentru o interpretare exactd pdreacd esteo colecliede versetecarede-abiasunt legate
unelede altele.Totu$i,cu cat recitegtimai mult, cu atat vei
;i o aplicare corectS.

28 29
()l4in'ni lririttl lr |n.ti'rtnh|/l ()hlhn rrtt prh'irli tb nr*unhlu

vedcacd toate acestc,,lersetcizolate"fac partc itltl ll(l('var lisl( ;r(rirstl o curtt.l>iografici?


din intreg. Sau, cand citefti s-ar putea si dai pestc lucruri
l')vrnghLlildrrpi Luca ne prezinti o biografie
care te pun in incurcdturd Nu te opri ca sd incerci si le
cronologic! a Domnului nostru lsus Hristos
inlele8i. Acum nu este timp pentru aceasta Tine minte ca
inccpiind dc la genealogiaSa si pnni la inviere.
mai intai cauli colgrile gi piesele cu margini drepte, apoi
vei gdsi mult mai uior locul acelor piese dificile Ilstc accostao carte poetici?
Pe mdsurdce citesti carteape care o studiezi,va trebui se
faci urmitoarele... Cartea Psalmilore'te poezieebraicdr.

Estc aceastao carte proverbiali?


(arnu
3. Identifici tipul de literaturS Cartea Proverbelor, consideratl literaturi de
inlelepciune, este o culegerede proverbeconcise
care oferi intelepciune $i invil5tud. Proverbele
Genul literar determini modul in care vei trata textul
nu trebuie interpretate ca profelii sau doctrine.
De exemplu, poezia ebraici (cum ar fi Psalmii) este diferi-
te de ce4ile istorice [cum sunt c5rlile Regilor 9i ale Croni- Estc aceastao carte profetici?
cilor), ;i cirlile istorice sunt diferite de epistole (cum ar fi
1 ;i 2 Timotei), atet in ceea ce priveqte stilul cat !i Cartea Apocalipseise descde ea insesica o carte
conlinutul. Cirlile istorice ne oferi cadrul, ti ne prezinti a profeliei. Aceasta ne spune despre evenimente
cvenimente reaie gi modul in care S-a ocupat Dumnezeu viitoare, care se vor intamph cu siguranle_
de oameni reali, insi noi nu construim doctrine bazate pe
Este aceastao epistold (scrisoare)?
evenimente istoricc. Cea mai mare parte din doctrina Bise-
ricii sc afli in epistole. Deci, recunoastereagenului literar Epislolaa doua catre Timorei e\te o scrisoate
pe care o studiezi este important5. adresatd unui individ. Epistola lui Pavel citre
Coloseni este si ea o scrisoare,insd este adresati
in timp ce citesti cartea in intregime, determind care
unei biserici. Epi"toleleconlin (ea mai mare
dintre urmdtoarele genuri literare dbscrie cel mai bine
pane din doctrinasau invrliirura Bisericii.
cartea Pe care o studiezi.
Este aceastao combinatie?
Este aceastao carte istorici?
Unele cirli pot ff o combinalie a diferitelor
Cartea Genesei prezintd istoria crea{iei lui tipuri de literaturi. De exemplu, cartea lui
Dumnezeu de la inceputul timpului, pe cnnd Daniel este qi istoricd $i profetici. Ea ne spune
cartea Judecitoilor ne prezinte perioada din despre evenimente trecute $i, de asemenea,
istoria lsraelului in care au domnit judecitorii. prezice evenimente viitoare.
Cartea Faptele Apostolilor ne prezintd istoria
rispAndirii Evangheliei;i a inceputului Bisedcii. Acum, dupd ce ai determinat genul literar al cirtii...

30 31
( )l \ i " t' t ttt t, i t,i ,i i ' h nt\tnnl ,l | ) lr t r t t tt t , t I 't t lt t it , lr , uvnr llu

(,tfil,
4. Lasi textul sd vorbeasci (i, Dr:scoperladevirurile
pentru el insugi clcsprcoamcnisi evenimente

Deqi am menlionat aceastainainte/ merite si mai repet llntru a descoperi conteatul cirtii, incepe cu identifi
inci o dat', asacd asculti cu atentic - fii obiectivl Nu abor- cirrtl clcmcntclor evidente- In firnqie de genul literar al
da Cuvintul lui Dumnezeu in mod subiectiv, doar ca si oblii t( xtului studiat, oamenii Fi evenimentele sunt de obicci
ceva cu odce pre1. APropie-te de Cuv6nt in mod obiectiv, t lcrncntt'le cclc mai evidcnte ti mai u$or de idcntificat.
pentru ca Dumnezeu sd poat5 si te itvele ceeace trebuie sd I'rincipi l 7: Identificarea numelor evidente
,tli. DuPd ce vei uedea it mod obiectiu ce sPune Du:mnezeuj
uei tti ti cufi sd.te raponezi Ia acel adeudt in mod subiectiu. Daci, de exemplu, studiezi una djn epistolele lui PaveJ,
Amintegte-li cd contextul se identifici prin observareaa rnri intei va trebui si citesti cartea in intregime clutand !i
cceace autorul repetd rnereu;i mereu. Deci, pentru pdvirea identificand adevirurilc despre autor-ul, destinatarii epis
de ansamblua ci4ii, trebuie si lafi textul si vorbeascdpen- blei !i toti ceilalli oameni care sunt me4tionali. Daci
tru sine. O unealtd dintre cele mai €ficiente Pentru obser- studiezi un alt gen literar, cum ar fi una dintre ci4ile
vareatertului cste Foaiade observare.in capitolul urmdtor istorice, mai intei vei cduta toate mentionlrile oamenilor in
vei invSla cum s! foloseEtiFoile de observare.* gcreral, precum si cvenimentc specifice descrise in
relatareaistorici respectivd.in literatura profeticd, autorul
(,ff\, poate sd iasi in evidentd sau nu, insi oamenii si eveni-
5. Puneintrebdri mcntele vor fi prezenli cu siguranli.
Deci, line minte toate acestea gi/ in funclie de genul
Asigud-te ci cite$ti cu un scop,interogdndter.tul cu setul literar adapteazdceea ce te invllim despre observareasi
de inrrcbariprezcntateanlerior.Dacadoresti,Poli re!enila itlentificarea evidentului.
secriunearespeclivica.5 li impro\PJlcTimemorla. Pe mdsurd ce identifici adevirurile desprc oameni qi
evenimente incepi si discemi contextul istoric ;i crltural
'Foile de observaresunt capitoleindividualedin carteape care in caaesc.ie autorul. $i acest context se reflecti, desigur,
dorefti si o studiezi,scriscpe foi seParateLe vei gtsi in ffecarecurs in . e e a c e e l . c r i t s i i n f e l u l i n , a r e s c r i e .
inudtdturdpesteinunldtTd, saupoli si !i le faci sing11r, scriindpur 9i
capitolcu capitol.Scrie materia- Desi Dumnezeu esteAutorul Scripturii, El a alesin mod
simplutextul cirtii pe careo studiet,
lul la doul randuris,ilssl marginilate speciffcfiinle umane pentru a scde adevirurile Salein locul
Vei sesi un exempiude Foaiede obscrvarein Ancxn C, aflatd la Siu (2 Timotei 3:16; 2 Petru t:20-21). Ct4ile Bibliei sunt
pagina157. asemenea luminii care strSbate o prismi. Prisma separl
Sau,9i mai bine, poatedoreqtisi cumperiBjrlia lsterBlionaLdde lumin3 scolendin eviden$ diferitele culori ti nuanle; totusir
StuAiuIndacnu c te esteconccflrti anume Pentru acestfel de studiu
existd o singuri sursi - lumina. De aceea,multe cd4i ale
Textul esteafanjatintr o singuricoloani,cu marginifoafte late pentrtr
insemntri ti acdsti Biblie conline toate di:grameieii ajutoarelede Bibliei sunt $i o expresic a autotului uman: a cadrului din
studiu desc.isein aceastdcarte.Aceastaestc o Biblie extraordinari- care provine acesta,a experientelor $le $i a concepliei sale
absolutunicni nepreluitnpentnt studiulseriosEsteca $i cum ai avea despreviati. De;i Biblia esteve$nicdsi fiecarecuvant este de
o Biblieintreagl de Foi de observare

32 33
()l\ir,'tr'( lrriIirii tL nuohhltl ( lhlhtrttttl\it'it.ii th' .utnLl

inspiralie divinS, ficcare carte a fost scristri'rtr-():ltttttltitil trr tfxsi'l(l lln contllr in jurul cuventului respectiv
perioadd de timp; de aceea,fiecate caftc poarti alnprcnta lx rrtrrrrr-ltlcoscbide altele.*
cadrului istoric in care a fost scris;. Condiliile politice,
sociale, filosoffce !i chiar religioaseale timpurilor apar in
ceea ce este exprimat pe hartie firi si denatureze sau sa
r)uN,!(rzEU
on\by'sra'ifr{ r"@np
reduci din valoareaa ceeace Dumnezeu a dorit sd ne scrie.
.r, combinind culoarea cu conturul. De exemplu,
Pentru a inlelege pe deplin o carte trebuie luali in con-
poli colora cuvantul pociinli cu galben si apoi si
siderarc toli acegi factori. Acest lucru poate fi fhcut, pur
faci un contur in jurul lui.
qi simplu, punlnd intrebdri de tipul cine, ce, clnd, de ce,
unde 9i cum, dcspre oamenii gi evenimentcle mentionate Irrcliferent dc metoda folositd, ffi consecvent. Noteazi
in cartea respectivd. tt xtul in acelagimod, in toate capitolele c;rlii pe care o
S ar putea ca tu si fi crezut ci singurul mod de a inlelege \t rr(liczi.
cadrul istoric al cd4ii estc s5 citegti ci4i despre Biblie, dar l',tsut.2: in timp ce notezi referinlele foloseqte
acum gtii cE observateaatentd a Cuvantului lui Dumnezeu intrcbirile de tipul: cine?,ce?,cind?, de ce?,unde? 9i cum?
ili va descoperi accste adevdruri. Nu este captivant acest l)c exemplu:
lucru? Cire este autorul? Ciire sunt destinatadi? Clae
latd caliva pafi practici pe care trebuie sd-i urmezi pen- este aceasti persoand?
tru a identifica ceea ce este evident.
Ce spune autorul despre sine?Care sunt impre-
PASTTL l: Citeite textul in intregime $i noteazi intr-un juririle in care se gdsegteel?
mod distinctiv fiecare menlionare a autotului/ destinatari-
Unde se afld.el? Noteazi ti orice referinli la
lor ;i a altor oameni. in timp ce faci asta, urrnare$te
locuri geografice.De asemenea,cauti o harti si
adevirurile despre fiecare persoand- adevirui care sunt
identilic; locurile respecrive.lBiblia !ntcrrLa
unice pcntru identitatea Si circumstanlele lui sau ale ei.
Noteaz5 acest lucru pe Foile tale de observare(vezi nota tionali de Studiu Inductiu are plasate hii4ile
necesarepe aceeasipagini cu textul.]
de subsol de la pagina 32) sau in Biblia ta.
Noteazi intr-un mod specific oice mentionare a fiecirei De ce este el acolo?
persoanesau grup de oameni, precum qi pronurnele (cum in ce perioadi a vielii sale scrie autorul?
t h eu, mie, al me , t11,al tdu, noi, al nostru, noud, roi, 4l
Rispunsurlle la aceste intrebdri ili vor oferi indicatii
vost,u ei $ al lorl.are s. re[,,raIa ei.
Scriptura poatc fi notat5 distinct in unul din lrri\ rt o a r el a c a d r u l i s t o r i t a l L d r r i i .A p o i i n t r c a b a . . .
urmStoarele trei moduri: .Fii atent la folosireacontururilot
deoarecepreamulte contutud
pot distrageotenfja:tunci cand citegti Biblia. Eu prefer sd folosesc
.r, colorand fiecare folosire a aceluiagi cuvant $i a
culorileii combinaliiledc culori ori de c6teori esteposibil,fi si reduc
sinonimclor acestuiacu o culoare sau combinalie numirul contururilor.Culorile mi ajutd sd identific ufo. si rep€de
de culori diferite aparilii ale cuvintelornotate.

34 35
(tl\i t'ttt,,it'i'ii ,b nu,/,ilu ( )l,pnun lrit,itii ,lr anrnl,lu

De ce scrie el? ,De ce lac ci .rstrl l)/ (r, lr s{. listil it cv{. it|l(.ntclor dcscrisc in lir'carc clin
spune acest lucru? r( (.st(.rupitolc.

in timp ce pui aceste intrcbdri de tipul De ce, scopul l{clx'trr(.1 aDumitor cuvinte !i expresii arati ci
cirlii va deveni evident. Daci autorul nu-ti oferi un motiv irr Ccncsa I st'punc accentulpe evenimentul
specific pentru care scrie cartea, atunci scopul ili va fi , r, arii lumit de , atte Dumnczeu.in Cene"a 3,
descoperit in alte modr.tri, pe mdsurd ce vei intra in cvcnimcntele p ncipale sunt ispitirea Euei de
aminunte cu observaliile ta1e. cdtre tarpe, gi alegerea ctmuLui de a nu ascuha
de Dumnezeu. ln Genesa 6-10, evenimentul
Intreab3: Derpre rp \orbe\te autorul \(l mci major este potopul.
mult? Ce trebuic sd face sau sd nu faci oamenii?
Marcarea textului si intocmirea listelor cu
Pc misuri ce pui accstc intrcbiri, accentelerepetate din adevdrurilereferitoareIa acestepatru mari eveni-
carte iti vor arita tema cdrtii. mente, vor ardta limpede pc ce anume pune
P,Lsut-3: Scrie o listd cu toate informatiile pe care le ai autorul accentulin fiecaredin acesteI I capitole_
aflat despre autor si oamenii menfionali. Aceastd list, va
Totugi, in Genesa 12 50 accentul trecc de la
consta din ceea ce ai aflat marcand referinJele fi punand
evenimente la oamcni de fapt, aici apar patru
intrebrri, apoi iti va oferi indicalii valoroase care te vor
birba! importanli: Avraam, Isaac,Iacov gi Iosii
ajuta s; intcrprctezi textul in mod corespunzdtor.
De aceea,aici vei nota textul qi vei face liste cu
Principiul 2: Identiffci elementele evidente adeverurilereferitoarr la acesti oameni. .are
vor ardta limpede accentul principal din fiecare
Este mentionat in carte vreun eveniment?Aminteqte-li
capitol. Apoi, vei privi evenimentele din viclile
cI intotdeauna oamenii si evcnimentele sunt elementele
lor gi le vei examina in lumina setului de
care se vid cel mai ugor; de fapt, evenimentele pot fi chiar
intrebaride ob'er-vare. inr reaba
mai evidente decat oamcnii.
Dc aceea, in timp ce citesti intreaga carte, noteazi Ce se intamph?
evenimentele menlionate in fiecare capitol, dacd acestea
Unde se i)tample aceasta si CArd?
existi.
Doresc sd repet inci o dati ci genul literar, scopul cirlii Cire este implicat?
ii structura c54ii pot fi factod determinati pentru ceea ce
este cel mai usor de vdzut. C4le sunt consecinteleacestui eveniment?

De exemplu, in primele I I capitole ale ci4ii Acest proces poate pirea complicat dacd citefti pur Si
Genesa se pune accentul pe patru evenimente simplu toate acesteinstructiuni; totugi, de indati ce le vei
mari. Degi aici sunt menlionali gi oameni, pune in practicA vei vedea cdt de profitablld este aceasti
evenimentelesunt r rl. mai r-vidente.De aceea, abordare.
dacd studiezi aceasti carte va trebui si faci o

36 37
|)l\i,u t t,t t,tit'i'ii ,l r, n n n h lt | ) l\ nx , t \ t t n n'it ii t i t t 't , t "t l, lr

Dar ce faci daci menlionirile oamcnilorsrr(r:lh (vcni rrrruliz:rt. SironirnLrl('stL'un rlt nrod dc :r spune acelasi
mentelor nu-!i oferd nici o indicalie referitoare la mcs:ljul I rrr' r' r r ,
cirlii? De exemplu, in epistola lui Iacoq referinlele la
l)t t'xcrnplu, observi urmitoarele sinonimepen-
oameni ;i cvenimente nu te ajuti prea mult la descoperirea
tru sufcrinli in a doua cpistolScitre Timotei:
contextului c!4ii. Dcci, ce laci in continuare? Tieci la
urmitorul element evident: cauli si vezi ce subiecte sau .rv lant (l:16)
teme tratcazi cartea. .r, prigoniri(3:l 1]
qrfiv
Valoarea unui sistem distinct de notare nu poate fi
7. Noteazdcuvintele-cheic jr(ccntuati suficient. Indiferent de modul pe care il alegi
l)rntru marcareacuvintelor-cheiegi a sinonimelor acestora,
In timp ce cite;ti Fi rccite$i textul vei incepe sd observi noteazafiecare cuvant-cheie in acclagifel, de fiecare dati
ci anumite cuvintc $r/sau expresii cheic sc repeti pe tot rind il observi, tot timpul cat studiezi Cuvdntul lui Dum
cuprinsul cdrlii, intr o anumiti parte a cdrtii sau in mai nczeu. Apoi, in studiile viitoare vei putea si urmdresti
multe pi4i ale acesteia. subicctele-chei€fi sd identifici repede adeviruri semnifica-
Cuvintelc-cheie sunt cuvinte vitale pentru inlelegerea tive in intreaga Scripturd.
scmnificaliei textului. Asemenea unei chci, cle,,deschid" Daci doregti sd fii consecvent, ia un scmn de carte si
inlelesul textului. Un cuv6nt-cheie poate fi un substantiv intocmefte-li o listd cu cuvintele-cheie,simbolurile;i
un adjectiv sau un verb care are un rol important in comu- codurilc de culoare, si foloseste acest semn de carte in
nicarea mesajului autorului. Biblia ta. Nu uita sd notezi pronumele (eu, tu, el, ea, noi,
Un cuvant sau o exprcsie-cheieeste cuvantul sau expte- voi, ei, ele, cine, ce, care) gi sinonimele fcuvinte care in
sia care, atunci cAnd este luat(i) din locul lui/ei, textul iqi context au acelagiinleles] in acela;i mod in carc ai notat
picrde inlelesul. cuvintele la care se referi ele.
Deseori cuvintclc sau expresiile-cheiese repeti pentru
a comunica scopul autonrlui in scrierea cd4ii. Ele se pot C cAt fi cuuafi esterepetatmai muLt,
repeta pe tot cuprinsul unui capitol, al unci pi4i a c;4ii, cu atat deuinemai evidentcd acelcuudnt
sau in intreaga carte, leprezintdun subiect.Cu cht un subiect
esterepetatmai muLt,cu atdt deuinemai eddent
De exemplu, in prirna epistolSa lui Ioan cuvin- cd acel subiect reprezintd tema cdqii.
r ele.dragoste",..pacrt, a rlrmd n e t i , . d! t i s e
repeti pc tot cuprinsul ci4ii, pe cind cuvintul (,tn|,
,,p;rtb$ie" se repetd doar in capitolul l.
Expresiile gi affrmaliile-cheie indicd, de asemcnea,
Va trebui sd notezi, intr-un mod distinctiv sau cu o accent repetat si/sau arati organizareaunei cd4i.
culoarespecifica,llr.are cuvantcheic impreunacu sinoni-
mele acestuiai cu pronumele referitoare la el. Un sinonim l)e exemplu, in carleaJudecatorjlorrepetarec
estc un alt cuvent care inseamndacelasilucru in contextul afirmaliilor ,,copiii lui Israel au licut atunci ce

38 39
()l4in ru pit'irii ,b m*niln ()l4nn'rurpit,irii tb ottanllu

nu plicea Domnului" si ,,nucra impirat in lsrrcl, ir, tirrrl,ct. l:rci lsta, lusi cartcasi-ti descoperetema ci.
qi fiecare {!cea ce-i pldcea", reprezintd cheia Nrr tft'buit: str ,,invcntczi" o temi a cirlii. Aceasta trebuie
pentru inlelegerea mesaiului acesteicErli. \.1li( ('vidcnti, dar dacdnu estc evidenti, nu creain mod
sfll)icrtiv o temi in mintea ta, pe baza sentimentelor tale,
in cartea prorocului Hagai, erpresia ,,Cuv6ntul
s;rr r tcxtului tdu fa.forit. Descoperirea tcmei principale
Domnului a vorbit prin prorocul Hagai" ne
sarr a ickii centrale trebuie se fie rezultatul unei evalulri
djuti s; idenrificdmstructurasi scopulcanri.
olritr.tivc a elementclor care se repcti in carte. Acesta este
Este foarte important si observi cuvintele 9i expresiile- rrotivul pentru care trebuie sii ili rezeryi un timp cores-
cheie deoarece ele descoperi mesajul pe care autorul a I)ll')zlitor pentru privirca generalda c:rtii.
dorit sdl transmit5, elementele pe care a wut acesta si (lu cet cartca este mai scurti, cu atat descoperirea
puni accentul ;i modul in care el i$i atinge scopul. 1(rnci va fi mai usoar5.De aceca,poate vei dori si agtepli
Fiecarc cuvant-cheie vorbeite despre Cine, Ce, Cdnd, l)ini vei tcrmina Diagrama clintr-o priuire [vezi mai jos
De ce, Unde, Clra. Dc accca, fiecare cuvant-cheie va nLrmirul 9) inainte de a incerca sd descoped tema.
rispunde la una din intrebdrjle urmdtoare: cine, ce, chnd, Dupi ce vei identifica tema, cautd in cane un verse! care
de ce, unde, sarrcum. cxprimi cel mai bine tema respectivi. Acel verset va deveni
CUVINTE-CHEIE vcrsetul-cheieal cirtii.
In sfarqit, scrie o idee centrali a cirtii. Proccsul scrierii
V in sine te va ajuta si-!i cristalizezitema c54ii, precum gi si
SUBIECTE !i o intip5reqti in mintea gi in inima ta. Apoi, in viitot vei
fti la ce carte din Biblie sn apelezi pentru implinirea unei
v ncvoi specifice de adevir sau intelegere.
TEMA Atunci cend scrii tema, folosegte cAt mai multe
indicdsubiectele.
Cuvintele-cheie Subiectele
descoperi cuvinte-cheie posibile din text si fii cat mai concis.
tema. De exemplu, in Evangheliadupi Ioan cuvintele
Cu clt un cuvant este repetat mai des, cu atat devine
,,acrede" ;i ,,viati" se repeti mereu si mereu in
mai evidentc, acelcuvantreprezintiun subiect.Cu cat un
intreaga carte. Apoi, la sfirsitul cd4ii, loan ifi
subiectesterepetatmai des,cu atAtdevinemai evidentcd
prezinti iD mod clar scopul slu:
acelsubiectreprezinti tema c;rlii.
,,Isusa mai fecut inainteaucenicilor Sii
UTr\, multe alte \emnc carenu sunt scrisein
8. ldentificdtemaprincipalda rdrlii cartea aceasta.Dar lucrurile acesteaau
fost scrise,pentru ca voi s5credeli cd Isus
Dupi ce ai aplicat instrucliunile precedente cauti si es te H r i s tos ul ,F i ul l ui D um n| z eu;pi
vezi daci poli identifica afirmatia care sumarizeazi cel mai crezdnd,si aveti viala in Numcle Lui"
bine cartea (tema principali a ci4ii). (20:30-31).

40 4l
nn rt,t pt it,ttii,h,nvntl'lu
| )1,1 t rl\i'tr,r,t lttit'iIii ,u''url'ln
'h

Deci, versetelechcie vor fl loan 20:it{)-.t1.


Idcea centrald a Evanghelieidupd Ioun trebuic 10. l)cscopuri tcma fiecirui capitol
sd se concentrcze asupra scopului autorului:
lrrrrrrt st ltrcruin acclasimod in careai identificattema
,,Au fost scrise pentru ca voi si crcdeli ci Isus
( rrlii ( v c z i n u r n i r u l 8 ) -
este Hristosul, Fiul iui Dumnezeu; ;i crezAnd,
si aveli viala ln Numele Lui." li rrl unui capitol trebuie si indcplineasc; doui
,,rrrrlitii:rnai intei, cste tratat subiectulprincipalin acest
Sii privim un alt exemplu: in Epistola citre , rrpitol?Si, in al doilearand, are aceastitemi vreo lcgeturi
Evrei acccntul repetat este ci Isus este Marele ( 1| tcma gcncrali a cirtii? Daci tema sau ideea centrald
nostru Preot/ afa cd acestaar putea servi ca idee rrl|rrsi de tine este cu adcvdrattema capitolului, aceastava
centrai5 pcntru carte. Versetele-cheiear putea rv(.il lctjituri clare cu tema cdrtii.
fi E,,rci4:14-16. l)rrpd cc ai identificat tema, notcaz-o in coloana corcs,
t)unzitoare din tabclul ,,Privire de ansamblu". Scrie acest
lLrcrupentru fiecare capitol al cirtii.
tabelul,,Privircdc ansamblu"
9. Completeazi ln ceie din urmi, in timp ce studiezi cartea capitol cu
(lpitol, \'ei alege un versct-cheie pentru fiecarc capitol,
Completarea tabcluiui ,,Priviredc ansamblu"este folosi-
!r'rsct care reflecti sau oferi baza pentru tema capitolului
toare pentru rcfcrinle viitoare, precum !i pentru a-!i oferi
un rezumat rapid al clrtii. Completarea unui astfel de tabel lx careai ales-o.
ili va oferi o privire de ansamblu foarte valoroasi a cirlii,
care te va ajuta sd vezi cum se raporteazi pi4ile {capi-
I l. Identifici pirtile clar definite
tolelc] la intreg [cartca) gi acesta,la rdndul lui, te va ajuta
sd analizezistfl.rcturacdrtii pe care o studiczi.
O parte principalS dintr-o cafte estc un grup de versetc
in anexi vei gisi exemplul unui tabel ,,Privirede ansam-
sau capitolc care trateazi acelafi subiect, aceeagidoctrind,
bJu" a Evanghelieid,.rpi loan (vczi pagina 155). Opregte-te
persoani, acelasiloc sau evenimcnt.
;i deschidc caftea la acest tabel. Studiindul vei vedea ci Dupi cum nu trebuie si creezi tcmc subiective pentru
acesta arc notati tema principald a fiecdrui capitol lAngi
capitole, tot asanu trcbuie si creezi impi4id subiective ale
numdrul capitolului din diagramd.
ci4ii/ ci trebuie si le descoperi din text. Contextul cirtii
Vci completa un astfel dc tabel pentru fiecare calte pe
determini pirtile acesteia.
care o studiezi. Dacd at BibLia lfienxa,tionald de Studiu
Nu toate c54ile au p,r!i clar definite. Totuti, atunci
Inductiu vei gisi c6tc un tabel ,,Privire de ansamblu" la
cand cartea are mai multc pdrti, vei descoperici num5nrl
sfirqitul fiecirei c54i a Bibliei. DupE ce il vei completa vei
gi tipul pirtilor vor varia in functie de genul literar ai cirlii
aveaintotdeauna cu tinc informaliile respectiveti vei putea
pe care o studiezi;i de mdrimea c54ji. O carte poate fi
gdsi oricend unde sunt tratate in Biblie diferite adeviruri.
imp54iti [segmentatiJ dupd:
Pentru cd4ile lungi acesttabel este o unealti indispensabili
pentru ci in cetevasecundepoti parcurgeintregul conlinut c! date
al ci4ii. crD locurr

42
_.wt
()bll t! l,riririi h dtt.rdrtllu
( )l4 inrtnt priti rii, b tntnmhlu

it|t(.rl)rctirf(l iii nplicarc|corcct; a tcxtului. De aceea,cand


crD subiecte
vt,i rlori sil rt'crpitrrlczi rapid ce ai invilat in acest capitol/
c! doctrine lpt.lt uzrlll Ancxa A.
.re domnii aleimperalilor Ir \r\'lilrn('ilurm,lloJre,vom lnr epe \i parcLlrEem pas( u
Principale prrsproccsul observirii unci cd4i capitol cu capitol. Cdnd
Personaje
c\, vrrrn face asta vei fi entuziasmatdc ceea ce vei inv;!a.
evenimenteprincipale.
I)oresc si te felicit pentru efortul pe care il faci pentru
De exemplu,Epistolacdtre Romanise imparte l rlcscopcri tu insuli adevirul. Nu vei rcgreta niciodatd
in doud: capitolele l-11 sunt doctrinare, iar lccst lucru. Dumnczeu i1i va _deschideoizonturi noi in
capitolele12-16 sunt Practice. intclegerea Scripturii . . . !i tu Ii vei fi foalte recunoscdtor.

in Genesa, capitolele l-ll se concentreazi cglsrlrtlrn


asupraa patru cvenimcntemajore,iar capitolele
l-2-50asupraa patru personajeprincipale.
in Apocalipsa, diviziunile acestei cirli sunt
prezentatelimpcde in Apocalipsal :19:

,,Scriedar h.rcrurilepe care le-ai vizut,


lucrurile care sunt 9i ccle care au si fie
dupdele."
Pi4ile ci4ii suntt ,,lucrurilepe carele-aivdzut"
(capitolul l]; ,,lucrurilccare sunt" (capitolele
2-3); 9i ,,lucrurilecareau si fie dupdele" (capi-
tolele4'22).
Pentru imp;4irea Evanghelieidup! Ioan, vezi
tabelul ,,Privirede ansamblu"de la pagina155.

