ION DAN AURELIAN NEMES$ MIHAI DRAGOI ALINA TOTOREAN ANDREEA GHITA ALBULESCU = MARCELA AZOICAI KINETOTERAPIE - LUCRARI PRACTICE - EDITURA ORIZONTURI UNIVERSITARE TIMISOARA 2003S.C. ,EXCENTRIC COMPANY” S.R.L. Timisoara Referent stiintific Prof.dr.med. Mioara BANCIU Consilier editorial Prof.dr.ing. Stefan KILYENI Tehnoredactare computerizata Valentina STEF i Coperta Laurentiu TRUSCA © 2003 Editura ORIZONTURI UNIVERSITARE TimisoaraPREFATA Kinetoterapia este “regina” recuperarii medicale. Orice program complex i eficient de recuperare medical trebuie obligatoriz s& contina si un program de kinetoterapie, adecvat scopului propus. Scopul final al recuperarii medicale este obtinerea “absentei dependentei”, a realizirii “migcarii” pacientului, minim a formei sale cele mai simple - performarea activitatilor vietii zilnice. Miscarea este o caracteristicd esentiala a vietii biologice, iar cea umana, prin complexitatea functiei si prin varietatea modalititilor de realizare, este forma sa cea mai reprezentativa. in acest context orice deficit al “miscarii” impieteazd mai mult sau mai putin grav asupra vietii sociale si profesionale a pacientului. Recuperarea medical are tocmai acest rol de reintegrare, daca se poate totala, a pacientului in “mediul sau”. Sechelele post traumatice, afectiunile neurologice de origine centrala, ca si deviatiile axiale vertebrale la copii si tineri, reprezint o problema reala de sinatate publica, cu un deosebit impact socio-medical. Astfel devine necesara cunoasterea rolului kinetoterapiei in cadrul recuperarii medicale, insusirea tehnicilor de explorare si evaluare in kinetoterapie si a unor tehnici sau metode de kinetoterapie specifice. Datorité complexitatii problemelor si, in special, a necesitAtii unui management pe termen lung a unei astfel de patologii, am considerat necesara prezentarea unor principii sistematizate de evaluare si terapie, ce reprezinta un schelet pe care experienta personal a fiecdrui terapeut poate clidi si dezvolta mai usor 0 abordare proprie. Timisoara, noiembrie 2003 baloritCUPRINS PREFATA .. CUPRINS . 1. METODE DE EVALUARE SI TRATAMENT {N DEVIATULE AXIALE ALE COLOANEI VERTEBRALE 1.1. Metode de evaluare .. 1.1.1. Fisa de evaluare general a scoliozei 1.1.2. Diagnosticul clinic 1.1.4, Exercitii test 1.2. Metode de terapie. 1.2.1. Metode cu caracter general 1.2.2. Metode speciale 1.2.3. Programe de terapi 2. METODE DE EVALUARE SI TRATAMENT {N SEHELELE POSTTRAUMATICE 2.1. Metode de evaluare . 2.1.1, Bilantul (testing) articular si muscular 2.1.2. Evaluarea sindromului senzitiv..... 2.1.3. Figa de evaluare general pentru aparatul locomotor 2.1.4, Evaluari functionale.. 2.2. Metode de kinetoterapie . 2.2.1.Cresterea fortei si rezistentei musculare 2.2.2. intinderea fesuturilor (stretching-ul), 2.2.3. Reeducarea sensibilitit 2.2.4, Programe de kinetoterapie in secelele posttraumatice. 3. METODE DE EVALUARE SI TERAPIE {N SINDROMUL DE NEURON MOTOR CENTRAL aa 3.1. Metode de evaluare .. 3.1.1. Evaluare functionala globala . 3.1.2. Figa de evaluare anatomo - functional complex Kurtzke 3.1.3. Figa de evaluare general a hemiplegicului.... 3.1.4. Evaluarea paraplegicului - scala Ashworth .....KINETOTERAPIE. LUCRARI PRACTICE 3.2. Metode de kinetoterapie... BIBLIOGRAFIE... 3.2.1. Metode cu caracter general 3.2.2. Metode speciale de facilitare neuromusculara 3.2.3. Programe de kinetoterapie in afectiunile neurologice. 3.2.3.1. Notiuni generale. 3.2.3.2. Metodologia kinetoterapiei in afectiunile neurologice, in functie de tipul leziunii si de obiectivele specifice ..... 154 3.2.3.3. Programe minimale in afectiuni ale sistemului nervos central... ers sen sissies2 Capitolul 1 METODE DE EVALUARE SI TRATAMENT iN DEVIATIILE AXIALE ALE COLOANEI VERTEBRALE 1.1. Metode de evaluare 1.1.1. Figa de evaluare generala a scoliozei A. ETIOPATOGENICA ‘= Prin scoliozé postural (3)trebuie infeleas o curburd corectabila complet in ©} flexie, decubit sau prin suspendare si la care nu se observa, clinic sau radiologic, anomalii structurale ale vertabrelor sau toracelui. "© Scolioza secundard (2) trebuie identificat& cu scolioza de compensare a unui dezechilibru pricinuit coloanei vertebrale de citre asimetria pelvisului osos, inegaliatea membrelor inferioare, anchiloze articulare in pozitii vicioase ale ~ articulatiei cocofemurale ,etc. fates ‘© Scoliozele structurale (1) se caracterizeazi prn persistenta rot: ertebrale si a deformirilor costale la flexia anterioara a coloanei vertebrale. Aceste elemente, odata instalate, sdnt permanente si corijabile doar chirurgical. Radiologic, corpii vertebrali_apar_rotati spre_convexitatea curburii, iar procesele spinoase, spre concavitate. Dapa un timp se pot observa si modificari structurale ale vertebrelor (vertebre trapezoidale, oblice) sau vertebre modificate chiar la inceput (cuneiforme, hemivertebre). a B. IN FUNCTIE DE VALORILE RADIOLOGICE ALE CURBURII “© Usoare(3): < 20-30° unghi Cobb "= Medii (2)= 25-50° unghi Cobb "© Severe (1): > 50° unghi Cobb CIN FUNCTIE DE CARACTERISTICILE CLINICE "= GRADUL 0 (4): spate normal (curburi fiziologice) "= GRADUL I (3): curbura mica, supla, corectabila in flexie anterioara a trunchiului ** GRADUL II (2): rotafia vertebrelor curburii, care devine incomplet reductibila in flexie gi la care se adauga curburile compensatorii ‘© GRADUL III (1) : curbura principal este ireductibila, apar rotatia si ireduc- tibilitatea partial a curburilor compensatorii “*GRADUL IV (0): scolioza fixa, sudats10 KINETOTERAPIE. LUCRARI PRACTICE D. DIN PUNCT DE VEDERE AL ECHILIBRULUI <= Echilibrata (2): fir de plumb occiput-sant interfesier = Dezechilibrata (1): fir de plumb occiput-lateral de sant interfesier cosmos i tneCap. 