Testul de toleranţă la glucoză reprezintă testul ce evaluează capacitatea organismului de a metaboliza

administrarea unei doze măsurate de glucoză, cu determinarea nivelurilor plasmatice şi urinare ale
glicemiei la intervale regulate, utilizat în special pentru diagnosticarea diabetului zaharat.

Scop

Determinarea toleranței la glucoză în vederea stabilirii diagnosticului de diabet zaharat la persoane la

care glicemia bazală (a jeun) este între 110-126 mg/dl.

Recomandări pentru efectuarea testului de toleranţă la glucoză oral (TTGO)

pacienţi cu glicemie bazală modificată;

antecedente familiale de diabet zaharat;

obezitate;

istoric de infecții recurente (cutanate sau urinare);

episoade inexplicabile de hipoglicemie;

gravidă ( săptămâna 24-28) cu istoric familial de diabet zaharat sau paciente cu avorturi spontane,
nasteri premature, nasteri de feţi morţi sau macrosomi;

glicozurie tranzitorie sau hiperglicemie în cursul sarcinii,

după intervenții chirurgicale, traumatisme, stres, infarct miocardic sau administrare de ACTH.

Contraindicaţiile testului

– testul nu trebuie efectuat la pacientii cu paralizie hipokaliemica periodică;

– testul nu este indicat in caz de: hiperglicemie bazala ≥ 126 mg/dL la doua determinari;

– valori ale glicemiei bazale constant normale;

– valori ale glicemiei postprandiale ≥200mg/dL la doua determinari;

– diabet zaharat clinic manifest;

– diabet secundar (ex. dupa administrare de hormoni).

Pregătirea pacientului
Pacientul este instruit să aibă o dietă normală în ultimele 72 ore (3 zile) fără restricție de glucide (>150g
glucide/zi și abstinență de la alcool).

Este interzis fumatul, cafeaua și consumul de alimente restricționat cu cel puțin 12 ore înaintea efectuării
testului. Pe durata efectuării testului este interzis fumatul și efortul fizic; este permisă ingestia unor
cantitati mici de apă.

Administrarea medicamentelor pe tegumente

Materiale necesare

materiale necesare puncției venoase pentru recoltarea glicemiei;