Tutela Curatela Spete

Tutela –curatela
CATRE
AUTORITATEA TUTELARA TULCEA
Subsemnata Chiscociu Violeta Giorgiana domiciliata in Tulcea str.

Traian, nr. 7, avand CNP 6000207360031, fiica lui Chiscociu Ionica si Tunaru
Valentina, intrucat sunt minora, solicit instituirea tuletei precum si numirea unui
curator pentru a-mi reprezenta interesele la Casa de Pensii pentru pensia de
urmas, dezbaterea mostenirii, administrarea bunurilor, etc.
Precizez ca tatal meu a decedat iar mama m-a abandonat, aceasta

parasindu-ma de la varsta de 6 ani.
In prezent am 16 ani, locuiesc impreuna cu sora mea mai mare care este
majora si cu mama vitrega, concubina tatalui nostru care ne-a crescut de la
varsta de 6 ani si pana in prezent. Solicit sa o numiti ca tutore pe numita
Iordache Liliana, mama vitrega care m-a crescut pana in prezent sau pe sora mea
mai mare numita Chiscociu Ana Maria, ambele cu acelasi domiciliu.
Anexez in copie certificate de nastere, copie certificat de deces, copie acte

de identitate, declaratie, acte doveditoare a calitatii de tutore/curator.
25.10.2016
CHISCOCIU VIOLETA GIORGIANA
Semnatura de incuvintare a cererii de catre sora majora
CHISCOCIU ANA MARIA
CATRE
AUTORITATEA TUTELARA TULCEA
Subsemnata Chiscociu Violeta Giorgiana domiciliata in Tulcea str. Traian, nr. 7,
avand CNP 6000207360031, fiica lui Chiscociu Ionica si Tunaru Valentina, intrucat sunt
minora, solicit instituirea tuletei sau numirea unui curator pentru a-mi reprezenta interesele la
Casa de Pensii pentru pensia de urmas, dezbaterea mostenirii etc.
Precizez ca tatal meu este decedat iar mama este disparuta, aceasta m-a parasit de la varsta de
9 ani.
In prezent am 16 ani, locuiesc impreuna cu sora mea mai mare care este majora si cu
mama vitrega, concubina tatalui nostru care ne-a crescut de la varsta de 9 ani si pana in
prezent. Solicit sa o numiti ca tutore pe numita Iordache Liliana, mama vitrega care m-a
crescut pana in prezent sau pe sora mea mai mare numita Chiscociu Ana Maria, ambele cu
acelasi domiciliu.
Anexez copie certificate de nastere, copie certificate de deces, copie acte de identitate,
declaratie.
CHISCOCIU VIOLETA GIORGIANA

Nr. unic (nr. format vechi) : 731/327/2018
Data inregistrarii
05.02.2018
Data ultimei modificari:
13.04.2018
Sectie:
Sectia civila si penala
Materie:
Minori şi familie
Obiect:
tutelă - autorizări date tutorelui
Stadiu procesual:
Fond
Părţi
Nume Calitate parte

CIOBOTARU IOANA Petent
CIOBOTARU ŞTEFAN Petent
DOROFTEI TEODORA Intimat
Şedinţe
10.04.2018
Ora estimata: 08:30

Complet: Cm2
Tip solutie: Admite cererea
Solutia pe scurt: Admite cererea de delegare temporară a autorităţii părinteşti. Dispune delegarea
temporară a autorităţii părinteşti cu privire la copilul minor Ciobotaru Mihaela-Sorina, născut la data
de ---, cu toate drepturile ce decurg din aceasta, către numita Doroftei Teodora, pe o perioadă de un
an, începând de la data pronun?ării prezentei hotărâri. Persoana astfel numită va exercita toate
drepturile şi îndatoririle aferente autorităţii părinteşti, inclusiv reprezentarea copilului în faţa oricărei
autorităţi. Se comunică o copie a hotărârii de delegare a autorităţii părinteşti Primarului comunei
Nufăru, judeţul Tulcea. Executorie. Cu drept de a formula cerere de apel, care se va depune la
Judecătoria Tulcea, în termen de 30 zile de la pronunţare, pentru cei care au fost prezenţi la ultima
şedinţă de judecată, şi de la comunicare, pentru cei care au lipsit. Pronunţată în şedinţă publică azi,
10.04.2018.
Document: Hotarâre 882/2018 10.04.2018
29.03.2018
Ora estimata: 08:30

Complet: Cm2
Tip solutie: Amână pronunţarea
Solutia pe scurt: amână pronunţarea la data de 10.04.2018
Document: Încheiere - Amânare iniţială a pronunţării 29.03.2018
15.02.2018
Ora estimata: 08:30

Complet: Cm2
Tip solutie: Amână cauza
Solutia pe scurt: acordă un nou termen de judecată pt a se depune contractele de muncă din
străinătate
Document: Încheiere de şedinţă 15.02.2018
05.02.2018
Ora estimata: 10:00

Complet: Cm6.int.
Solutia pe scurt: Admite cererea având ca obiect tutelă – delegare temporară tutore, privind pe
petentul LUCA CRISTIAN şi pe LUCA FLORENTINA Confirmă pe numita LUCA FLORENTINA, ca
persoană în întreţinerea căreia va rămâne minora LUCA ANAMARIA, . Dispune delegarea temporară a
autorităţii părinteşti cu privire la persoana minorei LUCA ANAMARIA, pe durata lipsei tatălui acesteia,
Luca Cristian, dar nu mai mult de un an, către persoana desemnată – Luca Florentina. Executorie. Cu
drept de apel în 30 de zile de la pronunţare pentru partea prezentă la ultima şedinţă de judecată, şi
de la comunicare pentru părţile lipsă, respectiv de la data la care au luat cunoştinţă de încheiere, dar
nu mai târziu de un an de la data pronunţării, pentru celelalte persoane interesate. Pronunţată în
şedinţă publică, astăzi 5.02.2018.
Document: Încheiere finală (dezinvestire) 05.02.2018
20.02.2018
Ora estimata: 08:30

Complet: Cm4.int.
Solutia pe scurt: Admite cererea. Confirmă pe numita GRIGORE ZOE-ALINA, ca persoană în
întreţinerea căreia va rămâne minora MERIŞESCU NAIRA. Dispune delegarea temporară a autorităţii
părinteşti cu privire la persoana minorei MERIŞESCU NAIRA pe durata lipsei mamei sale, BONDAREV
RAISA, dar nu mai mult de un an, către persoana desemnată – GRIGORE ZOE-ALINA . Executorie.
Cu drept de apel în 30 de zile de la pronunţare pentru partea prezentă la ultima şedinţă de judecată,
şi de la comunicare pentru părţile lipsă, respectiv de la data la care au luat cunoştinţă de încheiere,
dar nu mai târziu de un an de la data pronunţării, pentru celelalte persoane interesate. Pronunţată în
şedinţă publică, astăzi 20.02.2018.
15.03.2018
Ora estimata: 13:30

Complet: Cm5.int.
Solutia pe scurt: Admite cererea formulată de petenta GINGIROV ANDREEA-LUCIANA de desemnare a
persoanei în întreţinerea căreia va rămâne minorul Trufaşu David Iulian şi de delegare temporară a
autorităţii părinteşti, potrivit prevederilor art.527-537 N.C.proc.civ. Desemnează pe numita GINGIROV
MARIANA, ca persoană în întreţinerea căreia va rămâne minorul Trufaşu David-Iulian pe perioada
absenţei din ţară a mamei Gingirov Andreea-Luciana. Deleagă temporar autoritatea părintească către
persoana desemnată – Gingirov Mariana, cu privire la persoana minorului Trufaşu David-Iulian, pe
durata lipsei din ţară a mamei minorului, dar nu mai mult de un an. Executorie. Cu drept de apel în 30
de zile de la pronunţare pentru partea prezentă la ultima şedinţă de judecată, de la comunicare pentru
părţile lipsă şi de la data la care au luat cunoştinţă de încheiere, dar nu mai târziu de un an de la data
pronunţării, pentru celelalte persoane interesate. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 15.03.2018.
17.01.2017
Ora estimata: 8:30
Complet: Cm5.int.
Solutia pe scurt: Admite cererea formulată de petentul BUTNARU VIOREL de desemnare a persoanei
în întreţinerea căreia va rămâne minora Butnaru Alexandra Iuliana şi de delegare temporară a
autorităţii părinteşti, potrivit prevederilor art.527-537 N.C.proc.civ. Desemnează pe numita BUTNARU
ANICA, ca persoană în întreţinerea căreia va rămâne minora Butnaru Alexandra Iuliana, pe perioada
absenţei din ţară a tatălui minorei, Butnaru Viorel. Deleagă temporar autoritatea părintească către
persoana desemnată – Butnaru Anica, cu privire la persoana minorei Butnaru Alexandra Iuliana, pe
durata lipsei din ţară a tatălui minorei, dar nu mai mult de un an. Executorie. Cu drept de apel în 30
de zile de la pronunţare pentru partea prezentă la ultima şedinţă de judecată, de la comunicare
pentru părţile lipsă şi de la data la care au luat cunoştinţă de încheiere, dar nu mai târziu de un an
de la data pronunţării, pentru celelalte persoane interesate. Pronunţată în şedinţă publică, azi,
17.01.2017.
Subsemnatul............[1], în calitate de ..........[2]al minorului/minorilor..........[3], desemnez pentru cazul în care este necesară instituirea tutelei
minorului/minorilor, în conformitate cu art.114 Cod civil, pe.........[4]să exercite sarcina tutelei pentru minorul/minorii susmenţionaţi.
Am luat la cunoştinţă că prezenta desemnare poate fi revocată oricând, conform art.114 alin. (3) Cod civil.
Am luat la cunoştinţă că desemnarea tutorelui operează de la data la care sunt îndeplinite condiţiile legale pentru instituirea tutelei, cu respectarea
prevederilor art.110 Cod civil.
Prezentul act se înregistrează pe cheltuiala subsemnatului în Registrul naţional notarial privind capacitatea persoanelor(RNCP).
Tehnoredactat la .............., în ...... exemplare, din care un exemplar pentru arhiva biroului notarial, un exemplar pentru RNCP şi ...... exemplare s-au
eliberat părţii.
Declarant,
Semnătura........
CATRE
JUDECATORIA TULCEA
DOMNULE PRESEDINTE
Subsemnata MIHAELA, avand CNP 2961017360021, cu

domiciliul in Mun. Tulcea, str. Babadag nr. 169, bl. B8, sc. A, ap. 1,
judetul Tulcea, si cu domiciliulfara forme legale in ...
Chem in judecata pe
RNEI FLORIN, domiciliat in Mun. Constanta, str. Dr. Stanca