1. Metode de evaluare gi tratament in deviatiile axiale ale coloanei vertebrale 1.1.3. Diagnostic radiologic | i> | <> Masurarea dup metoda Schema caleulirii indicelui de corectie: se masoara _Kosinka, Unghiul curburii unghiurile curburii dup metoda Coob. (@) se determin’ la nivelul A, - unghiul clasic, inainte de corectie; 6 ; - acelasi intersectiei adoua unghi, dup’ corectie; A - unghiul masurat in Patrulatere rezultate din opierea vertebrei aplicate, inainte de corectie; 8 - patrulaterele centrale de" elasi unghi, dupa corectie. Se remarci marea Venterele superioat HM sesrecet diuive valarile corectiei, exprimata prin cele inferioare vertebrei de varf : : See doua unghiuri. a curburii scoliotice Masuratoarea unghiului de inclinare a unei curburi scoliotice primare cu ajutorul metodelor Coob (C) si Ferguson (F). Unghiul Coob se poate méasura, in cazul in care liniile platoului vertebrelor extreme nu se intalnesc pe cliseul radiografic, la intersectia perpendicularelor duse de pe aceste lini. Fig.2RARI PRAC ETOTERAI + (OS OS fla ent ate 1.1.4. Exercitii testCap. 1. Metode de evaluare gi tratament in deviatille axiale ale coloanci vertebrale —KINETOTERAPIE. LUCRARI PRACTICE 44Cap. 1. Metode de evaluare gi tratament in deviatiile axiale ale coloanei vertebrale cE16 KINETOTERAPIE. LUCRARI PRACTICE 1.2. Metode de terapie 1.2.1. Metode cu caracter general > Relaxarea = Curentul fiziologic, introdus de Edmund Jacobson si care are la baz relaxarea progresiva pe baza principiului de identificare kinestezica a starii de tensiune (contractie) musculara, in antitezi cu cea a lipsei de contractie (relaxare). Se vor executa deci, dup’ o anumita tehnic3 contractii — decontractii la nivelul diverselor grape musculare. Contractia trebuie si aibi forfa din “testingul” muscular, adicd doarE rea ine vor lor oar Cap. 1. Metode de evaluare si tratament in deville axiale ale coloanei vertebrae 17 att cét segmentul respectiv este ridicat antigravitational. Aceasta ridicare trebuie facut de pacient sub imaginea “cd de-abia 0 poate executa”. Progresiunea consti in realizarea mental a efortului de ridicare, desprinzand tot mai putin segmentul de planul patului, pana cand practic nu-1 mai desprinde deloc decat mental (contractie gandita). Decontractarea se face printr-o concentrare maxima de relaxare, care determina c&derea liber a segmentului sub imaginea “de eliberare, de cidere”, Fig4 = Au mai fost descrise o serie de alte modalitati de a realiza relaxarea musculara generalé sau numai a toracelui si umerilor, cunoscuta fiind atitudinea caracteristic’ a bolnavului dispneic respirator: umerii ridicati si impingi inainte, gatul pare scurtat, toracele superior ridicat, globulos, cu hipertonia muschilor. # S-a preconizat, astfel, gimnastica ritmicd artistic sau, dupa metoda E. Gindler si H. Stolze, o gimnastica colectiva cu migcari absolut libere, neimpuse, din diverse pozitii, cu autourmarirea propriei respiratii. S-ar obtine o “constientizare” a echilibrului muscular, a posturii corpului, a starilor de tensiune musculara. « Exist si metode mai simple. Astfel, I. Parow recomanda ca pacientul si stea absolut nemigcat in pat timp de 20 minute, respirand cat mai nefortat, expirand cu pronuntarea unui “s” sau unui “pfif” etc. Cu timpul, aceasta sedinti atrage automat relaxarea muscular generala. * A. Maccagno propune o metoda mai rapida. Bolnavul, in decubit dorsal, cu pea sub genunchi si sub cap (pozitie de relaxare), se “intinde” maxim posibil cu mainile in sus pe langa cap si cu membrele inferioare de asemenea intinse. Apoi se relaxeaza din nou “se intinde” etc. © Tot cu scop de relaxare se pot aborda asa-numitele posturi de relaxare care se vor expune in capitolul urmator (tehnici in kinetoterapie). » Corectarea posturii gi aliniamentului corpului °c Tehnica corectarii posturii si aliniamentului corpului este urmatoarea: 1. postur corectati/hipercorectata (fig.5) 2. miscari pasive — active asistate — active 3. contractii izometrice 4, tehnici si metode de facilitare neuro-musculara proprioceptiva18 KINETOTERAPIE, LUCRARI PRACTICE 5, metoda Universitatii Stanford: cuprinde un grupaj sistematizat de exercifii pentru alinierea coloanei cervicale —> coloanei toracice si a centurii scapulare ~5 coloanei lombare si a pelvisului —> extremitatii inferioare (ce poate fi realizat din diverse pozitii), dupa care se adopta postura corectati/ hipercorectata Fig. 5 Remarca: in cadrul adoptarii posturii corectate/hipercorectate si ulterior a realiziirii miscarilor pasive — active asistate — active se poate adopta programul NASS (National Ankylosis Spondylitis Society), prezentat in figurile 6.Gap. 1. Metode de evaluare si tratament in deviatile axiale ale coloanel vertebrale 19 Fig.7. exercifii adaptate dupa exercitiile Universitatii Stanford si care pot fi realizate sila domiciliu « Antrenamentul postural la domiciliu este de un real folos $i se realizeazé prin: = Adoptarea unor posturi cotidiene: 1. Bolnavii trebuie sfatuiti sé-si supravegheze permanent atitudinea corecti, in statiune ca si in mers, concentrandu-se indeosebi asupra mentinerii capului