Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Atunci cand se vorbeste despre comunicare si despre imaginea de firma, exista tendinta
de a asocia cei doi termeni cu companii mari, cu multi angajati si care desfasoara activitati de
anvergura, cel putin la nivel national.
Tema mi-a captat atentia deoarece am vrut sa vad derularea activitatii unei firme cu
ajutorul acestei componente, cum reactioneaza angajatii la diversele probleme aparute si cat
de eficienta este comunicarea in acest sens.
Comunicarea este o caracteristica fundamentala a existentei. Toate functiile
manageriale sunt realizate cu ajutorul comunicarii, ca un proces de intelegere intre oameni cu
ajutorul transferului de informatie
Devine din ce în ce mai importantă atât pentru administraţie, cât şi pentru clienţii
acesteia – contribuabili, cetăţeni, grupuri de interese, autoritatea politică - dezvoltarea
canalelor de comunicare cu “lumea de afaceri
Imaginea unei afaceri se construieste pe doua planuri : intern si extern. Imaginea interna
tine de identitatea perceputa a firmei de catre angajatii ei, cea externa se refera la ceea ce
« vad » si retin clientii si alti parteneri de afaceri (investitori, autoritati etc.). De aceea, este
nevoie sa se gestioneze comunicarea si relatiile publice ca oricare alta activitate manageriala,
acordandu-i-se o importanta pe masura.
Comunicarea este un proces modern de favorizare a schimbului de idei sau relaţii
spirituale în interiorul unui grup ori între acesta şi persoane de contact.
Teoria comunicării în relaţiile publice, reprezintă interes, deoarece aici a comunica
înseamnă a lua atitudine şi decizii pe baza receptării şi oferirii de informaţie.
Dacă nu este un act de comunicare, decizia devine un ordin, a cărui executare devine
îndoielnică, dar al cărui efect cert este disfuncţionalitatea lui socială.
Totodată, comunicarea interumană deschide şi înlesneşte drumul cunoaşterii personale
şi a celor din jur, fiind în măsură să clarifice ierarhizarea oamenilor în societate după criterii
de valoare.
Limbajul in tratative sau negocierea presupune in primul rand o buna comunicare intre
partenerii de tranzitie. Arta de a vorbi se dobandeste prin acumularea de cunostinte si o
continuitate care elimina nesiguranta, vorbirea dezordonata, lipsa de expresivitate, echilibrul
in vorbire.
Exista aşadar, o multitudine de forme de promovare a imaginii, valorilor sau serviciilor
specifice instituţiei publice. Cea mai eficientă şi mai ieftină formă de promovare este însă, cel
mai adesea, ignorată. Ea se află la îndemâna tuturor funcţionarilor şi constă în reliefarea
permanentă a aspectelor pozitive ale organismului public din care fac parte, cu ocazia
contactelor cu mediul extern, fie acestea personale sau profesionale. Ideea este că fiecare
funcţionar public îşi poate asuma fără probleme rolul de comunicator extern, mesajul său fiind
centrat pe seriozitatea, eficienţa şi calitatea de care dă dovada instituţia. Acest lucru presupune
ca funcţionarul public să ştie ( ceea ce ţine de eficienţa comunicării interne ), să creadă, (este
vorba de coerenţa dintre discursul pe care îl afişează şi acţiunile sale concrete), şi să vrea
(adică să simtă nevoia să vorbească despre instituţia de administraţie publică, ceea ce trimite
la ideea de motivaţie).
.
CAP 1. COMUNICAREA CU PUBLICUL
1.1.Comunicarea publica
Comunicarea publica este o comunicare formala si este legata de punerea in actiune a
regulilor pe care si le stabileste societatea organizata de legile care instituie raporturi
echitabile intre indivizi, grupuri si colectivitati sociale constituite formal.
Domeniul comunicarii publice se defineste prin legitimitatea interesului general. Luat în
sensul strict juridic, interesul public trece cu mult dincolo de domeniul public. Atribuţiile
puterilor publice şi misiunile serviciilor publice relevă dispoziţii constituţionale, legale şi
regulamentare proprii oricărui stat de drept. Comunicarea publica insoteste orice aplicare a
regulii, desfasurarea oricarei proceduri, luarea oricărei hotărâri publice. Mesajele sunt, în mod
teoretic, emise, primite, tratate de către instituţiile publice „în numele poporului”, aşa cum
sunt votate legile sau pronunţate hotărârile judecătoreşti.
În consecinţă, acest de comunicare se situează în mod necesar în zona publică, sub
privirile cetăţeanului. Informaţiile sale, cu rare excepţii, sunt de „domeniul public”: interesul
general implică transparenţa. Comunicare publică ocupă deci, în comunicarea naturală a
societăţii, un loc privilegiat, legat de rolurile de regalare,de protecţie sau de anticipare ale
serviciului public.