Stefan, nr. 32.A, judetul Constanta,
pentru
TUTELA- AUTORIZARI DATE TUTORELUI

Urmand ca pe baza probelor ce vor fi administrate instanta sa
dispuna:
Desemnarea persoanei in intretinerea careia va ramane
minorul......si delegarea temporara a autoritatii parintesti potrivit
prevederilor art 527-537 din NCPC si sa desemnati pe
numita ..........., ca persoana in intretinerea careaia va ramanne
minora.......pe perioada absentei din localitate a mamei minorei......si
sa delegati temporar autoritatea parinteasaca catre persoana
desemnata ........., cu privire la persoana minorei .........pe durata
lipsei din localitate a mamei minorei dar nu mai mult de un an.
Solutia pe scurt: Admite cererea formulată de petentul BUTNARU VIOREL de desemnare a

persoanei în întreţinerea căreia va rămâne minora Butnaru Alexandra Iuliana şi de delegare temporară
a autorităţii părinteşti, potrivit prevederilor art.527-537 N.C.proc.civ. Desemnează pe numita
BUTNARU ANICA, ca persoană în întreţinerea căreia va rămâne minora Butnaru Alexandra Iuliana, pe
perioada absenţei din ţară a tatălui minorei, Butnaru Viorel. Deleagă temporar autoritatea părintească
către persoana desemnată – Butnaru Anica, cu privire la persoana minorei Butnaru Alexandra Iuliana,
pe durata lipsei din ţară a tatălui minorei, dar nu mai mult de un an. Executorie. Cu drept de apel în
30 de zile de la pronunţare pentru partea prezentă la ultima şedinţă de judecată, de la comunicare
pentru părţile lipsă şi de la data la care au luat cunoştinţă de încheiere, dar nu mai târziu de un an de
la data pronunţării, pentru celelalte persoane interesate. Pronunţată în şedinţă publică, azi,
17.01.2017.
Document: Hotarâre 96/2017 17.01.2017minorului la mine:
Solutia pe scurt: Admite cererea de confirmare a persoanei în întreţinerea căreia va rămâne copilul şi
delegare temporară a autorităţii părinteşti, formulată de petentă. Confirmă pe intimata PERICLEANU
ANA, ca persoană în întreţinerea căreia va rămâne minorul CHIUJDEA CIPRIAN, pe perioada absenţei
din ţară a mamei minorului. Deleagă temporar autoritatea părintească, cu privire la persoana
minorului, pe durata lipsei din ţară a mamei minorului, dar nu mai mult de un an, către persoana
desemnată PERICLEANU ANA. Executorie. Cu drept de apel în 30 de zile de la pronunţare pentru
partea prezentă la ultima şedinţă de judecată, de la comunicare pentru părţile lipsă şi de la data la
care au luat cunoştinţă de încheiere, dar nu mai târziu de un an de la data pronunţării, pentru celelalte
persoane interesate. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 10.08.2016.
Sa obligati paratul sa imi permita sa am legaturi personale cu

minorul Ciornei Gabriel dupa urmatorul program: in prima si a treia
saptamana din luna, de vineri ora 18 pana duminica ora 18, in
vacanta de iarna o saptamana, in vacanta de Pasti o saptamana si
in vacanta de vara toata luna august.
MOTIVELE ACTIUNII
In fapt, in anul 2012 l-am cunoscut pe parat si am avut cu acesta o

relatie de concubinaj. Pentru a avea o situatie financiara mai buna, in
anul 2012 am plecat impreuna la munca in Italia.
La data de 19 septembrie 2014 ( in Lagosanto, Italia) s-a nascut

fiul nostru CIORNEI GABRIEL, avand CNP 5140919134275, nasterea sa
fiind inregistrata sub nr. 2696 din 2 iulie 2015 in registrul starii civile al
Primariei Municipiului Constanta, judetul Constanta, certificat pe care il
anexez in copie certificata.
Am locuit impreuna cu paratul in Italia pana in anul 2018 cand
datorita situatiei economice mai grele am hotarat sa ne intoarcem in tara
la domiciliul mamei paratului din Constanta. In ultima perioada a
convietuirii noastre atitudinea paratului fata de mine a inceput sa se
schimbe, paratul genera mereu situatii conflictuale care s-au concretizat
prin violente fizice si verbale, fara sa aiba un motiv anume acesta era
mereu nervos si nemultumit de orice faceam eu, ma jignea foarte urat cu
tot felul de apelative, pe care mi-e rusine sa le enumar, practic m-a
terorizat psihic. Acesta ma batea si se comporta foarte urat cu mine.
Paratul m-a lovit cu o bara de fier pe care o folosea la soba si l-a lovit si
pe minor.
Precizez ca ne certam si din cauza lipsei banilor dar si pentru ca
paratul era influentat de mama lui.
Intrucat situatia devenise de nesuportat, in luna ianuarie 2019 am
fost nevoita sa plec de la domiciliu paratului si a mamei acestuia si asfel
m-am mutat in Tulcea unde locuiesc si in prezent.
Precizez ca acesta ma batut de mai multe ori insa eu l-am iertat,
insa de aceasta data nu am mai putut indura si am fugit. Nu am reusit sa
iau si minorul cu mine intrucat minorul era inchis in camera soacrei
mele( mama paratului), intrucat acesta nu ma lasa sa ma apropii de el
spunand ca ea este mama lui si nu eu si il tine cu forta. Deasemeni m-
a batut mama paratului de mai multe ori si ma jignea.
Dupa ce am plecat am incercat sa comunic cu minorul insa paratul
si mama lui nu imi dau voie. I-am spus paratului ca minorul trebuie sa
locuiasca cu mine ca doar eu pot avea grija de el insa paratul nu a fost
de acord. Precizez ca paratul nu are conditii bune de locuit pentru
cresterea unui copil, nu are caldura, mancare si bani si nici nu se ocupa
de cresterea lui, el fiind tot timpul plecat prin oras la plimbare iar de
minor se ocupa mama acestuia insa nu are grija de acesta asa cum ar
trebui intrucat nu are conditii pentru cresterea unui copil atat de mic.
Pentru aceste motive va rog sa apreciati asupra pertinentei si
temeiniciei prezentei actiuni pe care va solicit sa o admiteti asa cum
am formulat-o si sa dispuneti stabilirea domiciliului minorului
CIORNEI GABRIEL la domiciliul meu, sa obligati paratul la plata
pensiei de intretinere in favoarea minorului in cuantum de 1/4 din
venituri dar nu mai putin de 1/4 din venitul minim pe economie sa
dispuneti ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata de ambii
parinti iar in subsidiar in situatia in care nu veti admite actiunea
privind stabilirea domiciliului minorului la mine:
Sa obligati paratul sa imi permita sa am legaturi personale cu
minorul Ciornei Gabriel dupa urmatorul program: in prima si a treia
saptamana din luna, de vineri ora 18 pana duminica ora 18, in
vacanta de iarna o saptamana, in vacanta de Pasti o saptamana si
in vacanta de vara toata luna august.
In ceea ce priveste cererea mea privind stabilirea domiciliului
minorului la domiciliul meu, va rog sa o admiteti motivat de faptul ca
minorul este in varsta de 4 ani fiind la o varsta la care are nevoie de
ingrijirea si sprijinul mamei mai mult ca oricand.
In drept, imi intemeiez actiunea pe dispozitiile art.496, art. 497, art.
397,art. 400, art. 483, art. 402, 529. alin. 2, coroborat cu 499. din Noul
Cod Civil
In probatoriu, pentru dovedirea actiunii inteleg sa ma folosesc de
proba cu inscrisuri, martori, si ancheta sociala la domiciliul meu dar si
cel al paratului.
Propun ca martori pe:
- GRIGORAS OLIMPIA, cu domiciliul in Mun. Tulcea, str.
Babadag nr. 169, bl. B8, sc. A, ap. 1, judetul Tulcea,
- POPA EMILIA, domiciliat in Mun. Tulcea, str. Viitorului, nr.
93, Bl, C1, sc. B, ap. 702, judetul Tulcea
Depun prezenta cerere in trei exemplare.
Anexez prezentei, certificatul de nastere al minorului, copie act de
identitate,
Depun dovada platii taxei judiciare de timbru in valoare de 20 lei.
Va multumesc.
17.01.2019
Reclamanta
curatela
curatela
Ora estimata:
Complet: Cm2a
Solutia pe scurt: Admite actiunea civila formulata de reclamanta VINCZE IRINA. Dispune instituirea curatelei pentru ocrotirea intereselor majorului AGARICI
ANASTASIA. Numeste curator pe reclamanta VINCZE IRINA în vederea reprezentării intereselor majorului AGARICI ANASTASIA după cum urmază: -pentru a
o îngriji, precum şi pentru a ridica şi administra veniturile acesteia, a o reprezenta/apăra interesele acesteia în următoarele situaţii:cauze civile şi penale ce se
vor afla pe rolul oricărei instanţe judecătoreşti, la oricare din Biroul Notarilor Publici pentru dezbateri de succesiune în vederea acceptării succesiunilor
deschise sau în scopul obţinerii calităţii de moştenitor - a o reprezenta în faţa oricărui notar public în vederea vânzării bunurilor imobile deţinute de aceasta; -
să-i administreze bunurile proprietate şi să o reprezinte când persoana în cauză fiind obligată să lipsească vreme îndelungată de la domiciliu nu a lăsat
mandatar general; -pentru îndeplinirea de formalităţi şi operaţiuni în scopul rezolvării unor situaţii cu caracter de urgenţă ce nu pot fi amânate pentru
opcrotirea unor drepturi cuvenite acesteia şi intrarea în posesia acestora la instituţii publice şi private. Cu recurs in termen de l5 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedintă publică, azi, 12.12.2011 .
Document:

PENUŞ AURELIAN dasar8081/327/2011 Reclamant

CÎRJAN VARVARA Pârât
Şedinţe
04.04.2012
15.03.2012
Ora estimata:
Complet: Cm4a
Tip solutie: Încheiere
Solutia pe scurt: Admite cererea. Instituie în persoana numitului Penus Aurelian curatela pentru
numita Carjan Varvara, curatorul fiind împuternicit să o reprezinte pe aceasta la dezbaterea
mostenirii dupa numitul Carjan Dima, potrivit legii, până la schimbarea situaţiei de fapt. Dispune
afişarea prezentei încheieri la sediul Judecătoriei Tulcea şi la sediul Primăriei Tulcea. Cu drept de
recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică azi 16.03.2012.
Document:
14.03.2012
Ora estimata: 8988/327/2011
Complet: Cm1a
Solutia pe scurt: Admite cererea. Dispune instituirea curatelei pentru pârâtul Adam Alecsandru. Numeşte curator pe Adam elena Gabriela. Curatorul va ridica
drepturile băneşti ce se cuvin pârâtului, lunar, cu titlu de pensie. Cu recurs. Pronunţată în şedinţa publică din 11 aprilie 2012.
Document
:
4.02.2012
Ora estimata:
Complet: Cm2a
Solutia pe scurt: Admite actiunea civila formulată de reclamanta MOCANU ELEONORA. Dispune
numirea în calitate de curator a numitei MOCANU ELEONORA pentru a-l asista pe minorul PETCU
MARIAN LEONTIN în faţa notarului public la perfectarea actelor de cumpărare a unei garsoniere pe
numele minorului şi pentru a dispune de suma de 7481,25 euro plus dobânda aflata în contul
RO76RNCB0256125029050001 deschis la BCR Tulcea. Cu recurs in termen de 15 zile de la
comunicare. Pronuntata in sedinta publica, astazi 24.02.2012.
Document:
23.02.2012
Complet: Cm2a
Solutia pe scurt: Admite actiunea civila formulată de reclamantul GRIGORI ANDRIAN. Dispune numirea în calitate de curator a numitului GRIGORI ANDRIAN
pentru a o reprezenta pe GRIGORI DORINA la ridicarea indemnizaţiei de handicap pentru însoţitor de le Direcţia de Asistenţă şi Protecţie Socială Tulcea. Cu
recurs in termen de 15 zile de la comunicare. Pronunţată în şedintă publică, azi, 24.02.2012.
Documen
t:
09.08.2012 2562/327/2012
Ora estimata:
Complet: Cm1a
Tip solutie: Soluţionare
Solutia pe scurt: admite cererea Dispune instituirea curatelei pentru parata Thiel Aura.Numeste
curator pe Bejan Ioan Stelian pentru a ridica drepturile bănesti cuvenite pârâtei cu titlu de
îndemnizatie de handicap.Cu recurs
Document:
08.08.2012
Ora estimata:
Complet: Cm1
Solutia pe scurt: pentru a se proceda la luarea consimtamantului paratei
Document:
11.06.2012
Ora estimata:
Complet: Cm1
Solutia pe scurt: amână cauza pentru ca reclamanta să depună acte medicale
Document:
Ora estimata: 08:00