ridicat, cu privirea indreptata inainte, si a retropulsiei umerilor. Se va monitoriza postura prin misurarea inaltimii corpului sia distanfei occiput perete, pentru a surprinde cea mai mica tendinté de a ceda pozitiei vicioase de flexie. Bolnavul va adopta de 3 ori pe zi, 3-5 minute pozitia de ortostatism cu spatele la perete, in asa fel ca acesta si fie atins cu cilcdiele, umerii si ceafa. Bolnavul va fi convins si adopte cu constiinciozitate si si pastreze pozitia dreapt& a spatelui chiar si atunci cénd se apleaca dupa un obiect, Pozitia in scaun trebuie s& fie cu spatele drept, scaunul si fie cu sezut rigid, la nevoie se folosesc bretelele pentru pozifionare corecta. Perioada din timpul noptii este adesea lisat in totalitate sub influenta artritei. Bolnavul are nevoie de un somn odihnitor, care va fi realizat prin folosirea unui pat cu saltea rigida sau 0 suprafata tare (plan inclinat de lemn). Se evita saltelele moi, cu apa, pemnele, cu exceptia unei pene mici sub coapse, genunchi sau sub gat. Se vor evita, de asemenea, pernele mari, moi, inalte, patul moale care se muleazi prea mult dup& conformatia corpului si permit flexia genunchilor si a soldurilor. Decubit dorsal (DD) pe pat tare, fri pend sub cap cu soldurile si genunchii perfect fntingi, o pemnita sub lombe. Sederea pe scaun cu spitar inalt, realizand un contact permanent al Spatelui cu spatarul pana la spinele scapulei, la nivelul lombei o perna Masa de lucru trebuie si fie la nivelul pieptului, antebratele pe mas, ochii la distanta de 30-40 cm de lucrul de pe masa, conditii ce forteaza menfinerea corect& a trunchiului.20 KINETOTERAPIE. LUCRARI PRACTICE 8. Evitarea unei sederi indelungate pe fotoliu sau pe scaun. 9. fn ortostatism se cauté permanent mentinerea distantei maxime intre xifoid si pube (postura cea mai erect). 10.DD pe pat tare fara pena sau o unica perna sub coloana dorsal, mainile sub ceafai, coatele si atinga patul. 1L.DD, perma mic& sub coloana dorsolombara, doi saci cu nisip pe fata anterioara a umerilor si alfi doi saci pe genunchi. 12.Decubit ventral (DV) in sprijin pe antebrate - pozitia “sfinxului”. 13.DV cu perna sub piept, fruntea se sprijina de o perniti, saci cu nisip pe coloana dorsala i pe bazin. = Exercitii terapeutice la domiciliu 1. Exercifiu de extensie a coloanei: bolnavul in decubit ventral igi intinde brafele in afara la nivel cu umerii, apoi ridicd capul, pieptul, umerii si brafele cat mai departe posibil de sol; urmeazi relaxarea; exercitiul se repeti de 10-20 ori. 2. Expansiunea cutiei toracice: bolnavul, in decubit dorsal, isi incrucigeaza mainile sub ceafa, impinge coatele spre sol in timp ce respira profund, igi fine respiratia timp de 10 secunde apoi expira lung si se relaxeaza; exercifiul se repeti de 10-20 ori. 3. Combinarea exercitiilor pentru extensia coloanei si expansiunea cutiei toracice (avind doua obiective, este extrem de utila, se repeta in secvente de 10-20 repetari de 1-2-3 ori pe zi): bolnavul sta in pozitie verticala (ortostatism) cu fata la un colf, al camerei, se sprijind cu palmele de perete gi aluneci in fata indoind coatele, isi extinde gatul uitandu-se in sus si respira adanc; mu flecteazi membrele inferioare. 4, Stretching-ul coapsei. 5. in sezand pe un taburet sau chiar pe dugumea, cu spatele la un perete se cauta contactul prin trei puncte (sacru, omoplati, occiput) “deruland" coloana de-a lungul zidului de jos in sus. 6. Din pozitie “patrupeda” cu bratele flectate, nasul la sol, se lordozeaza, apoi se cifozeazi coloana pentru constientizarea pozitiei, 7. in ortostatism, cailediele la 15 cm de perete se ia contact cu zidul prin sacru, apoi cu omoplatii, apoi cu occiputul; se mentine aceast pozitie 1- 2 minute, apoi se “rupe" si se reface > Cregterea mobilitatii articulare A. Asuplizarile la nivelul segmentului axial, ce au drept scop diminuarea sau chiar reducerea durerii, decongestionarea - relaxarea muscular in aceasta regiune, imbunatatirea mobilitatii pe toataé excursia de migcare. a) Zona cervico-dorsala 1. Pacientul in DD cu capul in afara suprafefei de sprijin, este sustinut de fiziokinetoterapeut (FKT) obfinandu-se o relaxare si astfel o diminuare a durerii, Se executi:Cap. 1. Metode de evaluare si tratament in deviatile axiale ale coloanei vertebrale at ¢ Flexia capului activ.FKT se gasesie asezat pe scaun in spatele pacientului, c execut& priza pe occiput si contrapriza pe frunte. Migcarea de flexie a capului este realizata activ de pacient pe toata amplitudinea posibila, dupa care FKT isi aduce aportul exerciténd intindere lunga pentru a face migcarea pe toati amplitudinea. Se va fine cont de aparitia pragului dureros; amplitudinea maximé se cAstigd progresiv. Pozitia extrema este mentinutS 30 sec. Se repeta de 5 ori a cate doua seri. Extensia activa a capului. FKT are aceeagi pozitie ca anterior, iar dupa ce pacientul a executat activ migcarea pe "excursia" posibili de miscare, intervine pentru a mari arcul de migcare soslizand o intindere prelugit, avand contact astfel: contrapriza pe menton si priza pe occiput. Pozitia extrema este mentinuté 30 sec. dupa care se revine lent in pozitia inifiala. Se repeti de 5 ori a cate doua seri. fnclinarea lateralé a capului sténga-dreapta. FKT realizeaza priza pe regiunea superioara a umarului de partea caruia se face inclinarea si contrapriza de partea opus’ inclin&rii deasupra urechii. FKT conduce miscarea pe toatd