Sunteți pe pagina 1din 1

 Mănăstirea Sf.

Ana

A fost construită între anii 1936-1939. Ctitorul ei a fost directorul ziarului Curentul, Pamfil
Șeicaru. Mănăstirea care trebuia sa poarte hramul Sf. Ana, după numele mamei ctitorului său, nu a fost
sfințită după finalizarea construcției pe motiv că episcopia nu sfințise locul de amplasare a mănăstirii.
Pe lângă neîndeplinirea cerințelor bisericești din partea ctitorului, mai exista și problema
proprietății, mănăstirea fiind trecută în proprietatea personală a lui Pamfil Șeicaru și nu a Bisericii, astfel
s-a ajuns la amânarea sfințirii mănăstirii, ulterior întârziată și de izbucnirea celui de-al Doilea Război
Mondial.
După 1945, Pamfil Șeicaru a fost deposedat de averea sa (acesta fiind fugit în exil), inclusiv de ctitorie.
În timpul regimului comunist chiliile au fost transformate în locuri de cazare, iar în biserică au
funcționat un restaurant și o discotecă.
În 1975 din Munchen (Germania), Pamfil Șeicaru donează prin act notarial terenul și clădirile
mănăstirii către Patriarhia Română, urmând ca acestea să fie încredințate Mitropoliei Olteniei, problema
mănăstirii fiind astfel rezolvată.
Sfințirea mănăstirii a fost posibilă în 1990, după aproximativ 50 de ani.