Expresia Vant din pupa este mostenita din timpuri stravechi, de pe vremea

corabiilor si corsarilor lui Stefan cel Mare. In acele vremuri velele ce formau
greementul navelor erau confectionate din panza groasa si grea si de forma
patrata. Acele corabii erau fortate constructiv sa inainteze folosind doar vantul
dinapoia traversului, din sectorul pupa. Bineinteles, ca cel mai bun vant pentru
astfel de nave era chiar cel din pupa , denumit din aceasta cauza si Purtator si
de aici expresia placuta urechilor oricarui capitan DIN ACEA VREME Vant din
pupa!
Timpul a trecut si tehnologia a evoluat. Au aparut navele cu aburi, apoi cele cu
motor cu combustie interna si chiar cele atomice. Odata cu aparitia propulsiei
mecanice, navele si-au castigat independenta fata de directia din care bate
vantul, vantul din sectorul pupa nemaifiind o conditie sine qua non pentru
deplasarea intr-o directie dorita. Si oricum, o nava care se deplaseaza cu
propulsie mecanica cu o viteza mai mare de 15 noduri va avea in majoritatea
timpului vantul aparent din prova, indiferent de directia vantului real.
In articolul din Curentul apare o formula de calcul al rezistentei aerului la
inaintarea navei . Observam ca la punctul c) al formulei este mentionata
rezistenta opusa de arborada si greementul navei. Deci este vorba despre nave
cu vele si nu despre cele cu motor carora nu li se aplica expresia Vant din
pupa. Foarte fericit, autorul G.R. concluzioneaza ca vantul din pupa creste
viteza navei.
Insa navele cu vele au evoluat si ele UN PIC de la panzarul moldovenesc.
Materialele din care se confectioneaza acum velele sunt materiale speciale,
foarte dense si in acelasi timp usoare. Forma velei este croita conform unui model
atent proiectat astfel incat sa aiba forma unei aripi de avion si sa utilizeze atat
vantul dinapoia traversului cat si vantul dinaintea traversului. Formulele de calcul
pentru eficienta deplasarii in vant si sub vant sunt:

In urma calculului si specificatiilor constructive ale navei vom obtine o diagrama

polara cu performantele navei in functie de intensitatea si unghiul vantului:

Se observa ca incepand cu un unghi de 40 de grade fata de vant, nava are o

viteza mai mare decat cea pe care o poate avea cu vantul de pupa.
Acest lucru este explicabil prin chiar termenii folositi de autorul articolului in
partea a 2-a a demonstratiei - vantul aparent si vantul real
Vantul aparent este cel care se simte la bordul navei, iar vantul real este cel care
bate in realitate. Vantul aparent este egal cu vantul real atunci cand nava este
stationata. In momentul cand nava incepe deplasarea, cele doua valori se
modifica astfel: atunci cand nava se deplaseaza in vant, viteza vantului aparent
este mai mare intrucat viteza barcii se aduna la viteza vantului real, iar cand
nava se deplaseaza sub vant, viteza vantului aparent este mai mica decat viteza
vantului real intrucat viteza barcii se scade din viteza vantului real.
Ori o nava care se deplaseaza cu vant din pupa, nu se poate deplasa mai repede
decat viteza vantului real, pentru ca la un moment dat, cand viteza barcii tinde sa
fie egala cu viteza vantului real, viteza vantului aparent tinde spre zero si nu mai
exista curent de aer care sa impinga nava mai repede.
Dincolo de formule si calcule, aspectele practice nu sunt deloc de neglijat:
Pe orice alura in afara de vant din pupa, velele sunt presate de vant pe unul din
borduri si atunci efectul valurilor este diminuat si ruliul nu se simte foarte tare. In
momentul in care vantul bate din pupa, velele sunt impinse inspre prova, iar nava
nu mai are stabilitate laterala. Impreuna cu valurile care vin de obicei dinspre
directia din care bate vantul, se creaza o miscare permanenta laterala, ruliul,

care produce in majoritatea cazurilor rau de mare. De aceea se spune ca alurea

de vant din pupa este foarte gretoasa.
Si, in ultimul rand, pozitia de navigare cu vant din pupa este foarte periculoasa,
deoarece velele pot trece foarte usor dintr-un bord in celalalt, iar ghiul ( bara de
lemn sau de metal fixat aproape de baza catargului, pe care se prinde marginea de jos a velei)
matura cu o viteza foarte mare toata suprafata puntii. Aceasta miscare a ghiului, de la vant din
pupa, este responsabila de cele mai multe raniri sau decese in yachting.