amplitudinea tinand cont de limitarea dureroasi - se vor castiga gradele de mobilitate progresiv. Pozitia extrema este mentinut& 30 sec. dup’ care se revine lent in pozitia de bazi; se vor face 4 repetiri } pentru fiecare parte, in 2 seri. © Rotafia capului sténga-dreapta activ-alternativ. FKT igi trece un antebrat ' jnaintea gatului si face priza pe fafA laterala a acestuia, in timp ce cu cealalt ae mana realizeazi contrapriza de partea rotatiei capului la nivelul lobului icf temporal. Initial pacientul realizeaz activ migcarea de rotatie a capului, mg incercdnd si priveasca peste umar, dupa care FKT va interveni in vederea | obtinerii amplitudinii maxime de miscare. Poziia extrema se mentine 30 sec. i dupa care se revine in pozitia initial. Se vor face 4 repetari pentru fiecare parte 7 | in 2 serii. 2. Din pozitia de baza patrupedie, pacientul execut& in mod activ migcari din segmentul axial cervical de: « flexie-extensie in fat’ si in spate, de asemenea pe diagonala de 45°; « migcari de lateralitate stinga-dreapta; in © rotafii stanga-dreapta privind peste umi L Fiecare component de miscare se repeti de 6 ori. iar ne, Fig.8 de .KINETOTERAPIE, LUCRARI PRACTICE 3. Pozitia initiala este DD cu genunchii flectati, plantele pe sol si sprijin pe occiput. Pacientul incearca detasarea regiunii dorsale de pe sol, mentinand regiunea lombara si occiputul in contact cu suprafata de spijin, umerii mu vor "decola" de pe pat, Se revine in pozifia initial, Exercitial se repeti de 6 ori (fig. 9 a) 4, Din sezind cu MS abduse la 90° din articulatia scapulohumerali (SH), pacientul executi alternativ cu fiecare MS 0 retroductie, celilalt MS Himine in abductic la 90%, privirea urmareste excursia de migcare a brafului prin rotatia activa a capului; in timpul rotatiei se inspira profund dupa care se revine in pozitia initiala cu expir lent. Se vor face 8 repetiri pentru fiecare parte. (fig. 9 b) OEP aa Fig.9 5. Din pozitia sezdnd pe scaun, cu MS atémand pe lng& corp, pacientul realizeaz flexia trunchiului pe coapse pana ce urechea dreapta atinge genunchiul stang; se revine in pozifia de baza si se repeti cu partea opusa. Se repet de 6 ori pentru fiecare parte. b) Zona dorso-lombara Pornind de la principiile metodei Klapp: coloana vertebral& este mentinuta paralel cu solul, astfel se elimina actiunea nefavorabila a gravitatici putindu-se mobiliza in acest fel mai ugor; « in pozitia partrupeda coloana vertebral se poate decontractura semnificativ permitand obtinerea mai usor a inclinarilor laterale corectoare gi pe o amplitudine mai mare; efectul corector al miscarii poate fi localizat la nivelul dorit al rahisului. Folosit ca pozitii initiale pozitiile patrupedice "lodozante" ale metodei Klapp si o serie de variante cinetice active cu caracter asuplizant, altele de alungire gi nu in ultimul rand corective: 1. In pozitia "rasturnata" Jordozanta (cu trunchiul in usoara hiperextensie) actiunea maxima se face la nivel L4-LS. Se realizeazi o miscare de inflexiune laterala alternativ sténga-dreapta, cu coatele flectate, mainile fac priza pe ceafa. Se repeta de 7 ori pentru fiecare parte. 2. in pozitia "redresata" lordozanti, cu trunchiul inclinat si cu MS atamand ciitre sol, dar varfurile degetelor nu ating solul, actiunea corectiva maxima se face la nivelul L1-L3. Se realizeaza alternativ stinga-dreapta migcari de inflexiune lateral ale trunchiului; pozitia extrema va fi “punctata" -pe ind nu de 4), Ms ind ari itul age si. Cap. 1. Metode de evaluare §i tratament in deviatile axiale ale coloanel vertebrale 23 mana de partea inflexiunii face priz pe talonul de aceeasi parte, Se repeta de 8 ori pentru fiecare parte. 3.in pozitia "semiredresata" lordozanta, acecasi pozitie ca la exemplul 2, dar mentinand varful degetelor in contact cu solul sau cu spalierul - actiunea corectiva maxima se face in D11-D12. Din aceasta pozitie se fac inflexiuni laterale ale trunchiului, degetele nu parasesc solul, dar trunchiul si privirea se roteaza. Se face alternativ sténga-dreapta. Se repeta de 7 ori alternative. 4. in pozitia “orizontala” lordozanté actiunea corectiva maxima se face in D9-D10. me te, FT Fig. 11. Varianta de pozitionare Din aceasté pozifie se realizeazi urmatoarele variante de migcare : # Cu brafele intinse si departate la nivelul umerilor, palmele aluneca pe sol pana ce stemnul se apropie de sol, coapsele rimén in pozitie verticala, iar nasul (dac& e posibil) ia contact cu solul. In aceasta pozitie se fac balansari cu lordozare puternic’. Exercitiul alungeste coloana vertebral, produce lordoza la nivelul coloanei dorsale, corecteaza cifoza superioara dorsal frecvent prezenta in SA. Exercitiul se repeta de 6 ori in 2 serii. « Aceeasi pozitie initial ca la exercitiul anterior; se ridica lent, simultan bratele gi toracele pana la vertical. Se repeti de 5 oriSe repeti de 8 ori pentru fiecare parte. Se repet de 4. ori pentru fiecare parte. Fig.12 Pozitia initiala identica cu cea de la exercitiul anterior; se ridica intins cate un MI si/sau MS executand o extensie din articulatia centurii, Se repeta de 8 ori pentru fiecare MI si/sau MS Fig.13. 