Evoluția relațiilor sociale în

Basarabia
(sec. XIX- înc. sec. XX)
Subtitlu
1812
DICȚIONAR:
• Șeptelul-totalitatea animalelor domestice crescute într-o
gospodărie, într-o comună, într-o țară (pentru a se obține
beneficiu economic).
• Agricultură extensivă-este una în care tot mai multe terenuri
sunt aduse în cultivare pentru a crește producția produsă
• Țăran clăcaș- țăran obligat să muncească pe pământul
stăpânului
• Nart- Normă de muncă pe care țăranii clăcași erau obligați să o
presteze într-o zi pe moșia boierului
• Zeciuială- Dare (în natură sau bani) care consta din a zecea parte
din produsele principale, percepută de proprietarii feudali (de
domn sau de biserică) de la producătorii direcți
 Principala ramură a
economiei-AGRICULTURA și
CREȘTEREA VITELOR,
POMICULTURA, VITICULTURA,
LEGUMICULTURA.

✔ Basarabia-furnizoare de
materie primă agricolă pentru
piața internă și externă
✔ Basarabia-caracter agrar,
specializată în producerea Bugeacul-creșterea vitelor
grânelor
✔ Agricultura-extensivă
✔ În partea centrală a
Basarabiei-viticultura,
pomicultura, tutunăritul
Industria – meșteșugăritul, caracter casnic

Morăritul Extragerea sării

 Producția industrială
• În primele decenii după1812-stagnare care era dictată de desprinderea
economiei de la spațiul unic a Țării Moldovei
• Meșteșugăritul avea un caracter casnic(Unelte de muncă, țesături, obiecte
de uz casnic, îmbrăcăminte)
• La orașe meșteșugarii se uneau în bresle
• La mijl. Sec XIX, crește numărul manufacturilor și întreprinderilor de
prelucrare a produselor agricole.
• Anii 50 ai sec. XIX-în întreprinderile de morărit-motoare cu aburi
• Tehnica agricolă și utilajul industrial era adus din guberniile industriale ale
Rusiei.
• Nivelul de dezvoltare industrială a Basarabiei – rămânea în urmă
 12 orașe
cu o
populație
de 200.000 Stânga
Începând cu
locuitori Nistrului-pe
pământurile
anii 30,
statului
orațele se –Tiraspol
modernizează Dubăsari,
Grigoriopol
Orașele
Chișinăul –centru
adminstrativ
Orașe
porturi-Tighin
Orhei, Soroca,
a, Cetatea
Hotin-centre
locale
Bender,
Ismail, Chilia,
Important Reni
centru
comercial
intern și
extern- Bălți
 Comerțul intern
• Răspândirea mărfurilor rusești,
după lichidarea barierei vamale de
pe Nistru 1830;
• Stagnarea în dezvoltarea industriei
locale;
• Târguri, iarmaroace;
 Comerțul extern-caracter agrar
• Noi puncte vamale pe Prut: Ismail, Sculeni, Noua
Suliță unde se incasa 3% la orice marfă;
• În 1817 este introdusă legislația rusească care
scutea de impozitare negustorii ruși și străini pe
5 ani;
• Construcția drumurilor și podurilor era pusă în
grija țăranilor.
• Datorită facilităților acordate negustorilor
ruși-importul predomina exportul
• Procesul de modernizarea a economiei-lent
• Cauza-politica colonială a Rusiei.
 Comerțul extern
• Prin vama Noua Suliță se exportau animale și produse
Austria animaliere ( piei, lână)

În • Fructe proaspete și uscate, vin, nuci, tutun , sare

gubernii
le Rusiei

• Oi, produse animaliere, lemn de construcție, cereale

Turcia

Se • Articole industriale, obiecte de lux

importa
 Relațiile agrare

• Dețineau
• 3,3% din Proprietatea
Boierimea, 10% din statului
populație Țăranii liberi • 25%
clerul
(răzeșii)
proprietatea (coloniștii,
• Dețineau 2/3 funciară. țăranii de
din pământ stat)
 Nu
aveau
pământ

Puteau Arendau
procura de la
pământ moșier
Țăranii
liberi

Se Prestau
puteau
strămut
claca și
a dijma
 Relațiile agrare
✔ Conform acestui • În scopul reglementării relaţiilor dintre • Proprietarii funciari laici şi
regulament, țăranii care moşierii şi ţăranii din Basarabia ecleziastici erau obligaţi să-i
trăiau pe pământurile asigure pe ţărani cu pământ,
Regulamentul din 1804

• Îndatoririle ţăranilor faţă de moşieri

Contractul normal 1846

moșierești , erau iar aceştia să îndeplinească

Regulamentul cu privire la țăranii

puteau fi îndeplinite reieşind din
țărani îndatorați. înţelegerea benevolă: în bani, în în favoarea lor prestaţii.
✔ Prestau 12 zile de produse agricole sau în alt tip de • Mărimea lotului depindea
boieresc. produse, fie în zile-muncă. de forţa de tracţiune de care
✔ Nu aveau dreptul să • După expirarea contractului, țăranii dispuneau ţăranii