Descoperirea pS4ilorunei ce4i necesititimp, practicd9i


o bundcunoagtere a conlinutuluic54ii qi a contextuluiaces-
teia.De obicei,dupdcestudiezicarteaun timp vei descoperi
mai multe impi4iri posibilea1eacesteia.De aceea,impdr-
lirea ce4ii din tabelul,,Privirede ansamblu"va fi dezvoltati
mai complet,pe misuri ce vei cunoaitemai bine cartea
Acestaeste procesulintocoirii privirii de ansamblua
unei cirli. Este cea mai importante parte a intregului
studir.rinductiv pentru ci ea stabilegtecontextul pentru

45
44
I

3
Si ne concentrdm
asupra detaliilor

upi ce ai intocmit privirca dc ansambluesti pregS-


tit pentru un inceput bun. Acum e$i gata si stu-
(liczicafteacapitolcu capitol.De accea,Pasul2 in procesul
studiuluibiblic inductiv estestudiul capitolelorindividualc
lolostnd.Foib de obseruare(vezi nota de la pagina32) .
Revenindla ilustraliape care am folosit-oin capitolul
rnteior, ai terminat observarea terenuluidin avion.Acum
cste momentul sd incepi observarea terenuluiumbl6ndpe
jos, cdudnd detaliile.Sau,daci ne intoarcemla ilustralia
noastricu broasca,estetimpul si scoatembroascadin rirrl
Intocmind privireade ansambluai descoperitcadn:l de
bazdal c[4ii. Acum, scopultiu estesi te concentreziasupra
observdriidetaliatea conlinutuluifiec5ruicapitol.

(am\!,
1. Nu uita si te rogi

In timp ce incepi si observicarteacapitol cL1capitol


amintefte-IicAadevdrulesterevelatde Duhul Sfdnt,a;a cI
incepecu rug5ciune!i continui cu r_ugiciune.Luca 24:45
spune:,,Atunci,usus] lc-a deschismintea, ca si inleleag;
Scripturile".

47
\i t ttt tt,u ttu tttl ,tt tt\u l ,tt \n ,k, I tr tt t l ttn tt\n l tn ,l t,tl ttl o t
' 1,' t,l l l l u

/ )/ ,.'il 1r(l)lit sr'ilit scrisrt.cstlLrcrulDe cea fost


2. Gindcstc-tc la context rn(,r)lionirtil lcclstl? /)c cz n a fbst mcntionati?

Nu uita ci fiecare capitol ii fiecare adevdr din capitolul / )r,r I s :r lt orrlJt rtit de rnult sauatdt de putin
respectiv trebuie consideratin contextul intregii cdrti, deci sl)rlr il(cstut cvcnlmcnt sru accsteiinvititud
amintegte ti tot ce ai invSlat la Privirea de ansamblu. spL.tilirc? De ce a fost mentionat; aceasti
Pistreazi la indcrnind toatc acclc informatii deoarecesunt r'<,lcrintri?
fundamentalc.
()rm s a flir:rrt aceasta?Crm este ilustrat acest

3. Rdspundetextul Ilrispunsurilccorecte din text la aceste tipuri de


la vreunadin intrebirile de observare? rrrt|t$iri vor asigrrrao interprctare corectd.
ln tirnp ce citcsti, cauti doar lucruriie care sunt clare.
Deqi cc voi spunc in continuarc ar putea p;rea o repeta- I)r(ii tc concentrezi doar asupra evidentului, in cele din
re a ceea cc am spus,tc rog si mi unnirelti in continuare- rrrrnliaccle lucruri care sunt obscurevof dcveni mai clare.
Repctarcaii rccapitulareafac parte integranti din procesul l)c asemenea, pe misuri ce citefti/ intrebirile de
de invitarc. Voi face o recapitulare scurtd, dar dd mi voie lrtcrprctare iti vor veni in mintc. Cind apar acesteintrebiri
s: acccntucz accasta inci o dat5: obiinuieste te s; pui sLrie le pe o coalSde h6rtie separatd.Nu incerca sd rispunzi
intrcbdri tot timpul. Nu uita si pui intrebirile de observare lir aceste intrcbiri pdni cAnd nu ai obsenr'attext! in
in timp cc citeqti textul. Dcfi textul s-ar putea s! nu Intrcgime.
rispundi in mod necesarla fiecare intrebarc, intrebirile de
observare te vor ajuta si observj exact ceea ce se spune.
4. Cauti $i notcazi
Pune intrebiri de felul...
cuvintelesi expresiile-chcie
Cine a spus asta? Despre cine? Cine srnt
Inainte de a trece mai departe doresc sd-li sugerez si
oamenii menlionali? C,i ii vorbestc autorul?
lrrivesti Foaiade observarede la pagina 157. (DacF,ai Biblia
Cale sunt evenimentele principale? Cale sunt [nternationaLd de Studiu Inductiu folosegrc-q deoarece
ideile majore?Cara sunt personajeleprincipaleT cxcn-rplele sunt colorate. Deschide-o la paginile l5-18.
Care sunt invdtSturile principale? Dcsprc ce [)upi ce ai examinat Foaiade observareintoarcc-te si con-
vorbeite autorul cel mai rnult? De ce spune cl tinud citirea. Dupi ce vei termina dc citit aceastdparte, stu-
aceasta? ciiazddin nou Foaiade obseryare.*
Aminteqte-li cd un cuvent-cheie este cuvantul pe care
Cdrd s-a intimplat acest eveniment? Cdrd se autorul il foloscste in mod repetat intr-un mod semnifica-
va int6mpla asta?Chnd a spus aceasta?
'Dacn doreqlisnpartlcipi]a un seminardedicatmcrodeide studiu
Unde s-a lZLcLttacest lucru? Unde s a spus asta? inductiv dintr-o zon! din apropiereat., scriene la adresa:Institutul
Unle sc va intimpla aceasta? Iliblic Precept,str. V Babegnr. 20, t800 Lusoj,judctul Timis.

48 ,19
t Stl tr' .t, kt'' tl, tl,tt! t!tltrt, lrnl I lhn Stt nr to' r' ,tl,r i\ul'tt,h'r,rliilor

tit sauun cuvantcarenu poatefi scosdin tcxt, lir il a:rt('x- 'lirrrtc r'lcrinlclc ll l)rrnnczcrr 'lltil, Irtul satr Duhul
tul respectivsi-si piardSinlelesul.Un cuvant-chcicpoatc \ lrlrl l r , l ' r ' i r ' ! , r ) s r ( l (r . r l ( ( r v r n t e - ,l r r i ( . i n l u n , t i e d e
fi un substantiv,un adjecti\i sauun verb carejoaci un rol lrcr vf|l1r irl)irriti('ilor in text, s-ar putea si doresti si le
vital in exprimareamesajuluiautorulur. tl,)lr'zisi|lr ()ric.rr'ar fi alcgereata, in timp ce notezi
Ai notat unele cuvinte-chciccand ai completattabelul ')lr.
rr' I r' ri r r 1 r , I t ' L r ' l r t i l , I r i r l 1 i D u h u l S f 6 n t p u n e s e t u l d e
,,Privirede ansamblu".Acum continui procesulpe aceeafi irrtrr'lr:rri rlc obscrvarcp vitoareIa text. De cxemplu...
Foaiede observare,construindpe ceeace ai descoperitla
( lir? cstc Acesta Dumnezeu, Isus sau Duhul
privirea de ansamblu.,,Observindmai amdnunlit", vei
vedeaaltc cu\rinteqi expresii-cheie, pe carenu le-ai obser- Sl i n t ?
vat inainte. ( )i imi spune acestadesprc Dumnezeu, Isus sau
Ca gi la privirea de ansamblu,cdnd descoperialte l)rrhul Sftntl
cuvinte qi expresii-cheie, treb,.riesi le noteziintr-un mod
spccific pe Foaiata de obse.vare.Poli si faci asta fie 1)? c? este mcntionat acest lucru?
colorAndfiecareapariljea aceluia$icuvant,a sinonimelorsi
lrii si nu parcurgi acest proccs de insemnare in
pronumelorsalecu o culoare,fie trasandun contur distinct ^tent
|lr(xl mccanic, notend pur si simplu cuvintele. Asigurd te ci
in jurul aceluicuvant,pentru a-l deosebide celelalte.Nu
( il( fti intr-adevdr textul, ci te gindesti la el, astfel inc6t
uita: Culorilc sunt de'prefcratl
intclc8i tot ce te invali acesta despre Durnnezeu, Isus si
Acurn cauti cuvinte-cheiepentru fiecare capitol in
l)t rh u l S f 6 n t .
parte, chiar daci ele nu sunt cu\.inte-chciein nici un alt
Marcarca qi evaluareareferintelor la Dunnezeu, Isus si
capitol.
l)rrhul Sfdnt sunt foarte importante deoareceastfel incepi
Fiecare cuvAnt-cheietrebuie sd rispund! la una din
s:i !i zidetti o temelie puternici pentr].l inlelegerea
intrebirile cire, ce,chnd,de ce,und.esauarm.
liinitilii - intelegerea difercntelor dintre pcrsoana 9i
in aceastietapi, noteazddoarun cuvant-cheie o dati, in
lrrt rarea lui Dumnezeu, a lui Isus gi a Duhului Sfdnt, aga
timp ce citefti tot capitolul.Aceastainseamndci de ffecare
r Lrrnle dcfineste Biblia, Sipcntru intelegereasimilaritifllor.
datecendnoteziun cuvant-cheie diferit, va trebui sdcitegti
din nor,r capitolLrl respectiv.Astfel, daci notezi cinci
cuvinte-cheie,vei citi capitolulde cinci ori.
5. Scrieo listi cu tot ce ai invilat
Marcareatextului in acestmod te ajuti si citegtimai rar
desprefiecarccuv6nt-cheie
9i sd aprofundezi conlinutul capitolului, lisandu-L pe
Duhul Sfhnt se-!i descopcreadevirul in timp ce cite$ti $i
O listd este o insumare a tuturor adevirurilor referitoare
reciteiti Cuv6ntr lui Dumnezcu. Dc fapt, atunci cend
ll un cuvint-cheie, subiect, persoani, loc sau evenjment
citeqtiScripturamcreu ti mereu/vci dcscopericd !i-o vei
clintr-un capitol. Aceste adeviruri reprezjnti rispunsu.i la
aminti in mod automat.De ascmenea/ vei descopericI vei
intreblrile de observare:cine, ce, cind, de ce, unde si cum.
incepesestrangiCuvintul lui Dumnezeuin inima ta, in loc
si treci doar in zbor peste el. Ceea ce conteazi nu este Intocmeste fiecare listi pe o coald scparati, punnnd la
notareain sine,ci ce invcli notendacelcuvant. r'nccputullistei cuvintul-cheie. (Dup; ce ai intocmit listele

50 51
Sn ( ro|r(',ttilttt tt\ttl,n ld|liilor ,1 | t "k1r t t n1, , t t t ut lt nt r lt diiht

pe margineaBibliei adcvdruri sunt formate din cuvinte-cheic. Totugi, de obicei


9i le-ai definitivat, poli si le transferi cuvintele-chcie formcazd punctcle de plecare pentru liste.
tale saua Foii de observare).De exemplu,dacdfaci o listi
despre,,Dumnezeu"din 2 Timotei l, ea va arita cam a!a: (arTtt,
Dunrtzut 6. Cauti contraste,comparafii,
apablpu*va ta (v.t)
r. t-a hra poPr'rel termeni de concluzieqi
2. tk kn, ul"tats+ W 0.1) expresiireferitoareIa timp
3. aToT,bl (v.2) Cuvinte Ei exprcsii care cxprimi contrastul
& etlbtUt ((.3)
4. ii' tutt alus,at&ttoi/rl
Un contrast este o eva|:are a lucrurilor care sunt
5. la lantni,(v.6) diferite sau opusein contertul avut in vedere. De multe ori
6. m la unfuL'ls hna 0.7) contrastul este indicat de cu\,6ntul ,,ci".
7. lo unful' dopufrrc.lo dryabaLlo fuIanafr(/'7) De exemplu, observi contrastul dintre ceea ce
8. la ptuwt* tiat@' (t.8) ne-a dat Dumnezeu si ceeacc nu ne-a dat din 2
9. ro-aw&dfufr (v.9) Timotei l:7:
10. w-a claat (v.9) ,,Cdci Du.nnseu nu nc-a dat un duh de frici,
Evaluandaceastiiistd,vei observacd subiectulmantuitii ci de putere, de dragostcgi de chibzuin1i.,,
iese la iveali (2 Timotei ne spune ci Dumnezeu ne-a Totu;i, in timp ce cauti conftaste, amintegte-li cd ele nu
m6ntuit,Dumnezeune-achcmatetc.).Astfel,ai punctulde apar in mod necesarintre cuvintele din pasai,ci pot fi con-
plecarepentru o alte list5,ceeace ne duce la un principiu traste intr-un g6nd sau adeviruri eaprimate p n cuvinte
important: in timp ce obseri textul vei da pesteliste pe din contextul pafiicular respectiv
subiecte,ca si accastadespresubiectulmantuirii' De exemplu, cuvintele ,,noapte" 9i ,,2i,,par a fi
un contrast evident. TotuFi, in urmiton con-
text/ ele nu sunt. In 2 Tjmotei l:3 Pavelspune:
t. Duuotzut, *i"fiot (t.9)
"o-a ,,...Tepomcnesc ln ruglciunile mcle, zi qi
2 . Duurozarw-a fut o cluat o tknia' (,r.9)
noapte."
- a',pwta"kpfthwafrz(r.9)
- &aalotuauoA fiaa Iaa,XLu (v.9)
Aceaste expresie ,,zi fi noapte" nu este un contrast, ci
aratd doar cd Pavel se roagi tot timpul
3. ,o-aloitllfr tn tla:ta lta (v.C)
- t'aafefu nEua (v'9) ins5, in I Tesaloniceni5:5, el folosegtenoaptea
4. au,oa kt ddufuft.panafuna lla'adiwlu' uofuu si ziua pentru a arita contrastul dintre fiij
lta ltutA (v.to) luminii si fiii intunericului:

lrrr r(r'rt Il listclede subiecteDupd cum poli vedeadin ,,Voitoti sunteti {ii ai luminii $i fii ai zilei. Noi
It,,r,r,1, .1,r, Irintuire, aminte$te-lici nu toate listele de lru suntem ai noptii, nici ai intunericului.,,

53
Sil nt &tR r'nlilrtt ttsttltral(taliilor SrInr nncenrrdn asupruletaliiLtr

De aceea, fii sigur cd nu notezi doar cuvinte contras-


tante, ci idei contrastante.
De multe ori cuvintele ,,ci", ,,totuli' sau ,,ct1toate aces-
tea" aratd un contrast. CAnd v€zi aceste cuvinte, citelte
contcxtul pentru a vedeadacdsunt comparate doui lucruri
Exprcsiile de timp pot fi notate desen6nd un
margtnea textului
. u r in t u l r e r p c .t r v . -sau
desen6nd un ceas chiar peste
ceas pe

i n . e m a p r i r e s r e ,e u c o l o r e zc e a s u lr u
v c rd ( c a s i I p o t i d e n t i l i c a ; i m a r u ; o r .
o
Termeni de concluzie
diferite.
Poli si ili notezi in minte contrastul respectiv sau, daci Cuvinte cum sunt ,,de aceea,,,,pentnr ci,,,
,,astfelci,, si
preferi, poli nota contrastul pe marginea Bibliei tale sau . . d rna( e a \ t i ( a u z d "i n d i c al a p t u l c a \ e l r a g co ( o n ( l u z i e
chiar in text, in felul urm5tor: sau un_rezumat, sau ci este exprimat un rezultat.
De
aceea,tii atent la astfel de termenil
l:7 Ca. i DumnezeunLrn( -:l dJ! u" duh de
SubliniazdaLc.rilermeni pe mrsurdce ii obseni
lricy'ci de putere,d" drago'te !i d. chibzuinla.
__a-- , in re\t.
rata un exempludin 2 Timotei:
Ce adevir este revelat prin contrast? Ce aratd autorul l:7 Qlgi Dumnczeu nu ne_adat un duh de frici,
prin contrast? Asta cste ceea ce vrci si descoperi.
ci de putere, de dragoste de chibzuin!;.
;i
Cuvintc de comparafie l:8 Si nu-li fie ru$inedg1 de mdrturisireaDom_
O comparalic se referd intotdeauna la lucruri similare nulur nostru.nici de mine, intcmnilatulLui.
sau aseminitoare. De multe ori cuvintele ,,cali" !i ,,ca" L t s u t e r , t m p r e u n e , u L v a n g h c l i a p. r i n
indici o comparalie. puterea lui Dumnezeu.
Determind, dacd este posibil, ce adevir este revelat prin
ConcluziaTFiindci Dumnczeu ne_adat un duh
.o m p a r a lic. A poi, nolead Lomn a rrlia p ( ma rg in e ,s a u
d e d r a g o , r e\ i d ( . , h i b z u r n r ; n u u n
noteaz-o in text. De exemplu, in 2 Timotei: {",prt",., )r
d uh d e l r i ( i , n u t r e b u i e s a n e f i e r u s i n c
dc
impreuni cu minc, mArturisirea Domnului nostru.
al lui Hristos. AIli termeni de concluzie sau rezultat djn acest
capitol
sunt:
Expresiidc timp l:4 -..dorescsi te v;d, ea-si mi umplu de
Cuvintecum sunt ,,apoi",,,dupi aceea",,,pan5"qi ,,cand" DUCUne_
arate sincronizareasau succesiuneaevenimentelor'Ele l:6 De aceeai1i aduc aminte...
rdspundla intrcbareaCdnl? (De .el. Vrrre_tul5 nc spune: imi aduc
Notead in text orice refcrinld la timp. Cand notezi a m l n l e d e r r e d i n t at a n e p r e l l c u r i . . .
acesteexpresiide timp, vezi ce poli aflaobservandtimpul J
,,cand"se intampli ceva,care poate fi crucial cind este I:12 Si din oricinaaceastasuf;r acestelucruri...
vorbade interpretareatextului. Aceastasevede in special (De ce?Versetull l spune:deoarece
,,pro_
in texte ca ce1din Matei 24:15-3t, unde adverbelede timp pov;duitorul qi apostolulei am fost pus eu
cvenimentelor.
,,cind" 9i ,,atunci"indici succesiunea fi invifitor al neamudlor.,,l

55
Si tt t.ru| tn1 t ttsrl,r!! l dliild Sd n? &n?r nlm tuul,raJer'liil"r..-.

Acesta este felul in care trebuie si umire;ti contrastele, st[\],


comparaliile, expresiile de timp ;i termenii de concluzie. 9. Cauti teme usor de refinut
pentru paragrafe
{rns, Estede folos sdcauti teme pentru paragrafe,carerezu-
7. Abordareaci4ilor mi continutul fiecirui paragrafdin capitol. Desi aceasta
istorice saubiograficc implicdmai multi munci din parteata, acestprocesin sine
ili va ofed o inlelegereqi mai bunl a textului biblic.
Dacdstudiezic54i istorice saubiograficeeste folositor Dupd cum in privireade ansamblutema ci4ii esaespri-
s5-!i noteziurmStoarele: jiniti si realizati prin intermediultemelor capitolelor,aici
o, Locul li/sau timpul inceputului capitolului. Poli tema capitoluluiestespdjinitSsi realizatSprin intermediul
sb-!i notezi acesteinformalii deasupraprimului temelor paragrafelor
\cr-et din Foaiade ob.ervar,,qaufe mar8inea
Bibliei. De la intreg la pirli
.\, Orice modificlri semnificativealelocului sautim Aminteste-ti ci la /iecarepunct aI studiului ai trecutde
pului, in ordineain careele aparin capitol. la. htreg la pdrgi componente . N inceput observAndintrea-
o., Evenimente, doctrine gi personaje principale ga carte, oblin6nd o privire de ansamblu a cirlii,
tratatc in capitolul respectiv Noteazd aceste descoperindtema acesteia.Apoi ai trecut la pdrtile aces-
informalii la sfdr;itul Foii de obsenare,saupe o teia, la capitole,descoperindtemelecapitolelor.
coald separati dc hlrtie, impn4indu-le pe cate- Acum, vei trece de la capitolulintreg la pd4ile sa1e,la
go i, dupd cum urmeazi: paragrafe9i la temele lor.
Personajeprincipalc Doctrineprincipalc Eveninenteprincipale
Dacd lli lei pdstra un duh primitor,
Acesterezumatenu numai ci ili vor fi utile in vijtor, ci intr-o atmosJerd de rugdciune,
i1i vor fi dc folos ;i in prezcnt,ajutandu-tesdobserviii si in timpul procesului de obseruare,
analizezie{act ceeace se afldin acelcapitol. uei uedeacd Duhul Sfdnt ta t'olosi
toateacestea pentrlra-ti uorbi
<4rN,
;i a'yi descopericomorileprelioase
8. Veriffcdtema capitolului ale adeudrului.
stf\,
Acum, ci ai ajuns pdnd aici, ve fici tema capitolului pe
care ai identificat-o la privirea de ansamblu. in Biblia Internalionald de Studiu Inductiv (BISI)
Descde aceastain mod adecvat inv5!5tura principalS a impd4irea in paragrafeesteindicatl prin cifra ingrogatea
capitolului? DacI da, poli si te felicili. Daci nu, schimb-o numlrului primului versetdin paragraf
- apoi, felicitd-te pentru ci ai observat nevoia de-a face Ceeace poate si faci mai dificila identiffcareatemelor
schimbareal paragrafelorestefaptul ci impS4ireaBibliei in capitolesi

56 57
Sll na r'unttntrin atnpta lnallllor
S d t!! to t!ttl ttt,tt.ts tl l ' rd th' l IIi i k"

l ' i r r ' , rrgrrl r r l l ttrrrrt


illllilrlirc
paragrafe este 1)cu16de catreoam\'niA((rstJ
p o a t e . ad i te red e l a o tta d u ce re la alle ( r r p i t o h r2l tclnrr
pe par agr af"
"; "' i ; , 5 d e \i 5 1 cd i l e re n tei n im penir ea
a car-riia$a
oriSinala l'rrrrgr:rltrlI tcma
,o,Jnt""i"r,* nu s'himbastru(tura
cum a fost ea concePutdde autor' I'lrugralirl2 - tcma

Lasdparagrafulsi vorbeasci (,Npitolul3 - tema


folosegteaceleagi
Cdnd lucrezi la temele paragrafelor
aleLapitolelor
*"ii'ol" , .i"- r"-r' folo'ir la temele'arlii 5i I'aragrafulI tena
rema \ru loeea
,tfiin,".,"-1i ca nu trebuiesa "rn!entezi" Paragraful2 tema
este sdla;i
:;;.;; ;;;i o"'"graf' Tot ce trebuie si faci
sa-!i de*operc tema lui si apoi :', -:l::t Paragraful3 - tema
'araerafulpr,,gtrul"i si \a descoDeri ceamri bunaidee
i."li*,*r Paragraful4 tema
centrale a acestuia
'-'ir"i""-u din paragraf9i, folosind cuvinte
"a"t"urile in cu\'lntecat mai Deca parcurgitoati carteape care o studiezi folosind
din text, rezumaconlinutul paragrafirlui r( { st Drocesuei obti.r" o schi!5atotcupdnzdtoare a cirlii'
o"till*","..'" temeicapirolului' , va conline temele principaleale paragrafelor9i capi-
paragra[elor in lum-ina "rc schernatic- adevdrurilesim-
el maibineestesi tolclor. Deschidela ,,Plam,tl
tr,ii it.."rir. tei'ele paragrafclor ' in llc, nimic mai mult" aflat la paginile129-139;i
privegte
l" ,i*a p" din ;tangaa Foii tale de observare ich;1adetaliataa Epistoleia doua cdtreTimotei, din capF
dreptul
* -.gi""a cerli
Paragrafuh'ti' tolul 13 al prezentei
paragrafva fi salutul
O".""rt itr-o epistold,primul Cind faci o privire de ansamblu,vei aveamai multe
ci4ii. intrebdridecetrispunsuri,deoareceai doarramatabloului'
a descrie
De exemplu, un mod posibil de l'c mesuri ce studiezi capitolul, concenffandu-teasupra
i-rtJ-#'**f din 2 TimoteiI ar fi: "De la cletaliilor,vei gisi rdspunsurila multe din intrebirile tale'
'Pavel
pentm Timotei", sau:"C5tre Timotei '
Totu;i, dacl nu le ai gisit, pistreazl lista cu lntreberi la
ideilor pornind de indeminl. Rezistitentaliei de-arecurgela comentariipana
Urmitoarea schi!5arati dezvoltarea
la tema cd4ii pAni la tema paragrafelor' cind vei mai lucra un timp cu textul La aceastavom privi
in continuare.
Calt€a- tema
Esti inqriiorat ci nu vei gisi toate rispunsurilecorecte?
CaPitolul I - tema Nu intra in panicS.Aceste indeminiri se dezvoltd prin
ParagrafulI - tema folosirerepctatS,pini cAndele devin a douanaturi Stu-
diazdcum poli mai bine si Dumnezer:va fi cu tine El ili
Parlgraful2 tema
59
cunoaSteinima $i i1i va onota sarguinia Nu uita cI cei
cuM SI ST U D IT M BIBLIA

hot5riti si cootinuepandcandinvald suot cei ce teutesc'


Eu le spun intotdeauna studen$lor mei: ,,Continuafi/
pelsevelalll
c\f,\r(wt)

Partea a doua

60
4
In cdutarea
intelesului

i auzit vreodati pe cineva iesind dintr-o sald de


clasd gi spun6nd: ,,Profesorul acesta a venit cu
leclia preg;titdl"? Ce-a r'rut sd spunecu aceasta/Aceasta
inseamnicd profesorulsi-acunoscutintr_adevdrsubiectul
- el s-a pregdtit bine inainte de a veni sd predea leclia.
Cand ai ficut observarea asacum a fost desciisi aceastain
pnma^partea acesteicirli/ tu liai ,,pregdtitleclia.,.
Ai lecut ceeace esteertrem de impoftant: ai observat
tetul gi, flcind asta, ai pus temelia pentru inlelegerea
c54ii pe careo studiezi.Nu ai neglijatsinguruliucru nece_
sar pentru interpretareacorectda Cuv6ntuluilui Dumne-
zeu: observarea. Ai ficut o privire de ansamblua textului
pentru a inlelege contextul acestuia.Ai explorat cartea
crpitoltu caprtol,paragraIcu paragraf,versetcu ,erret,asa
cd;tii desprecine si desprece estescris.Iati cdt de mult
ai invilat in acestprocesl
Ai aterizatcu avionul,ai coboratdin el gi ai cilcat cu
piciorul fiecarecentimetru.Dar exist; cevamai mult.
Acum estetimpul si faci o analizi atent, a pimantului,
a vegetaliei,a solului.Dore;ti si gtii de ce terenulproduce
ceeace produce,felul in careacestaproducesi cum este
solul.