5. Din pozitia initiald "semiaplecat" lordozati, se realizeazi inclinarea pieptului ctre sol, prin flexia coatelor si a mainilor agezate pe sol in adductie (varfurile degetelor sunt orientate spre interiorul bazei de sprijin), se continu miscarea prin alungirea tranchiului spre inainte cu barbia cat mai aproape de sol (fara desfacerea prizelor) si se revine in pozitia inifiala, Actiunea maxima este la nivelul D6-D7. Se repeta de 8 ori. (fig. 14) 6. Pornind din pozitia initiala "aplecata” lordozati, unde flectand cat mai mult coatele si atingaind solul cu pieptul se continua migcarea cu alungirea spre inainte a trunchiului, iar apoi se revine in pozitia initiala. Actiunea corectiva maxima se face la nivelul D1-D4. Se repeta de 6 ori. 24 KINETOTERAPIE. LUCRARI PRACTICE. * Din aceeasi pozitie patrupeda se duce un MS spre zenit, rasucind trunchiul si capul dup palma (privirea urmareste palma pe toati amplitudinea de migcare). | :ICE Isi re). ori Cap. 1. Metode de evaluare gi tratament in deviatille axiale ale coloanei vertebrale 25 Oo oa Fig.15 c) Exercifiile in spirald ale trunchiului 1, Pozitia initial este decubit lateral (DL) cu genunchii adusi si flectafi, iar MS se gisesc de aceeasi parte cu genunchii, intinse in flexie de 90° din articulatia SH. Terapeutul face prizi pe umir si contapriz’ pe genunchi; astfel genunchii sunt mentinuti, iar pacientul porneste miscarea cu MS de deasupra ajunge in abductie de partea opusa (privirea urmareste traiectul palmei). La final miscarea e accentuati, Rotatia trunchiului odata cu migcareaKINETOTERAPIE. LUCRAR! PRACTICE membrului superior este insofiti de inspir, iar la revenire se expira lent, Astfel se realizeazi si reeducarea respiratorie a cate unui hemitorace, Miscarea se face pe ambele parti de 8 ori. Exercifiul se repet de 4 ori in doua serii si pentru pacientii din stadiile ITI-TV. Fig.16 2. Din DD cu genunchii flectati, plantele pe sol, MS intinse si abduse 1a 90°, se duc genunchii la piept si se fac rotatii ale bazinului alternativ spre stanga-dreapta (cu genunchii flectati si plantele desprinse de pe sol).Un ciclu va arata astfel: din pozitia initiali ducerea genunchilor la piept, apoi rolaie spre stdnga, respectiv apoi dreapta, revenire cu genunchii flectati adusi la piept si revenire in pozitia initial. Se vor face 6 repetari pentru ambele parti, respectiv 4 in stadiile III-IV. Fig. 17 3. Pozitia initiala: sezind clare pe bancheta de gimnasticd, MS sunt flectate din articulatia cotului mainile ficdnd prizd la ceafa in prima faz, pentru ca apoi MS sa se intinda si vor fi plasate unul anterior si unul posterior prin rotatia trunchiului; aceast& migcare e sincronizati cu inspirul profund, privirea urmireste palma membrului superior aflat in retroducfie, Miscarea este punctata in pozitia extrema, iar revenirea in pozitia initiald este cuplati cu expirul, Exercitiul se repeta de 6 ori pentru fiecare parte fa stadiile L-II, respectiv de 4 ori pentru fiecare parte in stadiile II-IV.Ke Cap. 1. Metode de evaluare si tratament in deviatille axiale ale coloanei vertebrale 27 ce. in pre Un poi tafi itr Fig. 18 4.Din ortostatism, cu spatele la spalier la o distanta de aproximativ 30 cm, se fac aplecari de trunchi pan’ ce varfurile degetelor ating solul (genunchii sunt extinsi) dup& care se revine la pozitia ortostatic si prin rotarea trunchiului (alternativ stfnga-dreapta) se cauti ca mainile sa faca priza pe © sipcd a spalierului la nivelul umerilor, care va favoriza 0 rotatie cat mai accentuata a trunchiului; pozitia de spirala extrema este "punctata" si se repet exercitiul pentru partea opusa. Aplecarile trunchiului sunt cuplate cu inspir, iar revenirile cu expir. Se repeta de 5 ori pentru fiecare parte. B. Exercifii de mers corectoare: 1. Din pozitia patrupedic& se fac variante de mers. Initial: mersul “buestru” ridicdind in acelasi timp membrele de aceeasi parte, apoi mers cu brat - picior opus sau "incrucisat", cu inflexiune laterala stnga-dreapta a trun- chiului (inflexiunea trunchiului se face de partea opusd bratului care e avansat) - au actiune corectoare la nivelul segmentului dorsal. Fig.1928 KINETOTERAPIE. LUCRARI PRACTICE 2.Mers "Inrucisat" plecand din pozitia initiala "redresata" lordozata, cu actiune la nivelul segmentului lombar. > Corectarea deficitului respirator, parcurge cateva etape a) Relaxarea b) Posturarea: 1. Posturi relaxante i facilitatoare ale respiratiei: aplecarea in fata a trun- chiului cu 30-40° b) Posturi de drenaj bronhic-bronhii si trahee sub nivelul pulmonului -metoda Haas, la care se adauga: flux inspirant lent si expir crescut, presiune pe torace in expir, vibratia toracelui la 100 - 500 Hz c) Gimnastica corectoare (precedata de termoterapic, electroterapie, masaj): 1. Gimnastica corectoare in sali: metoda Heckscher, metoda Maccagno 2. Hidrokinetoterapia 3. Manipularile in sindromul mecano-dispneic d) Reeducarea respiratorie (=>cresterea volumelor de aer mobilizabile, sciderea travalilui ventilator, tonifierea muschilor respiratori, controlul si coordonarea ritmului respiratiei) 1. Dirijarea aerului la nivelul cailor respiratorii superioare > Reeducarea inspirulului @ inspir pe o nara, cealaltd find presata cu degetul; @ inspiruri sacadate ca in “mirositul florilor"; © inspiruri pe nas, cu batai ritmice ale aripioarelor nasului. > Pentru expirul oral putem folosi tehnica numiti “respiratie cu buzele stranse"; aceasta creeazi o presiune reglabila la iesirea aerului in atmosfera. Valoarea unei astfel de respiratii rezidi din conceptul “punctului de egalizare presionala", care va genera procesul de obstructie brongica dina- mica ce apare numai in expir. Fig. 20 > CAntatul este o alté tehnicd de antrenare respiratorie