CĂLĂT

ORIA
TRAN ȘI
SPORT
UL

A BIEI
A COR
L ITATE
STABI
Când o corabie se înclină,carcasa de pe partea respectivă se
scufundă în apă.Pe cealaltă parte,se ridică din apă.
Apa creează o deplasare ascendentă mai rapidă de partea
care se scufundă,împingând din nou corabia.
Cu cât se scufundă mai mult o parte din carcasă,cu atât vafi
mai mare rezistența și va fi mai greu pentru corabie să se
încline mai mult.
Un catamaran este foarte stabil,fiindcă are carcase duble
împotriva cărora apa poate împinge.
Poziția încărcăturii din cala vasului este importanta.O
încărcătură mare,aflată sus pe punte,supraîncarcă vasul și
este mai probabil că acesta să se răstoarne.
O încărcătură mare aflată jos,în cala navei,va da stabilitate
vasului. Încărcătura care se poate mișca este
periculoasă,deoarece ar putea aluneca de o parte a
navei,făcând-o să se răstoarne subit.
Primele barci erau facute din,,hartie”.Egiptenii din
Antichitate faceau plute acum aproape cinci mii de
ani.Ei legau impreuna manunchiuri de trestii de
papirus,care cresteau pe malurile fluviului Nil  si care
erau destul de usoare ca sa pluteasca.
O corabie greceasca avea nevoie de 170 de vaslasi.In
largul marii,aerul din panze impingea vasele de razboi
grecesti. Berbecele de bronz de la prora putea sa faca o
gaura in vasul dusmanului si sa-l scufunde.
Vikingii isi ardeau corabiile .Trupurile neinsufletite ale
luptatorilor erau depuse pe vasele lor lungi,cu
arme ,imbracaminte si hrana. Vasului i se dadea foc  si
era impins catre mare.Vikingii credeau ca spiritele lor
navigau catre o noua viata ,alaturi de zei.
Corabia lui Cristofor Columb
Unele transatlantice moderne recurg din nou la forta
panzelor.Ele pot sa-si opreasca  motoarele ca sa
economiseasca combustibil si sa reduca poluarea.
Forta  aerului impingea corabiile.Cu vantul in panze,un
velier precum Cutty Sark putea naviga cu o viteza de 17
noduri impins de curentii din aer.Aceasta nava comerciala
avea 34 de panze.
 Goeleta era un alt vas foarte apreciat de piraţi, fiind
prevăzută cu două catarge cu vele longitudinale şi o carenă
îngustă, care îi permitea să atingă, în termeni marinăreşti,
11 noduri (aproape 20 de kilometri pe oră) când vântul
bătea cu putere, ceea ce în termenii epocii reprezenta
maxim din ceea ce puteai obţine cu ajutorul velelor. Cu o
capacitate cuprinsă între 90 şi 100 de tone, goeleta intra cu
numai un metru şi jumătate din corp în apă, ceea ce făcea
ca corabia să se poată ascunde foarte uşor în golfuri puţin
adânci.
 SFÂRȘIT!!!

Făcut de:
 MUNTEAN ALINA
 OROS MĂRIUȚA