63
'in ,an,tu inltltttlni ir , , t kt , t ', . t it , ! , 1, , hlu

in studiul biblic inductivracestProcessenumeqtedisci- .\ Este intcrpretarea pe care am dat-o in concordan_


pljnainterpretarii. si la acestpunct(untemnoi a(um' td cu tcma, scopul si structura ci4ii in care se
dar inci ai
$tii ce spune cartea pe care o studiezi, giseste aceasta?
intrebiri, dcoarecenu qtii incd ce inseamni unele lucruri' c! Estc interpretarea pe carc am dat-o in concordan_
Si doresti o analizi corecti. Doreqti adevirul - nimic mai ti cu alte texte care tratcazS acclasi subiect sau
pulin. DoreEtisi tratezi Cuvantul lui Dumnezeuin mod cxisti o diferent; izbitoare?
corect. Dorc;ti s5-l fii Pldcutlui Dumnezeu,doregtica El .\ Iau eu in considerarc contcxtul istoric si cultural
si aprobefelul in care folosegtiCuventul Siu Mai mult, a ceea ce se spune aici?
stii cd daci vrei si triie$ti viata ala cum trebuie trdit5,
;ceastatrebuie si fie triita in adevrr. De exemplu, 2 Timotei 2:16 spune: ,,Fere9tc-te de
Deci, cum poatefi sigurun copil al lui Dumnezeuci stie vorberiile goale .ti lumesti..." inseamni aceasta ci noi,
intr-adevdrcc inseamndCuvantul?A{a cum am spusdeja, crestinii, nu trebuie sd spunem povesti hazlij sau cd nu tre_
r i licu t.e e.r ce c\tc e\enLlal ob' e rv J le i ' i ' (u m v e l buie si vorbim desprc lucrurile pdmentefti ale lrrmii? O
continua sd construieQtiPe aceasti temelie. examinare atenti a textului va aducc lumin5 asuprainlele_
Doresc sd-!i prezint catcva principii de bazi care ftebuie sului acestei afirmatii, li va arita ci subiectul avut in
respectatecand interpretezi Cuv6ntul lui Dumnezeu' Acele vedere este Evangheliasi ncvoia de a o trata in mod corect,
orincipii vor {i urmate de instructiuni specifice despre nu dacd crestinii trebuie si spund sau nu povesti hazlii.
.u- putem inlelege ;i analiza mai bine textul prin Nu scoateniciodati rertul biblic din contextul lui, ca si_l
studiul cuvintelor biblice, inplegerea figurilor de stil 9i tra-
-odrri faci sd spuni ceva ce este contrar textlllui. Chiar daci ceea
tarea corespunzitoarea acestora,ltiind cum sd ne ocuPem ce ai putea spune ar putca fi considerat ,,o binecuventare
de textele profetice etc. Toate acesteate vor ajuta, ca sA pentru penoana cutare", manuieqteCuvintul intotdeaunain
zicem ala, sd examinezi solul Cuvantului lui Dumnezeu mod obiectivj apoi, binccuvAntirile subiectir-ese vor bazape
Deci, mai intdi, vom examina Eapte princiPii de bazi adevir, nu pe eroare. Descopcri ce spunc autorul _
care te vor ajuta si interpretezi Biblia in mod corect amintegte-ti cI Autorul cste Dumnezcu ;i nu adduganimic
la ce spune El.
PriruiDiul 7: Nd lita: Conte{ul determini inlelesul
Acum eqti deja familiarizat cu contextul $tii cI ,,con- Principi 2t Cauti si cunosti intotdeauna tot planul
text" inseamni ,,ceea ce insolelte textul". Cand inter- Cuventului lui Dumnczeu (Fapte 20:271.
pretczi ceva - un cuvant, un verset, o invdldturi - acest
ccva trebuic considerat intotdeauna in lumina: Cind cunogti in intregime Cuvantul lui Dumnczeu, nu
.'. capitolelor qi versetelor invecinate accepli o invdldturi, pur ;i simplu, pentru ci cineva a
fblosit unul sau doui versete izolatc pentru a sprijini acca
(\, cir.tii in care se gise;te acesta
invititur5. S-ar putea ca aceleversete sd fi fost scoaseafari
,r, (luvintului lui Dumnezeu ca intreg. din context, sau s-ar putca ca alte texte importante si ti
I )r.rr,, r'1,ori de clte o dorelti sdafli ce inscamn5ceva, fost trecute cu vcdereasau ignorate - texte care ar fi putut
conduce la o inlelegere diferiti.

ir4 65
In t:tlutarutinldmlui In t,uu,tnr iurl,
'ulut
Citind mult Biblia $i ficand din aceastaun obicei sfant, invdlateln mod limpedc in Scripturipar si fie in conflict,
vei deveni tot mai familiarizat cu intregul plan al Cuv6ntu- amintefte-li ci tu, ca om, ai o minte limitati. Nu duce o
lui lui Dr.rmnezculi vei fi in stare sd-!i dai seama dacd o invitituri la o extremi la careDumnezeunu o duce,pen-
invdliturd cste biblicd sau nu. tru a impica aceainv5liturd cu inlelegereatal Lasd,Lpe
De exempJtL, in Ioan l5:7 Isus spune: ,,...Cere!iorice Dumnezeus5-!i spuni ceeace spunefiri a incercasI-L
veti vrea si vi se va da". inseamni aceastaci poli si ceri corcctezisau si-L cxplici. Aminte$te,ti ce El este Dum_
orice de la Dumnezeu ;i El i1i va da ceea ce ceri? Rdspun- nezcu!i tu e;ti om. Pur si simplu smereqte-tijnima prin
sul este nul Biblia are mult mai multe de spus despre credinti li crede ce spuneDumnezcu,chiar daci nu poli
rugdciunc decat aceasti afirmalie; Ea spune ci trebuie sd intelegein momentulrespectiv
cerem dupb voia Jui Dumnezcu (t loan 5:14) gi ci trebuie
si cerem avand o motivatie corecti (Iacov 4:3]. Aceste Plirlcipiul l: Nu-!i baza doctrina pe un pasaj greu de
texte si nulte altcle trebuie luate in considerare c6nd inleles dirr Scripturi.
evaluim acest subicct.
Llrdnelte te cu Cuvantul lui Dumnezeu; acesta este ExistSpasajea ciror semnificatienu estcu;or de in,teles.
protectia ta impotriva doctrinelor falsc. Deoareceacestetexte sunt greu de inleles chiar atunci
fi
cdnd sunt folosite in mod corespunzdtor principiile inter-
Pliflcipi 3: Aminteste-ti ci Scdptura nu se va contrazice pretdrii, ele nu trcbuie folosite ca bazl pentru stabilirca
niciodati pe ea insi$i, unei doctrine. Doctrina ta trebuie sd fie bazatd pe
Cel mai bun interpret al Scripturii este Sc ptura. Toati in\;r irur i \l dr e\i r , pel r tedi n S( r i pl ur d.
Scriptura este inspirati de Dumnezeul aceastaeste insu- Un exemplual unui astfclde tcxt dificil se gdseltein I
flati de Dumnezcu. De aceea,Scriptura nu se va contrazi- Corinteni 15:29unde se afld intrebarea:,,_..Cear face cei
ce niciodati pc ea insiqi. Daci pare si se intample acest carese boteazipentru cei morti?"inseamndastaci trebuie
lucru, atunci interpretarea unui text sau a mai multor texte si ne botezim pcntru cei mo4i? Este aceastao invit;turi
este incompleti sau gresitS. caretrebuiesi devini o doctrindpracticati de credinciosi?
In Biblie existd toate adevirurile de care ver aveaweo Nu, acra.tr nu esteo afirmctiedo.(rinara. Deci, lara o
dati nevoie, in orice situatie te-ai afla in viali (2 Petru l:3). inteiegercclari qi sprijinul altor pasajebiblicc, aceastanu
Totusi, uneori s-ar putea si,!i fie greu sI impaci doua trebuieconsideratd o doctrini fi nici aplicatiin vialata.
adeviruri invdtate in Scripturd, care par contradictorii - dc
exemplu suveranitatea lui Dumnezcu ;i responsabilitatea Plincipiul 5: Interpretcazi Scripturain mod literar.
omului. Estc dificil sd impacdm aceste dou; invillituri in Biblianu csteo cartede misticism.Dumnezeune,avor-
minlile noastre; ele nu par s5 se potriveascdimprcllna. Cu bit pdn CuvAntulS;u in a9afel inc6t noi si putem intelege
toate acestearBiblia le invali clar pe ambele. Cc vr.i fice? adevirul Sdu.De aceea,consideridrept bun Cuv6ntullui
Alegi ceea ce ai fost invilat, sau ceca ce i1i placr.si crczi, Dumnezeuin sensulsdunormal,natural.Caute mai intai
sau ceeace corespundecu conceplia ta desprc l)Lrntnt'zeu? invilitura clari a ScriptrJrii, nu intelesurile ascunse.
Nu - tu nu poti proceda astfel qi sI tratezi Scriptrrnr in rnod Inlelegegi recunoastefigurilc de stil !i interpreteazrlein
corect. Cand doui sau mai multe adev:iruri r'itrc s0nt mod corespunz;tor.

66 67
in cdutarea in,telesului ln ciiutarca tnrelesului ll
Studiad ce se spunein lumina genuluiliterar al textu- corespunz;toarecare trebuie urmati pentru aflareavoii lui
lui respectivDe exemplu,vei gisi mai multe comparaliiqi Dumnezeu.
metafor€in literaturapoetici li profeticadecat,in cirlile Cand noi atribuim unui te>.t un inteles pe care autorul
istoricesaubiografice. nu l-a intenlionat, ne asumdm o autodtate echivalentd cu
Proverbelesunt cugetdriinteleptecare,in genelal, sunt aceeaa autorului. Si Autorul intregii Scriptu este Dum-
adeviratein via!5. Noi le citim !i spunem:,,Da, aEaeste nezeul
via1a."Totuli, acestemaxime nu pot fi inierpretate ca
Pincipiul 7. VerificS-ti concluziile folosind cornentarii
drept promisiuniabsolute
profelii, nici nu pot fi considerate
demne de increderc.
pentru toli oameniidin toate timpurile.De exemplu,in
Proverbese spunecd duqmaniiomului vor devenip etenii P6ni la acestpunct in procesulstudiului inductiv ti s-ace-
acestuia,,,c6ndciile omului sunt plicute Domnului". Poli rut senu citesti comcntarii,dar si comentariilei;i au locul lor.
acceptaci acestaesteun proverbcare,deseori,sedovedeqte Existd diferite tipuri de comentarii. Unelc sunt comcn,
a fi adevirxtin viali. Totu;i,in ansamblu,acestlucrh nu este tarii strict devoljonale;i, probabil, nu sunt ceea ai dori si
intotdeaunaadevirat.De exemplu,dugmaniilui Isusnu l-au foloseqtipentru un studiu biblic aprofundat. Unele comen,
devenitprieteni,chiardacdEl a ficut doaracelelucrud care tarii sunt analitice si, ca urmare, sunt mult mai folositoare
11ersLrpEcutclatalur, in acest tip de studju.
Explicaliile din capitoleleurmitoare, arunci o lumin; Este extrem de important sd folosegti comentarii care
asupramultor genu literare folosite dc scriitorii Scrip- examineaz5 textul cu integritate si oferi explicalii si
turii. Interpreteazdtextele Scripturii in conformitatecu comentarii in concordanti cu coltextul. De asemenca,vei
genul1orliterar. dori si folosegti comentarii scrise de autori cunoscuti care
cred in infailibilitatea Cuvantului lui Dumnczeu. Daci csre
Principiul6: Cauti inlelesulpe careautorul a intenlionat posibil, verifici mai multe comcntarii privitoare la cartea
si-l dea textului. pe o studiezi, ca si poi cantdri diferite interpret;ri.
^care
Cind interpreteziun text din Biblie, incearc! intot- In timp ce consulli difcrite comentarii, amintelte-Ii ci
deaunasi inlelegi ce-avrut s5 spunaautorul.Nu deforma nici un om nu cunoagtetot adevdrul. S ar putca si nu fii de
versetelepentru a le facesdsprijineun inlelcscarenu este acord cu un autor cu privire la un lucru 9i si fii de acord cu
clar. Las; ca textul sdvorbeasce pentru el insu$i. el cu privire Ja altul, dar nu nesocoti tot ceea ce spune un
De exemplu, Judecdtod 6 relateazi experienla lui autor numai pentru ci nu vede toate lucrurile a;a cum le
Ghedeoncu lAna.Totufi, acestcapitolnu ne inva!5cd pen- vezi tu. De asemenearnu crede ceva numai pentru cd o
tru a afla cu certitudine voia lui Dumnezeu trebuie si persoandchiar evlavioasi sau educati a spust ,,Acestaestc
punem ,,o lAni" afari in camp. Cartea Judecitorilor inlelcsul." Verificd interpretarea in conformitate cu pdn,
vorbeqtedespreevenimentelecareau avut loc intr-o anu- cipiile inductive care 1i,au fost prezentate. Verifici dac;
mitd perioad,din istorialui lsrael,9i acestcapitolrelateazd comentatorultraleazdtextul in mod corect. Unii comenta-
pur ;i simplu ce a fecut Ghedeoncdnd i-a fost frici. Nu tori pur $i simpLuimprumuti de la rllii, firi a facc ei ingifi
existi niciieri in alti partein Biblienici o instrucliunecare studiul biblic inducti{ Eroarease propagdatunci cdnd noi nu
si sugerezeci punereaunei lnni pe camp este procedura verificim tot ceea ce credem, folosind firul cu plumb al

68 69
in cauunu inteLesului ln cdutarea inteLesului

Etti incantatde ceeace inveli - sauegti pulin coplegit


Dacii in stud tl tdu gdselti ceua de munca pe caretrebuie sd o depui?Aminteste-ti ci am
ce n-a mai gdsit nimeni niciodatd inaine, spusde la inceput ci aceastimetodi nu esteugoari,dar sc
fii foarte Prudent. Dumnezeu dovedeqtemai mult decAtprofitabili pentru cei caresunt
nu i-a orbit Pe oamenii eulauio;i dispuqisdse autodisciplineze de dragr:levlaviei.
ca sd nu uadii adeud.ruL Dace doreFtiun studiu de treisprezecesiptlmani, care
tilnp de aproa\e doud mii de a i, sA te ia de mani qi se practici toate acesteindeman;ri
ca sd 1i-l reuelezedintl'o datd numai ,tie intr-un mod simph.rdar plin de putere, poli si incerci
--
v/1\1, carteaDumruzeule , erigti?.Pentrua comandaaceastlcarte
contacteaziAsociatiaPrecept Ministries, Str. V Babef,
Cuvintului lui Dumnezeu. Deci, compard tot ceea ce nr. 20, 1800 Lugoj,judelul Timi9.
citeiti, cu ceeace ai descoperitin timp ce ai observattextul
tu insuti. Dacd vei face acest lucru, apoi vei putea abo.da
in mod corespunzitor invlliturile altora.
De fapt, invSl5torii Fi comentariile te pot proteja in
propria ta interpretarc.
Fii foarte prudent dacd in studiul tlu gisefti ceva ce n-a
mai gisit nimeni nicjodatAinainte. Dumnczeu nu a orlit pe
oamenii evlaviofi ca si nu vadi adcvirul timp de aproape
doui mii de ani, ca si !-l revelezedintr-o dati numai lie
latd o listi de verificare pc care si o folosegti cand tragi
concluziile din interpretarca ta:
.\, Nu contrazice contextul c5rlii, al capitolului sau
pJ5aiuluite cJr. il 5tudiezi.in interpretarccon-
textul este intotdeauna stdpan; acestaguverneaz;
interpretarca. Un text scos afari din context
devine un pretert.
c[, Nu deforma tema gcnerali a c54ii pe care o
studiezi. Verificd dacdconcluziile tale sunt in con-
fornitate cu ccea ce a spus autorul respectiv in
alte ci4i ale salc.
cr, Ai grijd ca atunci cdnd tragi concluzii si nu incalci
alte adeviruri biblicc.
q, Fii atent fi nu ldsaca weo doctrini sau ;coal5 teo-
logicd sd-Ii influenleze concluziile, deoarcce aces-
tea deformeazddeseori interprctarea

70 7l
!a.rF l]rulvl t{ J! uullMi|ir1trf4

5
Parcd vorbesti
chinezesteJ

i auzit vreodatd pe cineva zicind: ,,Nu te inleleg -


parcd vorbeFti chineze$tel"?Indiferent dacd inte-
legi limba chinezd sau nu, inlclegerea CuvAntului lui
Dumnezeunu trebuie si fie ,,chinezipentnr tine,,.Tot a9a,
indiferent daci stii greaclsaunu, intelegereaunor aspecte
specificelimbii grece$tite poateajutafoarte nult in inter-
pretareaexactea Cuvantuluilui Dumnezeu.
Privelte la ceeace ai invSlatdoar studiind Cuventullui
Dumnezeuinsusi.Merili toat; lauda,gi te indemn si con-
tinui, deoarececeeace estecel mai bun urmeazi sdvind.
Una dintre tehnicile de studiu disponibilepentru a te
ajuta si inlelegi Scripturain detaliile ei este ,,studiulpe
subiect",careinseamnistudiul cuvintelorin limbile origi-
nale aleVechiului!i Noului Testament.in original,Biblia a
fost scrisi in ebraicS,greaci fi o parte in aramaicl,$i apoi
tradusi in romeneste!i in alte limbi. De aceea,descoriin
procesulinterpretddi,pentru o inlelegeremai buni gi pen-
tru o clarificaremai mare,cste de folos si ne intoarcemla
limbile originale.Studiul pe subiectreprezinti pasul 3 al
procesuluistudiului inductiv
VechiulTestament[VT) a fost scrisin principalin ebrai-
cd/iar cetevatexte au fost scrisein aramaicd, si a fost tradus

73
I'arcn wrbesti chircz?:t( ! Pa.rcd uorbe;t i chineze;te !

in limba greaci koine (saupopulard)in jurul anului 100 i. Hr.


Scopulstudiilorpe subiecteste
Aceastdtraducere este numitd Septuaginb sau l)C( Mulli
sri.tntelegemsemnificalio unui cuuant
scrjitori nou testamentali au citat din Septuagintd. \au a unort uuintein contextul studial
Noul lbstamcnt (N-T] a fost scfis in greaca koine.
Grcaca koine (carc inseamni con-runi, populard) a fost U'I'\,
limba oficiali in 15rile unde au fost scrise cirli)e Noului cuvantului inapoi in text, ca sA vezi cum iti imbundtilesc
Testament si care sc folosea inci in timprrl Imperiului acesteaintelegerea cu p vire la text. Desigur, uneori vei
Roman. De;i greaca koinc a jesit din uz dupii anul 300 descoperi cd traducerea este atat de clari incat nu vei
d.Hr., ccrcetitorii Biblici au conceput pentru cititori mai vedea nimic nou.
multe instrumente dc studiu biblic in limba greaci, care Dar dacd nu stii ebraicd,greaci gi aramaicd?Chiar daci
ajuta la inlelegerea a ceca ce au vrut si comunice autorji nu cuDosti aceste limbi, astizi existd mai multe instru-
acestorca41. mcnte de studiu pe subiect !i, in aceasti secliune, ili voi
De ce €stc necesrrs! facem studii pe subiecte(sautema- prezenta cateva instrumente dintre cele mai accesibile,
tice) cAnd avem rnrite traduceri bune ale manuscriselor concepute pentru cei care nu cunosc in mod necesarlim_
biblicc antice?Deoarece,dc;i traducerile biblicc sunt reali- bile originale. (Existi multe alte instrumente disponibile,
zar ed" r de e.hip" dc uadu(i t . ri. c a reo p c r(a z ap rin insd ele necesiti cunogtinle dc ebraic; qi greaca.]
"hi.,
consens pentrrr gisirea cclui mai bun echivalcnt, adesea
estc imposibil sd gdscqti un cuvant al cirui inleles sd se {tI\,
potriveasci exact cu cuvantul din ccalaltd limbi. De PRr\,rA
UNEALIA
ESENJIAd,
asemenearuneori cxisti diferenle intrc modul in care noi O concordantiexhaustivd
saucomolctil
inlelegem un cuv6nt romlnesc si modul in care l-au inteles
traducitorii. Mai mult, uncori timpul, diateza qi modul O concordanti exhaustivdsau completi aratd toate
verbelor sunt greu de exp mat, atunci cdnd sunt traduse apariliilea tuturor cuvintelordintr-o anumit; traducerea
intr o alti limbI. Biblici. Fiecareconcordanticontinecuvinteledintr-o anu-
De accca, in multe cazu / trebuie sd apelezi la limba mitd traducerea Bibliei (de exemplu,Cornilescu,in limba
originali pentru a obline inlelesul deplin al unui cuvAnt, romani). O concordanldcompleti sau exhaustivdarati
sau sensuJdeplin al unui verb - care la r6ndul lui, poate fi toate refednlelela toatc cuvinteledintr-o traduceredati.
un instrument valoros in inlelegerea textului sau a unei De exemplu, daci vrei si ttii unde se mai indlne$te
invi!5turi dificile. intoarcerca la limba originala te poate cuventul ,,pize$te"(2 Timotei l:14), cauli acel cuvantin
ajuta, de asemenea,sd afli undc sunt folosite cuvintele, concordanti gi aceastaili va prezentao listl cu toate
cum sunt folosite Si de citre cine. Deci, ln studiile pe locurile in care apare cuvnntul ,,pizegtc"in traducerea
subiecte lsau tematice) nr.reste vorba intotdeauna doar de respectiv;a Bibliei.
o revenire la limba originali, ci si de a vedea cum este Cdnd alegio concordantd, trebuie si o alegipe ceacare
folosit cuvdntul studiet in alte texte biblicc. se referi la versiunea (traducerea) Bibliei pe care o
Dupb ce ai descoperit inlelesul sau utilizarea originali a folosegtipentru studiu. O alt; caracte stici esentiali pe
unui cuvant/ poli lua definilia acestuia !i utilizarea care concordantaaleasi trebuie si o aibi este indicarea

11 75
Parcduorbestichinezcste!
-. I'arc ri tor be; t i chineze;te!

cuv6ntului din limba o ginali din care a fost tradus (,tl\,,


cuvantulin limbaromani (greacipentru N.T ii cbraici sau A DOUAUNEALTA
ESEMIAfi:
aramaicipentru VT.]. Un dicfionar expozitiv*
in limba romini existi o singurdconcordanldcompleti
disponibild,ceacareprezinti cuvinteletraduceriiBibliei in
A doua unealti esentialdpcntru studiile pe subicct este
limba romendrealizatdde Dumitru Cornilescu
un diclionar expozitiv al cuvintelor biblicc. Un diqionar
in ge,-te."lconcordantelecomplete sunt impirlite in
expozitiv oferi definilii mai cupdnzdtoare decnt cele
d o u d p i 4 i: co n co rd a n lparo p rl u - zis5,,alrocupSpr im a
disponibilc in diclionarcle concordantelor.
parted , arlil, ;r dirtionarcleebr.ricsi 8rc(esc.careo\ upd
partea a doua. Parteacu concordanlaconline referinlele Deti existi mai multe diclionare expozitive bune, i1i
biblice pentru fiecarecuvant,diclionateleconlin cuvintele recomanddm urmitoarcle: Spiros Zodhiates,'l-heComplete
ebraice(pentru VT.) $i Srecetti(pentru N.T.) $i definiliile Ward Study Dictionary: N etu ks tament; W E. Yine, Vine's
lor. Diclonarele conlin definiliile qi alte informalii pentru CompleteExpository D ictionary of OId and N etu Tbstamett
fiecarecuvdnt din care ar: fost tradusecuvintelein limba Wotds; Laird Harris, 'fheological Wonlbooh of the OId 'les-
respectivl. Concordanlabiblicd in limba romanaconline talnent. Deli Iucrarcalui Harris este complicatd, s-ar putea
numai prima partersi anumc,ctvintele careaparin Biblie si se dovcdeasci foartc utili in studiul teu.
gi referinleleior. DacI lblosesti dictionarrl lui Zodhiates, cautd codul
Strong in concordanti si citcite articolul corespuitzdtordin
Cum si foloseEticoncordanta: diclionar. DacA folosesti dictionarul lui Mne, care se referi
la versiunea King James, cautd cuvantul din versiunea
PASULl: Cauti cuvintul dorit in concordanld,giseite
respectivi, apoi sub acesta vei gisi articolul rcferitor la
referinlabiblicdunde estefolositcuvantul,apoicauti codul
cuvdntul ebraic saugrecescpe care l-ai gisit in concordanld.
cuvAntuluioriginal[acestecoduri sunt acclcaiiatat in Concor-
danla Strong,cat !i in Ncw AmericanStandard- doui din-
tre concordanlele foartc cunoscutein limba englezS, n.tr.). Dupd ce ai determinat inlelesul din concordanta com-
pleti ;i din dicgionarul expozitit ia acea definitie si
Pasul 2: Deschide concordanlain partea cu diclio- lo lo " e 't e - oi n v e r r e l u l p e . . r c i l \ t u d i e l , ) i \ e r r l i c a d a . ;
narele,1adiclionarulebraicsaula cc1grecesc,in funclie de aceastai1i imbunitileste intelcgereatextului.
textul pe care il studiezi (ebraici pentru VT. ;i grcaci
pcntru N.T.). Nu uita cd scopul studiului pc subiect cste si afli mai
multe despre tcxtul studiat, din intelegereamai deplini a
PAsuL 3: Cautd codul ;i cuvlntul ebraic sau grecesc semnificaliei unui cuvent in limba originali a accstuia,
corespunzdtor. Definilia cuvantuluirespectivestescrisi cu ebraici saugrcacd.
litere inclinateinaintede doui puncte;i o liniup (: - J.

' Din nefericire aceste inst.umentc de srudiu nu sunt trirduse in


limba romin6. Lc-anr sernnalarpentrlr cei car€ cunosc ljmba englezasi,
intr un fel sa,r 1hul, ar p'rtea aveaaccesIa ete (n.tr.l.

76 71
hi n'zt1rt !
Ibn:n uorbr:1t i <: Pdrcd uorbq ti chinezejtt
c!

!rt[\, comentariilemai tehnice.(Toateacesteinformatiisegdsesc


FOLOSITOARE:
O ALTAUNEALTA ;i in Bibli.a Internagionald de Studiu Inductill. Dace
^i
aceastdBiblie,informaliilc respectivei1i vor fi intotdeauna
inlclegereamodurilor, timpurilor
la indemind, indiferent dacdstudiezisaupredai.J
sl a dratezelol verDelor
Spunandtoate acesteadespreverbelegreceqti,ne dim
Pe l6ngd primul pas al descope rii inlelesului cuvintului seamacd ar fi nerealistsi credem cd o sectiunescurt;
ebraic sau grcc din carc a fost tradr$ cuvantul studiat se dintr-o carte ca aceastaar fi suficienti ca si inlocuiascd
poate invSla muit avind unele cunogtinle despre pi4ile de cunoaftcreape care cinevaar putea-o dobendi studiind
vorbire ale limbii originale, in special ale celei grece;ti limba greaciintr-un cadrueducationaloficial.incerc6ndsd
Deoarece verbele expdmi acliuni, deseori acestea simplificdm greacapentru a se potrivi scopuriloracestei
reprezintd cel mai semnificativ element in exprimarea unui c54i, noi credem ci nu putem face dreptate subiectului.
gAnd, a unei idci. De aceea,inyeLegerea uerbuLuiin greacd De aceea,vom limita materialuldin anexela posibilitdlile
poate replezentao cheie importantd pentru o interpretafe ti de studiu existenteIa ora actuali in limba rom6ni.
aplicare corectda Sciqturii.
O parte fnrmoasi a limbii grccestiestecaracteristicacon-
c\&'.,,-}rr)
struclici vcrbelor,carearatdlimpede cine face acliunea,dacl
o anumitd al'irmalie este o ponrnci sau o sugestie,9i dacd
textul vorbeltc despreo rcalitate sauo posibilitate.Caracte-
risticile principale ale verbelor grecegtisunt timpul, diateza
;i modul. O reexaminaresimpl5,concis; a timpului, diatezei
;i modului i1i va deschisenoi perspectiveale inlelegerii.