pe baza dirijarii speciale a coloanei de aer expirate. Tehnica este urmatoarea: ® se va corecta postura: capul ridicat, coloana dreapta, abdomenul in prelungirea toracelui, umerii relaxati;cE Cap. 1. Metode de evaluare si tratament in deviatille axiale ale coloanei vertebrale 29 ett = se antreneaza inspiruri profunde, urmate de scurte perioade de apnee; @ se incepe pregatirea exercitiilor de c4ntat prin pronuntarea cAntata in expir a unui ir de silabe de tipul: “ham, ham, ham..." sau “mom, mom, mom. ® se incepe céntarea unor fraze muzicale. Aceste exercitii au rolul de a tonifia musculatura respiratorie | im | i | mentinut4 contractata tot timpul emiterii sunetului - este o forma de | contractie izometrica. ant | 2. Reeducarea respiratiei costale oir, > Principiul reeducdrii respiratici costale este contrarea miscarii costale, ce | poate fi realizata prin mai multe mijloace:fiziokinetoterapeut, sdculeti cu 8-12 kg, chingi, aparaturd rea rea } » Tehnica reeducarii respiratiei costale necesita in primul rand in a face constient pacientul asupra miscarii analitice a principalelor zone | toracale: superioara, medie, inferioara. Principiul constientizarii unei miscari, res-pectiv a comenzilor date unor grupe musculare, este unul general in metodologia recuperdrii unui deficit muscular: contrarea respectivei miscari, ceca ce forfeazi muschiul s& lucreze la o tensiune crescuta, mult mai ugor de sesizat. Concret: @ Mainile kinetoterapeutului se plaseaza pe zona dorita, cu degetele de- a lungul coastelor. Se solicit expirul complet, timp in care mainile executé o presiune ce creste pe masura ce se apropie sfarsitul expiratiei. Este faza de punere in tensiune a musculaturii respective. * Migcarea inspiratorie care urmeazi, va gisi in zona antrenati o contra-rezistenta prin méinile terapistului, ceea ce va necesita 0 crestere a tensiunii musculaturii interesate. @ Presiunea exercitaté de kinetoterapeut va slabi treptat, pe masura ce se termina inspirul, astfel ca in acest moment toracele sa fie liber de orice presiune. * Aceasta migcare are urmatoarele scopuri: ant © constientizarea miscarii costale, pentru ca apoi pacientul sa si-o execute singur in cadrul programului sau de reeducare respiratorie; © sa creascé ventilatia zonei pulmonare subjacente prin mérirea amplitudinii inspiratorii si facilitatea expirului.KINETOTERAPIE. LUCRARI PRACTICE 3. Reeducarea respiratiei diafragmatice. > Respiratia abdominala se invata la inceput din decubit dorsal (fenomenul este mai accentuat in aceasta pozitie), apoi din sezand, iar in final din ortostatism gi mers. Pozitia de baz: decubit dorsal, capul spijinit pe o perma. Flexia capului scoate din actiune muschii accesori_inspiratori (scaleni, sternocleidomastoidieni), evitand participarea costal superioara. Genunchii sunt flectati pentru a relaxa musculatura abdominala. i control direct fiziologic asupra muschiului diafragmatic, sin- tate de a-l influenta raméne modificarea presional intraabdo- minala. Asadar, contrarezistenta ¢ asigurata fie cu ajutorul mainilor KT, sau, fie apelfind la anumite greutati ce se vor aplica progresiv (saci de nisip, cArti, discuri metalice); se incepe cu 2 kg si se creste pind la 7-10 kg. > Tonifierea musculaturii abdominale este importanta pentru crearea jocului presional intraabdominal care va antrena diafragmul. Aceasta tonifiere se face prin urmatoarele exer = Pozitia inifiala DD, genunchii flectafi, plantele pe pat, se vor aseza greutati pentru inceput de 2 kg pe abdomen (greutatile vor creste progresiv). Se respiré cu mobilizarea ampla a peretelui abdominal, respectiv in timpul inspirului pacientul va urmiri sa-si bombeze peretele abdominal pentru ca in timpul expirului sa si-] suctioneze. Exercifiul se repeta in trei seri a cate 5 cxercifii. @ Pozitia de baza este DD, cu genunchii semiflectati, avind contact plantele cu planul patului; se ridic& capul si umerii de pe planul patului mentinand aceasta pozitie 30 secunde (izometria dreptilor abdominali). Exercitiul se repeti de 5 ori cu pauze intre executii de 2-4 secunde. @ Pacientul este in pozitie patrupeda, se respira abdominal, astfel ca intr-o prima faz pacientul isi cifozeaz intreaga coloani, lucru asociat cu expirul si suctiunea peretelui abdominal pentru ca in urmatorul timp si realizeze o actiune total antagonist primei, respectiv lordozare putemicd a coloanei cuplata cu inspir si bombarea peretelui abdominal. Exercitiul se repet de 6 ori in 2 seri & Din ortostatism, cu picioarele usor departate, la nivelul umerilor, se trage inapoi peretele abdominal, aliniindu-1 cu pelvisul astfel incat pacientul si-si priveascd gleznele doar aplecéind capul, nu si trunchiul (antrenarea . transversului). > Inrezumat reeducarea respiratiei diafragmatice se realizeaza astfel: = Integrale: educarea respiratiei abdominale prin: - jocul musculaturii abdominale in inspir (bombare) si expir (sugere) - jocul viscerelor asupra diafragmului (pat frenocinetic Maccagno) - tonifierea transversilor abdominali din patrupedie - tonifierea diafragmului contra rezistentaact tui ti), Gap. 1. Metode de evaluare si tratament in doviatile axiale ale cotoanei vertebrale 31 Fig. 22 © antrenarea diafragmului prin: - inspir forfat - expir crescut (prin borcane Pesher, spirometre) Fig. 23 @ A unui hemitorace: in decubit heterolateral presiunea fiziokineto- terapeutului in expir 4, Reeducarea respiratiei toracale in