Complet: Cm3a
Solutia pe scurt: Admite cererea formulată de reclamanta ANUŢA ANGHELINA, CNP 2460409364213. Pune sub interdicţie judecătorească pe pârâtul ANUŢA
ŞTEFAN, CNP 1260716364217. Numeşte tutore pe reclamantă. Cu apel în 15 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 07 martie 2013.
Domnule Preşedinte, [1]
Subsemnatul [2]_, domiciliat în_, în calitate de_(reclamant/pârât) în cauza având ca obiect_, vă solicit să dispuneţi
Instituirea curatelei
pentru numitul/numita_, ce are calitatea de_
Motivele cererii sunt următoarele:
Motive de fapt [3]: învederez instanţei că numitul/numita_ este în vârstă de_, şi este lipsit(ă) de capacitate de
exerciţiu/are capacitatea de exerciţiu restrânsă/ există conflict de interese între reprezentat şi reprezentantul_, astfel încât se
impune numirea
unui curator.
Temeiul de drept [4]: Invoc dispoziţiile art. 44 C. proc. civ.
Anexez [5]: înscrisuri, respectiv_
Semnătura,
Domnului Preşedinte al Judecătoriei/Tribunalului/Curţii de Apel/Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie [6] _
Explicaţii
[ 1 ] Natura juridică. Instituirea curatelei în cursul judecăţii este o procedură cu caracter urgent ce are rolul de a proteja
interesele celor care, datorită vârstei, fie sunt lipsiţi de căpacitate de exerciţiu, fie au capacitate de exerciţiu restrânsă sau
există conflicte de interese între reprezentant şi cel reprezentat. Această procedură, reglementată de art. 44 C. proc. civ., are
caracter provizoriu, până la numirea reprezentantului legal.
1.1. Termenul de formulare. Această cerere se poate formula în orice fază procesuală
[2] Titularul cererii. Orice parte interesată poate formula cererea şi în orice fază procesuală.
[3] Motivele de fapt. Articolul 44 C. proc. civ. prevede o serie de situaţii în care instanţa este abilitată să dispună instituirea
curatelei. Acestea sunt:
a) când persoana fizică lipsită de capacitate de exerciţiu nu are reprezentant legal (minorul până la vârsta de 14 ani, potrivit
art. 11 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice şi juridice). Curatorul va reprezenta pe minor până la numirea
reprezentantului legal;
b) când persoana fizică cu capacitatea de exerciţiu restrânsă nu are reprezentant legal (minorul între 14-18 ani, potrivit art.
105 alin. (2) C. fam. coroborat cu art. 7 alin. (3) şi art. 10 din Decretul nr. 31/1954);
c) când există conflict de interese între cel reprezentat şi reprezentantul său. De pildă, într-un proces de partaj succesoral soţul
supravieţuitor va fi în conflict de interese cu copiii săi minori care vin la moştenire în concurs cu soţul/soţia supravieţuitoare,
copii pe care îi reprezintă legal, ca părinte.
d) când persoana juridică chemată să stea în judecată nu are reprezentant legal.
[4] Temeiul de drept îl constituie dispoziţiile art. 44 C. proc. civ.
[5] Probe. Pentru soluţionarea cererii partea va depune, dacă nu se găsesc deja la dosarul cauzei, acte de stare civilă sau alte
înscrisuri de natură să dovedească existenţa uneia dintre situaţiile prevăzute de lege.
[6] Instanţa competentă este, potrivit art. 44 alin. (3) C. proc. civ., instanţa care trebuie să hotărască asupra cererii de
chemare în judecată.
Instanţa sesizată cu cererea de instituire a curatelei va verifica dacă în cauză sunt întrunite cerinţele art. 44 C. proc. civ. şi va
dispune numirea unui curator până la numirea reprezentantului legal.
Timbrajul. Potrivit dispoziţiilor art. 13 din Ordinul nr. 760/C/1999, emis de Ministerul Justiţiei în aplicarea Legii nr. 146/1997, nu
se timbrează cererile depuse în cursul judecăţii şi care nu modifică valoarea taxabilă sau caracterul cererii iniţiale, în consecinţă,
cererea de instituire a curatelei nu este supusă timbrării.
Acte necesare pentru tutela sau curatela
Dispoziţie pentru instituirea curatelei sau tutelei asupra unui minor
• cerere din partea unei persoane fizice, aparţinător sau nu al minorului

• copie certificat de naştere al minorului
• adeverinţă privind situaţia şcolară a minorului, dacă are vârstă şcolară
• adeverinţă medicală a copilului
• declaraţie din partea persoanei care doreşte să fie numită curator sau tutore
• documente din care să reiasă veniturile pentru curator sau tutore, adeverinţă de salariat, cupon de
pensie sau altă dovadă
• adeverinţă medicală pentru curator sau tutore
• inventar al tuturor bunurilor proprii ale minorului, dacă acestea există
• copie certificat de deces al părinţilor minorului, în cazul tutelei.
• Formulare completate de solicitant, dare de seamă anuală şi declaraţie de curator.
Dispoziţie pentru instituirea curatelei asupra unei persoane bolnave
• cerere din partea unei persoane fizice, aparţinător al bonvaului

• Copie după actul de identitate sau buletinul de identitate al bonavului
• Adeverinţă medicală din care să se ateste starea sănătăţii bolnavului, care se impune curatela
• Cupon de pensie din care să reiasă veniturile bolnavului
• Copie după actul de identiate sau buletinul de identitate al curatorului
• Adeverinţă mdecicală din care să rezulte starea de sănătate a curatorului, si acceptul că poate să
îngrijească o persoană bolnavă
• Documente din care să reiasă veniturile curatorului, adeverinta, cupon de pensie, etc
• Inventar al bunurilor bolnavului, dacă este cazul
• Declaraţie scrisă, pe propria răspundere că doreşte să fie numit curator al persoanei bolnave în
cauză.
Dispoziţie pentru instituirea tutelei asupra unei persoane majore
• sentinţa judecătoreasacă de punere sub interdicţie

• copie după actul de identitate sau buletinul de identitate al bonavului
• adeverinţă medicală din care să se ateste starea sănătăţii bolnavului, care se impune curatela
• cupon de pensie din care să reiasă veniturile bolnavului
• Adeverinţă medicală din care să rezulte starea de sănătate a curatorului, si acceptul că poate să
îngrijească o persoană bolnavă
• Documente din care să reiasă veniturile curatorului, adeverinţă, cupon de pensie, etc
• Inventar al bunurilor bolnavului, dacă este cazul
• Declaraţie scrisă, pe propria răspundere că doreşte să fie numit tutore al persoanei bolnave în cauză
• Solicitanul, numit tutore trebuie anual să întocmească odare de seamă.
model cerere instituire curatelă generală minor, bătrân, bolnavDOMNULE PRIMAR,Subsemnatul