Amiflte;te -!i cd elementuL


ceLmai important Pentru o
ifierpretate ti o aPlicare corectd
este contextult deoarece cutintele i;i capdtd.
ingelesuldin context. Contextu[ estestdpar!
(,rf\,

in Alexa E vei glsi explicareatimpurilor, diatezelorgi


modurilor verbelorgrecefti,careii va ajuta pe cei carenu
cunoscgreaca,insi dorescsd aibi o inlclegeremai buni a
felului de acliune indicat dc verbe.Jine minte cd aceste
explicalii sunt ni$tc rezumatcsimplificateale unui subiect
complex. Scopul acestor informalii cste si-!i ofere o
pdvire de ansamblua termenilorfolosili in mod frecventin

78 79
irllnrvrtr' _D
I It LtA" T,1{rwrrrD

6
Lasi Scriptura
si interpretezeScriptura

iblia este o revclalie flri contradiclii. Dc aceea,


cand studiem o cafte a Bibliei, ea trebuie cvaluati
in cele din urmd in luminaintregii Biblii. Deoarececontex-
tul guverneazd interpretarea, in vedercatdtcon
treblie a1'L1t
textul imediatal cepitololuigi al cd4ii, cat $i contextulmai
indep5rtatal intregiiBiblii.
De obiceiDumnezeunu epuizeazd un subiectintr o sin-
gurecarte;El a alessi ne ofcre diferite aspecteale adevS-
rului pe tot cuprinsulCuvintului Siu. De aceea,pcntru a
inlelegetot planulCuvintuiui lui Dumnezeu,descoripro
cesulinterpretirii cupdndetexte inrudite din altc c54i xle
Bibliei (Fapte20:27). Pentrua fi sigur ci folosegticorect
CuvantulSiu trebuic si studiezitoate locuriledin Bibliein
care estevorba desprcsubiectulrespectiv $i aici intenrin
trimiterile saureferinlele.
O tdmitere estc o referinli la un alt text biblic care
sprijinS,ilumineazdsauamplifici tcxtul pe carc il studiezi
Cu alte cuvinte, cand studiezitrimiterile, nu faci altceva
decatsi compariun tcxt biblic cu altul.
DeoareceScripttra nu se contrMice niciodatd pe ea
insi;i, ceamai bundinterpretarea unui text biblic esteun
alt text. De aceea,daci pare si existeo discrepanlacand
I t ^! t S, ) il, |t |t , t \ t int r l) t t t ( . a 5 t t t l t t t t t t l Luln S(Ot ru sa inturlrctczc ScriltturLl

cu obiectul studiului tiu, sau chiar daci are, acestas,ar


Pentru a li sigur cd folose;ti corect
putea sdnu-!i imbog;leasc5inlelegereacu privire la el.
CuudntulSdu,trebuiesii sttdiezi
toatelocuriledin Bibliein careesteuorba
Un exemplual nevoii de studierea referinlelor
despresubiecn resPectiu.
(l'[ls, In I l i m otc i PJ \eli l num .s l epe T r m ol ei.opi l ul
preaiubit (l:2). Pavelvorbeqte,de asemenea, 'du
compari diferite texte, vcrificd-1i interpretarea, penttu ci de mamalui
undcva ai interpretat ceva greiit.
Timotei, Eunice,si de bunicaacestuia,Lois. Deci, o intre,
barelogici este:,,Deceil nume;tePavelpe Timotei copilul
Cum studiczi trimiterilc? siu preaiubit?A fbst el fiul naturalal lui Pavel,saufiul sIl.r
spiritual?"Din textul cdrlii 2 Timotei nu reieseclar carea
Pasut. 1: in primul r6n<1poti inccpe cu o concordant! fost situalia;aceastanu ne spunedacdEunicea fost saunu
;i/sau cu o unealti de studiu care ili va arita alte locuri in solialui Pavel9i Lois soacralui.
care estc folosit acclasicurent cbraic sau grcccsc,sau unde
este vorba desprc acelaSi subicct: de excmplu, botez, PASUL1: Mai intei ludm concordanlaEicdut;m cuvantul
clarurilc Drrhului Sf6nt, a doua vcnire e lui Hristos. ,,Timotei"si vedem ce referinle sunt date. Lista din con-
Scric o listi cu toate referintclela cuvAntulsausubiectulpe cordanlene arat5cd in Biblie existi 24 de versetecareil
care doresti si-l studiezi. {Nu uita: o concordan!5completi mentioneazdpe Timotei.
prezinti toatc referinlelc, pentru toate cuvinteledin Biblie).
PASUL2: Apoi c5utdm acestereferinte in Biblie $i le
Pasul 2; Deschide apoi Biblia la toate rcferinleie ;i stu- citim ca sI vedemce putem descoperiin legituri cu faptul
diazi contextr fiecdrei rcferinle. Aminte$te-li ci un citat cd Pavelil numegtepe Timotei copilul siu preaiubit.
nu poate fi scos din contextul siu. Daci faci acest lucru/
textul devine un pretext. PASUL 3: Catevadin celemai folositoarerefednte sunt:
FapteI o:l ; I C or i nr eni4:17.r F i l i peni2:i 9. i n r i m p c e
PAsuL3: Cand gisesti o rcferinli care ilumineazetextul verificim acestereferinledorim s: r;spundemla urmitoa-
pc care il studiezi, poli si-}i notezi refednla respectivdpe rele intrebdri:
marginea Bibliei, langi versetul corespunzitor. Astfel, poli
sn-!i dezvolli propriul tiu sistem de referinle in Biblie. Ce ne descoper5acestetexte desprefamilia lui
fAcesta este un alt motiv pentru care ar trebui si ai o Biblie Timotei?EstePaveltatil siu natural?EstePavel
d. Stud iUIndu.trr. O a.rl,lde B ib lie(s le ma i ma rc )i ma i tatdl s5uspiritual?ExistI vreo referintdcaresi
grca, dar avAndin vedere evantaielepe care le oferi aceasta, ne spuni ci Pavel l-a condus pe Timotei la
meriti si o ai.J Domnul?
P,tsuL 4: Pe parcursul verificerii acestorreferinle proba- C,h.ndl-a intilnit Pavelpe Timotei? S-a intem
l)r1.i vei citi mai multe texte care nu se referi cu adevdrat plat aceastainainte ca Timotei sdse intoarc5la
lr srlhi(ctul studiat. Aceastas(:intamplS deoareceai cSutat Dornnul saudupdaceea?
r,.lr,rrrrtclcla un cuvnnt 5i, dc;i in acestereferinle este
l,'l,, rt .r,i l.rsicrrvint,s-arputeaca acestasdnu aibi legdturi Ce s-aintamplat dup5ce ei s-auintelnit?

l 83
Lasd Scripturd sd interfn.tczt Srril,tutd

Poli d sprii din acestetexte De cePavell-a numit


Pe limotel copllulsiuj
PASUL4: Din verificareaacestotrcfe nle descoperim
ci, in momentulin carePavell-a intllnit pe Timotei,acesta
era deja ucenic al Domnului El era fiul unei evreice
credinlioase,iar tatdl siu era grec.Timotei era vorbit de 7
bine de citre frali- Pavela dorit si-l ia pe Timotei cu sine
in cilitoria sa misionard.El aveaun spidl asemendtotcu Cdnd, unde
cel al lui Pavelgi a slujit impreuni cu Pavella inaintarea
Evansheliei,ca un fiu care slujelte impreuni cu tatal sdu' ST de ce?
Astfel, Timotei era fiul spiritual al 1ui Pavel,nu fiul sdu
fizic, natural.

Studiul refedntelor Ia alte subiecte u ce ocazie?"Aceasta este o intrebare pe carc o


folosim cu totii cAnd intrebim de ce a fost licuti o
Cc se intampli dacd subiectulpentru care dorefti sd anumit! luclarc. ,,Ocazie"esteun cuvant pe caretrebuie sil
cauti refcrinle nu estcun numepropriu,ci pur ;i simpluun folosim in studiul preliosului Cuvdnt al lui Dumnezeu.
.,rvi,-rtdin text cum ar fi un substantit verb, adjectivsau (Dacd Biblia ne va fi interzis; \,Teodat;,atunci vom descoperi
adverbTCe ar trebui selii mintc in aceastisitualie? cat^depretioasdeste eal)
Cdnd cauli in concordanli, asigure-tec5 acela;i cod, Inlelegand ,,ocazia" unci cirli inseamnd ci intelegem
acela$icuvantgrecescestefolosit ln referinlelepe carele imprejuairile care au determinat scriereaacesteia!i cadrul
alegipentru verificare.De exemplu,BibliaromAneascitra- in care aceastaa fost scrisS.Uneori acest fel de intelegere
duce mai multe cuvinte grecesti ptin acelasi cuvant poate fi fundamental pentru interpretarea corect; a textu-
,,suferinl!". Pentru a studia refednlele pentru acela;i lui. Toli cei care au studiat Epistola citre Evrei igi dau
cuvantgrecesc,trebuiesi fii siSurcd ai de-afacecu acelafi seamade acest lucru.
numdr,cu acelagicod. Pentru a descoperi ocaziacu care a fost scrisdo carte si
in timp ce examinezireferin ele, aminteqte-lici treci cadrul aresteia,trebuie s; faci doud lucruri.
de la contextul cirlii pe careo studiezila un context mai
larg, ;i anume,intreagaBiblie Ficand astfel, ii permili Mai intei ceftreteazi cadrul, mediul din care piovine autorul.
Scripturii si se interpretezepe ea insdqi,!i nimic nu este cL, Scrie un studiu despre un personajbibiic cu meto-
mai sigur decataceastiabordarel da inductivd. Pentru informalii suplimentare
Pdetene, caute s5 cuno$i tot planul Cuvantului lui despre accst feJ de studiu, vezi secliunea ,,Cum si
l)umnezeu. O astfel de familiarizarecu Cuvantul este faci studiul unui personajbiblic".
inl stimabilS. .\, Cite$te ce au de spuscomentariile sau diclionarclc
biblice despre cartea pc care o studiezi. De obicei,
c\,A!,lafvln

) {l 85
| )n l , u n 'l ';r '1"' Cind, undcsi de ce

sccsteaconlin o introducerea c54ii, in carc oferd m;suri ce inainteziin studiereacdrtii.Existi deja


informatii adecvatep vitoare la autor, cadrul ti mai rnulte cirli excelente despre obiceiurile
datac54ii, precumii structuraacesteia. TotuEi,va biblice. $i comentariile pot furniza informalii
trebui si fii atentca s5nu citegtiin comentariimai suplimentare despre obiieiurile din timpuriie
mult decet este absolutnecesarpentru identifi respectrve,
careaadevirLrilordespreautor. Cu siSuranld,nu
Ajuns la acest punct, te gandeqticat timp, munce qi
doregti s5 pierzi ocaziade a descoperitu insuli
cfort sunt necesare penttu a studiaam5nunlit,cu adevirat
adevdrull
CuvAntul,gi a ajungela o inlelegerecorecti a acestuia?
Da,
.\, Citeite in diclionar-ulbiblic pasajulreferitor la
aceastipreocuparenecesitlmulte resune.Va fi nevoiede
eutorul ci4ii pe careo studiezi.Familiarizcazi-te o anumitddisciplini din parteata ca si faci toate acestea,
cu viata autoruluibiblic gi cu lucririle sale-
ii disciplinanu esteniciodatdusoarS.
in al doilea rdnd, examineazicadrul istoric. Dar, copil al lui Dumnezeu,se merit;, pentru ci este
vorbade vialdt ,,CuvinteleMele sunt duh si viatd"l
.t Dc obicei,in comentariisauin diclionarebiblice
data scrierii cste discutati in introducereacd4ii.
ir Biblia lnternagionalnde Studiu Inductiu data c\Ar(,r)rt)
(daci estecunoscutd)estetrecuti in introducerea
fiecbreicerli a Bibliei.
tu Dupi ce ai observattot ce poli din carteainsdgicu
privirc la cadrul istoric, cautd alte informalii in
manualegi diclionarebiblice.Acesteaili pot fi de
marc ajutor. Informalii suplimentaredespreper-
soanelemenljonateintr-o carte pot fi oblinute
vcrificxnd referinleledin Biblie si folosindo con-
cordanli pentru a gisi alte texte inrLldite. De
exemplu,daci doreqtisI afli mai multe informalii
despreDima, carel-a pirasit pe Pavel(2 Timotei
4:10J, caut! numeie Dima in concordan!5sauin
Biblie !i i1 vei Sisi menlionatin Coloseni4:14; 2
T i mo te r4 :l 0 ;i F i l i mo nI 2
cr, Obicciurile din timpurilc respective aruncd o
luminl puternici asuprainlelegeriiexactea ceea
ce spuneDumnezerlqi, de multe ori, vor detei-
mina daci jnterpretareava fi corectdsau nu- In
general,vei face un studiu al obiceiurilor pe

87
7

8
SI descoperim
ce ne spuneDumnezeu

ameniipot si spuni cd Dumnezeuexistd,c; El te


_ \./ cunoaste!i Se ingrijeqtede tine. Dar cum poli gti
daci ei spun adevdrulsau nu? La urma urmei, fiintele
omenegtipot greqi.Deci, unde poli gisi adevirul despre
Dumnezeusi safii sigllrca a,estaesteadevdratlErisrdun
singurloc, si acestaestecarteacarepretindeci esteSi s-a
dovedit a fi CuvAntullui Dumnezeu.Biblial
Deii Biblia este Cuvantul literal al lui Dumnezeu,
infailibil in odce aspect,acestaa fost scris astfel incat
fiinlele umanesdJ poati inlelege a fost scrisin limbajul
oamenilor.Biblia este o operd literari, qi literatura este
compusl din diferite genuri literare care, la rnndul lor,
folosesco varietatede figuri de stil.
De aceea,cnndcaulisi interpreteziCuventullui Dumne-
zeu, trebuie si tratezi Cuvantul in mod coresounzitor
recunoscand si respectindfigurilede stil lolositein liecare
carte.

O figurd de stil esteun cuudnt


sau o expresiefolositd intr-un sensfiguratiu,
nu in sensliteraL.
(,rf\,

89
Vino sd llcsoPtrinl Vir) sd Llescoperim

Deosebireautilizerii figuilor de stil este importanti in De exemplu:


interpretareabiblicS.De exemplu,in Bisericdau existat ,,OchiiLui erauca parafocului" (Apoc. 1:l4b).
multe controverseprivitoare 1a afirrnalia lui Isus despre
p6ineade la Cina Domnului: ,,Cum dore;te un ccrb izvoarelede ap5,agaTe
dorefte sufletul meu pe Tine, Dumnezeulel"
,,Apoi,El a luat o pAinc;Si, dupd ce a mullumit (Ps .42:l l .
lui Dumnezeu a frdnt-o qi le-a dat-o, zicind: in acesteexemplefolosireacuvintelorca ,i cuu. . . a;a
,,Acestaestetr_upulMeu, caresedi penttu voi" arati cd acesteasunt comparalii.
(Luca22:19).
Metafora
Unii cred cb pnineadevinein mod real trupul Siu [doc-
trina transsubstantierii);al1iicred cd Isus Pur qi simplu a MetaJoraesteo comparatieimpliciti intre doui lucmri
loloslt o metaford1i c5, de aceea,paineareprezintdtrupul diferite. Metaforasedeosebegte de comparalieprin faptul
Sdu.Acestedifcrenle apardeoareccnu toli cci ce studiazd ci metaforanu esteo comparalieexprimate;aceastaesteo
CuvAntullui Dumnezeuacct'pti regulilede interpretarea comparatieimplicitS. Intr-o metaforS,cuvintelede com-
limbajului figurativ p^rl9reca;i, ca $r ata culn nu sunt fblosite.Un exemplu
de trei metaforesegisescin Ioan l5:5 gi Efeseni6:17.
Tiei principii pentru inlelegerea In l oan l 5:5 Is us\punc : ..Er -srunq{112,y 91
limbajului ffgurativ sunteli mlddilele..." in acestversetexistddoui
metafore.Una il compari pe Isuscu vila de vie
.\, Verifici daceautorulfoloselteun limbaj figurativ $i cealaltd ii compard pe ascultitodi Sii cu
,\, Identificetipul de limbaj figurativfolosit: compa- mlldilele. Pentru a descopericine sunt acesti
ralia, metafora,hiperbola,$i a|a mai departe. oamenitrebuie s5studiezicontertul_
cs, Urmeazi regulile de interpretare a ceea a lTut sI Efeseni6:17spune:,,...sabia
Duhului,careeste
spundar:torulprin folosireafigurii respectivede stil. Cuvnntul lui Dumnezcu". Aici Cuvdntul lui
Dumnezeuestecomparatcu o sabie.
in studiulbiblic ili va fi de folosdaci vei puteasI identi-
fici cdrd anumefoloselteautorulo fi8uri de stil. In conti- Hiperbola
nuare sunt date de{iniliile conciseale tipurilor limbajului Hipeftola esteo exagerarevoiti, folosit! pentru sublini-
figurativfolositein Biblie. erea unui adevir. Hiperbolelese gisescin toate limbile,
totugi ele suntfolositefrecventde cdtrepopoarelesemitice.
Comparalia
Psalmul ll9:22 spune: ,,Totdeaunami se
Cornparalia esteo figuri de stil careconstain asociereaa topeqte sufletul de dor dupd legile Tale."
doui lucruri sauidei diferitecu scopulrelief5riiunor ins$iri Deoarecesufletul este cevainvizibil, acestanu
:rscmdndtoare, folosindcuvintede legiture cum sunt: ca ,si, se poatetopi in mod concret.Deci folosireacu-
c.uln,sauperecheade cuvinlecxon. . . a;a
. tt, t,..td vantului ,,topeqte"arati o exagerarea intristirii.

'1() 91
Vino sd lcscoptrin Vino sii. descopeAm

in Matei 23:24 sespune:,,Poviluitoriorbi, care ,,Muntii $i dealurilevor rdsunade veselieinaintea


strecurali lanlarul 9i inghilili cimilal" Aici voastrS,li toli copacii din cimpie vor bate din
intAlnim exagerarea strecuririi unui lanlar 9i a palme" (lsaia55:l2).
inghifrii unei cimile.
Ironia
Metonimia Iroriia este o afirmalie care spune opusul a ceeace se are
Metonimia esteo hguri de asociere, in carenumeleunui in vedere. Ironia se folosegtepentm subliniere sau efect.
obiect sau concept este folosit pentru numele altuia cu
In I Corinteni 4:8 Pavel le spune corintenilor:
careprimul esteinnrdit.
,,O, iatd-vd sdtuil Iati-vi ajungi bogalil IatS-vi
im p a r a t i n dD r d n o i j S i m d c a rd e a t i i m p i r 6 ! i ( u
,,Totlinutul Iudeii 9i toli locuitodi lerusalimu-
lui au inceput si iasi la el" {Marcu l:5). ad e v ; r a t ,c a s a p u t e m i m p a r a ! is i n o i i m p r e u n e
cu voil" Estc evident cI acei credincio$i din
in acestversetmetonimiaeste ,,!inutul",carese referd Codnt nu sunt impirali !i ci Pavel nu dore;te
la oameniEinu la regiuneapropriu_zise. Observdde aseme- sd domneascdimpreuni cu ei; de aceea, cind
nea,hiperbolele,,tot linutul" gi ,,to!i locuitorii". studiezi acest text poli trage concluzia cd el
foloseqteironia ca sd sublinieze o stare de fapt.
Sinecdoca
I Regi 22:l-23, un profet adevirat ii spune
Sinecdocaesteo alti figuri de stil, constind in lSrgirea
impiratului ceeace acestadore$te sd aud5,insi
sau restrangereasensului unui cuvint prin folosirea
profetul minte. Este evident ci el folose;te iro-
intreguluiin locul unei pd4i !i invers.
nia, deoareceimpdtatui ii spunes; se oprras(a
Deseori,aceastase gdseqtein folosireaterme_ din a ro:ti profegri false \i \a .puna numaj
nului ,,lege", care se referd la Pentateuh adevdrul.
fplimele cincici4i aleVT), la Celezeceporunci Cind nu este ugor si discernidacdo aftrmalic este ironici,
saula tot VechiulGstament. atunci examineaz-o mai intai ca o afirmalie adeviratd.
O sinecdocipoatefi, de asemenea, folosireasingularu- Considerati astfel, are aceastasens in contextul ei? Daci
lui pentru plural saua pluraluluiin locul singularului. nu, examineaz-o ca ironie. Daci aceasta are sens si se
potriveste cu contextul, atunci accept-o ca ironie. in caz
in leremia25:29,Dumnezeuspuneci va chema contrar, tmteaz-o ca adevir.
pestetoli locuitoriipimantului".Aici sabia
,,sabia
(forma de singular)reprezinti multe sdbii. Dupd cum vezir toate aceste figuri de stil ne ajuti si
\elegem ce ne spune Dumnezeu.
Personiffcarea
c\nL,stlrn
Pti-lrpersonificareUJrriobiect i se atribuiecaracteristici
sautr5situri specificeoamenilor.

93
I

Jd.\aci{t
I R(r-,c.k rarA.ru-t w@,{-"i [, t. u{/7,F- I
"t {''1"'t\"
l. C. _ri-. .L i.yu.: t.L $( <t4.I
j C r-t r ^te.,r.'. /tr: ti: ' "o'ao l
-"'r.'
6 i'a,^lr,i d i4rfi 9
i-,- u, < eaJ< r hl pc.,rr,
',,,",-T:i{,
, '-'* ,")^ ci+,i').1!''\a
f)"iv.
Cdnd un adevir
('! "/'f*!"'
'7
:'- ',./*11k reprezrntaun alt adevdr
C.'* r i-{; /+} '",',...:'':"1''':l:
."41 /r*.
74b fdd'\
i
2. f o.,r-.,-J 1<'ut
no4u-1,f'^or'''o,:' f'("'
tt x ^,*i"il; ta ta
"l':04 :t't' aci asculti suficient de des, vei auzi o mare vari-
\ p*tcl'il crdtaanzltr)
e etate de mesaje despre pilda fiului rdticitor $
t1 rr .. ^,Lr..,"y,ii -lr r{' '*'-1'^i
d'
"1' . f'4tr'!-% ,l ,. , , interpretid ale acesteia.Dar chiar dacdacesteprezentiri si
Lr (Ll alt^ r^/i'tr '7''4.t' -t' ,'ae'ravta I idei pot sd incante o audienld,cinevase poate intreba:
f]"J f.,.*, ,,Estetratatd aceasti pildi intr-un mod corespunzdtor?,,
i c"l ruu I t'Y. n;< ,1 Aceastaesteintrebareacaretrebuie sd ne-o punem intot-
'^t-y,,,-1,., ,' oc;*kll i'
6 . t,.,u <,'1t;.iitil deauna.Pentru a rispunde la aceastiintrebare,trebuie si
1.rt^
$tim cum sdtratim parabolele- unul din multele mijloace
literare folositedeseodin Scripturi.
Daci dore$tisI distingisensuladevdratal texului, atunci
trebuie si recunogtiparabolele,alegoriile,tipurile $i sim-
bolurile, 9i si stii cum si le tratezi, astfel inc6t si nu
deformeziscopulautoruluiin folosirealor.
Deoareceacestemijloaceliteraresunt atat de obi$nuite
Ei de semnificativepentru inlelegereacorecti a Scripturii,
ele meiti o atenlie specialigi, ca urmare,le-ama.oidat o
sectiuneseparatein aceastdcarte.Sdle studiempe rand.

Parabolelesaupildele

Parabolasaupilda esteo povestirecareprezint5o leclie


sauun adevlr moral. O paraboldesteo povestiredin viala
de zi cu zi. Aceastaestedestinati si arateun adevir central,

95
(11n1unhrnt rcpnzlntd
tn thrru - CJnl un lu, ru rpl,reTintdun alt lucru

gi fiecaredetaliu al paraboleiva intiri acel adevir. Totugi, Ptsur3: Identificd ideea centrali a parabolei. Frecare
nu trebuie sI incerciintotdeaunas; atribui un inlelesspid- paraboli are o teml centraldsauun subiectprincipal.Nici
tual $i o aplicaliespecificefiecdruidetaliu. unui detaliual povestidinu trebuiesi i sedeavreuninteles
independentde invdldturacentrau a parabolei.
Paraboleleamplificd sau aJirmd
o inud,tdturd. De exemplu,in contextul mai larg al pildei {iului
risipitor,IsusSi-aardtatpunctul Sdude vedere,
q'f\,
spunandtrei paraboleconsecutivedespretrei
in invSliturile Sale, Isus a folosit parabolelein mod lucruripierdute:o oaie,un ban9iun ffu. in toate
frecventdin doui motive: cele trei parabole,Isus folosegteurmitoarele
crupentnl a descopericredincio;iloradev5rul,qi cuvinte: pierdut, gesit, picat gi veselie.Cend
spunepilda fiului risipitot Isusarati buDdtatea
.r, pentru a ascundeadevdrulde cei carel-au respins
tatilui in contrast cu impietrirea inimii fratelui
ii/sau ii-au impietrit inimile fali de acesta(Matei mai mare. Flc6nd a9a,El le arati fariseilorcd
; rcu4 :1 0 l 2 ).
1 3:1 0 -1 7Ma inimile lor sunt ca $i inima fratelui mai mare,gi
Pefltru a intetprcta cotect o patabold: nu ca inima tat5lui.
PAsuLl, Detemind ocaziaparabolci. Deoareceparabola In pilda fariseului9i a vame;ului din Luca 1g,
clariffci sausubliniazdun adevir,cauti De ce-ul sauCe-ul Isusvorbe;tedespreun lariseusi un \ ame:carc
parabolei.De cea fost spusdaceasta?Ce a determinat-o? seduc la Templu:rt s( roage. A, ( enlul principrl
al pildei esteprezentatin versetul 14: ,,_..C;ci
Isus a spuspilda fiului dsipitor deoarecedorea
or ici nes e i nai l 6.\a l i s m er i t;s i onc i ne s (
ca fariseiisdvadi cu ce seasem5nau inimile lor,
smereste,va fi iniltat."
in timp ce ei c6rteau:,,Omr.rlacestaii primelte
pe pdcrtosi,qi mininci cu ei" (Luca l5:2]. Ptsur 4: Deoareceo parabol.dare un singur adevdr
in parabolafariseului 9i vameguluidin Luca central, trebuie sd identit'ici detaliile releuante detaliile
;i
l8'.9, De ce-tl este clar: ,,A mai spus 9i pilda ireleuarte.
aceastapentru unii careseincredeauln ei ingigi Un detaliu relevant va interi intotdeauna
ci sunt neprihlnili !i-i dispreluiaupe ceilalli". adeverulcentral. Isusaratdaceastdreguu de bazd
PASUL2I Cautd expLicarcainleLesuLuiparaboLei. Acest a interpretirii, candspunepildaseminitoruluisi
lucru poatefi ibcut pdn examinarea contextuluiparabolei, afirmi: ,,Nu inlelegelip Ja aceasta? Cum veti
in mod specifica interpreteriiparaboleipe careIsusa dat-o inlelegeatuncitoare relelalteprldel' (Marcu
ascultitorilor. 4:13). Apoi Isuscontinudgi interpreteazd pilda,
Nu irnpuneasupratextului nici un inlelescaresi treaci identificend detaliile relevarte, toate detaliile
dincolo de ceeace este afirmat in mod clar, sau aplicat legatede accentulcentralal pildei:primireaCu-
ascultetodlorde citre cel carespuneparabola. vAntuluilui Dumnezeude citre diferili oameni.

96
Cdnd un lucnt reprezintllun all Lucru Olrul un lucru reprczintal
un lt l cru

Totugi,nu toate detaliiledintr-o parabolaau o semnifi- din roab5.si unul din femeia slobodd.Dar EgL
calieanume.A ata$aun inlelescarenu seafldin context,sau din roabi s-a n;scut in chip firesc, iar cel din
care nu este relevantpentru ideeacentrali inseamnia te femeiaslobodds a niscut orin flgiduinli."
indepirh de inlelesulparabolei.Un detaliu este relevant P#UL 2t Obse/ud*ice interpretaredatd in texul alegoriei.
numaiatuncicandintirelte punctulcentralal parabolei. Interpretareaalegorieidin Galateni 4:22,23 se gisegte
PAsuL5, lnterpreteazdparabo\eLe in contextulcuhuii in versetele24-31:
din tinpurile biblice;i nu in celaLcuLturiide astdzi.
,,Lucrurileacesteatrebuie luate intr-alt inteles:
De exemplu,in pildacelorl0 fecioare,cunoagte- glss1sj-G4tci]sunt doud legaminte:g4qlde pe
rea tradiliilor nunlii orientalene va ajuta sain!e- Muntele SinaiE;19_pen$J_Iqbis !i csteA8ar,
legem parabolagi de ce unele fecioareau fost cdci Agar este Muntele Sinai din Arabia; , qi
gata,iar altelenu. O cartedespreobiceiuriledin coresoundeIerusalimuluide acum careestein
timpurile biblicesauun diclionarbiblic pot face robieimpreundcu copiii sdi.Dar lerusalimulcel
lumini asupramultortradilii de felul acesta. de susesteslobod.si el estemamanoastri . . .
nu trebuiesdfie niciodatdsursaPri' $i voi. f;atilor. ca si lsaac.voi sunteti copii ai
Ptsur 6'.Parabolele fdgdduinlei.$i cum s-aintamplatatunci, ci cel
tnard.sau singul.tsursdpentrustabilireaufiei doctrine. ce seniscusein chip firescprigoneape gglgg_5g
Paraboleleamplificdsauafirmd o invSleturd,carenece- q&euscprin Duhul, tot afaseintempli !i acum.
sitd a fi repctatdintr-un pasajdoctrinardin epistole. De aceea,fratilor. noi nu suntem cooiii celei
Alegoria roabe.ci ai femeii slobode."