Dacă finalităţile comunicării publice nu sunt în mod real despărţite de cele ale
instituţiilor publice, funcţiile sale sunt de a informa (a aduce la cunoştinţă, a da seama şi a
pune in valoare), de a asculta (aşteptările, întrebările şi dezbaterea publică), de a contribui la
asigurarea relaţionării sociale (sentimentul de apartenenţă colectivă, luarea în considerare a
cetăţeanului în calitate de actor) şi de a însoţi schimbările comportamentelor şi pe cele ale
organizării sociale.
Astfel, comunicarea publică se instituie ca o comunicare formală, care tinde către
schimbul şi împărtăşirea de informaţii de utilitate publică şi spre menţinerea liantului social, a
căror responsabilitate revine instituţiilor publice.
Ca elementele componente ale comunicării publice pot fi enumerate:
- instituţiile publice emiţătoare;
- cetăţeanul „receptor”;
- mesajele puterilor şi serviciilor publice;
- feedback – ul;
- canalele de comunicare;
- condiţiile comunicării publice.
Instituţiile publice emiţătoare. Sunt persoane juridice, autorizate de către o autoritate
publică să realizeze un serviciu public de interes general. Instituţiile publice şi autorităţile
publice sunt investite cu putere executivă (administrativă) al cărei obiect îl reprezintă
„organizarea aplicării şi aplicarea în concret a legilor, asigurarea bunei funcţionări a
serviciilor publice instituite în acest scop, precum şi emiterea de acte normative şi individuale
sau efectuarea de operaţii materiale, prin care, pe baza legii, se intervine în viaţa particularilor
pentru a le dirija activitatea sau a le face anumite prestaţii”.(Drăgan Tudor, 1998, pg.214)
Cetăţeanul „receptor”. În cadrul comunicării publice, cetăţeanul este un interlocutor
ambivalent. Prin tradiţie, el a respectat sau a suportat autoritatea instituţiilor publice. În
acelaşi timp, el a protestat constant contra muţeniei sau contra mesajelor confuze ale acestora.
Cetăţeanul doreşte să fie informat, să fie luat în considerare, ascultat, asociat. Criticile
sale au, nu de puţine ori, un caracter protestatar faţă de modul în care autorităţile publice îi
deservesc şi faţă de politica publică însăşi. Tendinţa sa critică se justifică prin speranţa de a
vedea modificate, simplificate procedurile birocratice.
Cetăţeanul nu poate fi beneficiarul serviciului public fără a renunţa la rolul de decident,
aşa limitat, fără putere pe termen scurt, cum este. Sunt situaţii în care cetăţeanul cere
autorităţilor şi serviciilor publice să acţioneze, precum şi proceduri care să răspundă cerinţelor
sale. O administraţie publică naţională sau locală este bine apreciată numai atunci când
tratarea cetăţeanului este „personalizată”, serviciul fiind ajustat, aplicarea regulilor adaptată
interlocutorului, procedurile îmbunătăţite în toate detaliile lor.
Mesajele puterilor şi serviciilor publice. A fi purtătorul interesului general este un fapt
ce marchează în profunzime natura mesajelor comunicării. Informaţiile de utilitate publică
sunt adesea complexe şi schimburile de informaţie dificile. Mai întâi, pentru că interesul
general rezultă dintr-un compromis al intereselor indivizilor şi grupurilor societăţii, care
consimt existenţa „contractului social” în cadrul căruia e vorba de legi, reglementări, de
jurisprudenţă. Un compromis reieşit din dezbatere, din negociere, în general, din raportul de
forţe între interesele în prezenţă, care poate fi la un moment dat consfinţit prin drept, prin legi
scrise, dar care nu este niciodată definitiv. Interesul general rămâne întotdeauna deschis
controverselor şi recursului făcut de indivizi sau minorităţi frustrate de o decizie publică.
Fiind vorba de comunicare, trebuie să facem o remarcă şi anume, acceptarea de către
cetăţeni, cu mai multă sau mai puţină uşurinţă, a regulii sau a deciziei publice.
Mesajele publice sunt complexe pentru că au ca obiectiv contribuţia la activităţile: de
reglementare, de protecţie sau de anticipare ce revin puterilor publice.
Feedback-ului (retroacţiunea).Comunicarea realizată de către instituţia publică
presupune un schimb cu receptorul, care este, mai mult sau mai puţin, şi emiţător. Tocmai
caracterul activ al receptorului stabileşte comunicarea. Pasivitatea receptorului dezvăluie
ştergerea sau fascinaţia sa în faţa autorităţii emiţătorului public. Absenţa influenţei imediate a
receptorului asupra mesajului limitează modalităţile de comunicare la tratarea, utilă dar
limitată, a informaţiei publice.
Canalele de comunicare. Alături de căile, demersurile şi suporturile proprii comunicării
publice folosirea mass – media se dovedeşte esenţială pentru legitimitatea publică.