(a)--------------------------------------domiciliatîn------------------------------------------- vă rog să binevoiţi a-mi
aprobanumirea mea drept curator alminorului/bătrânului/bolnavului---------------------------------------------------
născut la data de --------------------------în ----------------------------- şidomiciliat
în---------------------------------------------------------------.DATA SEMNĂTURADOMNULUI PRIMAR AL
MUNICIPIULUI GIURGIU
Curatela 2
MOLOŞAG LILIANA Petent
MOLOŞAG GABRIEL - ALEXANDRU Intimat
Şedinţe
07.10.2016
Ora estimata: 8:30
Complet: Cm4
Solutia pe scurt: Admite cererea. Instituie curatela în favoarea persoanei ocrotite MOLOŞAG
GABRIEL-ALEXANDRU. Numeşte pe MOLOŞAG LILIANA în calitate de curator al intimatului, pentru a
reprezenta persoana ocrotită în vederea obţinerii pensiei de handicap, în toate relaţiile cu terţii.
Executorie. Cu drept de apel în termen de 30 zile de la data comunicării. Cererea de apel se depune
la Judecătoria Tulcea. Hotărârea se comunică curatorului şi se afişează la sediul Judecătoriei Tulcea
şi la sediul Primăriei municipiului Tulcea. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 07.10.2016.
06.10.2016
Dacă cineva nu a greşit niciodată, înseamnă că nu a încercat să facă nimic nou”.
I. Curatela specială este o formă provizorie de ocrotire a persoanei fizice luată cu scopul protejării drepturilor şi
intereselor legitime ale acesteia, indiferent dacă aceste sunt patrimoniale sau nepatrimoniale sau, în exprimarea art. 109
alin. 2 a noului Cod Civil (brevitatis causa, indicarea unor articole de lege fără precizarea actului normativ va
privi N.C.C.), pentru a garanta posibilitatea efectivă de a-şi exercita drepturile şi a-şi îndeplini obligaţiile cu privire la
persoană şi bunurile sale.
Ca orice formă de ocrotire a persoanei fizice, conform noului Cod Civil, măsura curatelei speciale poate privi minorii
(inclusiv cei menţionaţi de art. 164 alin. 2) sau majorii (art. 105 se referă la „capabili”, iar aceasta nu poate însemna
decât persoane cu capacitate deplină de exerciţiu, conformart. 38), fie că sunt puşi sub interdicţie, fie că temporar – din
motivele prevăzute de lege, art. 178 – nu pot să-şi administreze bunurile şi nici să-şi apere interesele în condiţii
corespunzătoare.
Împrejurarea că instituţia curatelei speciale nu are o reglementare distinctă precum tutela, curatela şi punerea sub
interdicţie nu împiedică decelarea anumitor principii guvernând materia (reglementată şi în noul Cod de procedură
civilă la art. 58, din care se observă evidente similitudini privind condiţiile numirii şi efectele desemnării cu instituţia din
dreptul substanţial).
În primul rând, trebuie subliniat că, deşi nu se figurează printre măsurile enumerate de art. 106, curatela specială este o
instituţie autonomă, regăsindu-se într-o serie de texte de-a lungul Codului – precum art. 95, art. 119, art. 150, art.
157, art. 159, art. 160, art. 167, art. 1117 şi art. 1136 – ce conţin suficiente prevederi care să contureze un regim juridic al
instituţiei.
Astfel, curatela specială este neîndoielnic o măsură a protecţie a persoanei fizice lipsite de capacitatea de exerciţiu sau cu
capacitate de exerciţiu restrânsă, dar ce poate fi dispusă doar atunci când nu s-au instituit măsurile enumerate de art.
106 sau când, din considerente excepţionale, ocrotirea incapabilului nu se poate realiza efectiv prin măsurile deja luate.
Apoi, curatela specială se dispune pentru realizarea unui singur act juridic (conform art. 37, capacitatea de exerciţiu
priveşte aptitudinea persoanei de a încheia singur acte juridice civile, fiind deci excluse faptele juridice), iar nu cu privire
la totalitatea actelor juridice referitoare la persoanele sau bunurile persoanelor fizice; în plus, în cazul curatelei speciale,
natura actului juridic este determinată anticipat, pe când în cazul celorlalte măsuri de ocrotire acestea se referă virtual şi
generic la orice act juridic prin care se dobândeşte ori exercită dreptul subiectiv civil sau se asumă ori execută o obligaţie
civilă.
În alte cazuri, curatorul special poate exercita toate drepturile şi obligaţiile tutorelui, dar caracterul extraordinar al
măsurii reiese din perioada limitată pentru care persoana poate îndeplini atribuţiile tutorelui (ex. art. 119 alin. 6 – până
la numirea tutorelui, art. 157 şi art. 158 – până la preluarea funcţiei de un nou tutore, dacă tutorele minorului a decedat
sau tutorele a fost îndepărtat etc.).
Dintre toate situaţiile în care se poate desemna un curator special, noul Cod civil prevede o singură situaţie în care
persoana împuternicită cu o astfel de calitate trebuie validată de instanţa de tutelă: art. 150 alin. 3 conform căruia
„pentru motive temeinice, în cadrul procedurilor succesorale, notarul public, la cererea oricărei persoane interesate sau
din oficiu, poate numi provizoriu un curator special, care va fi validat ori, după caz, înlocuit de către instanţa de tutelă”.
Trebuie arătat că, iniţial, art. 150 avea decât două alineate, astfel că adăugarea alin. 3 prin Legea nr. 71/2011 trebuie
interpretată şi din această perspectivă istorică, atât în considerarea evoluţiei în timp a textelor, cât şi pentru atingerea
finalităţii dorite de legiuitor la adoptarea actului de complinire a prevederilor N.C.C.
Prima observaţie care se impune a fi făcută este aceea că art. 150, situându-se în Cartea I, Titlul III, Cap. II – Tutela
minorului, se va referi, în principiu, la persoanele care nu au dobândit capacitatea de exerciţiu deplină, conform art. 38
alin. 2.
Aceasta va însemna că şi alin. 3 se referă la numirea unui curator special pentru minor, astfel cumalin. 1 şi 2 o prevedeau,
dar stipulând expres aceasta în ipotezele lor „între tutore şi minor se ivesc interese contrare” şi „tutorele este împiedicat
să îndeplinească un anumit act în numele minorului”.
Apoi, ambele ipoteze ale art. 150 alin. 1 şi 2 se referă la anumite acte juridice (unul sau mai multe, dar oricum al căror
număr este determinabil şi, în mod rezonabil, foarte redus, eventual în relaţie de accesorialitate); aceasta, chiar dacă
doar alin. 2 vizează situaţia imposibilităţii îndeplinirii unui anumit act juridic, căci alin. 1 nu poate primi decât acte
juridice bine individualizate, naşterea ulterioară şi pentru o perioadă nedeterminată a unor interese ale tutorelui
potrivnice cu cele ale minorului va conduce la îndepărtarea tutorelui, conform art. 113 alin. 1 lit. f şi alin. 2.
De la aceste două ipoteze, alin. 3 derogă în privinţa premisei minore a silogismului juridic, fiind nominalizată
împrejurarea care necesita efectuarea anumitor acte juridice, respectiv „în cadrul procedurilor notariale”; premisa
majoră se păstrează: conflictul de interese sau boală ori alte motive de împiedicare ce nu implică culpa tutorelui, căci este
greu de imaginat că alte situaţii ar mai putea cuprinde „motivele temeinice” la care se referă partea introductivă a
textului comentat, pentru că tutorele nu poate refuza îndeplinirea sarcinilor sale, chiar şi în cazul înlocuirii, conform art.
121, fiind obligat să continue exercitarea atribuţiilor, iar în cazul îndepărtării, conform art. 158, se poate numi un curator
special, conform art. 159 (care, fiind un text special, se va aplica cu prioritate faţă de art. 150).
Finalizând analiza, atunci când este instituită tutela minorului, instanţa de tutelă va numi un curator
special, conform art. 150, pentru îndeplinirea oricărui act juridic, mai puţin cele cerute de parcurgerea procedurii
succesiunii, dacă există conflict de interese între tutore şi minor sau când tutorele nu poate încuviinţa ori îndeplini un act
în numele minorului.
Când aceleaşi motive temeinice se constată de notarul public în cadrul unor proceduri succesorale în care se discută
calitatea de moştenitor a minorului ocrotit prin tutelă, notarul public poate numi provizoriu un curator
special a cărui desemnare în mod obligatoriu trebuie verificată de instanţa de tutelă ce poate fie să valideze persoana
desemnată de notar, fie să o înlocuiască cu o alta.
Prima observaţie care se impune din analiza art. 150 alin. 3 este aceea că textul interpretat nu impune o obligaţie în
sarcina notarului, ci o simplă facultate, o posibilitate de a acţiona; concluzia este întărită nu numai de interpretarea
gramaticală „notarul public … poate numi …un curator special”, dar şi din studiul sistematic al alineatelor precedente
unde se statuează imperativ că instanţa de tutelă va numiun curator special.
De aceea, cum art. 150 alin. 3 nu instituie o sarcină ce ar incumba indispensabil notarului public (pentru că, unde a dorit
impunerea unei obligaţii, legiuitorul a făcut-o; a se vedea comparat art. 150 alin. 1 şi 2 rap. la art. 145 alin. 4), lipsa
numirii provizorii a curatorului special nu poate împiedica instanţa de tutelă, sesizată cu cererea persoanei, să
desemneze chiar ea curatorul special pe care notarul public, din neglijenţă sau ignoranţă, nu l-a numit.
Aceasta pentru că trebuie luată în considerare finalitatea măsurii provizorii, care este ocrotirea minorului temporar lipsit
de protecţia conferită de măsura de ocrotire deja dispusă şi faptul că inactivitatea notarului public nu poate frustra
incapabilul de posibilitatea exercitării drepturilor sau intereselor sale legitime.
Pentru aceste argumente, atunci când în cadrul unei proceduri succesorale există contrarietate de interese între minor şi
tutore ori tutorele nu poate îndeplini pentru minor un anume act juridic din considerente care nu implică culpa
tutorelui, iar notarul public nu desemnează un curator special, numirea curatorului special poate şi trebuie făcută de
instanţa de tutelă la cererea oricărei persoane interesate, instituţiile de ocrotire, organele administraţiei publice sau chiar
de către notarul public nediligent.
Concluziile anterioare sunt valabile exclusiv sub imperiul prevederilor noului Cod civil şi în condiţiile în care instanţa de
tutelă prevăzută de art. 107 ar fi funcţionat, legea de organizare judecătorească fiind modificată cu dispoziţii privind
organizarea şi atribuţiile instanţei de tutelă.
Cum o modificare a Legii nr. 304/2004 şi a regulilor de organizare a instanţelor nu s-a produs (deşi de la
adoptarea noului Cod civil au trecut aproape 6 ani, iar de la intrarea în vigoare a acestuia aproape 4 ani şi jumătate) vor fi
incidente prevederile din Legea de punere în aplicare care prevăd, cu caracter tranzitoriu, că, până la reglementarea prin
lege a organizării şi funcţionării instanţei de tutelă, atribuţiile acesteia, prevăzute de Codul civil, sunt îndeplinite de
instanţele, secţiile sau, după caz, completele specializate pentru minori şi familie (art. 229 alin. 2 lit. a din Legea nr.
71/2011).
Prin Legea nr. 60/2012, la art. 229 s-a adăugat un nou alin. 3 2 potrivit cu care, până la reglementarea prin lege a
organizării şi funcţionării instanţei de tutelă, numirea curatorului special care îl asistă sau îl reprezintă pe minor la
încheierea actelor de dispoziţie sau la dezbaterea procedurii succesorale se face, de îndată, de autoritatea tutelară, la
cererea notarului public, în acest din urmă caz nefiind necesară validarea sau confirmarea de către instanţă.
Analiza acestui text impune lămurirea mai multor aspecte.
În primul rând, textul este incident ori de câte ori este necesară numirea unui curator special pentru asistenţa sau
reprezentarea minorului; de aceea art. 229 alin. 32 nu se aplică decât în situaţia minorului lipsit de capacitate de exerciţiu
sau cu capacitate restrânsă, iar nu în privinţa majorului ocrotit, adică pus sub interdicţie (în cazul majorului care nu
este pus sub interdicţie, desemnarea unui curator special se face doar conform art. 167 şi art. 229 alin. 3 3, posibilitate ce
necesită o discuţie aparte).
Apoi, art. 229 alin. 32 vizează exclusiv două situaţii: încheierea unor acte de dispoziţie şi dezbaterea procedurii
succesorale. Cu referire la prima ipoteză, din simpla lecturare rezultă că sunt excluse actele de conservare (care, oricum,
prin scopul efectuării lor, preîntâmpină pierderea unui drept subiectiv civil trebuiau făcute cât mai repete în condiţiile
cât mai facile) şi actele de administrare care trebuie făcute conform prevederilor art. 792, art. 857 privind administrarea
bunului altuia, fără vreo autorizare prealabilă, dacă privesc folosirea bunurilor minorului conform destinaţiei lor
obişnuite.
În plus, trebuie avute în vedere dispoziţiile art. 144 şi, respectiv, cele ale art. 41 din care rezultă că tutorele poate face
daruri obişnuite potrivite cu starea materială a minorului sau chiar acte de dispoziţie privind un bun supus deprecierii
sau pieirii (aşa zisele acte de administrare în considerarea patrimoniului), respectiv că minorul cu capacitate de exerciţiu
restrânsă poate face singur acte de conservare, acte de administrare care nu îl prejudiciază, precum şi acte de dispoziţie
de mică valoare, cu caracter curent şi care se execută la data încheierii lor (art. 41 alin. 3).
În aceste situaţii, având în vedere că actele tutorelui nu se încadrează în ipoteza actelor de dispoziţie, respectiv că însuşi
minorul cu vârsta între 14 şi 18 ani le putea face valabil, nu mai este necesară desemnarea curatorului special, chiar dacă
ar exista o contrarietate aparentă de interese între minor şi tutore, pentru că minorul este ocrotit de însăşi prevederile
legii (art. 144 alin. 1 şi alin. 4) sau pentru că actele vizate de art. 41 alin. 3 ar putea fi făcute de însuşi cel ocrotit, dacă
există situaţia art. 150 alin. 2.
Apoi, conform art. 229 alin. 32 din Legea nr.71/2011, pentru situaţia premisă (acte de dispoziţie şi dezbatere
succesorală), desemnarea unui curator special se face în mod obligatoriu de autoritatea tutelară, iar nu de
instanţa de tutelă.
De aceea, ori de câte ori N.C.C. vorbeşte de numirea de către instanţa de tutelă a unui curator specialpentru minor, până
la reglementarea prin lege a organizării şi funcţionării instanţei de tutelă, desemnarea poate fi făcută numai de
autoritatea tutelară, instanţa nemaiavând, de la 20 aprilie 2012, nicio competenţă în numirea curatorului special în
cazul ocrotirii minorilor.
În fine, art. 229 alin. 32 din Legea nr. 71/2011 mai face o distincţie în privinţa cazurilor în care este obligatorie sau nu
valoarea sau confirmarea curatorului special numit deja de către autoritatea tutelară (folosirea termenilor „validare” şi
„confirmare”, între care există o sinonimie perfectă, uniţi de conjuncţia disjunctivă „sau”, care ar trebui să lege noţiuni
contradictorii – precum în cazul art. 150 alin. 3 -, este o inepţie sfâşietoare ce nu mai necesită comentarii).
Astfel – într-o topică inversată care serveşte cel mai bine scopului interpretării – art. 229 alin. 3 2 din Legea nr.71/2011
stipulează că, la cererea notarului public, autoritatea tutelară numeşte curatorului special care îl asistă sau îl reprezintă
pe minor la încheierea actelor de dispoziţie sau la dezbaterea procedurii succesorale, în acest din urmă caz nefiind
necesară validarea sau confirmarea de către instanţă.
Aşa citit textul, rezultă necesarmente că, doar în cadrul procedurii succesorale, numirea făcută de autoritatea tutelară
produce efecte imediate şi depline fără a fi nevoie de recunoaşterea judiciară a puterii juridice a dispoziţiilor autorităţii
tutelare.
În cazul oricăror alte acte de dispoziţie decât cele necesare dezbaterii procedurii succesorale, valabilitatea dispoziţiei de
numire a curatorului special făcută de autoritatea tutelară este condiţionată de confirmarea acesteia de către instanţa de
tutelă; aceasta va însemna că actul de dispoziţie îndeplinit/încuviinţat de curatorul special numit de autoritatea tutelară
a cărui desemnare nu a fost validată de instanţa de tutelă este anulabil în condiţiile art. 144 alin. 3.
Distincţia dintre situaţia „încheierii actelor de dispoziţie” şi „dezbaterea procedurii succesorale” este nu numai posibilă,
dar şi necesară; este necesară pentru că această diferenţiere este făcută şi în Codul civil, art. 150 alin. 1 şi 2 referindu-se
la orice tip de acte de dispoziţie, pe când art. 150 alin. 3 vizează ipoteza „procedurilor succesorale”; este posibilă, pentru
că, în mod evident în art. 229 alin. 32 din Legea nr. 71/2011 sunt enumerate două situaţii deosebite (iar nu asemănătoare)
în care este necesară numirea unui curator special ce se află într-o relaţie întreg (”acte de dispoziţie”) – parte
(„desfăşurarea procedurii succesorale”).
Or, tocmai în considerarea acestei particularităţi, legiuitorul a reglementat condiţii mai puţin anevoioase pentru ipoteza
în care minorul ocrotit va deveni moştenitorul unei persoane, dobândind astfel noi bunuri; dar, pentru că o succesiune
poate implica şi un pasiv, protecţia incapabilului se face prin numirea unui curator special de către autoritatea tutelară la
propunerea notarului public (nu de către notar), desemnare ce nu mai trebuie confirmată de instanţă.
Sub nicio formă, trimiterea „în acest din urmă caz” nu se poate referi la situaţia în care notarul public ar cere autorităţii
tutelare numirea curatorului special; aceasta pentru că textul art. 229 alin. 3 2 din Legea nr. 71/2011 conţine o singură
enumerare, cu două elemente, din care legiuitorul a intenţionat să excludă condiţia validării de către instanţă doar
pentru ultima piesă a înşiruirii, respectiv „dezbaterea procedurii succesorale”; de aceea, ipoteza particulară a persoanei
care are iniţiativa luării măsurii de protecţie (dintre cele enumerate de art. 111 care se aplică prin analogie) este fără
relevanţă din perspectiva cerinţei confirmării de către instanţa de tutelă şi nici nu schimbă instituţia care are competenţa
numirii curatorului special, care va rămâne autoritatea tutelară.
Concluzionând, până la înfiinţarea şi funcţionarea instanţei de tutelă, în cazul minorului ocrotit (precum şi în situaţia
prevăzută de art. 502, când drepturile şi obligaţiile cu privire la bunurile copilului sunt exercitate de părinţi), dacă există
contrarietate de interese între tutore/părinte şi copil sau dacă tutorele/părintele nu îşi poate exercita drepturile şi
obligaţiile cu privire la bunurile copilului din motive de boală sau alte cauze ce nu implică culpa, pentru efectuarea
oricărui act de dispoziţie este necesară numirea unui curator special de către autoritatea tutelară la cererea
notarului public sau a oricărei persoane vizate de art. 111.
Dacă aceste acte de dispoziţie sunt necesare în cadrul desfăşurării unei proceduri succesorale, pentru valabilitatea
numirii făcute de autoritatea tutelară nu mai este necesară confirmarea de către instanţa de tutelă.
Atunci când actele de dispoziţie pe care tutorele/părintele nu le poate îndeplini/încuviinţa din cauza unor piedici de
natură juridică sau fizică nu vizează dezbaterea unei moşteniri în faţa notatului public, este obligatorie
validarea de către instanţa de tutelă a numirii curatorului special făcute de autoritatea tutelară, actul întocmit în
temeiul unei dispoziţii de curator care nu a fost ratificată de instanţă fiind lovit de nulitate relativă.
După ce se vor fi înfiinţat instanţele de tutelă, în temeiul art. 150 (ale cărui efecte sunt suspendate de dispoziţiile
tranzitorii ale art. 229 din Legea nr. 71/2011), în cadrul procedurii succesorale, notarul public are facultatea numirii unui
curator special care, în mod obligatoriu, trebuie validat de instanţa de tutelă.
În cazul celorlalte acte de dispoziţie, precum şi în situaţia în care, în împrejurările art. 150 alin. 3, notarul public nu
recurge la posibilitatea numirii de către el a curatorului special, desemnarea curatorului special se face invariabil şi fără
excepţie de instanţa de tutelă.
Mai trebuie subliniat că relaţia dintre art. 150 N.C.C. şi art. 229 din Legea nr. 71/2011 este dată de art. 1 al acestei legi
potrivit cu care acest act normativ are ca principal obiect punerea de acord a legislaţiei civile existente cu
prevederile Codului civil, precum şi soluţionarea conflictului de legi rezultând din intrarea în vigoare a Codului civil.
În plus, trebuie avut în vedere că, deşi art. 150 nu este modificat decât prin adăugarea alin. 3, aceasta nu înseamnă că
soluţiile derogatorii cuprinse în art. 229 din Legea nr.71/2011 (care schimbă substanţial reglementarea privind
procedura de numire a curatorului special) nu se vor aplica, punerea în practică cu prioritate a art. 229 din Legea nr.
71/2011 fiind impusă de caracterul tranzitoriu al textului în discuţie, însuşire incontestabilă, dat fiind că norma
intermediară face trecerea de la situaţia inexistenţei instanţelor de tutelă la situaţia reglementată prin lege a funcţionării
acestor instanţe.
O ultimă discuţie se referă la situaţia interzisului judecătoresc, deoarece art. 229 alin. 32 se referă exclusiv la
situaţia minorului ocrotit.
Sesizându-se această diferenţiere – nejustificată de vreo normă în materie, art. 171 stipulând că regulile privitoare la
tutela minorului care nu a împlinit vârsta de 14 ani se aplică şi în cazul tutelei celui pus sub interdicţie judecătorească, în
măsura în care legea nu dispune altfel -, prin Legea nr. 214/2013, alin. 3 al art. 229 din Legea nr. 71/2011 a fost modificat
prin includerea în ipoteza legală şi a situaţiei bunurilor interzisului judecătoresc; apoi art. 229 a fost completat cu un nou
alineat conform cu care dispoziţiile alin. 3 2 se aplică în mod corespunzător şi în cazul numirii curatorului special
prevăzut la art. 167 din Codul civil. (alin. 33).
Dacă în cazul exercitării tutelei privind bunurile (nu persoana) şi al supravegherii modului în care tutorele administrează
bunurile minorului sau a interzisului judecătoresc există identitate de reglementare, atât în privinţa minorului ocrotit,
cât şi în privinţa majorului protejat, în privinţa numirii curatorului special nu mai există această similitudine.
Astfel, nu în toate situaţiile în care este necesară desemnarea unui curator special privind interzisul judecătoresc se vor
aplica soluţiile de la art. 229 alin. 32 din Legea nr. 71/2011, ci doar în cazul în care se impune desemnarea unui curator
până la finalizarea cererii de punere sub interdicţie.
Aplicarea „în mod corespunzător” a art. 229 alin. 32 din Legea nr. 71/2011 la situaţiile prevăzute deart. 167 va însemna
că, dacă curatela specială este necesară pentru participarea de către cel ce se vrea pus sub interdicţie la o procedură
succesorală notarială, numirea se va face la cererea notarului public de către autoritatea tutelară, iar desemnarea nu este
supusă validării de către instanţă.
Dacă curatorul special trebuie să îndeplinească un alt act de dispoziţie decât cel impus de dezbaterea unei moşteniri, în
numele celui care se vrea ocrotit prin punerea sub interdicţie (ceea ce presupune declanşarea procedurii, iar nu
invocarea unei stări care implică lipsa discernământului majorului), curatorul special va fi numit de autoritatea tutelară,
la solicitarea notarului sau a oricărei alte persoane interesate, desemnarea fiind supusă condiţiei validării de instanţa de
tutelă, iar actul îndeplinit fără această confirmare fiind anulabil.
În toate celelalte cazuri în care numirea curatorului special nu se face în cursul desfăşurării procedurii de punere sub
interdicţie – adică situaţiile prevăzute de art. 150, art. 157 şi art. 158 – şi când măsura de protecţie a fost instituită, dar
tutorele interzisului nu poate îndeplini un act din cauza unor piedici juridice (conflicte de interese) sau piedici fizice
(boală sau alte motive), acest act se va realiza de cătrecuratorul special numit conform art. 150.
Astfel, în cazul conflictului de interese între tutore şi interzis, respectiv imposibilitatea temporară neculpabilă, pentru
îndeplinirea unui act de dispoziţie privind bunurile interzisului, se va numi un curator special de către instanţa de tutelă;
dacă actul de dispoziţie trebuie realizat în numele interzisului în cadrul desfăşurării unei proceduri succesorale notariale,
numirea curatorului specialpoate fi făcută de notarul public şi validată de instanţa de tutelă sau, dacă notarul public nu
fructifică aptitudinea conferită de art. 150 alin. 3, desemnarea provizorie a curatorului special se face de instanţa de
tutelă.
II. Stabilite fiind aceste repere de drept, se impune analizarea practicii judiciare create după intrarea în vigoare a Legii
nr. 60/2012 şi respectiv Legea nr. 214/2013 în procedura validării curatorului special; apoi analiza hotărârilor
judecătoreşti pronunţate în materie va viza şi aspecte procedurale în soluţionarea acestui tip de cereri.
1. O primă problemă o reprezintă constatarea condiţiilor de fond a necesităţii numirii unui curator special, respectiv
imposibilitatea temporară de îndeplinirea atribuţiilor de către tutore/părinte respectiv existenţa unui conflict de interese
între tutore/părinte şi cel ocrotit.
Astfel, într-o speţă (încheierea din 7 iunie 2013 pronunţată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr. 3740/327/2013),
instanţa a respins cererea de validare a dispoziţiei autorităţii tutelare de numire a unui curator special constatând că nu
există niciun conflict de interese între minor şi părintele său, astfel încât reprezentarea copilului la notar de către un
curator special pentru încheierea unui contract de donaţie nu este necesară.
La fel, altă instanţă (Judecătoria Târgu Mureş, sentinţa nr. 7694/29.02.2014 pronunţată în dosarul nr. 5500/320/2014,
nepublicată) a apreciat că nu se impune numirea unui curator special pentru interzisul judecătoresc în condiţiile în care
nu există contrarietate de interese între tutore şi majorul astfel ocrotit.
Alte instanţe (Judecătoria Pucioasa, sentinţa nr. 1121/05.11.2014 pronunţată în dosarul nr. 1736/283/2014, nepublicată)
deşi au constatat că nu există un conflict de interese între minor şi părinţii săi, au validat curatorul special numit de
notarul public (iar nu de autoritatea tutelară) pentru participarea la dezbaterea unei succesiuni.
Condiţiile conflictului de interese a fost valorificată corect într-o cauză (dosarul nr. 1175/249/2013a2al Judecătoria