Alegoriaeste o povestirecu un inleles ascuns;cu alte Ptsur3: !!u contrazice inudtdtura clard a Cuudntului
cuvinte, aceastadescrieun lucru folosind imagineaaltuia. hi Dumnezeu pin interpretarea unui detaliu raexplicat
Unii consideri alegoria drept o metafori extinsd (i!i dintr-o alegoie, intr-un mod care sd contrazicd inudtdtura
aminte$i cd metafora este o comparalieimpliciti intre clard. Stuiiaza,aracterjsticrle
alegorieiin conformitate cu
dou5lucruri diferite, nu-i a9a?J.O aleSorieesteo povestire principiifcsanaloase afeexegezeibiblire. i, ya-y L,h^-': :.-"
reali sau imaginari creat5pentru a invila unul sau mai PASUL4: N, tncerca sd identifici toate caracterislicilc
multe adevdruri,carepot fi inrudite intre ele saunu. unei alegorii.
Doud exemple de alegoriedin Scdpturi sunt alegoda De exemplu,in alego a vilei ti a mlddilelor din
vilei !i a mlndilelor din Ioan 15:l-8, 9i alegoriaroabeigi a Ioan 15, ni se spunec; mlidilele uscatesunt
femeiilibereprezentate in Galateni4:21-31.
strense,aruncatein foc gi ard (versetul6), dar
Cand interpretezi o alegotie urmeazd regulile de mai Isus nu ne spune cine sunt cei care strang
10s: mlddilele uscate. in tabelul de pe pagina
PASUL1: Scrie o listd cu c$atteristicib alegoiei. itt urmitoare sunt comparate parabolele ;i
Galateni4:22-23sespune: alegoriilepentru a te ajuta si le deosebe;tipe
,,Cdci este scris ca Ayra4!0-ajl4!Ldqi-fi!-.!!sl unele de celelalte.

98 99
f (l,1nJ un lu, ru reTrezinaun ah lw ru

Tipurile

Un tip estc un simbol profetic destinatde Dumnezeu.


Cuvantul ,,tip" provine din grecesculfi.lpos.Un tupos era
E+9 X 7
y *Eyi-a- : * un semn format printr-o lovituri sau printr-o imprimare
prin care se crea o figuri sauo imaginepe obiectul lovit.
F ; tr7a ? C De a. eea,un ti p pr efi gur eaz,ev
a a s r u pe c i ner atar e
'= :'X= go Y u
v .:H _9-a : urmeazi sevine. Cel prefiguratse numelte antitip. Un tip
3 E; ?E;g*,ifi
"-.
H prefigureazddoar un singur antitip, degi acestapoate sd
g F -o .2
9! := H ; rii) prefigurezemai multe elementealeantitipului.
=.si FigEE# E 3
F.l
,l E g: qF *E E:] g Un exempluse gise;te in Romani5:14:
E F E :; E E{ s g E , ,,Totu$i,moarteaa domnit, de la Adam plni la
l;.5iu;i3.c:3Xl
J Moise,chiarpestecei ce nu picituiseri printr-o
E iE gFFE€&!g e cilcare de lege asemindtoarccu a lui fulglq,
c ar ee\te o i c oanapr c i n( hi pui toartun
e ti nl a
Celui ce aveasi vind."
Adam esteun tip al lui Isus/careesteantitipul.
3 Cend determindmtipurile, desis ar putea ca acesteasd
z iY .P C i€ :t.I nu ffe expdmateexplicit, trebuiesdexisteanumitedovezi
E' 6 H
g* E.! 3b H ale afirmaliei divine a tipului 9i antitipului corespunzetor.
F"
E+_A€ xlHF 5
'- : !, i o
Aminte$te-lic5,in exempluldin Romani5:14,seafirmd
:ii:a :1 Y !' clar ci Adam a fost un tip al lui Hristos. in I Corinteni
a 9E 4a, r.! E 15:45 Hristos este numit ,,aldoileaAdam". Atunci cind
z .-6F,2.2 ;f 6 cuv6ntulnu desemneazlcevaca tip, trebuie segdseltipur
9,6rJ-U | gi simplu paralele dintre elementelerespectivefiri si
I
;i €l ;E
s d H 6 ;9,:
a ; ,_-E
".--
*: numegtipe unul dintre ele tip.
6.E i .:'i !g '"i Pfr e
e .i ef ,: u E; E gE
) z g o
n E - E .' _o-E Simbolurile
{.i#
.j ..i ..i
g &s
s
* riaE<j;a Un simbol esteo imaginesauun obiect careline locul
saureprezinteun alt lucru. De exemplu,celeqaptesfe;nice
menlionatein Apocalipsal:20, reprezintdcelc saptebise-
rici descrisein Apor:alipsa2 si 3.

101
C"1nJun lutru I'rni t,t n lt l uu

Cdnil obserui simbolurile, rfltinterte-li utmdtoatele


lucrtti:
l. Elementulfolosit ca simbol poate simbolizadiferite
lucruri in diferite texte De exemplu,apaestefolositi pen-
tru a simbolizaCuvdntullui Dumnezeu(Efeseni5:26), dar
qi Duhul SfAnt(loan7:37-39).
2. Degi un simbol poate reprezentamulte adeviruri,
l0
cdnd acestasimbolizeaz;un adevtuintt-un text dat, se ate Descifrarea
in vedere doar o singuri paraleli. De exemplu, in Ioan
7:37-39, apa simbolizeazi numai Duhul Sfant, nu 9i revelatrer
Cuvintul.
3. Interpreteazdsimbolurilein lumina cadrului 9i cul-
turii biblice, qi nu in culturata proprie.
,1.Simbolurilesunt atemporalegi pot simbolizacevatre-
cut, prczentsauvlltor. iblia ne aratd cum sI luim ceeace este gresit si si
il indreptim. Nu-i incuraiator lucrul acesta?Biblia
Pdni aici ai invilat multe desprefolosireafigurilor de ne spunecum si triim astfelincat s5.!timcum sdabordim
stil. Cand intetpreteziCuvantullui Dumnezeu,interpre- orice situalie din viali chiar acum. Insd Dumnezeunu se
teazd-lin mod literal; tott19i,aminteqte-liintotdeaunac5, opreqteaicij El ne spunegi ce seva intamplain viitor.
in timp ce il interpreteziin mod literal trebuieseconsideri, Din Genesapdni in Apocalipsa,Biblia este plind de
sdapreciezigi sdinterpretezicorectfigurile de stil folosite profeln. Propheteia,cuventul grccesc pentru profefe,
de autor. provine din doui cuvinte greceqti: pl'o, insemnAnd
c\(\ru,-}rt) srphemi,insemn6nd,,avorbi". De aceea,a profeli
,,inalnt-e",
inseamnda spunemai dinaintegandulgi planul lui Dum-
nezeu.Fiindci in acestsenstoati Scripturaesteo profelie,
noi vom studia numai acel tip de scrierecunoscuti sub
numelede profelie de anticipare.

A profegi i*eamnd a spune


mai dinaintegdndulsi planul lui Dumnezeu.

q'f\rJ

Profe$ade anticipareestede originedivini $i ardti sprc


o implinire viitoare. in cafiea sa,inyebgerea;i aplicarea
Bibliei, Dr. RobertsonMcQuilkin spune:

102 103
Descilrarea renlaliei . ._, Descilntreareuehliei

,,Profeliade anticipareare doui scopuri.Scopul .r, timpul in care a triit profetul


principal este si influenlezecomportareacelor Si/sau la un timp
viitor
care aud profelia. Al doilea scop este atins
crDcaptivitatea si/sau restaurarea
numai atuncicind profelia seimplinegte.Acest lui Israel sau a lui
scopestede a ofed o bazi pentru incredereain Iuda
Dumnezeulcare prevestestein mod miraculos crripnma venire a lui Hristos
9i evenimentele legate
evenimentele (loanl3:19; 14:29;164)... de aceasta
.! a doua venire a lui Hristos
Unii cercetltori impart profeliile de anticiparein doud
cs zilele de pe urmd sau zilele sfArgitului.
catego i: profelii de proclamaresi de prezrcere.
Profeliile de proclamarecontinun mesajrefe Linii ciliuzitoare importante
tor Ja timpul prezent sau la viitorul imediat. Daca doresri sd tralezi (orect profe,tiile
Curintului lui I
Deseori acesteasunt o chemare la o viati ^
r_rumnezeu. urmatuarcle linii .alauzitoare tfi vor o{eri
cvlavrolsa, in luminaproletieja"." ura."rr rA ceteva indicalii importante.* I
se implineascd. ln Danirl4, Dumnezeu i-aspus I
intr-un vis imperatuluiNebucadnelarce i se va Principiul 1: Proletii nu indica intotdeauna
, intcrualcle
intamph daci nu sepociie;te. ae r,tmp.dtntrecuenificntc.nici n si-au scris
intotdeauna
I
!
proJeluLein oldine cronologi.d.
Profeliile de prezicereconlin un mesajdesprece l
va face Dumnezeu in viitor. Daniel 7 pte fie De exemplu, o profelie din Vechiul Gstament !
cursulistodeidin timpul lui Nebucadnelar p6nd
poates; jncludijalat prima (et a doua venire
:i i
la a doua venire a Domnului Isus Hristos si a lut lirrstos, l;re nl(i o indicatiereferitoare
perioada de timp dintre cele doud veniri.
la i
instaurarea impdrarieiSalepe pamant.Apoca-
lipsa 4-22 ne spunece va face Dumnezeuin
i
zilelede pe urmd, cu privire la judecati, venirea
O a s r f e l - d ep r o [ e r i e s e g ; s e . r e i n l s a i a
o 5 : 1 7 _ 2 5 .i n il
sceasl,proletie.Isaiarorbestemai intjr de,pre
terurile noi il
lui Hristos9i Mireasalui Hristos. sr desprepimintul nou, in care stim ca nu
A p o r in \ e r s e l e l el 8 - 2 5 e I v o r b e " r ed e . p r e
exis[e moane.
un timp.ind
I
C6nd un profet vorbeapentru Dumnezeu,profelia se cel ce va muri la virsta de o suti de ani va {l
puteareferi la urm;toarele:
cr! o implinire prezenti sauapropiati
lupul va pa$te impreuai cu mielul. Totuqi,
fi inci tAndr si
din punct de ve_
;
dere(ronologic,verserull7 se va implini dupi
ce rersetele
(\ o implinire viitoare I d-25 vor devenirealitate.
{

t
c\Do implinire dubli: o irnplinire apropiat; apoi, 2:, Abordeazd intotdeattna proJelia in mod
9i ,,.Pri,"11ni"t
Iuerat
mai terziu,o implinire viitoare. lin rcnsul obirnui!. uzualal cuuintelor).ru excepyia
urmdtoarelor cazui:
jn timp ce cite$tiprofetiile II
Bibliei,vezidacdprofelia se *fi acestea sunt prezentate in Anexa Birliet
Internationut. h
referi la: il
I
104
105 t
tl
Dtcilrurta rcuel4lci D tt tilra reu reuelusiei

A. Prin folosireacomparaliilor,metaforelor,parabolelor, De exemplu,alte ce4i saute\-te profetice din


alegoriilor, simbolurilor sau a tipurilor, conterlul Cuvdntullui Dumnezeu. Apocalipsaesteplina
gramatical arati ci limbajul folosit este un limbaj de cirdtedin mai multe cdni aleVerhiuluiTe:_
figurativ tament.
De exemplu, gandelte-te la Daniel 7, unde Principiul 4: Aminterte-li cd deseori,c6nri,un prot'et se
p a l r u [i a re n e o b i ;n u i te repr ezintapatr u
reJerdLaeterimenteuiitoare,el nu verbil lo tim_
imperali $i impiriliile lor. t'<tlosegte
pul uii,tor.[Cile\re lsaja53 :i 54. caresunl prolelii
privi_
B. O interpretareliteraldcarecontravinebunului sim!, toarela viiror si obse^j timpul rerbelor.J
I
estein contradjctiecu ceeace spuneautorul saueste
Principlul 5: Cdnd interpretezi Scriptura,
contrari cu inv;litura altor texte biblice. (onrcxtul i oric al s_, line searnade
ierii rpVectiue. amiwindu-!i c(i
Iari$i catevaexemplepot fi vizute in Daniel 7. uumnpzelta dat prolptia Sa unui anunit popor,in!r-un
O fiarl este dcscrisi ca r;n leu cu aripi de vul- timp istoic bine detenninat.
tur, iar alta estedescrisica un pardoscu patru
aripi Si patru capetc.Acestedescriericontravin Chiar dacdo anumiti profelie urma s; seimplineascS in
.
bunului sim1,de aceea,nu existi nici un motiv viitor, aceastatot trebuiasi fie datdintr_unmoJ care
si fie
si le interpretim in mod literal, ci trebuie sEle inlelesde,cei.arc primeauprofetiarespcctivd _ desierr
considerimsimbolice. roaneprobabitcd ei sd nu inreleaga detaliile,simbolismul
sautoateimplicatirle profeliei.
Ptincipiul 3: Chnd un text profetic nu poate t'i luat in
mod literal, (autd sLidcstop?Ace incear.a \a romunicp De exemplu, in Habacuc, Dumnezeu ii spune
autorul prin limbajul figuratiu sau simbolic pe care il popon.rlui.Sdu_lsrael
ce El ,,[va]ridicape haldei,.
pentnr a-l judeca pe Israel pentru r;utatea si
folose;te. Pentfu a descoperi ce spune autorul, caut;
rdspunsu in urmdtoarelelocr:ri: violenlalui (Habacucl).

A. in contextul clrlii in careaparetextul. inaintede a incerca,r, interpretezitextul, analizcaz;


tcxtul din punc(dF vedereisrori(si cuhural.Determina
i n D an i e l7 :1 7n r \e sp u n e,,Aceste
: par r ufiar e identitateatuturor evenimenteloristorice,a numelorpro_
mari sunt patru imperali, care se vor ridica pe prii gi a locurilor geografice.
p;mant."
Pincipiul 6: Aminteste-li cd semnificalia unei anumite
B. in celelaltescrieriale aceluiasiautor sauin alte ci4i proJelii nu putea fi inleleasd intotdcauna de profet
caresereferdla aceeasipersoandsi/saueveniment. sau de
oamefiiicareauzeamesajul(l pettu l:l}-12).
De exemplu,celepatflr ffaredin Daniel 7 pot fi
comparatecu fiara din Apocalipsa13. De exemplu,Danielnu a putut intelegeceeace
a scris el insufi, deoarecemesajul trebuia sd
C.in orice alti scriereprofetici la care autorul a a\,,lrt rlmani pecetluit p6ni la vremea sfdrqitrrhri
acces. (Daniell2:8-91.

106 =- 107
D escifrurea rcuelt4iti I )escilrurea raueLaliei

Totugi,in cazulmultor profelii pot existaanumite ele- Apocalipsei. in Apocalipsa abundi limbajul lui Isaia,
mente specificecarepot uguraconsiderabilinlelegerealor: Ieremia,Ezechiel,Daniel qi al profelilor mici. Esteevident
ci autorul cd4ii Apocalipsaa fost foarte familiarizatcu
A. O implinire inregistratlin istorie. Vechiul Testamentpentm cd folosegtefoarte mult termi-
Daniel 1I esteunul dintre celemai dificile capi- nologiaacestuia.
tole din Biblie. Totuii, cand este combinat cu Deci, pentru a interyretacorectprofeliile din Noul Tes-
istoria,acestapoatefi inlelesfoarteqor. Daniel tament,verificdreferinteledirl VechiulTestament.
1l:3 esteo profelie referitoarela Alexandrucel
P ncipiul 8: Chnd studiezi prot'egiileurmdrette expresii-
Mare. Apoi,,impirali de la miazdnoapte"din
versetele5-35 sunt impdralii sirieni din perioada b care indicdperioadede tifip. De exemplu,cautdexpre-
sii de felul: ,,inzilele de pe urmi", ,,ziuaDomnului", ,,ziua
312 - 163i.Hr., iar ,,impdraliide la miazizi"sunt
maniei" li ,,sfdrgitulveacului".Cdnd descoperiexpresiica
iTpiralii egiptenidin perioada323 - 145 i.Hr.
(In Bibl z Intefln{iotnld de Studi lnductit, acestea,observicu atentieevenimentele careau loc in tim-
pul perioadeirespective.Apoi puneurmitoareleintreb;ri:
existdo diagramica.eexplici completaceasta.)
B. O implinire inregistratlin Noul Testament. A. Au ar''utloc acesteevenimentein istorie?
in Matei 1:22'23 ni se spune: ,,Toateaceste in Matei 24:21,29-30ni se vorbe5tedespreun
lucruri s-auintampht ca seseimplineascdce ves- timp anumein care,,vafi un necaza;a de mare,
t,se Domnul prin prorocul,carezicea:,,lAfA, cum n-afostniciodata de h in(eputullumiipena
FECIOARA VA FI INSARCINATA, VA NASTE acum.si nici nu va mai 1l . . . . indatddupi acele
UN FIU, 9I-I VOR PUNE NUMELE EMA- zile de neraz,,,SOAREI E Sl VA INTUNECA,
NUEL", care tdlmicit inseamni: ,,Dumnezeu LU N A N U .SI VA M AI D A LU M IN A EI,
este cu noi". Aceasta ne vorbeqte despre STELELEVOR CADEA din cer, $i puterile
implinirea1uiIsaial4:7. cerurilorvor fi cl5tinate."Atunci se va ardtain
cer semnul Fiului omului, toate seminliile
C. O explicaliedati de ua scditor vechi saunou testa- pdmentuluise vor boci, gi vor vedeaoe FIUL
mental. OMULUI VENIND PE NORII CERULUI cu
ir Fapte 4:24-28, Luca explicd citatele din pu!crcji!u-a-r!a!il1av6. "
Psalmul2 9i Daniel 9 ca profelii care au fost Parteasubliniati ne spuneci existdun anumit
implinite in timpul procesului $i ristignirii timp chiar inainte de intoarcerealui Isus,c6nd
Domnului lsus. va ff un mare necazrmai mare dec6t toate
P nrlpful 7:Aminte;te-li cd muLteprofelii nau testamerl- necazurile care au existat vreodatd de la
i nr cn, r t r , l t im n'
tale includ citate din VechiuLTbstament;i aluzii Laacesta. 'l' 'i

Cercetltoii estimeazicd cel pufin 350 de citate din B. Coincid aceste evenimente cu vreo altd perioadd de
VechiulTestamentsaualuziila acestaaparnumai in cartea timP?

108 109
Descifrurearcvclalid Descifrarea reueLdliei

in exemplul de mai sus,din Matei 24, putem permite si aruncim o privire in viitor, in timp ce ne aratl
vedeacd a douavenire a lui Isus estelegati de ce are pregetitin cer pentru cei ce-L iubesc.
acesttimp de mare necaz,unic in istorie. Deci, dragulmeu, triiegte-li viala intr,un mod vrednic
.
cle chemareape care ai primit-o de la Domnul. Amintes_
C. Sunt comparabileacesteevenimentecu vreun alt te-!i cd Isus a spus: ,,lat5,Er-rvin cur6nd gi r;splata Mea
evenimentmenlionatin alt loc in Cuvantullui Dum- este cu Mine ca sd dau fiec;ruia dupd fapta lui,, (Apoca_
nezeuT lipsa22:\2).
Din nou, din exemplul de mai sus,vedem ci c\,c\,(,r)at)
Matei 24 prezinti un alt evenimentcareva avea
loc chiar inainte de timpul Necazului celui
mare. Acest eveniment este descoperirea
,,uraciuniipustiirii".
Versetul15 spune:,,De aceea,galrdveli vedea
URACIUNEA PUSTIIRII, desprccarea vorbit
proroculDaniel,agezatiin locul cel sfant- cine
cite$tesd inleleagel-" $i versetul2l continui
cu timpul acela,cAndspune:,,Pentruce etulEi
va fi un necazasade mare . . ."
De aici poli vedeaci unul dintre evenimenteleacestui
timp este,,uraciunea pustiirii", Sipoli vedea,de asemenea,
cd despre aceasta se vorbegte in cartea lui Daniel.
Urmetorul pasestesi compariDaniel cu Matei.
Matei 24 menlioneazdun ,,necazagade mare, cum n-a
lbst niciodata de la intcputullumiipdnda\um, si nici nu \ a
mai fi". Acesttext seaseaminicu Daniel l2:1: ,,...Aceasta
va fi o vremede strdmtorarecum n-a mai fost de cind sunt
neamurile$i panein \,aemeaaceasta."
Nu-i absolutuimitor felul in care DumnezeuISi lese
firele adevirului Sdupe tot cuprinsulBibliei?Deseoricind
studiez sau scriu cursuri InvSlituri peste invS!5turi, tre-
buie si md opresc$i s5-l mullumesc pentru frumuselea
CuvantuluiSdu$i pentru privilegiulminunat de al studial
Biblia nu esteca o sferi de cristalin caresdvedem- sau
si prezicem- lucrurile specificepe care Dumnezeule va
aduce in propriile noastre vieli. Totu;i, Dumnezeu ne

I l0 lll
-

ll
InfelegereaBibliei
ca operi literard

iblia a fost scrisi pentm allii 9i despreallii, a spus


cineva,dar Dumnezeunc spL,ne ca Leeacc a scris
pentru allii qi desprealli estegi pentru noi $i desprenoi.
Biblia este o carte atemporalS- pentru toli oameniidin
toatetimpurile. $i aici elti inclus;i tu, prietenulmeu. Dar,
pentru a inlelege aceasti carte atemporale,trebuie si
inlelegi cum a fost scrisi ea.
Legilc compunerii I
O scriere bund este a;ezareag6ndurilor pe hdrtie,
intr-un mod care sd expdme clar inlelesul pe care l-a
intenlionat autorulpentru cititor.
Pentru a descriediferitele moduri in care autorii isi
aranieazt gendurilenoi folosimnoriuneade,.legialecom-
punerii". Recunoa$terea gi intelegereaacestor,,legi.,,nu
numai ci ili vor da posibilitateasi inlelegi mecanismele
limbajului, ci te vor !i ajuta si manuiestigi sd interpretezi
Cuvantullui Dumnezeu.
Pregltirea sau introducerea
Prezentareainformaliilor care il vor pregiti pe cititor
pentru ceeace urneazl este cunoscut5drept pfegtitire sat)
introducere.

I l3
iny'lek,tudllil'lk'i & ofri lin'rur,I lnSelegerea
Bibliei ca operdliterard

De exemplu,scopLrlEvangheliei dupd Ioan este De multe ori autorulamplificdceeace spunesauadaugdla


si I pregdteascipe cititor si creadi ce Isuseste (eeace a spusdeja,pe masurbr e progreseaza in scrierea sa.
Hristosul, Fiul lui Dumnezeu(loan 20:30-31J. ;,
I n l oan l :l - l / s unt des c oper i te
c 6tev adetal i i
in Ioan l:l-18 autorul igi prezintd amdnunlit despre,,Cuv6nt",cum ar fi faptul cI El a fost la
subiectulgi ii pregitette pe cititorii sdi pentflj inceput, a fost cu Durnnezeu,a fost Dumnezeu,
ceeace va urna. a creat toate lucrurile,in El era viala fi El S-a
Comparalia lacuttmp. Apoi, in \ersetul14,ni se spuneca
El este plin de har gi de adevir: ,,$i Cuvintul
Comparalia este o alSturarea doui sau mai multe
lucruri, fiinle saufenomenepentru a ardtaaseminiriledin- S-aficut trup, ti a locuit printre noi, plin de har
tre ele. Comparaliaesteasocierealucrudlor aseminitoare. ;i de adevir. $i noi am pdvit slavaLui, o slavi
intocmai ca slavasinguruluiniscut din Thtil".
Un exemplusegisegtein 2 Timotei 2:3: ,,Suferi Apoi, versetul 17 ne aratdce autorul vorbeFte
impreuni cu nine, caun bun ostala lui Hristos". despreIsus:,,Cici Legeaa fost datdprin Moise,
Contrastul dar harul qi adevdrulau venit prin IsusHristos".
Contrastul este o comparatieficute pentru a arita Apogeul sau punctul culminant
deosebiriledintre doui sau mai multe lucruri, fiinle sau ,4pogerlestepunctul culminantconstruitde o progresie
fenomene.Contrastulesteasocierea elementeloropuse. de la mai mic la mai mare. Apogeul este pur gi simplu
Un exemplu se gaseftein 2 Timotei l:9: ,,El extinderealegii progresieipdni cdndaceastaatingeun pisc
ne-a mentuit gi ne-a dat o chematesfanti, nu al intensitifi.
pentru faptelenoastre,ci dupi hotirdreaLui gi in ilustralia desprecaretocmai am vorbit, din
dupi harul carene-afost dat in Hristos Isus..." Ioan l:l-17, putem vedea adevdrurile care
Acest contrast spune credincio;ilor cum am descoperllucruri refedtoarela ,,Cuvant",insl
fost mantuili gi chemali:Dumnezeua ficut in Cuvintul nu este identificat complet pini in
intregime aceast5lucrare, nu noi. Mintuirea versetul 17. Apogeul acestei descrieri a
estepotriviti cu hoterareagi harul Lui qi nu se Cuvdntului care s-a intrupat este atins atunci
datoreazdfaptelornoastre. cdnd ni se spuneci El esteIsusH stos.
Repetilia Punctul piYot
Repetiliaconsti in intrebuinlareade doui saumai multe Un Punct pruot este o schimbaresau o intoarcerein
ori a aceluiagicuv6ntsaua aceleagi expresn. desfequrareaacliuoiiunei ci4i, fald de careelementeledin
in Ioant:1-14, ,,Cuvantul"serepeti de patruori. ambelepi4i ale punctului pivot diferd intr-un anumit fel
Progresia unele de celelalte.
Progresiaeste dezvoltareape linie ascendentaa unei Punctulpivot din Evangheliadupd Ioan se afl5
teme specificepe tot cup.insul unei pirli din Scripturi. in I 1:54, cnnd Isus Se intoarcede la slujireain

u4 115
7 lnTelcgerea
Bibli,i ca opcralikrard
lnpelegereaBibliei ca operll litcfttril

principal publici la slujirea odentati spre femeii in ziua a sasea.Genesa2 trece de la


ucenicii Sii: ,,De aceea,lsus nu mai umbla pe generalla particular,oferind mai multe detalii
fali printre iudei; ci a plecatde acoloin linutul desprecreareabirbatului si a femeii.
de lengi pustie,intr-o cetatenumiti Efraim $i a
Cauza si efectul
rimas acoloimpreunecu uceniciiSii."
Cauza gi efectul (sau uiceuersa)esteo mi;care, o trecere
Punctul pivot al ci4ii Genesase afl5 in capito- de la sursi la consecinle.
1ul 12, unde Moise trece de la inregistrarea
evenimentelormajorela prezentarea personaje- Un exemplu al acesteiase gdse9tein loan ll.
lor principale. Versetul4 arati cauzamo4ii lui Lazir, prietenul
iubit al lui Hristos:Laz;r a murit pentru ca Fiul
Punctul radial lui Dumnezeusi fie glorificat:
Punctutradial este punctul central sau unic, din care
pornescalte adeviruri sausprecarearatdacestea. ,,Dar Isus, cand a auzit vesteaaceasta,a
zis:rBoalaaceasta nu este5premoane,ci
O ilustralie a acesteiaseglselte in I Corinteni spre slavalui Dumnezeu,pentru ca Fiul
15, unde toate adevirurileacestuicapitol arati lui Dumnezeusdfie proslivit prin ear."
spre evenimentulprincipal cate este invierea
Domnului Isus. Efectul sevedein versetul45, unde oameniiau
crezutin HrisLosdupd(e au vazutputereasa,
Alternarea pdn carel-a inviat pe Lazdr:
Atternareaeste prezentareasuccesivia cel pulin doui
,,Mul1idin iudeii care veniserdla Maria,
gnnduri,subiectesaucaracteristiciprincipale.
cand au vizut ce a f;cut [sus,au crezutin
Aceastasevedecel mai clar in Evanghelia dupi Ef'.
Luca. Luca incepecu vestireana$tedilui Ioan
Efectulse vede;i in Ioan 12:17,18,unde Fiul
Botezetorul,apoi trece la anunlareanagteriilui
esteglorificatdin nou:
Isus. Dupd aceea,el se intoarcela naqterealui
Ioan Botezltorul, apoi la nalterealui Hristos. ,,To! cei ce fuseserdimpreuni cu Isus,
Aceastaestealternareasauinterschimbarea. cind chemasepe Lazdrdin mormant Si-l
inviasedin morti/ mdlturiseaudespreEl.
Ti'ecereade la general la particular
Si norodull-a ie\ir in intimpinare,pentru
Tieceread.eh general ln panicular (sau uiceuefia) este cI aflaseci fhcusesemnulacesta".
o milcare de la extensivsaugeneral1aspecific.
Explicaliasau analiza
Aceastdtiecere se vedeminunatin GenesaI si
2. GenesaI ne oferdo priviregeneral5
a crealiei, ExPlicatia santanaLizaeste prezentareaunei idei sau a
incluzdnd creareaomenirii, a birbatului qi a unui evenimenturmati de explicareaacestuia.