Condiţiile comunicării publice. Din moment ce-şi datorează legitimitatea receptorului,
comunicarea publică este o adevărată comunicare, pe de o parte, fiindcă e practicată în ambele
sensuri cu cetăţeanul activ, iar pe de altă parte, că este autentică.
Satisfacerea acestor două condiţii se bazează pe existenţa unei bune relaţii între
instituţiile publice şi utilizatorii lor. Afirmându-şi cu claritate identitatea, aceştia îşi asumă
împreună responsabilitatea calităţii relaţiei. Factorii de decizie publică le revine iniţiativa
informării şi ei trebuie să facă astfel încât comunicarea să jaloneze procesul decizional.
Stabilirea relaţiei depinde, de asemenea, de luarea în seamă a interlocutorilor serviciilor
publice: mai exact, de primirea lor, de ascultarea problemelor efective pe care le ridică, de
tratarea lor diferenţiată sau segmentată, de facilitarea schimbului, de acceptarea discuţiei etc.
O dată stabilite condiţiile comunicării între agentul serviciului public sau emiţătorul
instituţional şi cetăţean, limbajul sau codul mesajului, ca şi conţinutul, pot fi adaptate,
procedurile pot fi simplificate, prezentarea poate fi limitată la cazul tratat, iar dreptul la cuvânt
să aibă şi specialişti şi actorii care deţin puterea de decizie.
Aceste condiţii practice de acces la informaţie răspund exigenţei de transparenţă a
actelor publice. Nu numai că datele publice trebuie puse la dispoziţia cetăţeanului, dar
deciziile trebuie motivate iar cetăţenii consultaţi asupra tuturor proiectelor.
Registrele de comunicare publică pot fi:
- de informare şi de explicare, inerentă legitimităţii mesajului public, fi că este vorba de
informaţii privind funcţionarea practică a instituţiilor, de informaţii pe care serviciile publice
sunt datoare să le furnizeze cetăţenilor, fie că este vorba de reguli ale jocului civic, care
trebuie reamintite în permanenţă:
- de promovare sau de valorizare atât a instituţiilor publice şi a serviciilor pe care la
oferă publicului, cât şi a temelor sau recomandărilor care dezvăluie ceea ce s-a convenit să fie
considerate mari cauze sociale:
- de discutare sau de propunere spre dezbatere a proiectelor de schimbare instituţională,
de alegere de societăţi şi de oferte politice.
1.4. Rolul comunicarii cu publicul in cadrul mixului de MK
Fig. nr. 2
Produsul (politica de
produs)
Politica de produs este cea
mai importanta componenta a mix-
ului de marketing, pivotul întregii
activitati de marketing. Ea se
constituie ca un ansamblu de strategii si tactici vizând consolidarea pozitiei întreprinderii pe
piata, un proces economic complex de raportare a firmei la cerintele pietei.
Componentele care definesc un produs pot fi grupate astfel:
componente corporale: calitatea, forma, gabaritul, capacitatea, structura,
continutul, greutatea, densitatea,puterea instalata si rezistenta la actiunea factorilor de mediu;
componente acorporale: numele, marca, modul de folosinta, pretul, termenul de
garantie, licenta de fabricatie sau comercializare, alte elemente;
comunicatiile privitoare la produs: informatiile transmise de producator sau
distribuitor cumparatorului sub diferite forme promotionale;
imaginea produsului: este o componenta motivationala si priveste perceperea
produsului de catre consumator.
Ciclul de viata al produsului este bazat pe o metafora care sustine ca “produsul este
privit ca o persoana ce se naste, se dezvolta, îmbatrâneste si în cele din urma moare“.
Importanta componentelor mixului de marketing in functie de “vârsta”
produsului:
ETAPA LANSARE CRESTERE MATURITATE DECLIN
POLITICA
I N P F F I N P F F I N P F F I N P F
Fi i pi i i pi i i pi i i pi
PRODUS X X X X
PRET X X X X
DISTRIBUTIE X X X X
PROMOVAR X X X X
E
Fig. nr. 3
Nota: Fi=foarte important, I=important, N=Nici Nici, Pi=putin important, Fpi= Foarte
putin important.
Activitatile componente ale politicii de produs pot fi grupate astfel:
1. cercetarea produsului analizeaza calitatea produselor aflate în fabricatie sau în
vânzare, învechirea economica (ciclul de viata al produselor), circulatia produselor, evaluarea
produselor, utilizarea si consumul produselor.
2. activitatea de inovatie este introducerea în fabricatie a unor produse noi, descoperirea
de noi materii prime si de noi tehnologii;
3. activitatea de modelare a produsului are în vedere conceperea si realizarea sub forma
de prototip a tuturor elementelor componente ale viitorului produs începând cu materia prima
si continuând cu tehnologia de fabricatie.
4. asigurarea legala a produsului – reglementarile legale care protejeaza produsul, o
protectie a produselor în tara dar si a produselor din import.