ansamblu, ce se realizeaza astfel : > Pozitia inifiala: decubit dorsal, pacientul realizeazi o respiratie ampli, expiratie prelungiti. Se inspira amplu, bolnavul controland manual miscarea normal a cutiei toracice; se expiri profund prelungit, cu contractia si retractia musculaturii abdominale. > Pacientul sezdnd pe scaun, cu ambele maini ct mai indepirtate face priza pe bastonul de gimnastica sprijinit pe coapse. Cu membrele superioare in extensie, se ridicd bastonul deasupra capului (maxima flexie din articulatia SH), chiar si inapoia lui dacd ¢ posibil; aceasti migcare e corelati cu inspiral profund. Revenirea se face cu asezarea bastonului pe coapse si aplecarea trunchiului inainte, cu expir cat mai complet si suctiunea abdomenului. Se repeti de 10 ori. » Pozitia sezand cu trunchiul vertical, mainile fac priz& la ceafa, se inspira profund. Inclinare spre dreapta cu expir maxim, revenire la verticala cu inspir, inclinare spre stanga cu expir, revenire la vertical cu inspir. Se repeti de 10 ori pentru fiecare parte. » Pozitia sezind, mainile sunt relaxate pe coapse. in inspir braful se roteaza spre spate, antrenfnd si torsiunea trunchiului in acelasi sens, privirea siKINETOTERAPIE. LUCRARI PRACTICE capul urmeazi mana. in expir, migcarea este de revenire in pozitia de baz. Se repeta alternativ stinga-dreapta cAte 10 repetari. » Pozitia de bazi sezind: 0 mana face priz pe crestetul capului, cealalta face prizi pe coaPSA. in inspir se roteaza trunchiul, bratul si capul spre una din parti (dreapta sau stdnga). in expir se revine si se continu mis- carea intr-o rotatie inversi asociata cu aplecarea trunchiului, astfel incdt membrul superior care a facut priza pe crestet ajunge cu cotul pe coaPSA din partea opusa bratului. Se repeti de 10 ori pentru fiecare parte. > Pozitia initiala sezdnd: se mentine trunchiul la verticala in pozitie corectai, mainile fac priz pe coapse, se inspira profund in aceasta pozitie, apoi trunchiul se apleaca inainte cu expir maxim, se revine cu inspir profund. Se repetii de 10 ori. 4. Controlul si coordonarea respiratiei: > sriirea ritmului respiratiei = 10-12 respiratii pe minut = coborarea in trepte a frecventei ventilatorii © utilizarea simulatoarelor de respiratie & ritmul respiratiei pe bataile pulsului > controlul volumului curent: cresterea lui prin sc&derea ritmul respirator > raportul intre timpii respiratiei: = disfunctia ventilatorie obstructiva (DVO): cresterea duratei expiratiei = 2X inspir prin = utilizarea simulatoarelor de respiratie si ritmarea respiratiei pe batdile pulsului, ® cresterea duratei apneei postinspiratorii @ disfunctia ventilatorie restrictiva (DVR): cresterea duratei pauzei postinspiratorii=max.2X expir, prin controlul fluxului de aer : expir si inspir lent, prelungit la viteze de flux sc&zute si controlul respi- ratiei in migcare si efort e) Antrenamentul la efort f) Educarea tusei 1. Pozitii facilitatoare ale tusei:sezdnd, semisezind 2. Controlul respiratici in accesu! de tuse: respir profund si lent cu capul si trunchiul mentinute drepte - scurtd apnee postinspiratorie si expir fractionat in 2-3 reprize cu trunchiul aplecat inainte si abdomenul tras jnapoi — se repeti de cAteva ori pana cénd tusea va evacua o sputa care linisteste reflexul tusigen. g) Tonifierea musculaturii respiratorii: 1. Intercostalii interni 2. Abdominalii 3. Patratul lombar 4. Dinfat post-inferior h) Educarea vorbitului: 1. Exprimare scurt in expir 2. C&ntat pe silabe vocalice( Antrenamentul la efort 1. Antrenamentul la bicicleta ergometricé: administrarea de oxigen (02) sub mascA la cei cu dispnee de grad IV si V (PaO = 56 mmHg) si numai in primele zile + 40 W cu durata in functie de capacitatea de efort a pacientului, in dowd sedinte cu pauzi egal cu durata sedinfei (de obicei durata sedintei este intre 3-10 minute) > cand se ajunge la 10 minute de pedalare incepe mirirea voltajului pana la dublare, adic la 80 W — dupa care se ramane la aceasta putere si se mareste durata reprizei de 20-30 minute, fara a se mari ins si pauza — trecerea la alte forme de antrenament (mers, urcat sciri, alergat) Antrenament la covor rulant: mers pe plat la viteze crescfnde si cu durata pana "Ja 10 minute —> apoi mers pe panta de 10° > din nou mers pe plat 10 minute plus mers pe pant 10 minute — aceeasi modalitate de trei ori pe siptimént. 3. Antrenamentul la scirita: = Scirita de la test Masters cu doua trepte de 23 cm: pe o durata de 1 minut —+ 10 minute gi se apreciaz& valoarea efortului dupa diferite formule: W = 4/3XG(kg)X0,81XI(cm)XF(nr. urcari/min.)/60 Kg/min =G(kg)X!(cm)Xnr.trepte/min/100 = Urcatul scarilor locuintei sau in spital: bolnavul isi dozeaza efortul cu oprirea lui soi iei zei cAnd dispneea o cere. ae 4.Antrenamentul prin mers: pi mobilizari prelungite la pat: mers inceput sub masca (1-2 1 O2/min) prin salon sau culoarele spitalului, insotit de o fiziokinetoterapeuti ce poartd rezervorul de oxigen — apoi pacientul va mentine ritmul de mers ‘are fi convine pe teren plat —> cdnd a ajuns la o duratd de aproximativ 15 minute de mers continuu vom introduce pe distante de 20-30 metri, ritmuri cE Cap, 1. Metode de evaluare si tratament in deviatile axiale ale coloanei vertebrale 33 de i) Terapii ocupationale grupate in functie de echivalentul metabolismul | | | j | | | oul } i : ‘ ore de mers mai alerte, dublarea sau triplarea ritmului obisnuit > treptat aceste tas & scurte serii de ritmuri alerte se vor inmulti sau alungi, concomitent cu ath cresterea duratei de mers —> ne oprim cand se ajunge la durata totala de mers de 30-60 minute si care cuprinde 4-8 seri de ritm alert pe distante mai mici de 100 m, sedinta putand fi repetata de 2-3 ori pe zi (idealul este si-l realizeze intr-un cadru cat mai placut si intr-o atmosfera nepoluantd), = Cura de teren: mers dozat ca durata gi dozat gi cu variatie de pante (urcus, coborat, plat) si mediul ambiant favorabil pentru deficitul respirator (aer nepoluant, ioni negativi, masaj placut si sedativ). 