116 tt7
,-
/ InlelegereaBibliei .a opcrll literarll

Aceastaestefrcute in mod exceplionalde cdtre (J UM STUD][M BIBLIA


Domnul nostru in Ioan 6, unde El inmullegte
painile ti peftii $i apoi spunecd El este Painea
carene de noui viale.
Interogalia
Interogaliaeste tratareaunui subiectpdn prezentarea
uflei intrebi , urmati de obiceide rispunsuldat acesteia.
Partea a tleia
Pavel folosegtecu succesaceast! tehnicd in
EpistolasacetreRomani.El anticipeaziiltreb;- _--
rile sauobieqiile cititorilor sdi, le formuleazi de
obicei ca intrebare, $i apoi continud rdspurzAnd
.I{.,PLICAREA
la toateintrebdrileridicate.
Romani6 demonstreazi aceastd
tehnici: ,,Cevom
zicedar?Si p5cituim mereu,ca sdseinmulteas-
ci harul?Nicidecuml..."(Romani6:1-2)
Sumarizarea
Sumaizarea este reformulareapunctelor principale pen-
tru a rezumasaua reafirma pe scud adevirurile specifice.
Moise face aceastain Deuteronom1-4 in timp
ce repeti inaintea copiilor lui lsrael eveni-
mentelecareau al,utloc dupi ieqireadin Egipt.
in Fapte 7, $tefan oferi un rezumatmiiestrit
intocmit al isto ei lui Israel.

$tiu c; am prezentatloarteault p,n, acum.


-ut"r,rl
Dar gende$te'tecAt de mult pot s5-ti influentezetoate
acesteainteleSerea
ta cu privire la CuvSntullui Dumnezeul

C\,f,\r{f}r)

118
rmq
-

T2
Viata
transformatd

tudiul biblic este desigurmult mai mult decet un


exerciliuintelectual.El esteun procescareschimbi
vieti. Astfel ajungemla parteafoarte critici a procesului
inductiv - aplicarea.Cand $tii ce inseamndtextul biblic stu-
diat, egti responsabils; il triietti. Aplicareaesterezultatul
unei observiri amdnunlitefi al unei interpretiri corecte.
Aplicarea incepe cu credinla, care apoi ate ca rezultat
implinirea.Aceastaare loc pe misuri ce e$i conftuntatcu
adevdrulgi rispunzi prin ascultare,iar sfdrgitulglorioseste
transformarea. Astfel devii tot mai aseminitor cu Domnul
$i Mantuitod t5u, IsusHristos.
Nu conteazdc6t de multe cunoptidespreCuvdntul lui
Dumnezeuldaci nu aplici ce inveli, Scripturanu-!i va fi de
nici un folos in via1d.A fi un ascultitor al Cuvdntului qi nu
un implinitor, inseamni a te infela pe tine insuli (lacov
1:22-25]. Acestaeste motil'ul pentru care aplicareaeste
atat de vitalS. Observarea!i interpretarea reprezint;
,,auzirea"Cuv6ntuluilui Dumnezeu.Aplicareaeste adop-
tareaadevirului,,,implinirea"Cuv6ntuluilui Dumnezeu.
Aplicarca tdspunde la in*ebdriLe:
o|, Cd, mi se apliceinlelesulacestuitext?

121,
Viala tran{ormdtll "- Vlala ttatst'ormatd

I'AstJL3: Cand !i-ai corectattoate invdliturile saucon-


.n, Ca adeviruri trebuie si accept,sd cred saudupi
ccptiile gre$ite pe care probabil le-ai avut inaiote li ai
caresi-mi ordonezviala?
acceptatadevirul descoperitin Cuv6ntul lui Dumnezeu,
e, Ce schimbdritrebuie sd fac in credinla mea, in atunci poli spunece ai aplicatceeace ai invSlat.
viala mea?
Mustrarea expune domenii ale gdndirii $i comport;rii
2 Timotei 3:16-17ne oferi cheiaaplicaliei Ascultd: tale care nu sunt in conformitatecu Cuv6ntul lui Dum_
nezeu.Mustrareaestedescoperirea locurilorundeai gdndit
,,ToatiScripturaesteinsuflati de Dumnezeu9i gresit sauin carenu ai actionata$acum spuneDumnezeu
de folos ca si invele, semustre,si indrepte,si
ci estecorect.
deainlelepciunein neprihdnire,pentru ca omul
Aplicareamustrdrii inseamni acceptareaei ;i a fi de acord
lui Dnmnezeu si fie desdvatlit 9i cu totul
cu Dumnezeu, recunoscandunde ai gre$it in gandiresauin
destoinicpentnr orice lucrarebunl "
comportare.Astfel, egtieliberatde necredin!5$ p5cat.
Astfel noi trebuie sd aplicdm Scriptura in lumina ifldreptarea estelrmitorul domeniual aplicirii, fi ade-
inudltiturii, mustrdii, tndreptdrii $ ^ dobatudiriiinle.Iep' seacel mai dificil. De multe ori, poli vedeace estegresit,
ciunii ei in neprihdnire.Aceastaestecheiaaplicdrii- cheia insi este posibil si refuzi si faci pafii necesaripentru
peotru instrucliunileei, pentru viala noastri corectare.Dumnezeu nu te-a lSsatlird ajutor sau flri
rdspunsuriIa acestpasal indreptdrii a ceeace este grelit.
Nu conteazdcdt de muLtecuno;ti Uneori rlspunsurilesuntgreude gisit, insi eleexist5intot-
despreCurakd lui Dumrvzeu, deauna,;i oricSruicopil al lui Dumnezeucaredoregtesi fie
dacd nu aPlici ceeace inueti, phcut Tltilui siu ii va fi aritat de Duhul lui Durnnezeu
ScriPtllro nu-li ua fi
cum si aclioneze.De multe ori, indreptareaare loc pur gi
de tuici un folos in uiald simplu prin mlrturisirea $i iertareagre$elii.Alteod, Dum-
sff\, nezeuili poatespunesdfaci ni$tepafi foarte specifici.
Cend apliciindreptareala acliunile;i la atitudiniletale,
invdtdtttta (doctrinal este ceea ce spune Cuvdntul lui Dumnezeu va lucra in tine dupe pldcereaSa (Filipeni
Dumnezeudespreun anumit subiect Aceainvdliturd este 2:13J.Ascultarea va fi urmatede bucurie.
intotdeaunaadevirata De aceea,tot ce spuneDumnezeu
in Cuventul Sdudespreorice subiect&t esteadevir absolut' Dobhnd.irea lnlelepciunii tn neprihdnire: Derl C\r-
v6ntul lui Dumnezeueste de folos ca si invele qi s; mustre,
Pesur l: Primul pasin aplicareaadevdruluieste aflarea Biblia !i-a fost dati gi ca manualsaughid pentru vialI. In
a ceea ce spune CuvAntul lui Dumnezeu, despre orice timp ce studieziCuvAntulSiu, Dumnezeute echipeazipdn:
subiect specificprintr-o observareamdnunliti 9i o inter- o., invilitud
pretarecorecti a textului
c\, poruncr
PASUL2: Apoi, dupi ce inlelegi ce invald CuvAntullui .\, promisiuni
Dumnezeu,e$ti obligatinaintealui DumnezeusA accepli
<u indemnuri
aceladevdr;i si trdieqtiPrin el

r22 123
,G
Viaga translormarll Vi.4u tfttEljrnatd

c\, avertizdri cr, A fost inlocuiti aceastdregulS sau lege dc o


.r, vielile personajelor
biblice inv5!5turi mai cup nzdtoare?
cr, relatiri desprefelul in careDumnezeuil trateazd De exrmplu,in VechiulTesrament, copr-
pe om. lor lui Israelli s-aintezis si minenceanu-
Pe misuri ce pdtrunzi in Cuvantul lui Dumnezeu ;i mite alimente.Accasti interdiclie nu se
ajungis5-L cunogtipe Dumnezeu,vei vedeacum doregte aplici cregtinilorde astizi pentru ci a fost
E1si triieqti. A tr5i agacum spuneDumnezeuce trebuiese inlocuiti de invS!5turadin Fapte l0 qi de
traielti inseamna a trei in neprihdnire. relatareavedenieisau a viziunii lui Petru
Scripturaconline toate lucrurile de careai nevoiepen- cu privire la animalelenecurate.
tfl-r a face fald oricirei situalii in parte $i tuturor situaliilor 2. Expuneaceastd secliunedin Scripturdvreo eroaredin
din via1d,astfelinc6t ,,si fii desivargitfi cu totul destoinic
credinlasaudin comportareata?
pentru odce lucrarebun5" [2 Timotei 3:17).De aceea,tre-
.\, Existi vreo porunci pe carenu ai ascultat-o?
buie si studiezipentru a te infilila inaintealui Dumnezeu
ca un om incercat. (\, Existi atitudini saumotivalii gresitein vialata pe
Biblia este indrumitorul tdu pentru viali. Nu-!i pica care Scripturale-a scosla lumin5?
examenull
3. Ce te invati Dumnezeupe tine ca fi copil al Sdu?
Cu alte cuvinte, nu neglija procesul aplicdrii, dar
aminte$te-liraplicareatrebuie si se bazezepe observarea c\, Existi vreun adevir nou caretrebuie crezut?
corectdii interpretareaexactda Cuvantuluilui Dumnezeu. .\, Existi vreo poruncd noue pe baza cereia si
Daci nu vei face a;a vei alunecain legalismsauin tradilia aclionezi?
care este pusi deasupraadevirului, sauin vreun mod de c\, Existi \,'l.eo
inlelegerenoudpe cares-ourmiresti?
viaF gregitcareare doar o formi de religieinsd estecon- c\, Existdvreo paomisiunepe cares-o accepti?
trad unei relalji corectecu Dumnezeu.Aplicareaceamai
eficientd are loc atunci c6nd mergi inainteaDomnului gi Cand aplici Sctipttlla, fererte-te de utmdtoafele:
vorbegti cu El desprelucrurile pe care le-ai citit, v5zut,
auzit $i studiat cu atenlie. 1. Aplicarea standardelorculturale, in locul aplicirii
standardelorbiblice.
Pentru aplicarea Sciptulii in uiala ta, urmdtoan'ele
intrebdli li-al putea fi de folas. 2. incercareade a intiri un adevtulegitim prin folosirea
incorecti a Scdpturii.
l. Ce invali textul?
c., Este acestageneralsauspecific? 3. Aplicarea Scripturii din cauza unei prejudecdli
datorateunei inv5ldturisauinstruiri din trecut.
cr, Se aplici aceasti invildturi numai la anumili
oameni?Numai la o problemi culturali din zilele $i nu uita ci observarea,
interpretareasi aplicareaduc la
acelea?La un timp specificdin istorie? nansformareaviepii.

r24 125
Scopul final al studiului biblic personal este o viattr CUM s,{ STUDIIM BIBLII.
transformatd fi o relalie profundi qi continul cu lsus Hris-
tos. Pdn aceastaetti schimbat din slavi ln slavi ln chipul
1uiIsus.Lasi studiul sI-giimplineasclscopul!

c\t\r(,r)an

Paltea a patla

126
7

l3
Planul schematic-
adevirurile simple
si nimic mai mult
neori studiul tdu poate sd implice analizaunor
pasajebiblice lungi. Pentru a economisitimp qi
mult scris,poli face un plan schematical materialuluiin
loc sI scrii informaliile sub forma unei compuneri.planul
schematicsauschilaesteo caleconcisi,p n careidentifici
cu usurinti,in mod vizuaj.puncteleprincipale si des[asu_
rarealogiLta uneicarli 5aua unuipasajdin S. riptura.
Scopultrneirchigeesrede a arila inrr-oformd..scheleti-
cd' progresulideilorprin.ipaleale unei c,ni sau\ubie(r.
Aceastainseamni organizareamaterialului intr_o formi
logici, hsand h o parte toate detaliile.Asemeneaunui
schelet,schilareprezintdoaselegoalefird pic de carne.

l. Principii generalepentru
intocmireaunui plan schematic
Detaliile pot si varieze,insi forma unui plan schematic
respectlurmitoarele principii generaie.
Ptincipiul 7: Subiecteleprincipalesunt ideile centrale.
Acesteatrebuie formulateclar si concisgi nu trebuie sE
ffe prea numeroase.Dacd faci pianul schematical unei

).29
Plnnulschcmatlc-numaladcudrurllcslmolo **
- .- Phnul schcmatlc-numai adeudruile simble

crrli din Biblie,subiecteleprincipalevor fi probabiltemele q, Si prezinte detalii suplimentareale subdiviziunii


capitolelor(ideeacentralea temei principalea capitolului), mar mari,
saualepirlilor acestora.Dacdfaci planulschematical unui cr, Sd ilustrezesubdiviziunea
capitol, acesteapot fi temele paragrafelor.intr-un plan mar mare.
schematicele sunt notatepdn cifre romane:l, II, III etc. Plincipi l5; Fiecaresubdiviziunetrebuie si aibl cel
Ptincipiul2.' Subiectelesecundaresunt puncte care pulin doui puncte.
explici subiecteleprincipale. DacdexistSo cifri romandI, trebuiesi mai fie cel pulin
in schig unei c54i, acesteavor fi temele paragrafirlui. o cifri romandII. Daci existdun A, trebuie si existeun B.
Ele sunt notatecu litere mari: A, B, C etc. Pot si existemai multe (C, D, etc.J,dar trebuie sI existe
cel pulin doui puncte in ffecaresubdiviziune;daci nu,
Principi 3: Subpunctelesunt puncte care explici aceastanu trebuie inclusi.
subicctelesecundare. IatI un exemplude schila. i1i aminterti ce am affrmat
Acesteasenoteazdcu cifre arabe:l, 2, 3 etc. Dacdsunt intr-un capitol anterior,cd exemplelemi ajutd ,,si vid,, ce
necesaresubdiviziunisuplimentareele trebuie notatepro- am citit?
gresivdupi cum urmeaze: TITLU
L Subiectr.rl principal
rl A. Subiectulsecundar
aJ .ll
(1)
B. Subiectulsecundar
l. Subpunct
u
.B
("1
Observi cum cifrele gi literele urmeazi unele dupl a1te1e,
2. Subpunct
II. Subiectprincipal
t
gi cum acesteasunt plasatetot mai in interiorul schilei, pe A. Subiectsecundar
misurd ce este adiugat un nou nivel al detaliilor 1. Subpunct
a. Subpunct
Ptincipiul4: Capteazi desllqurarea logicd a autorului.
b. Subpunct
Pentru a fi sigur ci schila ta capteazecu adevirat desli-
l.) Subpunct
gurarealogicd a autorului, subdiviziunile trebuie si realize-
2) Subpunct
ze cel pugin una, daci nu mai multe din urmdtoarele:
a) Subpunct
cr' SI clarifice sau sb explice punctul principal al sub-
bl Subpunct
diviziunii mai mari, anterioare.
(ll Subpunct
rr, Si .lasificc punctele subdivizruniimai mari in
(2) Subpunct
cate8onl. (a) Subpunct
q, Sd defineasci ce inscamnd subdiviziunea mai
ft) Subpunct
mare. 2. Subpunct
.\, Sd serueascica exemple ale subdiviziuniimai mari. B. Subiectsecundar

130 131
Planul schematic-numai adetdrurlh slmplc- G - Ph"rl tchematlc-numal aileullntrtle sirnpl.-

(,t[\r,
Acum, fiindci $tii cum safaci o schi!5,dotescsi-!i ofer
doui exemple de schil' din 2 Timotei. Primul exemplu 3. O schiti amdnunliti
esteo schili scurtS,succinti a intregii ci4i 2 Timotei Al a caoitolului I din 2 Timotei
doilea,esteo schi15foarte aminunliti a capitoluluiI din 2
Timotei, pe careil vom parcurgeimpreuni pascu pas' Mai intii, deoareceestevorbade o schile a capitolului
Privini acesteschile trebuie sd inlelegi ci atunci cand 1, vom folosiideeacentralSsautema principali a capitolu-
veistudiatu insutiin mod inductiv2 Timoteisauoricealta lui drept titlu pentru aceastischili:
carte,vei fi in staresealcituieqtischilesimilarecu acestea'
Tine dreptarul inudldtudlor sdndtoase
E1evor fi rezultatelestudiuluitiul
Acum, trebuie si determini subiecteleprincipale ale capi-
..afi\, tolului. Capitolul poate fi impi4it in trei paragrafe,fiecare
2. O schitdscurtda lui 2 Timotei dintre acesteatratandcate un subiectprincipal.De aceea,
temele paragrafelori1i vor servi drept teme principale.

Temacd4ii: Pdzettelucrul acelabun careyi s'a incredinyat! Tine dreptaruLinud.ldturilor sdndtoase


(capitolul 1)
l. Jine dreptarulinvl!5turilor sdndtoase I. Pavelil saluti pe Timotei (vl-Z)
A. PavelcntreTimotei [l:l-2) II. Pavelil instruiegtepe Timotei: ,,Si nu-1i fie rusine
B. Snnu-,tifie rugine(t:3-14) de Evanghelie"[v 3-14)
C. Lui Onisifornu i-a fostrugine(l:15-18) IlL Pavelil di pe Onisifor drept exemplu[vl5-18).
lL incredinleazila oamenide incredere(capitolul2J Apoi, poli se te intorci la fiecaredin cele trei subiecte
A. Adu-li aminte de Isus Hristos dupi Evanghelia principale [in acest caz paragrafe);i si cauli subiectele
secundaregi subpunctelefefedtoarela fiecaredin aceste
m e a(2 :I - I3 l trei subiecteprincipale,vizdnd cum clarifici sau explici
B. Caut6si te in{Elileziinaintealui Dumnezeuca un ele punctul principal, clasifici punctelesubdiviziuniimai
om incercat/careimpartedrept Cuvantuladev6ru- mari, de[inescce inseamndsubdi.iziuneamai mate
servescdrept exempleale subdiviziuniimai mari, Prezintd
l.l;i (2:14-26) detalii suplimentareale subdiviziuniimai mad sau ilus-
lll. Continui in lucrurileinvllate (capitolul3) treazi o subdiviziunemai mare.
IV PropoviduiegteCuvAntul(capitolul4J line dreptarul inud.ld.tuilor sdnitoase
A. implinegte-! slujba(4:l-8) I. Pavelil saluti pe Timotei (v.l-21
B. Pize$te-tede Alexandru(4:9-l8J A. Ca apostolal lui IsusHristos [v])
C.Mno inaintede iarni [4:19-2lJ B. Ca pe un fiu pe careil iubeqte(v. 2l
D.Harul si ffe cu voi (4:22) C. ii doregtehar,indurares,ipace (v 2)

132 133
Planul schematic-numai adeudruile simple Phuul schematic-numaiadeuiruile simple

Aici poli vedeaci acestetrei subiectesecundareoferi de exempluA, B etc. in versetele3-7, Pavelil indeamndpe
detalii suplimentaredesprefelul in carePavelil salutI pe Timotei, spunandu-icat de mult a fost el binecuvantatde
Timotei. Dacdp ve$ti la affrmaliade salut a lui Pavel,ca Timotei, gi cum Timotei a fost binecuvantatde Dumnezeu.
apostol,poli vedeadouSdetalii ale apostolatuluisiu, pen- In versetul 8, vezi subpunctul indemnului de-a nu se
tru careai putea creao alti subdiviziune(alte subpuncte) ru$ina,ci de a lua parte la suferinlasa pentru Evanghelie;
Daci privegti la urarea1ui Pavelcdtrc Timotei de-a avea in versetele9-10,vezisemnelea ceeace a fEcutDumnezeu
har, induraregi pace,poli vedeaci acesteaau doul surse, prin Evanghelie;in versetele11-12, Pavelse di pe sine
oferind detalii suplimentarepentm acest punct. Deci, insugica exemplu;$i,in versetele13-14,el ii di lui Timo-
schilata pentru pdmul paragrafva ardtain felul urmitor: tei incd doudporunci.Iati cum pot serviacesteadrept bazd
pentru subiectelesecundare.
line dreptarul tnud.yd.turilarsdndtoase
IL Pavelil instruiegtepe Timotei: ,,5i nu-1ifie rugine
I. Pavelil saluti pe Timotei (v1-2) de Evanghelie"(v 3-14)
A. Ca apostolal lui lsus Hristos (v.l) A. Pavelii mulpmegte lui Dumnezeupentru Timo-
l Prin voia lui Durnnezeu[v.l] tei (v3-4)
B. Pavelii slujegtelui Dumnezeu(v3J
2. Dupi ftgdduinla eielii care este in Hristos
Isus(v.lJ C. Pavelestecorytient de credinlalui Timotei (v5)
D.Pavel ii amintette lui Timotei de darul pe care
B. Ca pe un fiu pe careil iube;te [v 2)
acestal-a primit (v 6)
C. ii doregtehar,induraregi pace (v2) E. Pavelii aminte$tece am primit de la Dumnezeu
l. De la DumnezeuTatil (v.2) ['7)
2. De la IsusHristos,Domnul nostru (v2) F. Pavelii poruncegtelui Timotei sei se aldture
(v8-l ll
Observi aranjareala fiecarenou nivel, gi faptul cI sub
ffecarenivel existi cel pulin doui puncte sausubpuncte. G.Pavelse di pe sineinsqi ca exemplu(v.12)
Acum, sd ne intoarcem la cel de-al doilea subiect princi- Acum, daci doregtio schili gi mai cuprinzetoare/ pentru
pal, careesteesenlamodului in carePavelii spunelui Timo- fiecaredintre acestesubiectesecundare,vei explorasub-
tei sdlind ,,dreptarulinvdldturilor sdndtoase".Pavelii spune punctelepe care1i le de Scriptura.
lui Timotei cI nu trebuiesi-i fie ruginede Evanghelie, cum La acestpunct eiti tentat s;-ti folose$tipropriilecuvinte
gi
si nu-i ffe rugine de ce. pentru a parafraza, dar folosind cuvintele Scripturii vei
obline rezultatelecele mai bune. De ce? Deoarecetoate
II. Pavelil instruie*e pe Timotei: ,Sd nu-!i fie rusine acesteate ajuti s5-!i aminte$tice spunetextul. ,,Cuvintele
de Evanghelie"(v 3-14).
Domnului sunt cuvinte curate" (Psalmull2:6J. De aceea,
La acestpunct trebuie seexaminezitextul biblic pentru insugi procesul intocmirii schilei in acestfel te ajuti si ,,!ii
a descoperisubiectelesecundare aleacestuisubiectprinci- dreptarulinvil5tu lor sinitoase".
pal qi sI te asiguricd ai ce1pulin douasubiectesecundare, Schitacu subpuncteleaditionaleva arita in felul urmdtor:

134 135
Phnul schcnatlc--.ttwnaladwArudh slmoh Phnul schematic-numai adeudrurile simple

Tiflc dreptarul iwdldturilnt sdndtoase E. Pavelii aminteEteceamprimit de la Dumnezeu(vl


L Pavelil saluti pe Timotei (v.1-2) l. Dumnezeunu ne_adat un duh de fricl (v7J
A. Ca apostolal lui IsusHristos (vl) 2. Dumnezeu ne_adat un duh de putere,
de
dragostegi de chibzuinli [v.7]
I . Prin voia lui Dumnezeu(v I J
2. Dupd fxgdduinlayielii care este in Hristos Cand ajungila acestsubiectsecundar,probabil
ci este
Isus[vl) mai usor sd mergi mai departe,sd expiorezi
toate sub_
punctelesi s, terminiacestsubiectsecundar,
B. Ca pe un fiu pe careil iubelte [v 2J inaintede a
trece mai departe la celelaltesubiectesecundare.
Acest
C. ii doregtehar, indurare9i pace(v.2J exemplual subiecruluisecundarF, ararapeste
ce lel de
oerall poti da,in functiede intenlja interesul
1. De la DumnezeuThtil (v2J !i tAu.
2. De la IsusHristos,Domnul nostru [v.2) F. Pavelii poruncegtelui Timotei si i se aliture
in
suteintd(v8_11)
ll. Pavelil instruiegtepe Timotei: ,,Si nu-giffe rugine
l. pentru Evanghelie(ca rezultat al faptului
de Evanghelie"(v. 3-14) ci
nu_iesteruginede Evanghelie)(vg]
A. Pavelii mulpmeqte lui Dumnezeupentru Timo-
tei (v3-4) 2. prin puterealui Dumnezeu(vgl

f . in timp ce-l aminte$tepe Timotei in mod con- 3. datoriti lui Dumnezeu(v.9_10)


stant in rugiciune (v3)
a. carene_am6ntuit [v9J
2. dore$tesdl vadi (v4J
b. 9i ne-achemat[v9)
3. vederealui il va umple de bucurie [v4)
l] cu o chemaresfanti [v.9]
B. Pavelii slujegtelui Dumnezeu(v3)
l. cu un cugetcurat (v3) 2) nu pentru faptelenoastre(u9)

2. din mogi-strlmoqi(v3) 3) ci dupdhotir6reaLui si dupi harul (v.9)

C. Pavelestecongtientde credinlalui Timotei (vsJ aJ carene_afost dat (v9)


l. care s-a seldsluitintai in bunicagi in mama sa (ll in Hristos Isus (v9)
("s)
(21inaintede veqnicii(v.9)
2. de care Paveleste sigur ci este $i in Timotei
("s) b) dar care a fost descoperitacum prin
D. Pavelii amintegte lui Timotei de darul sru (v 6) aritareaMantuitorului nostru Hristos
Isus(vl0)

136
t37
Planulschematic numctiudeuilrurilcsinplc - Planul schematic-numai adcudruile simple -

4. din pricinaEvangheliei
(vl0-12) alcdtuireaunei schile. Cind studiem doar un capitol, in
schiti poate fi inclus fiecare punct important, pentru a
(vl0)
a. prin aceasta
lredeai.sf69u."..a logicda ideii. in cazultextelor mai lungi
l] moarteaa fost nimicitn (v.10) - de exemplu, o carte intreaS5- vei include mai puline
2) viala ;i neputrezireaau fost aduse la detalii, astfelincat sI poli vedealimpede cele mai impor-
tante puncte din organizarea cd4ii f;cuti de autor'
h:mind (v.10)
Cheia este se-!i aminteqticd Scripturainsdii ili oiera
b. pentru aceasta(vl l) cuvintelepentru schi!5,aritandu-li ce a spusautorul. De
1) Pavela fost pus propoviduitor,apostol9i aceearnu estenevoiesI fii,,creativ" ti si impui Scripturii
invnlitor [vl l) sdspundceeace nu sPune
Toate acesteasunt adeviruri simple - dar gdndeqte-te
2) PavelsuferdfSri s; se rusineze(vl2)
cAt de multe lucruri poli invdla studiindule, dar 9i la
G. Pavclsc di pe sineinsuli ca exemplu{v12J muncape rare trebuies-o depunempentru a aiungela
l. Suferi,dar nu-i esteru9ine,cdci(v12) rezultateledorite. CAndfaci un astfelde studiu, ajungisa
cunostiadevirurilevitale ale cirtii pe careo studiezil
2. stie in cine a crezut,9i (v.12)
Cla,{:\, lrfraf)
3. esteincredinlatc5 El are puteresI pizeascece
I-a fost incredinlat.
Si, in sfdrsit, al treilea strbiectprincipal, Onisifor, are
mai multe subiectesecundarefi catevasubpuncte.