In centrul mixului de marketing al oricarei firme se afla produsul, respectiv oferta,
celelalte componente sunt conditionate de existenta si particularitatile acestuia. Orice firma,
pentru a rezista mediului extern, destul de dur si în continua miscare si transformare, trebuie
sa-si înnoiasca mereu oferta, sa o faca din ce in ce mai atragatoare.
Pretul
Pretul reprezinta cea mai mobila componenta a mixului de marketing. El poate fi
modificat rapid, spre deosebire de celelalte componente ale mixului, iar schimbarile de pret
atrag de regula un raspuns imediat din partea pietei.
Stabilirea unei politici de pret implica pe de o parte cautarea unor coerente interne,
adica determinarea pretului produsului tinând cont de restrictiile de cost si de rentabilitate si
pe de alta parte ajungerea la o coerenta externa, adica determinarea pretului produsului tinând
cont de capacitatea de cumparare a pietei si de pretul produselor concurente.
Pretul este un element extrem de mobil si flexibil al mixului deoarece, spre deosebire de
produs si distributie, acesta poate fi modificat usor. Efectul modificarii pretului este, de
regula, imediat si cuantificabil spre deosebire de modificarea altor variabile ale mixului de
marketing.
Pretul unui produs poate varia între 2 limite:
- limita inferioara, corespunzatoare costului de productie si comercializare si
asigurarii unei marje minime de profit;
- limita superioara determinata de nivelul acceptabilitatii produsului.
Politica de pret se afla într-o strânsa legatura cu strategia de piata si cu celelalte
componente ale mixului de marketing (politica de produs, distributie si promovare). Cea mai
strânsa legatura a pretului, fata de celelalte componente ale mixului, este cu produsul, el
reprezentând de altfel una din componentele acorporale ale acestuia. Raspunzând unei
strategii de piata care prevede concentrarea activitatii de desfacere pe un anumit segment de
piata, produsul va avea anumite caracteristici, dar si un nivel al pretului corespunzator
exigentelor si nevoilor consumatorilor potentiali care alcatuiesc segmentul respectiv.
Corelatia dintre politica de pret si cea de distributie se realizeaza, de asemenea, pe baza unei
strategii de piata comune. Trasaturile si obiectivele acesteia conditioneaza dimensiunile
canalelor de distributie, formele de comercializare practicate. Între aceste elemente ale
procesului de distributie si pret se stabilesc o serie de corespondente: pe de o parte, pretul
trebuie sa recompenseze, prin nivelul sau, eforturile aparatului de distributie, iar pe de alta
parte el se va corela cu specificul destinatarilor distributiei. O legatura puternica exista si între
politica de pret si politica promotionala. Aceste doua componente ale mixului de marketing se
sprijina reciproc, rezultând combinatii dintre cele mai reusite din punct de vedere al
rezultatelor economice (de exemplu reduceri promotionale de pret). De altfel, nu de putine ori
chiar pretul reprezinta un obiect al activitatii promotionale.
Mixul de pret cuprinde totalitatea categoriilor de preturi practicate de catre o firma,
precum si relatiile dintre acestea. Exista 5 categorii mari de preturi:
1. Preturi fixe sau unice stabilite pe baza de negocieri;
2. Preturi diferentiate („discrimination prices”) în functie de anumite criterii (geografice,
categorii de consumatori, momentul si locul vânzarii etc.);
3. Preturi corelate cu mixul de produse: în acest caz se stabileste un pret pentru produsul
conventional, corespunzator unei linii de produse. Din aceasta categorie fac parte:
a. Preturile captive: utilizate în cazul produselor asociate în consum;
b. Preturile pentru ofertele pachet de produse;
c. Preturile pentru produsele derivate;
d. Preturile asociate, pentru produsul de baza si anumite servicii.
4. Preturi psihologice: stabilirea marimii acestor preturi are la baza raspunsurile la doua
întrebari:
a. Care este pretul minim pentru care considerati ca produsul este de o calitate
slaba?
b. Care este pretul maxim peste care apreciati ca produsul este prea scump?
Din categoria preturilor psihologice fac parte:
- Pretul de prestigiu: este un pret înalt care promoveaza imaginea de
calitate a produsului;
- Pretul lider;
- Pretul „momeala”;
- Pretul magic (terminat în cifra 9);
5. Preturi promotionale: sunt preturi joase, având drept obiectiv promovarea produsului.
Ca obiective urmarite de politica de pret, pot fi: maximizarea profitului actual,
maximizarea volumului vânzarilor, fructificarea avantajului de piata, promovarea unui produs
superior etc. În stabilirea unui anumit nivel al pretului întreprinderea se poate orienta dupa
costuri, dupa concurenta sau dupa cerere. Orientarea dupa costuri presupune ca pretul sa
acopere integral costurile de productie si sa permita obtinerea unui profit net. Orientarea dupa
concurenta presupune compararea preturilor produselor întreprinderii cu cele ale principalilor
sai concurenti. Orientarea dupa cerere presupune stabilirea acelui nivel al pretului pe care
piata îl poate suporta, adica nivelul la care consumatorii percep valoarea produsului oferit.