Lehliu-Gară, încheierea din 17 aprilie 2004) în care, constatându-se calitatea de succesibili la moştenirea unei persoane a
interzisului şi a tutorelui său (care erau fraţi), s-a admis cererea de numire a unui curator special, deşi solicitarea
petentei viza doar validarea; aceeaşi situaţie privind contrarietatea de interese între tutore şi majorul ocrotit întemeiată
pe relaţia de rudenie şi vocaţia la aceeaşi moştenire a fost corect decelată de instanţă şi în dosarul nr. 5423/243/2013,
încheierea nr. 2064/18.12.2013 a Judecătoria Hunedoara, o hotărâre corectă din punct de vedere material şi procedural,
în care s-a făcut justa aplicare a art. 150 alin. 3 NCC în situaţia interzisului, iar nu art. 229 alin. 3 2 şi 33, validând curatela
special numit de notarul public.
2. Cea mai frecventă problemă în practică s-a născut din ignorarea sau necunoaşterea/neînţelegerea art. 229 alin. 3 2 din
Legea nr. 71/2011, din lipsa unei diferenţieri între situaţia minorului şi situaţia majorului ocrotit şi din confuzia făcută
între situaţia interzisului cu cea a majorului, chiar şi bolnav, dar deplin capabil, pentru care nu s-a luat vreo măsură de
ocrotire.
Au picat în aceste greşeli deopotrivă profesionişti ai dreptului (instanţe, notari publici, avocaţi) sau simpli justiţiabili,
rezultând o practică judiciară nu doar greşită, dar şi de o varietate îngrijorătoare, deloc justificată de vreo nebulozitate a
legii.
Astfel, trebuie învederat că soluţiile instanţelor trebuiau cantonate în cadrul legal creat de Legea nr. 71/2011, prin art.
229, prevederi care vor produce efecte, în dauna art. 150 NCC ce nu se va aplica, până la organizarea şi funcţionarea
instanţei de tutelă, ori de câte ori în discuţie este un minor pus sub tutelă sau aflat în ocrotirea părinţilor săi şi există o
situaţie de conflict de interese ori tutorele/părintele nu îşi poate îndeplini obligaţia de protecţie.
A. Situaţia minorului. Actele de dispoziţie privind bunurile minorului şi participarea minorului la dezbaterea unei
succesiuni vor fi guvernate de dispoziţiile art. 229 alin. 3 2 din Legea nr. 71/2011 conform cu care numirea curatorului
special se va face de autoritatea tutelară, desemnare care va fi validată de instanţa de tutelă dacă s-a făcut pentru
un act de dispoziţie sau care va produce efecte imediat (fără a fi necesară confirmarea), dacă s-a făcut pentru dezbaterea
procedurii succesorale notariale.
Pentru aceste considerente, sunt greşite toate hotărârile judecătoreşti întemeiat pe dispoziţiile art. 150 alin. 3 prin care s-
a validat numirea unui curator special pentru un minor, făcută de notarul public pentru dezbaterea unei moşteniri
(încheierea din 21 noiembrie 2014, dosarul nr. 1974/2493/2014 sau încheierea din 5 august 2013, dosar nr.
1027/249/2013 ale Judecătoriei Lehliu Gară, încheierea nr. 3477/11.12.2014, dosar nr. 10182/221/2014 a Judecătoriei
Deva; sentinţa nr. 1121/05.11.2014, dosarul nr. 1736/283/2014 a Judecătoriei Pucioasa, încheierea nr. 912/04.06.2014,
dosar nr. 1715/293/2014 a Judecătoriei Târgu Mureş, încheierea din 27 noiembrie 2013, dosar nr. 2649/205/2013,
încheierea din 6 iunie 2013, dosar nr. 2258/205/2013 ale Judecătoriei Câmpulung, toate nepublicate).
Există însă şi soluţii corecte, spre exemplu încheierea din 27 august 2013 a Judecătoriei Bistriţa, prin care s-a validat
numirea unui curator special pentru un minor pentru efectuarea unei vânzări a unui bun aparţinând minorului; la
fel, sentinţa nr. 10671/01.11.2012 a aceleiaşi instanţe, unde s-a validat numirea curatorului special pentru minor pentru
cumpărarea unui imobil de către minori, în hotărârea amintită existând şi o interpretare corectă a disp. art. 229 alin.
32 din Legea nr. 71/2011, prin metoda per a contrario, prin care se deduce că, în cazul actelor de dispoziţie, este necesară
validarea curatorului special numit de autoritatea tutelară.
Alte instanţe au respins ca inadmisibile cererile de validare a curatorului special pentru minor,desemnat de notarul
public în vederea dezbaterii unei succesiuni, solicitări întemeiate pe disp.art. 150 alin. 3 (sentinţa nr.
191/01.11.2013, dosarul nr. 3650/205/2013 al Judecătoriei Câmpulung, nepublicată); această hotărârea este greşită,
pentru că cererea nu era inadmisibilă, ci doar neîntemeiată, în speţă nefiind incidente prevederile art. 150 alin. 3 pe care
partea şi-a întemeiat solicitarea, ci cele ale art. 229 alin. 3 2 din legea nr. 71/2011, în temeiul cărora instanţa şi-a baza
soluţia, dar fără a pune în discuţia părţilor acest aspect; în plus, dacă ar fi făcut o transpunere corectă în speţă a art.
229 alin. 32 din Legea nr. 71/2011, instanţa ar fi trebuit să constate că nu era învestită cu o cerere de numire (despre care
corect s-a reţinut că ar fi în competenţa autorităţii tutelară), ci una de validare, ceea ce ar fi condus la soluţia de
netemeiniciei şi nu inadmisibilitate.
Soluţia de inadmisibilitate este eronată şi în cazul în care instanţa constată corect incidenţa art. 229 alin. 3 2 din Legea nr.
71/2011, dar consideră că validarea nu este necesară, pentru că o astfel de confirmare nu se impune în cazul dezbaterii
unei succesiuni pentru stabilirea calităţii de moştenitor pentru minor. De aceea, trebuia pronunţată soluţia netemeiniciei
în astfel de situaţii, pentru că, teoretic, este descrisă calea de acţiune urmată de petent, dar cererea lui nu este fondată,
având în vedere prevederile legale incidente, art. 229 alin. 3 2 din Legea nr. 71/2011 şi nu art. 150 (astfel, greşit a procedat
Judecătoria Târgu Mureş în dosar nr. 9429/320/2013, sentinţa civilă nr. 6702/07.10.2013; în plus, instanţa ar fi trebuit
să observe că se solicita validarea unui curator special numit de notarul public, iar nu de către autoritatea tutelară).
Greşit a dezlegat excepţia inadmisibilităţii şi Judecătoria Mangalia (dosar nr. 2562/254/2013, încheierea nr.
1652/14.08.2013) care, deşi a identificat corect aplicabilitatea art. 229 alin. 3 2 din Legea nr. 71/2011, a considerat că nu
este necesară validarea unui curator special numit de autoritatea tutelară pentru reprezentarea unui minor la încheierea
unui contract de cesiune de drepturi împreună cu mama sa; acesta, cu toate că situaţia expusă reprezenta chiar prima
teză a articolului amintit, iar speţa este una în care părţile, notarul şi autoritatea tutelară au dat relevanţa cuvenită legii
(în fapt, singura dintre cele 26 de speţe studiate pentru realizarea lucrării de faţă).
Judecătoria Mangalia a greşit şi atunci când a dispus autorizarea încheierii actului de dispoziţie făcând o eronată aplicare
a art. 229 alin. 4 din Legea nr. 71/2011 (este drept, neinvocat în cuprinsul hotărârii), căci, începând cu 20 apriilie 2012,
toate atribuţiile privind exercitarea tutelei cu privire la bunurile minorului sau ale interzisului judecătoresc revin
autorităţii tutelare (art. 229 alin. 3, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 60/2012).
Din acest text rezultă, în mod indubitabil, că, până la organizarea şi funcţionarea instanţei de tutelă, toate competenţele
acestei instanţei prevăzute de art. 140–155 privind bunurile minorului revin de drept autorităţii tutelare, astfel că
autorizarea unui act de înstrăinare efectuat de tutore (sau părinte, conform art. 502) se va face de autoritatea tutelară, iar
nu de instanţă; astfel, art. 144 alin. 2 a suferit o „modificare” temporară pentru perioada tranziţiei de la instanţa
prevăzută de art. 229 alin. 2 lit. a) la instanţa de tutelă înfiinţată prin legea de organizare judiciară, moment de la care
prevederile intermediare ale art. 229 îşi vor înceta efectele.
Aceeaşi greşeală este comisă şi de Judecătoria Bistriţa prin sentinţa civilă nr. 10671/01.11.2012 şi încheierea din 27
august 2013 prin care se autorizează de instanţă încheierea unor acte de dispoziţie în numele minorului.
B. Situaţia majorului. Cu privire la majorul capabil (adică nepus sub interdicţie), chiar dacă acesta suferă de o boală
care exclude discernământul, concepţia noului Cod civil este că această persoană nu ar putea fi protejată pe calea
curatelei speciale prevăzute de art. 178, art. 186, ci exclusiv prin punerea sub interdicţie potrivit art. 164–177.
Aceasta pentru că, în cadrul capitolului intitulat „Ocrotirea interzisului judecătoresc”, numirea unui curator special
pentru un bolnav (dar cu capacitate deplină) nu se poate face decât în temeiul art. 167care presupune un „caz de nevoie”,
precum şi declanşarea procedurii de punere sub interdicţie; ultima condiţie rezultă – indirect, deci indubitabil – din
faptul că acest curator poate fi numit doar până la punerea sub interdicţie a persoanei lipsită de discernământ datorată
alienării sau debilităţii mintale. De aceea, cum însuşi caracterul provizoriu este legat de judecata definitivă a cererii de
punere sub interdicţie, rezultă că o condiţie sine qua non a numirii curatorului special conform art. 167 este introducerea
cererii de ocrotire a celui lipsit de capacitate de exerciţiu.
De aceea, sunt greşite acele soluţii (încheierea nr. 369/A/23.09.2014, dosar nr. 3180/257/2014 şi nr.
382/A/03.10.2014, dosar nr. 3128/257/2014 ale Judecătoriei Mediaş, încheierea nr. 4359/26.09.2013, dosar nr.
5239/320/2013, Judecătoria Târgu Mureş), în care instanţele au analizat şi chiar admis (încheierea nr. 4359/26.092013)
cererile de validare a numirii unor curatori speciali pentru majori care, deşi bolnavi, nu erau puşi sub interdicţie.
Pentru aceste persoane, singura cale este declanşarea procedurii de ocrotire şi, în cadrul acesteia, dacă există o urgenţă
legată de vreun act de dispoziţie sau dezbaterea unei succesiuni, să se solicite numirea unui curator special. Conform art.
229 alin. 33 din Legea nr. 71/2011, această numire urmează a se face de autoritatea tutelară, trebuind ca, în
funcţie de distincţiile făcute de alin. 3 2 (ca şi în cazul minorului), desemnarea făcută de autoritatea tutelară să fie validată
de instanţa de tutelă când este vorba de acte de dispoziţie sau să aibă efecte depline, fără o confirmare judecătorească,
când cel numit trebuie să participe în numele alienatului mintal la dezbaterea unei moştenirii în faţa notarului care a
propus desemnarea curatorului special.
Deşi a constatat în mod corect incidenţa prevederilor legale comentate, în mod greşit Judecătoria Craiova, a admis
(în dosarul nr. 1299/215/2014, încheierea din 04 februarie 2014, nepublicată) cererea de validare a unui curator special
privind un bolnav pentru care anterior se declanşase procedura punerii sub interdicţie; aceasta pentru că pentru major
fusese deja emisă o dispoziţie de autoritatea tutelară pentru numirea unui curator special în vederea reprezentării la
dezbaterea unei succesiuni, act pentru care nu mai era necesară validarea de instanţa de tutelă.
Înţelesul greşit al acestor texte a fost dat de Judecătoria Reghin (încheierea nr. 1969/CC/09.10.2014,dosar nr.
2779/289/2014; prin care s-a stabilit că atunci când există un conflict de interese între tutore şi cel pus sub interdicţie,
numirea curatorului special se face de către autoritatea tutelară conform art. 229 alin. 3 2 din Legea nr. 71/2011.
Soluţia este nelegală, pentru că, în primul rând, art. 229 alin. 32 din Legea nr. 71/2011 se referă doar la situaţia
minorului ocrotit; apoi, alin. 33 vizează numai situaţia persoanei în curs de punere sub interdicţie, astfel încât pentru
toate celelalte ipoteze aplicarea art. 229 este exclusă. Acesta şi pentru că, acolo unde a intenţionat crearea unei identităţi
de situaţii între minorul ocrotit şi interzisul judecătoresc, legiuitorul a dispus-o în mod expres, spre exemplu în art. 229
alin. 3, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 214/2013.
De aceea, în speţă comentată era incident art. 150 şi, cum exista un conflict între cel pus sub interdicţie şi tutore, iar
notarul public procedase la numirea provizorie a unui curator special, această desemnare trebuia fie validată de instanţa
de tutelă, să se înlocuiască persoana nominalizată, iar nu să fie respinsă cererea de validare ca inadmisibilă.
Tot din art. 229 alin. 32 şi alin. 32 din Legea nr. 71/2011 rezultă că, în orice alte situaţii decât cea a art. 167, cererea de
instituire a unui curator special pentru un major bolnav este inadmisibilă, după cum în mod just s-a stabilit prin
încheierea nr. 458/A/02.12.2014 a Judecătoriei Mediaş; soluţia, deşi corectă, este întemeiată pe considerente greşite
conform cărora competenţa de numire a unui curator special aparţine autorităţii tutelare, afirmaţie eronată pentru că
această instituţie nu poate numi un curator special dacă nu este declanşată procedura punerii sub interdicţie.
Soluţia inadmisibilităţii ar fi trebuit pronunţată într-o altă pricină (dosarul nr. 3128/257/2014 al Judecătoriei Mediaş,
încheierea nr. 382/A/03.10.2014) când, constatând că se vrea validarea unui curator special numit de notar pentru un
bolnav neinterzis, netransportabil dar deplin capabil,instanţa ar fi trebuit să arate că art. 150 nu este incident, pentru că
acesta vizează doar situaţia unei imposibilităţi juridice sau faptice a exercitării ocrotirii de către tutore, iar nu o soluţie
care să fie alternativă la instituirea curatelei, conform art. 178 şi urm. (singura măsură de protecţie a celor care, deşi
capabili nu îşi pot administra singuri bunurile şi să-şi apere interesele, cum este şi situaţia comentată – bolnav paralizat
netransportabil).
3. Analizarea unor dispoziţii procedurale. Potrivit art. 265, toate măsurile date prin prezenta carte în competenţa
instanţei judecătoreşti, toate litigiile privind aplicarea dispoziţiilor prezentei cărţi, precum şi măsurile de ocrotire a
copilului prevăzute în legi speciale sunt de competenţa instanţei de tutelă.
Distincţia dintre „măsuri” şi „litigii” este dată de procedura de soluţionare a cererilor de către instanţa de tutelă, litigiile
fiind supuse dreptului comun contencios, iar măsurile trebuind judecate după procedura necontencioasă judiciară
prevăzută de art. 527-537; astfel, „luarea unor măsuri de ocrotire”, este expres enunţată printre situaţiile exemplificative
conţinute de art. 527 şi care se soluţionează conform acestei proceduri.
Instanţele au precizat incidenţa acestor dispoziţii, deşi acest lucru nu era necesar, cu excepţia art. 529 care stabilesc cu
caracter derogator obligaţia verificării competenţei, inclusiv în situaţia când este de ordine privată; a se vedea încheierea
nr. 458/A/02.10.2014 a Judecătoriei Mediaş, încheierea nr. 4359/26.09.2013 a Judecătoriei Târgu Mureş sau încheierea
nr. 3477/11.12.2014, dosar nr. 10182/221/2014 a Judecătoriei Deva.
Verificarea competenţei presupune atât cercetarea competenţei materiale (la care se referă art. 528 alin. 1 şi 2) şi a acelei
teritoriale (la care se referă art. 528 alin. 3) dar, mai ales şi cu titlu prealabil, a competenţei generale a instanţei, ce
trebuie stabilită conform art. 536 alin. 1 rap. la art. 131 alin. 1.
Prin competenţa generală a instanţei se înţeleg acele atribuţii ale instanţa de judecată de a soluţiona anumite litigii sau
cereri care se stabilesc prin raportare la capacitatea (văzută aici şi ca obligaţie) altor organe sau instituţii din afara
sistemului judiciar de a rezolva acel litigiu (cerere).
În judecarea cererilor de validare a curatorului special, instanţele s-au lovit deseori de excepţia inadmisibilităţii, mai ales
când au apreciat că validarea nu este necesară sau în cererile de numire curator special, când s-a considerat că
desemnarea se face, fie de autoritatea tutelară fie de notarul public.
Invocarea excepţiei se va face conform procedurii de drept comun, prin punerea în discuţie contradictorie a părţilor şi
prin ascultarea celor prezenţi, conform art. 14 alin. 5 (cum în mod corect s-a procedat în dosarul nr. 2779/283/2014,
încheierea nr. 1969/CC/09.10.2014 a Judecătoriei Reghin, în dosarul nr. 3635/320/2013a1, încheierea nr.
252/23.01.2014 a Judecătoriei Tg. Mureş, dosar nr. 3650/205/2013, încheierea nr. 1971/01.11.2013 a Judecătoriei
Câmpulung sau în dosarul nr. 2562/254/2013, încheierea nr. 1652/14.08.2013 al Judecătoria Mangalia).
Această ultimă instanţă a procedat la unirea excepţiei invocate din oficiu cu fondul cauzei, măsură apodictic greşită din
perspectiva art. 248 alin. 4 conform cu care excepţiile pot fi unite cu fondul saucu administrarea probelor, dacă pentru
soluţionarea lor este necesară administrarea unor dovezi şi apoi, dacă aceste probe sunt aceleaşi ca şi pentru finalizarea
cercetării judecătoreşti respectiv soluţionarea fondului; or, inadmisibilitatea vizând stabilirea competenţei generale a
instanţei, nu presupune administrarea niciunei alte probe, ci doar analizarea şi interpretarea dispoziţiilor legale vizând
competenţa instanţei, astfel încât nu putea fi unită cu fondul. Dacă instanţa consideră că nu se poate pronunţa imediat şi
are nevoie de timp pentru a judeca excepţia, ar fi trebuit să rămână în pronunţare asupra excepţiei, lucru posibil în
condiţiile în care acesta privea un capăt de cerere distinct şi să ia concluziile părţilor asupra celuilalt petit, urmând ca, în
deliberare, să rezolve atât excepţia, cât şi cel de-al doilea capăt de cerere.
Greşit a procedat şi o altă instanţă (Judecătoria Câmpulung), când, respingând acţiunea (este drept, fără a indica
inadmisibilitatea), a motivat că solicitarea de validare a curatorului special este de competenţa unui organ fără activitate
jurisdicţională, astfel încât cererea este inadmisibilă, caracter indicat doar în considerente (încheierea din 01.07.2013
dosar nr. 2669/205/2013; situaţia este aproape identică în dosarul nr. 3180/257/2014, încheierea nr. 369/A/23.09.2014
a Judecătoriei Mediaş).
„Cea mai greşită” hotărâre pare a fi o încheiere a Judecătoriei Mediaş prin care instanţa, verificându-şi competenţa
conform art. 529 NCPC se declară necompetentă sub aspect material, după care o pune în discuţia celor prezenţi această
excepţie, apoi o admite în sală şi reţine cauza în pronunţare pe aceasta.
Deoarece excepţia necompetenţei generale are o reglementare aparte în art. 131 alin. 4, acest text se va aplica cu
prioritate faţă de art. 534 alin. 2 astfel că hotărârea de respingere ca inadmisibilă este supusă recursului în 30 de zile, iar
nu apelului (cum s-a indicat în sentinţa civilă nr. 6702/07.10.2013 a Judecătoriei Târgu Mureş) şi nici nu este definitivă
(cum s-a precizat în încheierea din 7 iulie 2013 a Judecătoriei Câmpulung).
După cum reiese din prev. art. 532 N.C.P.C., cererile privind măsurile de ocrotire se judecă cu citarea părţilor, doar dacă
legea o impune expres (precum în cazul art. 125 alin. 1 din Legea nr. 272/2004); în celelalte situaţii, citarea este
facultativă, la libera apreciere a judecătorului care, dacă ordonă citarea, trebuie să-şi motiveze măsura, ca orice altă
dispoziţie a instanţei. Dar, având în vedere că, în temeiul art. 532 alin. 2 N.C.P.C., instanţa poate asculta orice persoană
şi solicita orice fel de lămuriri, iar acestea s-ar putea abţine şi fără citarea petentului şi a persoanei arătate în cerere este
recomandabilă judecata fără citare (mai ales că, de cele mai multe ori solicitările de validare sunt formulate de birouri
notariale, lucru perfect admisibil din perspectiva art. 111); aceasta şi pentru a nu se ajunge la situaţii insolite în care
cererile pentru validarea unor curatori speciali pentru doi fraţi minori, introduse în aceeaşi zi, 25 mai 2013 să fie
soluţionate la 6 iunie 2013 şi respectiv 12 iulie 2013, pentru că instanţa dispusese citarea (dosar nr. 2258/205/2013 şi nr.
2259/205/2013 de Judecătoria Câmpulung); „noroc” că instanţele au stabilit caracterul definitiv al încheierilor, deşi art.
534 prevede calea de atac a apelului şi, dacă mai era nevoie de ceva în plus, validarea acordată de instanţă nici măcar nu
era necesară în temeiul art. 229 alin. 32 din Legea nr. 71/2011.
Cu privire la procedura de judecată, deoarece participarea procurorului în procesul civil este liberă conform art. 92 alin.
2 N.C.P.C., doar în cazurile anume prevăzute de lege, participarea fiind obligatorie (spre exemplu, în cazul art. 933 alin. 3
N.C.P.C.), în cererile de validare a curatorului special nu este imperativă judecata cu participarea procurorului; de aceea,
instanţele care au soluţionat astfel de cereri cu concluziile reprezentantului Ministerului Public (Judecătoria Pucioasa,
dosar nr. 1736/205/2013 sau Judecătoria Câmpulung, dosarul nr. 3649/205/2013 şi nr. 3650/205/2013) nu au greşit
dacă participarea s-a făcut în temeiul art. 92 alin. 2 N.C.P.C., dar, dacă au apreciat că procurorul intră în mod obligatoriu
în compunerea instanţei au adăugat la lege din această perspectivă.
Cu privire la situaţia curatorului special, în art. 186 se statuează că dispoziţiile capitolului privind curatela nu se aplică şi
curatorului special prevăzut la art. 150, 159 şi 167. În aceste din urmă cazuri, drepturile şi obligaţiile stabilite de lege în
sarcina tutorelui se aplică, în mod corespunzător, şi curatorului special; Legea nr. 71/2011 nu conţine în această privinţă
dispoziţii derogatorii astfel încât, indiferent de modalitate şi autoritatea care numeşte curatorul special, acestuia îi revin
drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru tutore.
Deoarece trimiterea art. 186 se referă, din instituţia tutelei, doar la atribuţiile şi îndatoririle tutorelui, aceasta ar însemna
că alte dispoziţii nu ar fi incidente.
Interesează aici acea normă din procedura de numire a tutorelui conform cu care încheierea instanţei de numire se
afişează la sediul instanţa şi la primăria de la domiciliul persoanei ocrotite (art. 119 alin. 4); deoarece aceeaşi formalitate
există şi în cazul curatelei la art. 182, a cărui incidenţă a fost exclusă expres de art. 186 pentru curatorul special
(indiferent că a fost numit sau validat de instanţă), ar rezulta că încheierea instanţei de tutelă de validare a numirii
curatorului special de notarul public (în cazul art. 150 alin. 3) sau autoritatea tutelară (în cazul art. 229 alin. 32) nu ar
trebui supuse acestei forme de publicitate.
Trebuie arătat că, oricum, înştiinţarea generală despre măsura de protecţie dispusă se referă la terţii care ar putea
contracta cu incapabilul, în privinţa părţilor, iar aici sunt incluşi minorul, interzisul, tutorele/părinţii, autoritatea
tutelară şi biroul notarial, încheierea de validarea curatelei speciale (ca orice încheiere în materia măsurilor de ocrotire)
va produce efecte de la pronunţare, dat fiind caracterul executoriu al încheierii pronunţate conform procedurii
necontencioase (art. 534 alin. 1).
În plus, menţionarea în dispozitivul unor încheieri a sarcinilor administrative, ulterioare de comunicare a încheierii, la
autoritatea tutelară şi de afişare la sediul instituţiei de tutelă (precum în cazul încheierii din 05 august 2013, dosar nr.
1027/249/2013 Judecătoria Lehliu Gară, încheierea nr. 382/A/03.10.2014, dosar nr. 3128/257 Judecătoria Mediaş,
încheierea din 27 noiembrie 2013, dosar nr. 3649/205/2013 Judecătoria Câmpulung sau încheierea
4359/26.09.2013, dosar nr. 9239/320/2013 al Judecătoriei Târgu Mureş) este cel puţin superfluă, căci ţine de atribuţiile
grefierului posterioare şedinţei de judecată şi, aşa cum instanţa nu indică în câte exemplare, trebuie tipărită hotărârea
sau că hotărârea trebuie comunicată părţilor, nici aceste sarcini de serviciu nu trebuie învederate grefierului de şedinţă.
De aceea, mult mai utilă ar fi indicarea caracterului executoriu al încheierii (astfel cum s-a făcut îndosarul nr.
1299/215/2014, încheierea din 4 februarie 2014 a Judecătoriei Craiova sau în dosarul nr. 10182/221/2014, încheierea nr.
3477/11.12.2014), pentru că permite realizarea imediată a actului în vederea căruia curatorul special a fost numit; aceasta
şi pentru că aşteptarea termenului de apel de 30 de zile este redundantă, în condiţiile în care participanţii la procesul în
care s-a admis cererea au interese comune (astfel încât nu vor exercita calea de atac, iar cel ocrotit, neavând capacitate,
nu poate formula singur calea de atac), iar aşteptarea termenului de 1 an prevăzut de art. 534 alin. 4 ar zădărnici întregul
demers şi ar contraveni însuşi interesului celui protejat şi al nevoii imperioase care a justificat măsura provizorie.
O remarcă specială se impune pentru sesizarea acelui tip de hotărâri judecătoreşti care nu sunt doar nelegale prin natura
soluţiilor pronunţate, dar în care, într-o încercare supărătoare de a „justifica” greşelile, se mistifică texte legale şi se trag
concluzii opuse normelor abia citate în scopul poleirii soluţiilor eronate cu o tentativă de motivare.
Astfel, într-o încheiere (din xx.xx.2014, dosar x/2xx/2014) se enunţă cu ghilimele că art. 229 alin. 32 şi art. 33 din Legea
nr. 71/2011 vorbesc despre „numirea curatorului special care îl asistă şi îl reprezintăpe major la încheierea…”; aceasta
în condiţiile în care alin. 32 se referă expresiss verbis la minor, iar alin. 32 este doar o normă de trimitere; aceeaşi
denaturare a conţinutului art. 229 alin. 3 2 este făcută de o altă instanţă (încheierea xx.xx.2014, dosar x/2xx/2014) care
afirmă candid că textul se referă la numirea curatorului special care îl asistă sau îl reprezintă pe interzisul judecătoresc.
Într-o altă speţă (dosar x/3xx/2013, încheierea xx.xx.2014), se indică conţinutul art. 229 alin.3 2 din Legea nr. 71/2011 şi
că acesta se referă la minor şi se respinge o acţiune cu privire la un major pus sub interdicţie; pentru a desăvârşi opera,
instanţa pretinde că art. 150 alin. 3 ar stipula că „cererea pentru desemnarea curatorului se adresează autorităţii tutelare
de la domiciliul interzisului judecătoresc, nemaifiind supusă validării”: spre comparaţie (care scuteşte orice
comentariu) art. 150 alin. 3 prevede că pentru motive temeinice, în cadrul procedurilor succesorale, notarul public, la
cererea oricărei persoane interesate sau din oficiu, poate numi provizoriu un curator special, care va fi validat sau, după
caz, înlocuit de către instanţa de tutelă.
Concluziile studiului sunt:
1. În cazul minorilor:

– până la organizarea şi funcţionarea instanţei de tutelă, art. 150 nu produce efecte în vederea numirii şi validării
curatorului special, fiind aplicate cu prioritate prevederile art. 229 alin. 3 2 din Legea nr. 71/2011; aceasta va însemna,
printre altele, că niciodată un curator special nu poate fi numit de notarul public;
– în temeiul art. 229 alin. 32 din Legea nr. 71/2011, competenţa de numire a curatorului special aparţine în exclusivitate
autorităţii tutelare, nu notarului public şi nici instanţei de tutelă; instanţa de tutelă trebuie să confirme dispoziţiile
autorităţii tutelare de împuternicire a unui curator special doar când acesta reprezintă/asistă un minor la încheierea unui
act de dispoziţie; dacă numirea curatorului special este impusă de dezbaterea unei proceduri succesorale notariale,
indiferent de natura actului făcut în cadrul acestei activităţi şi de numărul actelor ce trebuie realizate, numirea
curatorului special de către autoritatea tutelară nu trebuie confirmată de instanţă.
2. În cazul majorilor:

– până la organizarea şi funcţionarea instanţei de tutelă, art. 229 alin. 3 2 din Legea nr. 71/2011 se aplică numai majorilor
care se află în curs de punere sub interdicţie dacă măsura numirii unui curator special este impusă conform art. 167, de
motive imperioase care nu pot aştepta până la finalizarea punerii sub interdicţie; în această situaţie, în funcţie de natura
actului, numirea curatorului special se va face de autoritatea tutelară, cu respectarea condiţiei validării, dacă este vorba
de un act de dispoziţie care excede dezbaterii unei moşteniri la notar;
– indiferent de lipsa instanţei de tutelă, în cazul interzisului judecătoresc (deci cel faţă de care măsura de protecţie este
în exerciţiu), desemnarea unui curator special se va face doar conform art. 150 (iar nu conform art. 229 alin. 32 din Legea
nr. 71/2011); aceasta va însemna că pentru participarea interzisului la dezbaterea unei succesiuni al cărui tutore nu poate
fi prezent juridic sau fizic, numirea curatorului special se face de notarul public, iar persoana astfel desemnată trebuie fie
validată de instanţa de tutelă, fie înlocuită;
– în cazul celorlalte acte de dispoziţie, numirea curatorului special se va face doar de instanţa de tutelă (nu de către notar
şi nici de către autoritatea tutelară).

