Se consideră glande endocrine:

hipofiza

suprarenalele

tiroida

paratiroidele

testiculul și ovarul

pancreasul insular

timusul

epifiza

placenta.

SISTEMUL ENDOCRIN AMG PAGINA DE NURSING HORMONI

Glandele endocrine au secreție internă și celule care produc substanțe numite hormoni.

Hipofiza (glanda pituitară)

Hipofiza, sau glanda pituitara, este situata la baza craniului intr-o loja formata de saua turceasca a osului
sfenoid si de duramater, fiind legata de baza hipotalamusului prin tija pituitara.

hipofiza glanda pituitara hormoni glande endocrine

Lobul anterior (adenohipofiza), reprezintă 75% din masa glandulara si secreta o serie de hormoni
precum:

somatotrop (STH) – hormon de creștere

prolactina (LTH) – hormon mamotrop/luteotrop

tireotrop (TSH) – hormon tireostimulant

corticotropina (ACTH) – hormon adrenocorticotrop

gonadotropi FSH, LH

Somatotropul (STH)

Este numit si hormon de creştere, deoarece stimulează creşterea oaselor lungi si sinteza proteinelor,
contribuind impreuna cu alti hormoni (tiroidieni, gonadali) la creşterea organismului.

Diminuează eliminările de N, P, K, Ca, Na si creste conţinutul de proteine al organismului. STH

influenţează si metabolismul glucidic, stimulând descărcarea de glucoza din ficat, diminuând consumul
tisular de glucoza, ducând la creşterea glicemiei.

Secretarea insuficienta de hormon in perioada de creştere duce la nanism hipofizar (piticism),

caracterizat printr-o dezvoltare somatica redusa, dar armonioasa si o dezvoltare psihica normala.

Excesul de STH in perioada de creştere duce la gigantism, iar in perioada adulta duce la acromegalie,
caracterizata prin creşterea extremităţilor si a volumului viscerelor.

Prolactina (LTH)

Numit și hormonul mamotrop sau luteotrop, stimulează la femeie secreția lactată a glandei mamare. În
timpul sarcinii, secreția prolactinei crește gradat, atingând un vârf la naștere și revenind la nivelul de
control după 8 zile.

Tirotropina (TSH)

Stimulează secreţia tiroidiana. Hipersecreția de TSH poate duce la hipertiroidism, iar hiposecreția la
insuficiență tiroidiană.

Corticotropina (ACTH)

Numit și hormonul adrenocorticotrop stimulează secreţia corticosuprarenalei (glucocorticoizi si

mineralocorticoizi).

Hipersecreția produce atât efectele excesului de glucocorticoizi, cât și efectele melanocito-stimulatoare,

la nivelul tegumentului (diabet bronzat).
Hiposecreția de ACTH produce efectele caracteristice deficitului de glucocorticoizi.

Hormonii gonadotropi – (FSH//LH)

Gonadotropinele reglează activitatea gonadelor atat la femeie cat si la bărbat, acestea fiind secretate de
adenohipofiza sub denumirea de:

hormonul foliculostimulant (FSH)

hormonal luteinizant (LH)

Ei acţionează intr-o strânsa corelare, controlând secreţia hormonilor sexuali si formarea gameţilor.

Lobul intermediar hipofizar reprezintă numai 2% din masa glandei si fiind strâns aderenta de lobul
posterior este dificil de delimitat.

Lobul posterior hipofizar împreuna cu tija pituitara poarta numele de neurohipoflza, secreta:

hormonul antidiuretic (ADH) sau vasopresina

oxitocina

ADH are ca acţiune conservarea apei in organism prin scăderea eliminărilor hidrice renale si creşterea
concentraţiei urinare. Hiposecreția determină pierderi mari de apă prin urină (până la 20 de l/24 h).
Boala, diabet insipid, survine în leziuni ale hipotalamusului sau ale neurohipofizei.

Oxitocina (ocitocina) are ca efect formarea secreţiei lactate in timpul sarcinii, iar in timpul travaliului
secreţia de ocitocina creste, contribuind la realizarea expulziei fătului, prin contractia musculaturii
netede a uterului.
Glandele suprarenale

glande suprarenale sistemul endocrin pagina de nursing amg

Glandele suprarenale,glande pereche, sunt situate la polul superior al rinichiului, fiind alcătuite din doua
organe endocrine diferite ca origine, structura si funcţie: zona corticala, dispusa periferic si zona
medulara in mijloc.

Medulosuprarenala secreta in proporţii variabile, adrenalina (epinefrina) ce activează metabolismul

energetic si noradrenalina (norepinefrina) cu acţiune vasculara mai intensa.