BELL MARKETING reprezinta
raspunsul uneia dintre cele mai noi nevoi ale
societatii: aceea de a fi informat. Controlul
mesajelor este o cerinta fundamentala in noul secol
al comunicarii, iar pentru a rezista trebuie sa ne
supunem unui nou zeu: informatia.
BELL MARKETING vine - in acest
context – in intampinarea unui mediu de
promovare relativ nou pe piata romaneasca -
marketingul direct – acesta avand avantajul unei rate de raspuns foarte buna din partea
publicului tinta. Canalele utilizate de Bell Marketing in realizarea acestuia sunt: direct e-
mail, drop mail, call center, sms marketing. Desi este specializata in marketing direct, firma
mai ofera si alte modalitati de realizare a publicitatii, cum ar fi baze de date, publicitatea
exterioara, call center si studii de piata.
Direct e-mail se refera la trimiterea de mesaje electronice si este modalitatea cea mai
usor de utilizat, permitand schimbari si actualizari rapide ale informatiei. Acesta permite o
masurare exacta a numarului de click-uri date pe informatia postata,dar exista riscul ridicat ca
mesajul astfel trimis sa fie privit cu suspiciune si sa nu fie citit. Din ce in ce mai multe firme
apeleaza la aceasta modalitate de comunicare, astfel ca numarul crescut de mesaje primite de
un singur utilizator al internetului poate aparea abuziv. Chiar daca nu este cel mai eficient
mod de comunicare, ramane, totusi, cel mai ieftin.
Drop mail este o componenta des utilizata a marketingului direct ce consta in
trimiterea de mesaje prin intermediul serviciilor postale, fara o prealabila
personalizare a informatiei. Permite livrarea unor pachete informationale
complexe, printr-un sistem flexibil si cu costuri scazute si poate genera
rezultate foarte bune, insa ele depind in mare masura de mesajul trimis, de modalitatea de
prezentare a ofertei, mai exact de eficienta campaniei. Raspunsurile la o astfel de campanie
pot fi concretizate atat prin vanzari, cat si prin castigarea de notorietatea a firmei,desi este o
modalitate de promovare greu de controlat. Avantajele clientilor sunt: comunicare mai ieftina
decat prin posta, posibilitatea de a contacta clienti potentiali care nu figureaza in fisierele
accesibile prin inchiriere, difuzarea de esantioane.
Un call center este o functie care rezolva diverse probleme pentru doua categorii de clienti:
Clienti interni - conducerea utilizeaza un call center pentru a îndeplini obiectivele
comerciale principale si de asemenea un call center poate oferi suport pentru mai multe
activitati interne / angajati
Clienti externi - clientii societatii interesati de contactarea reprezentantilor
societatii
Fig. nr. 5 Fig.nr.6
Un call-center ajuta de asemenea o organizatie sa înteleaga si sa reactioneze la
schimbarea continua a mediului comercial. Scopul comunicarii prin intermediul unui call-
center poate fi de a informa, de a obtine un feed-back, de a furniza informatii suplimentare
sau chiar de cumparare.
Folosind serviciile unui call-center, compania isi contacteaza consumatorii prin
intermediul telefoniei. Una dintre atractiile acestei modalitati de comunicare este rapiditatea
cu care campaniile de mareketing pot fi duse la sfarsit. In functie de marimea bazei de date si
deci a numarului de consumatori care se doreste a fi atins, campania de promovare dureaza in
jur de cateva zile.
Call-center-ul este considerata ca fiind componenta cea mai scumpa a marketingului
direct, avand ca avantaje comunicarea directa, adecvarea mesajului in functie de fiecare
persoana contactata, obtinerea unui feed-back nemijlocit si rapid.
Serviciile desfasurate intr-un call-center pot lua urmatoarele forme:
in-bound: ofertele in care consumatorul suna si comanda, cere informati, deci firma
preia apelurile din exterior;
out-bound: contactarea telefonica a consumatorilor de catre marketeri; de obicei se
realizeaza pentru obtinerea unui raspuns/impresii finale din partea clientilor, in urma unei
campanii de promovare ce contine si alte medii;
voice messages: apeleaza la tehnologii speciale prin intermediul carora se trimit
automat mesaje vocale catre target; in acest caz nu mai este nevoie de operatori umani,
mesajul fiind transmis cu ajutorul unui robot.
Fig. nr. 7
Prin serviciul SMS Marketing se realizeaza o comunicare eficienta cu consumatorii
dintr-o baza de date, se transmit felicitari de ziua de nastere sau de sarbatori si se anunta
perioada promotiilor.
