Fiinte mitico-folclorice

Conceptia animista – totul in natura are suflet. Padurea la romani – Silvanus. Mama-padurii- spiritul
vegetal. Masculin – Mosu-Codrului (aparitie mai tarzie).

Pot fi cercetate din perspectiva actiunii lor – benefice/malefice (exista mai multe spirite malefice – teama
de rau). Spirite benefice – zanele, babele sfinte (Sf. Duminica, Sf. Miercuri, Sf. Vineri). Spirite malefice –
Diavolul, Ielele, Muma – Padurii, zmei, balauri etc.
Mai pot fi cercetate din perspectiva spatiala – fiinte terestre – zmeul, balaurului, sorbul pamantului
(spatiu de comunicare cu celalalt taram) si fiinte aeriene – ielele, zburatorul; acvatice – rusalcele, stima
apei, sorbul apelor; mixte – ursitoarele, zanele, diavolul etc
Perspectiva lingvistica – sensul cuvintelor respective, termenii ce denumesc fiintele malefic ajung sa
denumeasca ulterior persoane cu anumite deficiente - hala , spirit eolian (mancau), balaur – copil de
tigan. Derivate – dracos, indracit (om in care a intrat diavolul), haluit (ametit, slabit), bengos (Benga
=diavolul din mitologia tiganilor). Etimologie – din substratul geto-dac – balaur; latina – zana, slava –
varcolac, romana – zburator. Prezenta fiintelor mito-folclorice in sintagme, servind pentru realizarea unor
comparatii – “parca e o zana” – fata frumoasa, “parca e Muma-Padurii” (baba hada), “bea ca o scorpie”
(insetat).
Prin intermediul fiintelor mito-folclorice oamenii au putut explica cauzele unor intamplari, fenomene ale
naturii – “ei dracie” explica o cauza prin intermediul diabolicului; “lovitura din iele” = paralizie.
Fiintele mito-folclorice pot fi studiate si in plan comparativ, european: ielele (rom) – nimfe (gr),
ursitoarele (rom) – parcele (romani) si moirele (gr), muma-padurii (rom) – baba Jaga (slava), Joimarita –
Persembe Kare ( turca, femeia de joi)

Balaurul – fiinta mito-folclorica primara, traieste in fantani parasite, codri neumblati sau chiar in nori.
Termen geto-dac. Motivul uciderii balaurului – trecerea de la haos la crearea lumii. Lupta cu balaurul =
lupta cu raul. Din perspectiva crestina, Sf Gheorghe lupta cu raul si cu paganitatea. Balaurul traieste intr-o
comunitate care cere sacrificiu. Ultimul stadiu de existenta – antropomorfizat. Balaurii locuiesc in nori –
anumite manifestari meteorologice periculoase sunt atribuite unor balauri aerieni – exista un anumit tip
de vrajitori care pot stapani un astfel de balaur – solomonarii (personaje initiate)

Muma-Padurii – patroana a domeniului silvicol, fiinta monstruoasa, jumatate om, jumatate vegetal,
provoaca boala plansului la copii, insomnia. Mai este numita popular Stima padurii, Vidma padurii, Mama
codrului, Surata din padure. ( fata Padurii – in zona Oas – fiinta mito-folclorica benefica). Initial Muma-
Padurii era un personaj benefic, dar a fost transformata intr-unul malefic in perioada crestina. Bluestem –
bata-te Fata Padurii

Babele Sfinte – Sf. Duminica, Sf. Vineri, Sf. Miercuri – personificari ale zilelor saptamanii. Sincretism
crestin si pagan. Pot fi studiate din perspective malefic / benefice – Sf Sambata, malefic, sta pe langa apa
Sambetei, accent negative datorat Sabatului ( intalnirea vrajitoarelor). Babele ajuta eroul, sunt
atotstiutoare, sunt prezentate in haine albe, traiesc ascetic, se alimenteaza o data la 7 zile. Ecouri din
cultul lui Venus.

Sf Duminica – personaj sincretic (baza de initiere) – se prezinta ca o cersetoare (camuflaj al sacrului).

Sf Miercuri – legata mai ales de domeniul casnic, daruieste eroilor o furca de aur, o perie care se
transforma in padure (scop apotropaic) sau o camasa din panza de paianjen.
Sf Vineri – protectoare a femeilor si a vietatilor padurii; in general binevoitoare, dar pedepseste femeile
care nu-i respecta ziua

Ielele - Fiinte mitofolclorice malefice: zanele, rusaliile, sfintele, dansele, frumoasele,

frumuselele, vantoasele, fetele lui Sandru (Alexandru Macedon), blestematele (uratele). Iel
inseamna vant in limba turca. Actioneaza prin dans in grup, lasa diverse urme in cerc pe camp ca
urmare a jocului lor. Produc diverse boli – lovitura din iele – paralizia, poceala din iele –
reumatism. Rusaliile si Sanzienele – utilizarea usturoiului, pelinului, deverse ierburi de leac
(coarda ielelor) si jocul calusarilor (din Moldova) – pentru alungarea acestor fiinte. Sunt inrudite
in plan european cu: vilele din mitologia slava, elfele din mitologia germana, nimfele din
mitologia greaca.
Joimarita - Personaj demonic feminin patroneaza torsul lanii, pedepseste femeile care nu-i
respecta ziua: Joia mare. O galeata de jaratec cu un cutit, un vatrai, cenusa – aparand sub forma
unui nor de ceata/roata de foc. Se trage din stramosii mitici (se aprindeau focuri speciale). Are la
origine elemente din cultul stramosilor. In unele zone din tara a permis valorificarea si in plan
ludic: „a umbla cu joimarita” – numeste un obicei in cadrul caruia un flacau se deghiza, umbla
prin case si cauta sa vada daca mai sunt urme ale interdictiei: tors, tesut si erau rasplatiti cu oua
rosii.