P.S. În fază de proiect, prezentul articol se voia intitulat „Scurte consideraţii privind validarea curatorului special de
către instanţa de tutelă”. Analiza subiectului şi cercetarea practicii judiciare au relevat o severă problemă în înţelegerea şi
aplicarea legii, cu atât mai stupefiantă cu cât în discuţie erau doar două texte – art. 150 din N.C.C. şi art. 229 din Legea
nr. 7/2011.
În intenţia de a fi de folos celor care şi-au pus întrebări privind efectul acestor norme atunci când s-au lovit de zidul creat
în jurul instituţiei curatorului special (şi, nu ca mine, doar au citit despre acestea), am încercat o sistematizare a
experienţelor judiciare (probabil aici s-ar potrivi definiţia lui O. Wilde dată experienţei „numele pe care îl dau toţi
greşelilor pe care le fac”).
Poate că, în acest fel, nu s-ar mai ajunge ca într-o situaţie constată în practică în care solicitările făcute în numele a doi
copii minori, fraţi, de validare a unor curatori speciali numiţi de notarul public pentru participarea la dezbaterea
succesiunii tatălui lor, înregistrate în aceeaşi zi, la aceeaşi instanţă (dosar nr. x0/2xx/2013 şi nr. x9/2xx/2013), una să fie
admisă, iar cealaltă să fie respinsă ca inadmisibilă; ironia sorţii face ca procedura validării nici măcar să nu fi fost
necesară în aceste cauze, conform art. 229 alin. 3 2 din Legea nr. 71/2011, curatorii trebuind să fie numiţi de autoritatea
tutelară la propunerea notarului public (este drept, în speţe, fuseseră deja desemnaţi curatori speciali de notarul public,
iar petenţii şi-au întemeiat cererile pe dispoziţiile art. 150 alin. 3).
Gabriel LEFTER
Curatela 3
CATRE
JUDECATORIA TULCEA
DOMNULE PRESEDINTE
Subsemnata MAFTEI ANGELA, avand CNP 2700527364220, cu