O caracteristica definitorie a marketingului direct o reprezinta comunicarea
personalizata cu publicul tinta, ori acest lucru nu se poate realiza fara detinerea de informatii
cu privire la nume, adresa si alte elemente care sa contureze un profil cat mai coerent al
persoanelor/firmelor vizate.
Asadar, bazele de date reprezinta un element de referinta pentru marketing direct, care
orienteaza intregul mers al comunicarii. Cu ajutorul lor se pot afla informatii complexe despre
target, despre concurenta si despre diverse evenimente la care acestia participa; - prin
intermediul bazelor de date, care cuprind informatii despre persoane/firme din strainatate,
promovarea unui produs/serviciu se poate realiza fara limite geografice.
Arhitectura sistemului de baza de date este formata din urmatoarele componente:
baza/bazele de date – reprezinta componenta de tip date a sistemului (colectiile de
date propriu-zise, indecsii);
sistemul de gestiune a bazei/bazelor de date – ansamblul de programe prin care se
asigura gestionarea si prelucrarea complexa a datelor si care reprezinta componenta software
a sistemului de baze de date (Sistem de Gestiune a Bazelor de Date – SGBD);
alte componente – proceduri manuale sau automate, inclusiv reglementari
administrative, destinate bunei functionari a sistemului, dictionarul bazei de date (metabaza de
date) care contine informatii despre date, structura acestora, elemente de descriere a
semanticii, statistici, documentatii, mijloacele hardware utilizate, personalul implicat.
Etapele construirii bazei de date sunt:
conturarea publicului ale carui date dorim sa le stocam si punerea lui in
corespondenta cu nevoile firmei;
dezvoltarea programului de inregistrare;
revizuirea informatiilor obtinute;
administrarea lor;
actualizarea si reevaluarea permanenta a inregistrarilor.
O data creata, baza de date devine un referent fundamental pentru orice actiune de
marketing direct. Ea poate fi folosita intern in cadrul companiei care a construit-o sau poate fi
folosita pentru instrainare – prin inchiriere, vanzare sau ca element de schimb. In cazul unei
persoane fizice, campurile cel mai des folosite sunt : - nume/ adresa/ numar de telefon/ varsta/
sex/ preferinte de cumparare. In ceea ce priveste persoanele juridice, se are in vedere : -
numele companiei / adresa / domeniu de activitate / marime (in functie de cifra de afaceri sau
de nr. de angajati) / persoana de contact / functie / telefon.
Publicitatea exterioara reprezinta modalitatea de promovare in masa, care foloseste o
gama larga de suporturi, cum ar fi: inscriptionari pe mijloace de transport in comun, panotaj,
bannere.
Inscriptionarile pe mijloacele de transport in comun se realizeaza cu autocolant din
PVC de exterior, rezistent la intemperii. Tehnologia de taiere permite reproducerea pana la cel
mai mic detaliu al formei dorite spre inscriptionare.
Fig.nr.8 Fig.nr.9
Bannerele se realizeaza din poliplan si se inscriptioneaza cu autocolant sau se tiparesc.
Poliplanul are o structura complexa: policlorura de vinil (PVC) plastifiata vine sa
acopere cu cate un strat exterior fiecare dintre cele doua fete ale armaturii sub forma de plasa
cu ochiuri statice (fixate) din fibre rezistente de poliester. Datorita structurii rezistente,
stabilitatii elementului PVC, precum si vernisarii cu acril pe ambele fete, suportul asigura un
indelungat termen de exploatare al bannerelor.
Ca metoda de prindere se folosesc capse de cort iar ansamblul se fixeaza in functie de
locatie cu cordelina sau cu alte sisteme de prindere.
Fig.nr.10
Panourile publicitare reprezinta cel mai avantajos mod de a promova un produs sau un
serviciu. Afisarea mesajului pe o structura stabila de tip unipol confera mesajului atribute
suplimentare: forta, seriozitate, durabilitate (comparativ cu panourile simple de tabla sau chiar
cu bannerele gigant afisate pe blocuri care in anumite cazuri risca sa asocieze un brand cu
senzatia de provizorat). Panourile publicitare sunt executate prin aplicarea unei suprafete de
poliplan pe o structura metalica de diferite forme. In ultima perioada acest tip de reclama se
executa cu poliplan printat in policromie, prinderea acestuia de structura metalica realizandu-
se cu nituri. Se pot folosi combinatii de material printat cu litere volumetrice, iar pentru o mai
buna vizibilitate se folosesc spoturi pentru iluminarea pe timp de noapte. Datorita greutatii
relativ mari a structurilor metalice si a curentilor de aer montajul trebuie sa fie facut cu
prinderi in cat mai multe puncte.
3.2. Politica de pret
Preturile sunt orientative, ca o apreciere generala, orice lucru este cu atat mai valoros cu
cat se investeste mai mult in el, sens in care ofertele firmei reprezinta un pret rezonabil al
pietei ca punct de plecare, dar aceasta nu este o constrangere. In functie de bugetul clientilor
se pot propune solutii mai putin costisitoare fara a face rabat de la calitatea lucrarilor. Pentru
comenzi repetate sau multiple, firma asigura un discount consistent.