Corticosuprarenala secreta următorii hormoni:

– mineralocorticoizii, care acționează la nivelul rinichilor stimulând reabsorbția apei și a sodiului și

eliminarea potasiului; Reprezentantul principal este aldosteronul, ce măreşte reabsorbtia apei si Na din
urina, având ca rezultat creşterea eliminării de K.

– glucocorticoizii, reprezentați de cortizon și hidrocortizon, cu rol hiperglicemiant, hiperlipemiant;

– sexosteroizii, care gestionează dezvoltarea sexuală prin două tipuri de hormoni: androgeni și estrogeni.

suprarenale

Secreţia in exces de hormoni corticosuprarenali determina un număr variabil de boli: hipersecretia de

cortizon produce sindromul Cushing, hipersecretia de estrogeni determina sindromul adipozo-genital,
excesul de foliculina determina sindromul de feminizare, iar hipersecretia de aldosteron determina
hiperaldosteronismul.

In urma proceselor distructive, glanda nu mai secreta suficienţi hormoni si astfel se poduce o insuficienta
suprarenala cronica, numita boala Addison.

Glanda tiroida

GLANDA TIROIDA AMG PAGINA DE NURSING

Glanda tiroida, situata in partea anterioara a gatului, este formata din doi lobi laterali uniţi intre ei printr-
un istm.

Hormonii tiroidieni, tiroxina (T4) si triiodotironina (T3), secretaţi de glanda, reglează metabolismul,
controlează temperatura corpului, influenţează ritmul cardiac, iar calcitonina reglează cantitatea de
calciu din organism.

Daca glanda secreta hormoni in exces, apare hipertiroidismul, iar metabolismul devine accelerat,
provocând pierderi in greutate, ritm cardiac rapid sau neregulat, transpiraţie abundenta, nervozitate si
iritabilitate.

In insuficienta secretare de hormoni tiroidieni, apare hipotiroidismul, caracterizat printr-o dezvoltare

fizica si psihica deficitara, piele uscata, gusa endemica, deformaţii osoase, defecte ale dentitiei,
dezvoltare intarziata a organelor genitale (in copilărie), la adult se manifesta prin mixedem, piele uscata
si îngroşata, creştere in greutate, căderea parului, anemie, senzatie permanenta de frig, reactii motorii si
psihice intarziate.

Glandele paratiroide

glandele paratiroide pagina de nursing amg hormoni

Glandele paratiroide sunt glande pereche, de dimensiunea unui bob de mazăre, situate în spatele lobilor
glandei tiroide, câte două de fiecare parte a traheii, în zona gâtului.

Afecţiunile glandei paratiroide iau forma hipofuncţiei sau hiperfuncţiei acestor glande.

Glandele paratiroide secretă:

– parathormonul (PTH) – ce reglează nivelul calciului în corp. Calciul este un element important cu rol în
funcţia nervoasă şi contracţia musculară.

Dacă nivelul de calciu din corp scade, glandele paratiroide răspund prin producerea de parathormon.
Acesta determină trei tipuri principale de răspuns:
– oasele eliberează mai mult calciu;

– intestinul absoarbe mai mult calciu din alimentaţie;

– rinichii elimină mai puţin calciu.

Dacă nivelul calciului în sânge este prea mare, glandele îşi reduc activitatea, secretând mai puţin
parathormon, ceea ce determină efecte contrare celor descrise mai sus.

In afecţiunile paratiroidiene glandele produc fie prea mult, fie prea puţin hormon paratiroidian.

– calcitonina: faciliteaza fixarea calciului pe oase si diminueaza nivelul calciului sangvin. Calcitonina
antreneaza astfel o diminuare a nivelului sangvin al calciului cand acesta este anormal de ridicat; ea
limiteaza absorbtia calciului de catre intestin si favorizeaza eliminarea lui pe cale renala.

Circumstante de aparitie ale tulburarilor secreţiei hormonale se datorează mai multor cauze: existenţa
unei tumori la nivelul glandei, urmare a unei intervenţii chirurgicale de îndepărtare a glandei tiroide, sau
secundar unei insuficienţe renale. Deseori cauza poate rămâne necunoscută.

Pancreasul endocrin

pancreas

Pancreasul endocrin este implicat în controlul metabolismului intemediar al glucidelor, lipidelor și

proteinelor prin hormonii secretați. Insulele Lagerhans conțin celule secretorii de tip alpha care secretă
glucagon și de tip beta care secretă insulină. Deficitul de insulină constituie boala metabolică diabet
zaharat.

Epifiza (glanda pineală)

glanda pineala