domiciliul in sat Somova, comuna Somova, judetul Tulcea, formulez prezenta
CERERE DE INSTITUIRE A CURATELEI
Pentru numita Anton Ioana, vaduva, avand CNP 2460916364227, domiciliata in

sat Somova, comuna Somova, judetul Tulcea, si numirea mea Maftei Angela,
fiica sa, in calitate de curator, pentru inceperea si sustinerea procedurilor
judiciare de desfiintare in instanta a contractului de vanzare cumparare cu
obligatie de intretinere incheiat intre Anton Ioana ce ar fi trebuit sa fie
beneficiara intretinerii si Murgulet Ghita si Murgulet Mirela ce datorau
intretinerea, contract autentificat sub nr. 2226/20.12.2001 de Biroul Notarial Ene
Frosina.
Temeiul de drept al prezentei actiuni, art. 178 litera a si urmatoarele din
NCC.
In fapt, numita Anton Ioana, in favoarea careia solicit instituirea curatelei
a incheiat cu Murgulet Ghita si Murgulet Mirela un contract de vanzare
cumparare cu obligatie de intretinere pe care il anexez in copie.
La data incheierii contractului, prin dispozitia nr. 155 a primarului
comunei Somova din data de 19.12.2001 s-a instituit curatela si s-a numit
curator pentru a o reprezenta pe Anton Ioana in fata Notarului Public.
Scopul incheierii contractului a fost acela de a o sprijini pe Anton Ioana
care din cauza batranetii si a bolii avea nevoie de un sprijin constant.
Mentionez ca Anton Ioana este incadrata in grad de handicap grav
conform certificatului nr. 4230 din 20.09.2013 emis de Comisia de evaluare a
persoanelor adulte cu handicap.
Eu, Maftei Angela sunt fiica numitei Anton Ioana si dovedesc acest fapt
cu certificatul meu de nastere si certificatul de casatorie care atesta schimbarea
numelui din Anton in Maftei.
Cum debitorii obligatiei de intretinere nu si-au indeplinit obligatia
asumata iar Anton Ioana se afla in nevoie, cu acordul si consimtamantul acesteia
formulez prezenta cerere de instituire a curatelei in favoarea sa apreciind ca sunt
indeplinite conditiile legale.
Anton Ioana din cauza bolii si a varstei inaintate nu poate personal sa isi
administreze bunurile si sa isi apere interesele in conditii corespunzatoare si pe
cale de consecinta cu acordul sau solicitam instantei numirea mea in calitate de
curator pentru apararea intereselor numitei Anton Ioana.
Deoarece debitorii obligatiei de intretinere nu si-au indeplinit obligatiile
contractuale de a asigura intretinerea numitei Anton Ioana, interesul acesteia
este de desfiintare a contractului mai sus amintit urmand ca bunurile sa revina in
patrimoniul acesteia, de aceea solicitam instituirea curatelei pentru a o
reprezenta pe doamna Anton Ioana in toate demersurile necesare pentru
desfiintarea contractului sus amintit atat in fata instantei cat si a avocatilor,
notarilor sau orice alta autoritate unde ar fi necesar.
In drept art. 178 si urmatoarele NCC.
Depunem prezenta in 3 exemplare.
Anexez inscrisurile despre care am facut vorbire in cuprinsul prezentei.
Actiune scutita de plata taxei judiciare de timbru.
22.10.2014
MAFTEI ANGELA

Tutela Curatela Spete

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tutela Curatela Spete

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tutela –curatela

AUTORITATEA TUTELARA TULCEA

Subsemnata Chiscociu Violeta Giorgiana domiciliata in Tulcea str.

Precizez ca tatal meu a decedat iar mama m-a abandonat, aceasta

Anexez in copie certificate de nastere, copie certificat de deces, copie acte

CHISCOCIU VIOLETA GIORGIANA

Semnatura de incuvintare a cererii de catre sora majora

CHISCOCIU ANA MARIA

CHISCOCIU VIOLETA GIORGIANA

Nume Calitate parte

Ora estimata: 08:30

Ora estimata: 08:30

Ora estimata: 08:30

Ora estimata: 10:00

Ora estimata: 08:30

Ora estimata: 13:30

Declarant,

Subsemnata MIHAELA, avand CNP 2961017360021, cu

RNEI FLORIN, domiciliat in Mun. Constanta, str. Dr. Stanca

TUTELA- AUTORIZARI DATE TUTORELUI

Solutia pe scurt: Admite cererea formulată de petentul BUTNARU VIOREL de desemnare a

Sa obligati paratul sa imi permita sa am legaturi personale cu

In fapt, in anul 2012 l-am cunoscut pe parat si am avut cu acesta o

La data de 19 septembrie 2014 ( in Lagosanto, Italia) s-a nascut

PENUŞ AURELIAN dasar8081/327/2011 Reclamant

Ora estimata: 08:00

pentru numitul/numita_, ce are calitatea de_

Motivele cererii sunt următoarele:

Temeiul de drept [4]: Invoc dispoziţiile art. 44 C. proc. civ.

Anexez [5]: înscrisuri, respectiv_

Domnului Preşedinte al Judecătoriei/Tribunalului/Curţii de Apel/Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie [6] _

d) când persoana juridică chemată să stea în judecată nu are reprezentant legal.

[4] Temeiul de drept îl constituie dispoziţiile art. 44 C. proc. civ.

Acte necesare pentru tutela sau curatela

Dispoziţie pentru instituirea curatelei sau tutelei asupra unui minor

• cerere din partea unei persoane fizice, aparţinător sau nu al minorului

Dispoziţie pentru instituirea curatelei asupra unei persoane bolnave

• cerere din partea unei persoane fizice, aparţinător al bonvaului

Dispoziţie pentru instituirea tutelei asupra unei persoane majore

• sentinţa judecătoreasacă de punere sub interdicţie

model cerere instituire curatelă generală minor, bătrân, bolnavDOMNULE PRIMAR,Subsemnatul

Dacă cineva nu a greşit niciodată, înseamnă că nu a încercat să facă nimic nou”.

Analiza acestui text impune lămurirea mai multor aspecte.

Concluziile studiului sunt:

1. În cazul minorilor:

2. În cazul majorilor:

Subsemnata MAFTEI ANGELA, avand CNP 2700527364220, cu

CERERE DE INSTITUIRE A CURATELEI

Pentru numita Anton Ioana, vaduva, avand CNP 2460916364227, domiciliata in

S-ar putea să vă placă și