IIL Pavelil dn pe Onisifordrept exemplu(vt5-18)


A. este diferit de toli cei din Asia,inclusivde Figel
qi Ermogen,careI au pirSsit pe Pavel{vl5)
B. l-a ming6iat deseoripe Pavel(vl6)
C. nu i-a fost ruginede lantul lui Pavel[vl6)
D. atunci cind a fost in Roma[vt6)
l l-a ciutat pe Pavelcu multi grijd (v.17)
2. l-a g5sitpe Pavel(vl7J
E. i-a dat mult ajutor in Efes (v.18)

Datoritd lungimii textului examinatin acestexemplu,


am putut vedea pdnd la ce detalii se poate merge in

138 r39
/

r4
Studiul
pe subiect

\-tudiul ne subiectesteun studiucupnnz,torsi com_


plet a ceeace are de spusCuv6ntul lui Dumnezeu
. {!/t
oesprc un anumit subiect. Acesta seamdni mult cu
studiul
cuvintelor biblice, doar ci este cu mult mai
*p.in"ii;;.
Av-antaj.dstudiuluipe subiect estecd acestqqe
qfere im4gi-
nea completl a ceeace are de spusCuvAntt,l lui
Drr-n"i ,
despre un subiect specjfic.
=Sludiile
te subiect,dacdsunt f;cute in mod corespun_
zitor,.necesiti foarte multd pregitire dedicare
$i fatd de
rntegfitateatratddi corecte a Cuventului. in
continuare_
sunrprezentate patruprincipiicaretrebuiesii fie lolosite
ca Irnuc duzitoare pentrustudiulpe subiect.

utf\,
l. Cauti toate pasajele
paralelesi inrudite
C6nd acelasisubiectsau relatarcesre mentronata
, in
ooua sau mai multe cani ale Bibliei,aceste
lexte sunt
cunoscuteca te{te paralelesauinrudite.Esle
esentialsa
cautiroatetexteleinrudite,sale inrelegi sale
5i analizeziin
S9+-&91_lor, ii apoisale pui impreune,cu credinciosie,(u
loate ceietalte
materiale pe carele culegiin studiultau.

t4t
T
StudiuLpe subiect Studiulpe subiect

datelorl
Ca sI faci astatrebuie si incepi cu strengerea (atr\,
2. Ordoneaz5-tiinformaliile
Folosegteo concordanfdsau sistemul de referinle
(t rnitcri) din Biblia ta, ientru a gisi toate referinlele Verifici fiecare referinld din listd. Apoi, in timp ce
la subiectulpe careil studiezi.(Dacdfolosefti siste- studiezi textele care au legiturd cu subiectul studiat,
mul de referinle din Bibliata, aminte$te-licd acesta noteaze-tiversetele,cheie impreundcu adevirurilepe care
nu cuprindetoate apariliilesubiectuluirespectivdin le-ai invSlatdin acestea.
Biblie.)
.r, Studiazi textul cu multi atenlie ca se afli care este
Caut; toate cuviltele irru{te. De exemplu, dacd inlelelg! pe care l-a a\,'utin vedereautotul acestuia.
studiezi subiectul rugeciunea, atunci cauti $i
c\, Verifici qo4g$l cu atenlie.
,,cerere",,,mijlocire",,,implorare"
!i,,strigdt".
c\, Detemina adevirurileprincipale din textul respec-
Cauti toatetextele princjpd-qcaretrateaz!subiectul
tiv. Noteaze-tiobsenaliilesi lucrurilenoi pe care
in modul cel mai cuprinzitor $i textul in care su-
le-ai invdtat.
biectul este mentionatDentruDrimadati in Biblie.
Studiazdin detaliutoate acestetexte. {, NoteazS-litextele clare gi cele care par obscure.
(Textul obscuresteaceltext al cirui inlelesili este
.\ Cautd toate textele contrastante.
neclar.JNu-!i zidi doctrinepe texte neclarel
.r, Observi c6t de desesterepetati o anumitdinvdtitu-
StudiuLpe subiect ra. Dacdaceasta se repete,acorda-io aten!iemai
ili oferd.imaginea completd mare. Puneaccentul acolounde il pune si Dumnezeul
a ceeace are de spus
Cuvd.ntullui Dumnezeu Qtf\l|,
fuspreun anumit subiect. 3. Organizeaz5-fi materialul
(.tnD intr-o schitd

De exemplu,daci faci un studiu pe subiectdespre Pentruajutorin intocmireaunei schile,vezicapitolul 13


suveranitatealui Dumnezeu, trebuie si consideri despre,,Planulschematic.. ."
textele care vorbesc despre responsabilitateagi
c5 ?ateazi subiectulintr-un mod coerent complet.
obligaliileomului. Fi
cf, Nu construiniciodati doctrine pe deduclii, tradilii
Considerareatextelor contrastantete ajuti sd fii
echilibratin teologiata $i tc impicdicdsi te abali de sausurseextrabiblice.Biblia trateazdsubiectulatat
la caleaceadreapti intr-o partc sauin alta. de bine 9i de complet cat estenecesar.

142 143
r Studiulpe subiect

<.ff\,
4. Roagd.tesi medirieaE
la adevdrurilerevelate
Prin_Cuvantul Siu, Dumnezeu1i_arevelatnige adeviruri.
- Dumnezeu si_riarate(um sapui in pracrice,
l:::l1fta, ceeace spune
\,rara in
Cuvintul Sdu.

rerul
dacd am face mai muh e \ ru d ji p e s u b ie c t
de I5
acestaar exista mai putine (ontroverse
",q."d., intre credin_ Studiul unui personaj
( losr. Lre exemplu,gendeste_te
au aperutcu privirela ,,botezul
la toate controversele care biblic _
*"st subiect
cu Outul Sfant;.Oaci invifdnd din viefile altora
llrfi'^i1 ":idt 9inuaradeugaexpe;enleii
ror ra ceeace spune Biblia, ci ar IesaBiblia
si vorbeascl
lT:1, "" insisi,_aceastiabordarear da lucrurilor o
'" Xl::T :: l".lld'ferita fi ar inlaruramuheneinreteseri.
or." calidjnrreoameniipe careii cunogli
iau in ,t fl i:tlt"'r;
^senos
ponrncadin 2 Timotei 2:15, qi studiazd
-^-,l^or1r.l:
impd4i drept Cuvintul lui Dumnezeu?
ru5inepentnr cd ne incurcdmin treburile
ca si poati
Ar trebui si ne fie udo,.,u
:i!:ffi;i
s"n,a,
"?:,Tl::J.
tuJorcare au experjmentat
iupt".-"^i,]i.i;"o;:il1'
uitemchemarea pe carene_af)cut-o Dr_";;;.'
acesteivieti si
"' ''
:n *#;: j,
#i{ii:l+il:L"i:i.,;ff:,,.#il
;ll::i;lj:l".t;l;:
c\Arr(w/)
ilti:fi
iilr's*_: J;:,Hi;;
er
*:*;
p"o" nii
.?Ti;;::,Jl'il'".."":,1":;:
;"I.':,.r,,, -"
:.H::$:,
;::fl,i
ff",:1t,ni*?#::,:':,Ti
,,J;r;;::l iilil":,;;J:,,::;J:3
jl?',:0"*,,.,,.,
(/T\r,
t. St'an*f;; in-fo;;;Ete
prtviroareIa personalul
biblic
dinBibrie
in care
este
","::ffi::#,1?lli[::'*
o,o',,11'il,,l.'iiil.',illi':,'J;T;.;,;Jfil:
t44
- t4 5 .-
StudiuLunui personajbiblic - inud$nd clin uiclile albra *- Srudiulunuipersornjbiblic inud;'hnd
din uielileahora-

ajutoare de studiu: cv E ecnd ti rellizdri.


(\ o concordanli completd
[daci ai una); ct Viala spiitual.d - cum au fost viaF de rugaciune,
crs sistemul de referinle (trimited) din Biblia ta. ascultarearsuferinla,lecliile personalepe carele-ainvSlat
de la Dumnezeu,atitudinile, tisplnsudle !i reacliile per-
(a,.f|v
sonajuluibiblic?
2. Citegte9i noteazd-fi
ct Citatele biblice care pot t'i folosite drept referinle
adevirurile principale
pentru a ih$tra principii sPiAtuale- descopedrea acestor
in timp ce faci aceasta,aminte$te-lide importanlacon- referinle va ff mai u;oari prin studiul biblic inductiv regulat.
textului. Cauti lucru cum sunt: De exemplu, Dumnezeu nu este pertinitor cu
r' Semnificalianumefui uneori,in Scripturi semnifi- nimeni, nici chiar atunci cand are de-a face cu
calia numeluiunei pefioaneesterelevanti. conducito i poporului Slu. El trebuie sd fie
De excmplu,Moiseinseamna din ape . ascultat,trebuie ,,ciutat intr-un mod cores-
..<cos
punzitor". C6nd Moise a lovit stinca a doua
Atenliel Numele unei persoanenu esteintot- oare, Dumnezeu 1-a disciplinat (Numeri
deaunasemnificativqi semniffcatiaacestuia 20:2-12).Compari aceastiintamplarecu mu-
nu poate fi folositi intotdeauna pentru a tarea chivotului legSmAntuluide cdtre David
determinacaracterulcelui careil poarti. (1 Samuel6:l-8; I Cronicil3:l-14; I5:1-3).
c* StrdmoSii- cine a fost tatel, mama, seminlia,
naliunea,personajuluibiblic? cw Influenyape care a exercitat-o modul de oiald a per-
sonajuluibiblic asupracelorlallioameni.
De exemplu,Moisea fost israelitpdn nagtere,
insi a fost crescutca egiptean.Acesteai-au .- Felul mo4ii penonajului ;i impactul acesteimor9i.
oferit o perspectiveunicd gi, de asemeneal
i-au creatdificultili considerabile.
lrtfit,
.b Instruirea si conuerlirea- ce l-a determinat pe
3. Cautd referinteextrabiblice
personajulbiblic respectivsi se apropiede Dumnezeusau
si se indepirteze de El? Cum a fost crescut, unde s-a
intamplat aceasta?Pune setul de intrebiri de observare Dupi ce ai strenstot ce ai putut prin propriiletale efor-
privitoarela viata lui saua ei. turi din Cuvantul lui Dumnezeu,consultdun diclionar
c* Timpul in care a trd.it, cali ani a trd.it, perioadele biblic bun saualte cI4i de refedn!5pentru a vedeace au
acesteade spus despre personajulpe care il studiezi.
uietii sale.
Aceastate poate ajuta sd consolidezice ai inv5lat. Totugi,
De exemplu,viap lui Moiseestealcituit5 din in timp ce cite$ti acestereferinle, asigud-te cd verifici
trei perioadesemnificative,de cate patruzeci inv5!5tura 1or folosind firul cu plumb al CuvAntului lui
de ani fiecare. Dumnezeu.

146 147
*
- Stud.iulunui personajbibtic - itrd1Ancldin uieliLeahora - Snliul wwi pcrsonajbibLic- inud@nddin uielileahora -

(tf\}) i, otelt afu6,th t@fr


- ,,Da,,"o, Dannzuh, /ptcoferd-t
4. Redacteazd
materialul pktrtt?ahr. "
Dupd ce ai incheiatcercetarea,orgalizareaadevirurilor CAnd mi gdndescla studiul personajelorbiblice imi
pe carele-aidescoperitpoateff flcuti in diferite moduri in amintesc de cuvintele lui Pavel din 1 Corinteni 11:l:
func1ie de elementelepe care doregti si le accentuezi. ,,Cilca1ipe urmele mele, intrucAt;i eu calcpe urmele lui
Acesteadeviruri le poli organizaastfel: Hristos".lqa dorescsi fiu - ca Isus.Nu esteastafi dorinla
.w in mod cronologic,de la nagterela moarte. ta? Desigurcd da. Atunci vino s; petrecemtimp stdnd la
picioareleLui, in CuvantulS;u. Acestaestesingurullucm
.\, DupA evenimentelemajore din viala personajului
necesar.Singurullucru care nu ni se poate lua niciodatd
tespectlv
(Lucal0:38-42).
De exemplu,evenimentele din vialalui Moise
pot fi impS4ite in trei perioadede cate patru- c$clL,qAat)
zeci de ani: in Egipt, in pustie Fi conducerea
copiilor lui Israel.
c! DupI principiile de via15saude lucrare.
Exemplu:Moisemijlocitorul,Moiseconducd-
torul etc.
{tf\,
5. AplicS adevSrulla propria ta yiate

In sfergitdupi tot aceststudiu, nu uita sdaplici in pro-


pria-li viald adevifllrile pe carele-ai descoperit.
Foloseptepersoanaintai (eu, mie, al meu), enumerd
relativ amdnunlit adevdrurilemajore pe care Dumnezeu
te-a inv5lat. De exemplu:
- Eu fu A pe'fia. h lotat ls Dq*pzutfiplaioM,frr,
Aw@lo Duwzut,04,ut" a ht /l4oao.
- C-ot ptreoU ra fdlw & ka kov,ealur Du*tczut,ap
ca* a {asttMoao(FapA7,23-95),atu Du"./trzcaNaCo
g6le{e. Ma hfrt El frdub rd un e?hpezo 4i Ld Nd
Pagffi*cr,W cA4d ht, refuaA wm, Durutzen
poafi,ho
lruwvolti, Dumpza.

148 149
STUDIIM BIBTIA

Partea a cincea
.-

ANEXA A

Rezumatul
procesuluiinductiv
Cll,f\, (tlat)

PASUL l: Privireade ansamblu


l. incepe qi continud cu o atitudine de rugiciune.
2. Citeite $i recite$te cartea pe cate o studiezi.
3. Identiffc, genulliterar cu careai de-aface.
4. liateaz! cartea in mod obiectiv.
5. in timp ce cite$ti, asiguri-te ci citesti cu un scop,
punAndsetulde intrebdride obseware(cine,ce,cind, de
ce, unde qi cum).
6. Pentru a descopericontscul oricirei c,4i, incepe cu
identificarea adevirurilor despre toli oamenii gi despre
toate evenimentelemenlionate,
7. Cite$te$i recitettetextul pandcenddescopedcuvintele
$i expresiilecare se repeti. Noteazdacestecuyinte si
expresii-cheie,apoi intocmette, pe margineatextului,
liste scurte de cuvinte ti ex?resii-cheie.
8. Identifice tema principalecare rezumd carteacel mai
bine (ideeacentraldJ.
9. Intocmeqtetabelul ,,Privirede ansamblu".
10. Descoperdo temd (ideecentrald)pentru fiecarecapitol,
care sd sp jine tema ce4ii $i sA cuprindd tema sau
mesajuldin fieca.ecapitol.
11. Identificl pn4ile componenteale cedii.
PASUL 2: Studiul capitolului
il ANEXA B
l. incepecu rugiciune. ThspluL ,,Pnlvtnr DE ANSAMBLU"
2. Citeqte cu atenlie Foaia de observarea capitolului,
cnutendlucrurile evidente.
3 . Tiateazdcapitolul in mod obiectiv. IoAN DlNTR-orRrvrRE
4 . Citegte cu un scop, folosind setul de intreberi pentru Te'naEva'sheliei dupi k,'"' V,p,aga p* lu lt td, fi41 ld Dur!'eu
obserare [cine, ce, c6nd, de ce, unde gi crm).
5 . Cruti (u\rntele ti c\enrmenteleevident..
6. Cauti $i noteazi cuvintele-cheie$i/sauexpresiile-cheie.
7 . Scrie liste cu cuvintele-cheie.
8 . in Cuvdntul Siu, Dumnezeu descoperi adevirul in multe s$s
feluri. Cite$te textul din nou, ciutend urmdtoarele ele-
mente: contraste, comparafii, termeni de concluzie 9i s'
expresii de timp. 2 Nu,k dh CatA/ Cd,@rr ro,Pl,k
9. Determindtema capitoluluifideeacentrala).
10. Dctcrminn temeleparagrafelor[ideilecentrale). & q Feoalo h k*6n /
i.
PASUL 3: Studiul cuvintclor ss F t t s rabt/ fid
s*
1 Scopul studiului cuvintelor este s: inlelegem semnifi- Rt I
6 Pit'r" / ltd'itr ul,r 5.ooo 4,1,Fa k
caliaunui cuventsaua unor cuvintein contertul pe care IR 1 Cd,l'tuM'b,k / A i tut - tu'
R! " ot&lu ula
rp
il studiem. a HNaia b\idd d prra&ht. / AdrtdMI eljbeatzd 'e4'&
2. Instlxmenteleesenlialepentru studii pe cuvantsunt: o ts,
concordanldcomplet, Fi un di4ionar expozitival cuvin- AT
telor biblice. R
ro Oh / Patoul
3. indemanirile suplimentare de studiu pe cuvant !t tt luova k Laza citi'&
descoperirea semnificalieicuvintelordin limba ebraic59i
greace- pot ff folositoarepentru o interpretareqi apli t2 Ctualt k Btu'b / l*pdratl cakape.agaL r'P
carecorectaa scriptudi, B Ut1",eaad / Cpdlt"tupaarlr,L uortdl'i

nl 1 Cae Talal"i/ l Nb a$"rdt t"ld*t


PASUL 4: Referinlele 44r4z
Pf z ts Pd"6"ur'/ /@a,$k/&k dlrgab
hpa'
1. Referinlaeste o trimitere la un alt pasajdin Scriptura FE- t6 DttulCh.t/ U4dbtrnaqaekt Pdry
care sprijin:, ilumineazdsau amplific; pasajulbiblic pe 1 !
{ v Puqauua
Dm, tt / Ruaa,'a&./.4,wfu"t
careil studiezi.
2. Ceamai bunl interpretarea unui pasajdin Scripturi este '| )8 AtaAMd4.pt'.uul
un alt pasajdin Scripturi.

t
3 . Instrumentefolositoaresunt:o concordantd, un dicionar
expozitiv$i sistemulde referinlc ftrimiteri) din Bibliata.
/l4du Et?
^
154

L
Anrxl C
- FOAIADEotsSERVARE'
2 Timotei
Capitolul I

TITLUL CAPITOLULUI: f*eEil


VERSETUL-CHEIE: 13

p,,/pt llQp, uoottotut tui Hristosl"us. prin voi, lur DumnF-

@ \eu. dupafagaduinra vrprii.ere Fsrein Hrisrostsus,


iiorr \ .-
|=r------:r copilul
^2 cdrrc Har. indur.are
sr
frimotei,l -:--\
e9preaiubit:
pace de ia DumnezeuTatel, si de la Flristos Isus,
Domnulnostru!

s, 3 Mullumesclui Dumnezeu,cdruiaii slujesccu un cuget


curat, din moti-strdmo;i,cd neintrerupt pomenesc
@
in rugaciunile zi 9i noapte.
@,
4 Ceci@aduc aminte de lacrimile@si alorescsd te
vnd, ca sa @umplu de bucurie.
s {-D,a* aminredc "redrnLa ura,.a}e s.a
ffi naprej?r(
A-
'sara+ruirirrtdi;nbuni.r@1o,.sr in ma-a@aun;"c,sr
f
I surlt rncredintat ca si mEiiel
\
6 \&:rrrrl}!.a* ,*inte se infla.arezidarutturDum.
n"zeu.careesr..in@pnn punerea
m6initorfiJ)-
? CaciDumnezeunu ne a dat un duh de I
..@ -, @.-,"/+7;-,A"-.
re. oe drasoste sr de ctlbzurnta.
r'--:\ .'
- derne:tu,i;ircaw:urui
nosrru.
" "1 l "'i{Ttsa:
uI L,V?turHq/impr"una
cu
]'lfe9'."*",,a
EvangDena, pnn puLeTeat ul uum nezeu.
---i-,

!Dcod(.Fofi dcobren'.nuenetiprir..otor,,eterintet. txIuror (pavd)


d drninrk tlimdei) d fd iiplrit. rotosind ronuri d. sli in n&u norual
r folc.s. dor culori diflrjl. penlru s i d.6.bt
I El ne-a meDtuit si ne a dat o chcmarc sl6nli, r-!.!lDsr!Il'
ANEXAD

10
roiulUinosrruHristoctlus .arPa n,mi.i' moar'>:f\
Cum sd foloseEti
prin F;vatreheL:J
adrs .a lumLna!ratr si nepurrezrrPa,
uneltele
r r rroqlYourtorul "i upSlotut "; :r" ro.r pu" @ rr
invaYntoral neamurilor. pentru studiul cuvintelor
flM1
12 gi din pricinaaceastaffiaceste lucruri; dar nu@e C\Ar(,Oat)
ZGi\ cacigtiu in cineam crezut gi sunt incrediniai
ce I-am incredinlatpane
ca El 6re puterc sa pazeascd
Scopul studiului cuvintelor biblice este inlelegerea lor
rn zlua ac€ea.
spre a te ajuta sdinterpretezi $i seaplici aPoiin mod corect
pe care le'ai auzit
13 Dreptarul invdldturilor sdndtoase, mesajulBibliei. Dumnezeune vorbegtein Biblie prin cuvinte
pe inlelesultuturor. Pavelscriein acestsens:,,$i vorbim
a" r, @ li"*l c" *edinta gi dragosteacarc estern
despre ele nu cu vorbiri invilate de la inlelepciunea ome-
HristosIsus. neascS, ci cu vorbiriinvitate de la Duhul SfAnt..."(l Corin-
r4 1,ffi|iil pazesrc
bi+a.e[s.a rn".cdinrar. lprrn teni 2:13). De asemenea,in Psalmul 12:6 ni se spune:
,,Cuvintele Domnuluisuntcuvintecurate,un argintlamurit
Duhul Sfant, carc locuiette in noi
in cuptor de pimant 9i curllat de gapte ori." Vedem din
La 15 gtii ca cei ce sunt in Asia toli@au pdrdsit;intre altii acestpsalmcat estede importantseinlelegemsemnificalia
Ouik cuvintelor lui Dumnezeu,a$acum au fost scriseele. Aceste
9i Lisel 9i Ermogen.
cuvinte sunt ,,insuflatede Dumnezeu" sau, potrivit tradu-
16 Domnul sd-$i verse indurarea peste casa lui Onisifor; ele sunt ,,suflaredin Dumnezeu."
cerii in limba en8leze,
multeori@amancaiat
ca_ci_de ;i 3gi1$1@rl1 Fiecarecuvdntbiblic esteimportant fiindcdatuncicend
/4/""4 /.-1
/lantullned.
Scripturavorbegte,Dumnezeulnsugivorbe;te Deoarece
t4ryL>.- / in maioritateacazurilorcititorul roman nu are o concor-
dan!5 completi a Bibliei fi nici cuno$tinlede ebraici ii
greacdsauposibilitateade-afolosi diclionareleexplicative
alecuvintelordin acestelimbi, vom prezentain continuare
18 Dea Domnul sa capeteindurare de Ia Domnul dn
o metodl de studierea cuvintelorcare se bazeazipe cea
arepa".Filstii loarrebinecat rj"ror mi a dar el in Efes mai la indem6ndunealti de studiu in limba romane, si
anume,Biblia.

159
7 Anexa I) Cum srllolosesti urcltcle.

este un cuvant asemlnitor sau care are aProape


(rflt,
acelagiinleles ca gi cuvantll stvdiat. Antonituul este
l. Cum sd procedezi acel cuvent care are un inleles exact contrar in
raport cu cuvantulstudiat.
Prezentemmai jos regulilepe caretrebuie si le urmezi .., Dupd ce te-ai tugat;i ai notat celede mai sus,scrie,
atunci cdnd studieziun cuvant din Biblie, pentflr a-i pd- pe b.aa celorsntdiate,toarcgandurib ti aplicaliile
cepemai bine inlelesul.Apoi, folosindregulilede mai jos, pe carefi Ie purc Duhul Sfafi Pe inimd;i in minte.
vom da un exemplude studiu a1cuvantului,,lacom"din l Scrie,de asemenea, cum si in ce fel veipunein prac-
Corinteni6:9-10. tici cele invSlate din studiul cuvantului respectiv
Cerceteazd contextul imediat ;i cautd. definilia
cuhntului. Ori de cAte ori studiezi un anumit (.ff\,
cuvant din Biblie, citeqteversetul ii capitolul din 2. Studiul biblic
carelacepartecuvantulrespecti\, casi pticepicuce
al cuv6ntului ,,lacom"
ocazie 9i de ce folosegteautoml biblic cuvdntul
respectivgi nu altul. FoloseqteBiblia s,idicgionarele
pe care le ai la indem6ndpentru a vedeacum este Acum si punem in practicd indrumdrile de mai sus $i sd
definit cuvantulrespectiv studiemcuvAntul,,lacom".De exemplu,studiezitextul din
I Corinteni 6:9-109i vrei si pricepice inva!5Biblia despre
Cautd str vezi dacdacel cuudnt apare in aLt capitol ;i
versetdirl aceea+icalte $i care este contextul in care \elesul cuvAntului ,,lacom".Dupi ce vei studia acest
cuvantvei pdcepe$i aplicaliilelui pentru vialata, casi vezi
estefolosit acesta.
ce-1ivorbegteDomnul prin el.
Cautd sd vezi daci acel cuuknt apare intr-o ohd
cane scrisd.de acela;i 4rto,' qi care este contextul in .- Cite;te conteutulimediat. ,,Nu itili ci cei nepd-
careestescds. cepuli nu vor molteni ImpirSlia lui Dumnezeu?Nu
!a intelati in privinla aceasta:njci cunarii, nicr
Cautd apor si descoperi dacl acel cuuant aparc
inchidtodi la idoli, nici preacurvarii,nici malahii,
intr-o abd carte din Biblie qi cateestecontextul in
rici sodomilii,nici holii, nici cei lacomi,nici belivii,
care este scrisacesta.Daci cuvantulrespectiveste
nici def:imetorii, nici hrip5relii nu vor mogteni
folosit de foarte multe ori atat in Vechiul Testament
impdrdlialui Dumnezeu."
cet !i in Noul, atuncialegedoar catevatexte !i stu-
diaziJe pe acestea.Vechiul Gstament d5 lumini <b Cautd Aefinilia cuu,hntuLui.Ne dil:,]' seamacd textul
asupra inlelesului Noului Testament $i vei inlelege nu ne di o definilie a acestui cuvent. Vom ciuta
Vechiul Gstament mult mai bine dupl ce ai studiat ti definilia cuvdntuluiin alti parte. Totu$i,din aceste
inlelesNoul Testament. versete inlelegem limpede cI cei lacomi nu vor
Cautd. c1i\inte sinonime ;i antonime ale cuuhntului mo$teniImpIrilia lui Dumnezeu,indiferentcine ar
studiat, ca s5-iinlelegimai bine sensul.Un sinorizr fi eil Apoi mai \elegem ci pdcatulldcomiei este

160 161
t'nn rt l,'1,*srtnu htu.