3.3. Politica de promovare
Pentru ca vanzarea produsului sa aiba loc, este necesar ca acesta sa fie cunoscut
consumatorului potential. Rolul de prezentare a produsului revine promovarii.
O campanie online nu trebuie sa se reduca la bannere deoarece succesul sau va fi
limitat. In viziunea Bell Marketing, o campanie de advertising se bazeaza pe gandirea si
implementarea unei intregi strategii de comunicare, sustinuta prin marketing direct, studii de
piata, publicitate exterioara, internet si call center.Unul din avantajele campaniilor online este
posibilitatea de targetare exacta: mesajele pot ajunge exact la oamenii care fac parte din
publicul-tinta al unei companii.
In ultimul timp s-au realizat studii demografice, reusind sa se stabileasca profilul
vizitatorilor pentru anumite site-uri de interes general. Astfel mesajul unei campanii poate fi
transmis catre un public anume, care sa corespunda profilului potentialului consumator. Web-
ul este cel mai puternic instrument de construire si intretinere a marcilor
datorita interactivitatii mult mai mari decât în presa. Internet-ul este singurul mediu în care
consumatorul poate citi anunturi, cere informatii, face cumparaturi, astfel salvând timp si
bani. Web-ul se dezvolta din ce în ce mai mult în fiecare zi. S-a ajuns deja la zeci de miliarde
de pagini web. O campanie bine gândita scoate un website din anonimat si acesta va incepe sa
produca.
Internetul ocupa un loc important în cadrul politicii de promovare a firmelor. Acestea
folosesc cu precadere E-maiul, care capata astfel un nou sens, nu mai este doar un
înlocuitor al postei traditionale ci si o cale rapida de a–ti dezvolta afacerea, de a te
face cunoscut la scara larga, cu costuri si eforturi minime. Un antreprenor isi poate
consolida relatia cu vechii parteneri si clienti dar se si înscrie în cursa atragerii unei
clientele noi.
E-mail marketingul poarta o delimitare destul de clara a plusurilor si minusurilor
înglobate în folosirea lui. Pentru ca tehnologia a evoluat mult, capitolul viteza poate
deveni deja un cliseu; adevarul este însa ca se simte acut nevoia de miscari rapide,
raspunsuri rapide, tot ce imprima un sentiment dinamic actiunilor. si E-mailul castiga
batalia: ajunge imediat, în câteva secunde, nici macar nu este vorba de minute. Apoi
intra în joc banii, costurile care în cazul de fata pot fi numite neglijabile: fara
timbre, hârtie, plicuri sau taxe postale.
Promovarea cu ajutorul e-mailului se detaseaza ca fiind cel mai facil, ieftin si
rapid mijloc de comunicare cu clientii. De aceea Internetul se transforma dintr-un
simplu mijloc de a face reclama într-un mediu perfect pentru desfasurarea campaniilor
de marketing direct oferind posibilitatea de monitorizare în timp a fiecariu detaliu.
Pentru a se asigura de succesul fiecarei campanii realizate, BELL MARKETING are un
plan pe care îl urmareste în amanunt de fiecare data în realizarea acestora:
ANALIZA obiectivelor de comunicare si atingere a potentialilor clienti. Acestea
pot fi de vânzari, de notorietate, de atractie catre site-ul companiei, de pregatire a terenului
înaintea fortei de vânzari sau chiar de analiza a pietei.
SELECTIA clientilor spre care sunt orientate zonele geografice, cifrele de afaceri
ale celor vizati, evolutia în timp a profitabilitatii acesteia, numarul de angajati, marimea flotei
de masini a acestora, dupa obiectivele clientilor
CONCEPEREA celor mai eficiente mesaje si imagini care vor fi folosite conform
obiectivelor stabilite, valorilor brandului si a specificului clientilor vizati.
LANSAREA unei campanii de mailing, în urma unui training prealabil si specific
echipei de telemarketing a firmei de catre cei în masura sa o faca, din partea clientilor.
Contactul telefonic este crucial în marirea impactului mesajelor si ulterior în urmarirea
rezultatelor.
EVALUAREA rezultatelor: cantitative, dupa numarul de plicuri trimise, numarul
de persoane disponibile telefonic, numarul de e-mailuri trimise/primite/citite, în raport cu
graficul de vânzari sau calitative, dupa reactia din teren a fortei de vânzari.
Fig. nr. 14 Fig. nr. 15
Publicitatea exterioara cuprinde panotaj, bannere si inscriptionari pe mijloacele de
transport.