îndatorați 1834
treacă la alt stăpân. puteau trece pe alte pământuri- a altui • Pentru lotul primit ţăranul
moșier sau pe pământul propriu urma să lucreze atât lotul
• Ţăranii care rămâneau pe pământurile său, cât şi pământul
moşierului fără încheierea moşieresc, din primăvară
contractelor, până la expirarea şi până toamna târziu,
termenului stipulat , erau nevoiţi să adică de la începutul şi
îndeplinească prestaţiile potrivit legilor până la sfârşitul lucrărilor
vechi moldoveneşti, adică să agricole, 12 zile de nart şi,
muncească 12 zile în an, de dimineaţa
în plus, să îndeplinească
până la apusul soarelui, cu odihnă la
masă, sub supravegherea moşierului şi diferite prestaţii, prevăzute
a poliţiei locale, să plătească zeciuiala în paragrafele 16-22.
din toate produsele obţinute, să • Țăranul putea trece în
participe la paza averii moşierulu categoria orășenilor, sau să
se strămute pe alte
pământuri
 Zilele de nart includeau:
• 1. Fiecare ţăran care avea câte o pereche de boi sau cai era obligat să are într-o zi de nart 9 prăjini de ţelină
sau 14 prăjini fălceşti de pământ afânat. Ţăranul care avea două, trei sau patru perechi de boi sau cai era
obligat să lucreze pentru fiecare pereche de boi sau cai aceeaşi suprafaţă, care i s-a dat lui în folosinţă.
Ţăranul urma să prelucreze lotul moşieresc cu uneltele şi forţa de tracţiune proprii.
• 2. Să recolteze într-o zi de nart 16 prăjini sau să cosească 20 de prăjini, inclusiv să transporte recolta în
locurile de depozitare, care trebuie să fie nu departe de câmp, dar nu mai departe de două verste.
• 3. Să treiere într-o zi de nart cu mâinile o căpiţă sau 60 de snopi de grâu arnăut sau in; să treiere câte o
căpiţă şi jumătate sau 90 de snopi de celelalte soiuri de grâne de primăvară; ţăranul care avea cal urma să
treiere câte două căpiţe sau 120 de snopi de grâu arnăut sau in şi câte trei căpiţe sau 180 de snopi de
celelalte soiuri de grâne de primăvară. Tot ei urmau să adune de pe câmp paiele şi să le aşeze în stog.
• 4. Să prăşească într-o zi de nart 12 prăjini de porumb, iar dacă va fi necesar, să prăşească a doua oară 18
prăjini.
• 5. O zi de nart era rezervată pentru recoltarea şi transportarea porumbului în coşare, care erau construite,
după necesităţi, tot de către ţărani.
• 6. Să treiere şi să vânture din coşarele moşierului, într-o zi de nart, câte 36 cetverici de porumb uscat.
• 7. Să cosească în 4 zile de nart câte o falce de iarbă, s-o usuce şi s-o aşeze în stoguri.
• 8. Să îndeplinească toate lucrările ce ţin de cultivarea cartofului în gospodăria moşierului. Ţăranii care nu
aveau, în general, forţă de tracţiune urmau să lucreze toate zilele de nart cu mâinile.
• Regulamentul confirma dreptul moşierului de a stabili numărul zilelor, din cele 12 zile de nart, pe care
ţăranul urma să le muncească cu boii sau caii. Dar, moșierul nu avea dreptul să ceară de la ţăran ca acesta
să lucreze fără boi sau cai mai mult de 8 zile, cu excepţia cazului în care va exista acordul benevol dintre el şi
ţăran. Ţăranul care avea mai multe perechi de boi sau cai era obligat să muncească cu mâinile (să
prăşească, să treiere etc.) la moşier un număr mai mare de zile: cel care avea două sau trei perechi de boi
sau cai – două zile, cel care avea patru perechi de boi sau cai – trei zile.
 Zilele de nart pe care ţăranul urma să le lucreze în
gospodăria moşierului, conform Regulamentului din
1846*
Munci Țăranul care
efectuate de ţăran dispunea de forță Țăranul care Țăranul care Țăranul care
de muncă ( boi dispune de dispunea de dispunea de
sau cai) 2 perechi 3 perechi 4 perechi
1 pereche
Cu forţă de 4 4 4 4
tracţiune
Fără forţă de 8 16 16 24
tracţiune
În total 12 20 20 28
 Mișcări sociale și naționale
• Tulburări țărănești-Lăpușna, Nisporeni, Ruseni-aspru înăbușite de
poliție și cazaci
• Rusificarea-nobilimea basarabeană lupta pentru păstrarea legilor și
obiceiurilor naționale
• Odată cu lichidarea autonomiei, în 1828-limba română interzisă în
instituțiile de stat, în 1842-suspendată în școlile primare și
secundare, în 1866-se interzice studierea ei ca obiect aprte.
• În Transnistria-limba română, doar graiul moldovenesc(la bucătărie)
• Intelectualii români din Basarabia condamnau politica țarismului (
Constantin Stamati, Alexandru Donici, Alecu Russo)
Gavriil Bănulescu-Bodon

• La 21 august 1813 țarul Rusiei l-a

numit în fruntea noii Arhiepiscopii a
Basarabiei, cu reședința
în Chișinău, create la cererea sa,
unde a păstorit până la moarte și
unde a înființat un Seminar teologic.