pus in aceeai categoriecu picatul curviei,al prea- $i in acest text, Pavel condamni pdcatul
curviei,al sodomieietc.Decitextul ne arati ci pentru lecomiei,careestepus iardsiin aceeasicategoriecL1
Dumnezeunu existe,,pecate mici"
mari" $i ,,pdcate celelaltepicate. Inlelegemdin acestto.t cI nu tre-
buie sd avemplrtigie cu unul careigi zice (frate),
Contextul imediat arati ce,in 1 Corinteni 6, Pavel dar estelacom.Din tertul precedentam inleles ci
se adreseazicrcdinciogilordin Bisericadin Corint; un semn al faptului ci e$ti lacom este acelacd ili
deci,in acestpasainu estevorbadesprelScomiacelor tari$ti fratelede credin!5la judecati cu scopulde a
carenu-L cunoscpe Dumnezeu.Fralii din Corint se oblne un cA;tigde 1ael.
dddearjin judecatdunii pe ahi, i inci inainteanecre-
dinciosilorlin versetul7, Pavelii intreabd:,,Pentfltce c\, Ca?td si Bdsegidacdcuudntul ,,lacom"apare in ureo
nu suferili mai bine si fili nedrept5lili?De ce nu abd cane scisd.fu acela;iautor,li citestecarecon-
ribdaf mai binepaguba?", qi apoi,in versetelc9 9i 10 textul in careacestaestescris.In ordineain caresunt
aratd pdcatele de care se {:ceau vinovali corintenii, scriseepistolelelui Pavel,folosindconcordanFbibli-
pdcatepdntre careseafla9i ,,licomia"-Deci cuv6ntul cb, saupur si simplu ciutdnd in Biblie, glsim cuv6ntul
,,ldcomie"nu aparela intamplarein acesteve$ete,ci ,,lacom"sau ,,ldcomie"in Romani 1:29. Aici Pavel
Pavelvede in el un pdcatde cipetenie:credincioqii scriede.prestareade p,cat a omrnirii,carea ajuns
din Corint mergeau la jud€cate cu ganduri de plini de oricefel de ,,licomie".in Romanil:28 aflem
, , l d co mi e "D. e ce l l o t C u ri ntul ne spune:r a s; de ce au ajunsoameniiintr-o astfelde stare:,,Fiindce
profite din punct de vcdere material de pe urma n-au c5utatsd plstrezepe Dunnezeu in cunostinta
altor frali. Ce trist tablou al bisericiiDomnului Isus lor, Dumnezeui-a lasaiin voia mintii lor bierte-
din Corintl mate..."Citim apoiin Efeseni4:19-20,unde Pavelle
scriecrettinilordin Efessdnu fie ,,lacomi"capdganii,
.t Cautd sA SdseriAacd cutdntul ,,ldcomie"aparc in pentruci nu agaauinvilat de la Domnul Isus.in Efe-
a[t capitol ti uersetdin c4t-te9i cite$te con- seni 5:3 Pavelle spune: ,.Curvia,sau orice fel de
^ceea;i
t"*trri in .na" este scris.Cu ajutorul concordanlei necur5tie, sau licomia de avere, nici sd nu fie
biblice sau citind intreagaepistold,vei gisi acela$i pomeniteintre voi, agacum se cuvineunor sfinti."
. u \ i nt fo l o siitn I C o ri n te n5i :9- ll: Sfinleniaeste dovadafaptului ci e$ti mantuit. Nu
,,V-amsc sin cpistolameasdn-avelinici o legetur! poli ff sfantSilacomin acelaqi timp.
cu curvarii.insi nu am inlelescu curvariilumii aces-
teia, saucu cei lacomide bani, saucu cei hripdreli, Care este solulia impotriva licomiei? De cine
saucu cei ce seinchini la idoli, fiindcdatunciar tre- depindeca si nu mai fii lacom?Pavelne oferdsolulia
bui sdiegi! din lume Ci v-amscrissi n aveli nici un in Coloseni3:5, unde citim: ,,De aceeaomorAli. . .
fel de legitrrri cu vreunul cate, micar ci ifi zice lacomia,care este o inchinarela idoli." Deci, noi
(frater, totuqi este curvar,sau lacom de bani, sau alegemsi omoramlicomia saus-o lisim si trdiasci.
inchinitor la idoli, sau dcflimitor, sau beliv, sau Pentru cei care spun ci le este foarte greu si faci
hreplre!; cu un astfel de om nu trcbuie nici si lucrul acesta,in I Tesaloniceni
2:5 Pavelsedi exem-
mencati. plu pe sineinsugica unul caren-a intrebuinlatnicio-

t6 2 163
t an ut J l,^, 'ri tn&, i . .

dati ,,hainalScomiei. . . martorimi esteDumnezeu", rostelte Dumnezeuimpotrivacelor ce poftesc;i i;i


spuneel. insr.rgesc lucnrl altuia:,,Vaide eil"
Astfel, at6t in VechiulGstament,cat si in Noul Tes-
Cartd sd gisegti dacd.cuudntul ,,ldcomie" apare tn
tament citim ci Dumnezeuurdlte lecomiatot a$t
ureoahd cartedin Birlie !i citefte contextulin care
de mult ca idolatria;i imoralitatea,celedoui picate
estescris.De exemplu,despre,,licomie"gdsimscris
grozavealepoporuluiIsrael.Deci,cuvantul,,licomie"
in 2 Petru 2:14, unde Petru scrie desprefelul de
inseamnimai mult decata pofti in inimata, inseamni
viali al invilitorilor mincino$i,strecuraliprintre cei
a fi lacom, a fi nes;lios,un om care nu se poate
credincioli.Ei ,,. . . momescsufleielenestatornice,
multumi cu ce are. El nu numai cd doregtece are
au inima deprinsi la licomie . . ." Deci, se poatesd
altul, ci il di in judecatdca sddobAndeasci bunurile
fii invdlStorin bisericaDomnului lsus 9i, in acelagi
altuia,saujefuie$e si isi insuqegte lucml altuia.
timp, sd fii lacoml in versetulurmitor/ Petru ne di
un exemplude persoanilacorni,$i anume,prorocul q' Gdsim de asemenea in Biblie sinorimeaLecuoAntu-
Balaam,fiul lui Beor,carc ,,aiubit plata firidelegii". lui ,,licomie". Ca sI afli carc sunt acestesinonime
Va trebui deci si intoarcemla carteaNumed, capi- pune, de exemplu, intrebarea:Dupi ce anume
tolele 22-24, unde citim dcspreBalaam,carea fost poatefi cineva,,lacom"?Gisim un exempluconclu-
lacom qi, ca rezultata lIcomiei lui, a avut un sfarqit dent de lScomiein Luca 16:14,unde flriseii care,
tragic. deqi pretindeaucb slujeaului Dumnezeu,in reali-
tate slujeaului Mamona(16:13], 9i ,,ldcomia"lor ii
Vechinl Testamentrc dF, Fi.definilia cuvdntului
facesi fie ,,iubitoride bani" (16:l4). Nu uitali: Fari-
,,licomie", in Exod 20:17: ,,Sd nu pofteiti casa seii emu oamenii,,cei mai bisericogi"din vremea
aproapeluitiuj si nu poftefti nevastaaproapeluitiu/
aceealDeci, lacomianu.i ocoleltenici pe oamenii
nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici
religio$i.De asemenea, in 2 Corinteni 9:5-7, citim
migarul lui, nici weun alt lucru, care este al
aproapeluitiu." cA nu numai fadseii,ci gi crestiniinou testamentali
pot fi ,,lacomi"sau ,,iubitoride bani" qi pot aveao
Unde gisim exemplede oamenilacomi in Vechiul atitudine de ,,zgnrcenie" (cuvAnt sinonim cu
Testament? Citim despreAcan (un om din poporul
,,licomia") cend este vorba de ddrnicie pentru
lui Dumnezeude atunci] carea poftit ;i a luat ceva
lucrareaDomnului. Cei careau o astfelde atitudine
carenu-i apa4ineade drept flosua7:21-26).Tot a9a
dau cu de riu saude sil5" (v.7J.
este gi lene;ul din Proverbe 2l:25-26: ,,Poftele "pdrere
leneguluiil omoard,pentru ci nu vreas; lucrezecu Un ah sinonimal cuvantului,,licomie"il gisim in I
mAinilelui. (De aceea)Toatdziua o duce numai in Timotei 3:3, unde ni se spune cd episcopulsau
pofte." Cei lacomi nu se multumesc doar si priveghetorulnu trebuie s; fie ,,lacom"sau,,iubitor
pofteasci,ci Psalmull0:3 spuneci ei trec la fapte, de bani".Deci, ldcomiapoatefi o ispit; si pentru cei
luind ce nu le aparline,$i astfel il nesocotescpe careocupddiferite firnclii de conducerein biserica
Domnul. In Mtca 2:7-2 gdsim sentintape care o Domnului.

164 l ( ;5
,i'F

Anexa D (\o \r lulnu'li ,n?h ?.

Tot in Biblie g5.slmantonime ale cuvA ului inleleg c; acestp5cat poate ajungesi me despartl
,,litcomie".Antonfnwlestecuventulcare,considerat de Dumnezeu,mi poate face sA distrug unitatca
in raport cu cuventulstudiat, are un inleles exact bisericii,sd ruinez casaaltuia $i, in acelali timp, str
contrar. Care este opusul ,,licomiei"7Citim in I md distrug pe mine insumi. Datorite ldcomiei pot
Timotei 6:6: ,,Negrefit, evlayiainsolitd de mullumire atragemanialui Dumnezeuasupramea.Acestplcot
este un mare caqtig."Deci, adeviratulmare cdgtig mi impiedices; fiu episcopsauun alt fe1de slujitor
estes, nu poftegtigi s5-1iinsugegtilucrul altuia,ci si al Domnului.
fii mullumit cu ce ai. G,^irn un ab antoniz in Evrei l-dcomiaesteo alt5 formi de idolatrie,crci ajunS
l3:5: ,,Si nu ffli iubitori de bani.Mulpmili-v5 cu ce si mi inchin 9i sd depind de ea in 1ocsd depind dc
ave1i,cici El insugia zis:rNicidecumn-am sdte las, Dumnezeu,careimi ddtoatelucrurilecasi mi bucur
cu nici un chip nu te voi perdsi.'" Starea de de ele.Duhul ldcomieise vedein mine atunci cdnd
mullumire continui este antonimul ldcomiei qi te fur (de la serviciuetc.], cdnddauvinape al1iipentru
vindecdde picatul acesteia. picatul meu sauc6ndil ascund,cAndpoftescbirba-
tul alteiasaunevastaaltuia,cind dau in judecati pe
Recapituleazdintr-un duh de rugiciune cele invilate un frate sau pe sori, ca si dobdndescbunurile lor
gi scrie toategatuduiLe;i aplicagiiLepe care yi le punz materiale,cind urmiresc sdoblin un cattignedrept,
in minte ;i inimd Duhul Sfdnt, Artor':l Scriptudi, cu cind weau si ffu inillat deasupraaltora ii nu sunt
privire la ,,ldcomie". mullumit cu stareamea,cendsunt zgarcitqi nu dau
in concluzie, ce este ,,licomia"?Am invitat ci Domnului ce I se cuvine, cici de la El primim toate
lucrurile etc.
,,licomia"estepicatul de a pofti cevace nu este de
drept a1t5u. Ca exempleam putea aminti: a pofti Nu este de mirare ci Biblia e atat de asprScu
picatul ,,licomiei"lFaptulcd tofi, de 1amic la mare,
trupul altuia, a pofii un 1oc de frunte, a pofti o
plicere neing5duit5de Dumnezeu.Cum poli gti suntemispitili si fim ,lacomi" nu estenicidecumo
scuzi pentru a trii in licomie.
daci egtilacomsaunu?Picatul ,,ldcomiei"incepecu
dorinla de a avea/qi apoi trece la acliuneade a lua,
Daci ili vei insugi aceste indrum5ri pentru studierea
de-aapuca,de a-1iinsu!iacelcevasaupe cinevacare
cuvintelor din Biblie, in ordinea in care au fost ele prezen-
nu este de drept la teu. I Tirnotei 6:10 scrie ci
tate, ti vei incepe sAle pui in practici a9acum 1i s-a ardtat
picatul licomiei (de bani sau de altceva) este
mai sus, vei ajunge si ob$i ni$te rezuitate extraordinarc,
,,ridicina tuturor relelor".Acest picat nu este doar carei1i vor fi de folos atet lie cet gi altor persoane,cu care
dorinla de-aaveamai mult, ci ;i de a lua ce nu este vei dori si impdrt5lepti,,lucrurileminunateale Legii Sale".
al teu, al pofti, a-1i preocupamintea $i a investi
timp ca si oblii lucrul respectivetc.
Cum sd.aplic studiul despre,,ldtomie" tn daEa mea?
Am vizut din studiu ci pot existamai multe apli-
ca1ii.Astfel, cind imi dau seamaci sunt lacom,

166 167
{*l

ANSXA E

Timpul, modul
SI diatezaverbelor

c\Ari3:}Jn

Deoarece verbul este partea de vorbire care exprim: o


aclrune,a(e5taesteelementul(el mai importan(in erprimarea
g6ndirii $i elementul cheie pentru I intelegeceea ce incearc,
autorul si comunice. De aceea, intelegerea verbului grecesc
reprezinti un element-cheie pentru interpretarea si aplicarea
corecte a Bibliei.
parte din frumusetealimbr grecesriconsla in faprul ci
, O
lorma verbelorindi\, in mod r lar . ine faceacriunea,dacao ;fir.
malie este o poruncd sau o sugestie, si dacd textul vorbe$te
clespreo realitate sau doar despre o posibilitate. pentru a face
acestea, caracteristicile principale ale verbului sunt: timpul,
diateza si modul.
Av6nd in minte o s,?licatie simpli, concisd a timpului,
diarezei 5i modului, 1i se vor deschide noi perspecriveale
inleleSerii.Tine minre ca ceea(e 5e ta spunein coniinuareeste
un rezumat simplificat Ei neexhaustiv al unui subiect complex.
Acest materialnu se dorestea fi un inlocurtorpenlru gramalr-
cile limbii grecefti, ci doar si ofere o privire generali asupra
termenilor frecvent folosili in comentariile mai tehnice. [Vei
gisi aceste informatii, insolite de tabele uqor de folosit, ri in
anex Bibliei Intemaliothle de Studiu Inductiv).

169
Anexa E ,jjffjj/Gf;lrnl, illattzagl modulucrbclor

TIMPUL ,,...lt,|t ,n ldzit poruncile Gtilui Meu ;i rtrm5n in


(lnrgostc! Lui" (loanl5:l0b)
lntlicd felul acPiunii
crr, 'Iirrrpul nrai mult ca perfect: este un timp trecut folosit
este
in limba ereaci cel mai semnificativelementa1verbului pentru a exprimao acliuneincheiati inainteaalteia,carea
prezentate,timpd avand o importanli relativ
f"l"i-*a.-; a!'11tloc tot in trecut.
minori.
Exemple:
Timpurile verbului careexprimdo actiunecontinud
Ion a fost schimbatdeoarecestldraseBiblia
cv Timpul prezent: aratd o acliune care a inceput la un ,,Pirin-tii1uiau zisacestelucruri, pentrucd setemeaude
moment aat gi care se continui in prezent Acest timp arate iudei; caciirdeii /to&i/aserd..."(Ioan 9:22)
o actiunecontinuesaucarese repetl mereu'
Timpuri ale verbului care exprimA o acfiune carc se petlece la
un moment dat
Ion studiaz'i Biblla. .lD Timpul aorist:arati o acliunenedeffniti in timp saudurata
de l^ sine'
,,Dupi cum mlitdi,ta nu poate aLuce ro^d" [de exemplu poate dura o secundi sau poate dura toati
iaci nu rdm,ne in'ti95, tot Iricivol m puteli a4uce
^l ' (Ioan t5:4b]' viataJ. Comparat cu timpul prezent, timpul aorist arata
ro.ldi, dacdnu rd.mAnefin Mine" acliuneapetrecandu-se la un moment dat, prinseca intr-o
in Mine " (loan 15:6) [Nu
'D^ce nu rdflAne cineva pozd,pe c6nd timpul prezent arati o 3cliune continudca
nu rSmaimereu in
fo! aducetot timpul road5,daci intr-un film aflat in desfE;urare.
bo-""l k".. Dacd nu rimai mereu in Dornnul Isus'
Exemple:
inseamnicd nu eFtial Saul
Ion 4 ci.it toatd Biblia.
Timpul imperfedi arat: o acliunecontinui, de obiceiin tre_
Ioan l5:4: ,,Rdn'dneyi in Mine gi Eu voi tdmanein voi.
cr, Timpul viitor: exprimi o acliune ulterioaremomentului
Exemple:
vorbirii. Acestaindic5 o acliuneviitoare continu: sau care
lon ittdia Biblia are loc la r.rnmoment dat (punctualS).
in cetate unii din
,Pe cdnd se duzeau ele, au intrat Exemple:
strejeri..."[Matei 28:] l)
lon ua citi Biblia.
Tirnpuri ale verbului care exprimi o actiune terminatd Ioan I5:7,,... cere\itot ce teli urea 9i,oi se ua da."
cu Timpul perfect: expdmSo acliunepetrecutSti incheiatdin Ioan l 5:8 ,....$rasrfel uelifi uceniciiMei '
ar...ra, cirei rezultate se continud sau se vdd Si in
prezent."1" DIATEZA
Aratd raportulAifire subiectti acli ne
Diatezapoatefi de trei feluri:
lon esteschimbatpentru cd tr cidt Biblia'
pe carevi l-am cr, Diateza activ5i exprima faptul ci subiectul sivarfe$te
,,Voisuntefi curali din pricina cuvantului
l? r" (Ioant5:3). acliunea.

t7t
170
'linptl,,li,tt :tt yi ,,rt',luln\l', 1,'

Exemple:
Ion lozegemingea. Vasile,/ri'l lecliilel
loan 15:2: ,,Peorice mlldild, care este in Mine qi nu Ioan l514 ,,Rdndnei in Mine..."
aduceroadi, El o raie."[Ori rem6imereuin Domnul Isus Ioan lr7 ,,...Cerelioriceveli vrea..."
5i astfeladuciroadi,ori nu rdmeiin El gi nu aduciroadd.) Ioan 15:20 ,Aduceli-udalninte de vorbape care v arn
DiatezapasivS:arati sd subiectulsufer, actiuneaf;cuti de spus-o."
altcineva.
Un aspectcarete va ajutasAstudieziCuventullui Dumnezeu
ExempLe: est€ intelegereacombinaliei dintre timpul prezent;i modul
lon a fost louit de minge. imperativcareexprimdo porunci negativd(o interdicfieJ./nrel-
diclia imperatiudprezerd, cere incetareaunei anumiteactiuni
Ioan l5:6: ,,-..Apoiml6di\e1e'rscatesunt stAnse,arun'
aflati dejain desfe;urare.
cateilrLfo. ri ard. (Mhdip carea adusroad5,va aduce
mereu.N'lliditacaren-a adusniciodatdroada,estearun- Exemplu:
cati in foc.)
,,Nu Md !inea", i-a zis Isus loan 20:17). Cu alte
Diateza reflexivi: aratl ca subiectuliniliazSacliuneaFi,de cuvinte,Maria se prinsesedeja de Isus,{i Isusii spune
asemenea,pafticipa la rezultatele acliuniij verbul se si nu-L mai tin5, ci s5-Llase.
compune cu pronllmele reflexiv
Exenple: c$ Modul conjunctiv: este modul la care verbul expriml o
Vasiles-d lorit cu mingea. actiune posibil6sau realizabili.Acestaimplid o anumitl
indoiali cu p vire la realitateaacliunii, din punctul de
Ioan l5r7; ,,...Cere1iorice veli vrea 9i vi se ua da."
vedere al vorbitorului. El exprimi o nesiguranti sau o
(Dumnezeuili di atunci candrimai in Domnul Isusqi
actiunecarepoatesauar treblri sb se intemple.Acestaeste
astfelceri dupi voia Lui. Citeite intreg contextul.)
modul folosit in propoziliilecondilionale,sugestiihotarate
sauporunci,,politicoase".
MODUL
Aratd cum se raporteazdacliunea Ia realitate Exemple:
din punctulde uedereaLuorbitorului Esteposibilca Vasilesd-€ifi f,icut terlz de casit.
Modul indicativ:exprimeo actiunesigurd. (Vasile,daci nu-! faci tema de cas5,nu pori participaIa
Exanple: disculiadin clast.)
Ioan l5:2 ,,...Caszi [poat!] adrce mai multi roade."
Dupt ce a studiat Biblia,viala ld Yasiles-a schimbat.
Ioan l5:6 ,,Daci nu rimane cinevain Mine, estearun- Ioan l5:4 ,,...DupI cum mladila nu poateaduceroadi
de la sine, dacbnu rdnane in yi1i, nici voi nu puteti
car afari, ca ml5dip neroditoare."
aduceroadi, d,acdnu rd.manerii^ Mine."
Modul imperativ: expdmi o poruncn, o interdicfie, o
obligaliea subiectului.Persoanacarese exprimi la modul Mai er.isti cevace te-ar puteaajutain studiul Cuv6ntuluilui
imperativcere as(ultaredin prner persorneicireia i \e Dumnezeu, si anume intelegereacombinaliei dintre timpul
adreseazS. aorist $i modul conjunctiv careexprimi o porunci negativi (r)

t72 t7 3
AncruE

interdiclie). Interdiclia conjwrctiud aoristd este o avertizsresau


un indernn de-a nu face o acliune caren-a inceput inc5.
Excmplu: TIMPL'I,
Accentd se pune pe/alal actiunii, nu pe momentul actiunii.
I-.a zis: ,,Niciodatd nu-mi ,ei spdl4 picioarcle"
'Petru TitI'pul F€lul actiunii
(Ioan13:8a). Exemplu
Cu alte cuvinte, Petru ii spunealui Isus ci El nu trebuia Kffii
s5-i spelepicioarele ti Isus nici nu trebuia sbinceapi sd-i

re
Imperfect Acliune continul in trecut Ion citea Biblia.
spelepicioarele.

c$ Modul optativ: este modul la care verbul expriml o acliune


dorit5. Acest mod mr prezinti weo anticipare a tealizdrii, ci
prezintl pur $i simplu acJiuneaa$a cum este conceputd
aceastadin punctul de vedere al vorbitorrlui. (Este folosit Mai mult Actiune terminat! in tr€- Ion se sckmbase,
mai pulin frecvent dec6t celelalte moduri.) ca perfect cut, dar cu rezultate care dupi ce citis€ Biblia.
continu:i in trecut
Eremplc:
,Mi-ar lace phcere c lon, vecinul meu, s{ studieze
cursurile invetituri peste invd!;turd. "
2 Tesaloniceni sd vd lndrepteinimile spre
3:5,,Dorl:rrrul
dragostea1ui Dumnezeu $i spre rdbdarealui Hristosl"
Acliunea se p€trece in Ion va cili Biblia.
Astfel modul indicativ exprimd o acliune singurl, iar modu-
rile conjunctiv optativ $i imperativ exprim, o actiune posibil5
saupotenliale.
in paginile urmltoare redim sub formi de tabele tim- TIMPULVERBELOR
iN LIMBA GREACA
purile, modurile qi &atezele verbelor din limba greaci.

t7 4
!

In seriade studii
,,invi{ituri pesteinvilituri"
au mai aparut

Cum sastudiem Biblla - ,,DesupuireacuointelorTaledd


lumini.gi priepere"- Principiile
studiului
biblicinductio

Sl u d i i d i ve r se
Dumnezeule,
exiqti?- Un studiubiblicpe tru nou-conoer-
t4i
Numelelui Dumnezeu- Un studiuconsacrat
Numelorlui
Dumnezeu
Cdsdtorie
fird regrete- U cdmindupdmodelul
ceresc
Legdmantul Dumnezeu Seimplicdin ztialaomului
prin legdmi\te

stu d i i p e n l r u l i r e r i
Genesapascu pas- Un studiuaI primelor11capitole
Iosif - Cumsd.-lipdstrui echilibrucind oisele
talesuntspulberute
Ioanpascu pas Un studiuaI Epaxgheliei
dupdIoan

Stu d i i d i n tvo n g h e l i i
Predicade pe munte- Cumsdt'iit'eicit (Matei5-7)
EvangheliadupeIo ar:L
| - Umblhnd cuLuminalumli
(capitolele
1-11)
Evanghefiadupd Ioarrll - RdmAnefiin qdtlfrrataVitdQi
aeliaducemulti roadd(capitolele12-21)
rcdincioqii care doresc sA se implice in procesul de
S l udi i di n Ipi s t o le
ucenicizale intr-o biserica locald se pot inscrie la
Ffipeni - Cumsd.tebucuriint\tdeaurul Institutul Biblic PRECEPTMINISTRIES.Viziunea insti-
2 Timotei - Ux sfudiuin ucenicie tutului estesa pregdteascdgi sd formezelideri careinte-
leg procesulde ucenicizaregi dorescsd seimplice piactic
2 Tesaloniceni - Cun si a|teptioenircaLui
in bisericalocal; din carefac parte.in timpuJpreg.itirii,
Tit - Cumsd trdiri,tiauAndun carncterintegru studentii vor aveaocaziasAinteleageimportanta crucialA
Iacov - CftdintolaraJapleestrzadarnie a Cuventului lui Dumnezeuin viata fieceruicre$tinqi vor
1 Petru - MascaipocrizieisetopeQte experimentaefecteleacestuiain vie(ile lor. Ca urmare a
in fLdcirile
suferi lei transformdrii vie{ilor lor qi a deprinderilor insuqite in
timpul studiilor, absolventiise vor putea implica in zidi-
S l udi i ol e ( d rl i l o r p r o f e t i( e rea sau edificareaaltor oameni in CuvAntullui Dumne-
Daniel - CeseifiAnpld pepdmA . . . potriait cu zeu, participand astfel la indeplinirea Marii Trimiteri
planullui Dumnezen primite de la MAntuitorul $i Domnul nostru Isus Hristos
qi, astfel"la BlorificareaDumnezeului nostru.
ApocalipsaI MesajulDomnuluiIsusHriitos cdtre
Bisericd(capitolele1-3)
Pentru informa{ii privitoare la
Apocalipsa II - Descoperirea
cdttii Aponlipsa (capitolele procuJarea,preTentareaqi foiosirea
4-24 materialelor de studiu
ApocalipsaIII ne puteti contactala una dintre urmitoarele adrese:
- ,,Careestesenflul oeniriiTateIa sJdr1itul
aeacului?"
Ma QiCostelOglice
PO- Box 182218
A l t e s t u d ii
Chattanooga,TN 3742, USA
FemeileBibliei - Unstudiubiblicdespre
,,Jemeile
t'drd E-mall: 102'136.337
1@compuserve.com
nume
FemeileBibliei , Un studiubiblicdespre,,Jemeile
cu nume,' Rom6nia
Rdspunsuripracticepentru viate Gigel Olariu Nina qi Mihai Radu
Str.V Babeq, nr 20 Str Mizil, Bl. c11,Ap. 15
1800LUGOJ,JudelulTimiq SectoflI 3
Telefon056-353773 74s92BUCUREETI
Fax056-355 871 Telefon016394305
E-mail: E-mail:ninar@pcnet.ro
olprec@mail.dnttm.ro
SamuelTutac
Str.Dej nr. 6, Bl. 56,Sc.B, Ap. 1
1900TIMI$OARA,Judetul TimiQ
Telelon056-146786
E-mail:betel@mail.dnttmjo

Viorelqi GetaCandreanu
5810IPOfi $TI,Jude(ulSuceava
TeIeIon030-52249-1

Imi Hubert
1200PECICA,Judetul tuad
Telefon057-469
038
E-mail hubert@aradlo

RepublicaMoldova
VasileFilat
Str.Mtcea celBetran,nr.29/2,apt 75
Kishinau,2075,Moldova
Teleton3732- 48 38 77
E-mail:david-pm@ch.moldpac.md

Ucraina
Ilie Ciuriuc
P O. Box262
Chemovski274018
Telefon380- (372)5 51 1809
E-mail:churyuk@cv.ukrtel.net
Scmmnnnre,
MODIITIIIIN CARB
oAilnNrr
sruuezA
rurDuunrr,ru
CuvAnrur
Ce€sfestudiulinductiv?
Esteo abordare revolulionada intemctiuniicu Cuvdntullui
Dumnezeu - lisandul s[ vorbeasciel insusi- intr-unmodatit de
personal$i atatdememorabil incattot ceeaceinveliitiva aparline
intreagaviat5.

Cumsi studlemBlbllaesteun ghiddinamicpentrudezvoltarea


deprinderilordestudierea BiblieicumsuntobseNarea,
interpretarea,
aplicarea careil deosebescun participant
si altele- deprinderi pe
activla Cuvantullui Dumnezeu deun sDectator al acestuia!
Dasiv

Sutedemii deadulli$i tineriau descoperit


ei inti$iadevirulCuv6ntului lui Dumnezeu
cu ajutorul cartii Cr|mrI rtudlcm Blblla.
Acumpoli si fu sburmeziacelasiplanpascu pas.

Ldituta

lsBN 973-85166-0-9