Panotajul sau Piata panourilor publicitare in Romania, reprezinta o importata modalitate
de promovare. Acestea pot fi vazute peste tot: în zonele urbane - centrale sau periferice, de-a
lungul drumurilor, pe trotuar, pe blocuri, la intrarile în orase, dar si pe drumurile nationale sau
judetene, ele fiind strategic amplasate în zonele intens circulate, unde pot fi vazute de un
numar mare de persoane.
Are cel mai bun raport pret/randament si alte avantaje dintre care amintim câteva:
costuri reduse in raport cu durata campaniei
expunere 24h din 24
adresare directa catre conducatorii auto si pentru pietoni
adresare foarte buna in functie de obiectivele campaniei
suprafata mare de afisare etc.
In cadrul unei campanii publicitare pe Internet, este nevoie
de crearea unor bannere publicitare. Scopul lor este de a creste numarul vizitatorilor de pe un
site web, promovarea unor produse, etc. Daca firma are un site poate face publicitate site-ului
sau, daca nu are un site dar doreste sa vânda un produs prin intermediul internetului, o poate
face prin intermediul bannerelor care pot fi realizate în flash sau în gif la alegere. si nu în
ultimul rând poate face reclama (publicitate) unui serviciu. Ele sunt foarte eficiente astfel
încat 80% - 83% îsi ating scopul propus.
Fig. nr. 16
Inscriptionarea auto a luat amploare în ultimii ani fiind cea mai ieftina si mai eficienta
metoda de promovare a produselor si serviciilor ofertate. Odata cu marirea parcului auto a
companiilor române s-au diversificat si posibilitatile de realizare a inscriptionarii
autoturismelor. Evoluând de la tehnica de decupare pe cutter - plotter s-a ajuns pâna la
îmbracarea completa a masinilor în autocolant tiparit în policromie. La baza diversificarii
ofertei de inscriptionare sta varietatea de materiale disponibile: autocolant lucios, autocolant
mat, autocolant cu adeziv pe baza de apa, pe baza de solvent, autocolant transparent,
autocolant translucent, etc. Inscriptionarea este realizata cu autocolant ORACAL de cea mai
buna calitate disponibil intr-o gama variata de culori. Pentru ca autoturismul sa arate cat mai
bine clientii sunt consultati în privinta designului. Pentru a fi pe deplin multumiti, pentru
fiecare lucrare executata fiema ofera garantie.
Fig. nr 17 Fig.nr.28
Concluzii
In urma aplicarii mixului de marketing în cadrul firmei S.C. BELL MARKETING
S.R.L. am constatat ca aceasta este o agentie de publicitate înfiintata în 2004, specializata în
marketing direct si baze de date, dar în prezent mai desfasoara si alte activitati
precum: activitati de call center si publicitate exterioara. Printre clientii firmei putem enumera
banci, firme de asigurari, importatori auto, firme din domeniul imobiliar, distribuitori IT,
agentii de turism, si altii.
Având în vedere ca în practica nu este obligatorie prezenta tuturor elementelor pentru
realizarea mixului, BELL MARKETING utilizeaza doar trei dintre cei 4P, si anume:
produsul, pretul si promovarea.
Desi este specializata in marketing direct, firma mai ofera si alte modalitati de realizare
a publicitatii, cum ar fi baze de date, publicitatea exterioara si call center.
Marketingul direct este realizat prin urmatoarele canale: direct e-mail, drop mail, call
center si sms marketing.
Publicitatea exterioara este realizata cu ajutorul bannerelor, a panotajului si a
inscriptionarilor auto.
Un call center este o functie care rezolva diverse probleme pentru doua categorii de
clienti: interni si externi. Beneficiile unui call center sunt: apropierea de clientii dvs,
rezolvarea telefonica a cererilor clientilor este usoara si mai putin costisitoare decât un front
office, schimbarea imaginii dvs. pe piata, diferentierea de concurenta, mai multa flexibilitate
si asistenta pentru produsele / serviciile dvs. actuale si viitoare, asistenta în lansarea
produselor / serviciilor noi, intelegerea clara a nevoilor clientilor dvs.
O baza de date reprezinta un ansamblu de date integrat, anume structurat si dotat cu o
descriere a acestei structuri. Descrierea structurii poarta numele de dictionar de date sau
metadate si creaza o interdependenta între datele propriu-zise si programe.
O caracteristica definitorie a marketingului direct o reprezinta comunicarea
personalizata cu publicul tinta; ori acest lucru nu se poate realiza fara detinerea de informatii
cu privire la nume, adresa si alte elemente care sa contureze un profil cât mai coerent al
persoanelor/firmelor vizate. Asadar, bazele de date reprezinta un element de referinta pentru
marketing direct, care orienteaza întregul mers al comunicarii. Cu ajutorul lor se pot afla
informatii complexe despre target, despre concurenta si despre diverse evenimente la care
acestia participa. Prin intermediul bazelor de date, care cuprind informatii despre persoane /
firme din strainatate, promovarea unui produs/serviciu se poate realiza fara limite geografice.
CONCLUZII