5. Antrenamentul la piscina: pacientul plutind in piscind este sustinut de o centuré cu coarda trecuta peste scripefi, avand o contragreutate ce trage inapoi bolnavul, care prin migcri de inot cauti si se mentina pe loc (durata34 KINETOTERAPIE. LUCRARI PRACTICE intre 10-60 minute cu pauze de 23 de minute, la care se ajunge dup’ 5-6 sSpti- mani; dozarea efortului se face prin durata i prin marimea contragreutitilor).. Antrenamentul prin alte metode: = Activita = Terapie ocupationala = Sportul * 1.2.2. Metode speciale Cresterea fortei musculaturii trunchiului 1. Un grupaj sistematizat de exercitii este urmatorul: © Tonifierea musculaturii spatelui. = Au fost inregistrate activitatile mugchilor: erectorul toracic, erectorul lombar, fesierul mare, patratul lobar, trapez (portiunea ascendenti), romboizi. = S-au creat apoi patru grupe de exercifii din patru posturi deosebite: Grupa A - Din decubit ventral: Exercifiul Al: - Brafele ridicate pe langa corp (nu ating masa), executand migc&ri ca la fnotul in stil “bras”. Exercifiul A2: - Trunchiul inclinat spre dreapta, MS drept pe linga corp; MS stang intins pe lang’ ureche in sus si rotat extern; se executé o miscare de lateralitate a trunchiului spre stanga, inversand pozitia MS (cel drept se ridica pe Inga corp, cel sting coboari pe langa corp). Exercitiul A3: - MS sting rotat extern gi ridicat in sus pe linga cap, MS drept cu cotul flectat, umarul in abductie gi rotatie externi (respectiv palma se sprijina pe masa, dedesubtul umérului): se inverseaz’ pozitiile membrelor superioare. Exercitiul A4: - Bratele intinse in lateral (“in cruce”): cu ele se executa migcari circulare in sens invers acelor de ceasornic. Exercitiul A5: - Mainile la ceafa: se ridicd (extinde) trunchiul si se revine. Grupa B: - jn decubit ventral, la marginea mesei, in asa fel incat acesta ajunge la nivelul xifoidului, restul trunchiului fiind in afara mesei. - Exercifiile B1, B2, B3, B4, BS sunt aceleasi cu cele descrise la grupa A, dar se executii din pozitia B. Grupa C - Pozifia in “patrupedie”: Exercitiul C1- Bratul drept ridicat la orizontala pe lang’ cap; pe MS stang: se flecteaza cotul, umarul se adduce, se roteaza extern si se ridica. Exercitiul C2: - MI extins orizontal in prelungirea corpului, piciorul dorsiflectat: se revine “in patrupedie”, apoi se reia pozitia de orizontalitate a MI. Exercitiul C3: - MS drept si MI stang, ridicate la orizontala concomitent: se revine “fn patru labe” si din nou se ridicaé membrele la orizontala. Exercitiul C4: - Ca la C3, dar revenirea se face in asa fel incat cotul drept sa se ating’ de genunchiul sting (aceste membre nu se ageazA pe mas’), apoi din nou in pozifia de orizontalitate a MS drept si a MI stingGap. 1. Metode de evaluere gi tratament in devialile axiale ale coloanel vertebrale 35 Grupa D - Pozitia in genunchi, trunchiul aplecat in fafi, intr-o inclinare de 30 — 40°, - Exercifiile D1, D2, D3 si D4 sunt aceleasi ca la grupele A si B. Exercitiul DS: - Cu mainile dupa ceaf%, se apleac’ trunchiul pana jos, apoi se ridicd. - Concluziile studiilor electromiografice arati pentru fiecare muschi in parte, urmatoarea eficien& a diverselor exercifii (in ordine des- crescAnda): e Erectorul toracic: AS-A3-A2-B3-B2-B5. © Erectorul lombar: B2-A5-B3-BL-AL-D5. © Marele fesier: A2-A5-B5-B2-D5-D1. © P&tratul lombar: AS- B2-BS-A2-C5-DS. ° AS-DS-A3-A2-B2-BS. zi: A5-D2-A3-B2-B3-A2. = Considerand global toti acesti mugchi, gasim o ordine de preferinté pentru exercifii care si alterneze aceasta musculatura, si anume: AS-B2-A2. e Tonifierea musculaturii abdominale ° Grupa E-exercitiile se executa din decubit dorsal Exercifiul E1: - Genunchii flectati, bratele rotate extern, la 30° de corp: se pre- seazi lomba pe sol (fesele nu se ridica). Exercitiul E2: - G flectati, bratele inainte, in maini se fine un tub de cauciue: se preseazi lomba pe sol, se contractd fesele, se ridici capul si umerii de pe sol, se trage puternic in laturi de tubul (cordonul) de cauciuc; se mentine cateva secunde asa, apoi se relaxeazi usor . Exercitiul E3: - G flectafi, brafele rotate extern, intise pe lang’ coapse: se preseazi lomba pe sol, se contract’ fesierii, capul si umerii se ridica, mainile cu palmele in sus, pe lang’ genunchi: se mentine céteva secunde, apoi se revine lent. Exercitiul E4: - Ca la E2, apoi bratele cu cordonul de cauciuc se duc lateral langa o coapsa, tragfndu-se in laturi; trunchiul este usor rotat pe partea a v a | respectiva . a | Exercitiul E5: - Un G ridicat spre abdomen, celilalt intins: mana opusa apasi pe G | flectat, bratul opus este ridicat pe lang’ cap; se preseaz lomba pe ‘a sol, se contract fesele, se preseaza cu mana G flectat (care opune | rezistenta), se extind puternic celdlalt MI si MS; se mentine un timp scurt, apoi se relaxeaz’ lent Exercifiul E6: - Ambii G flectati, abdusi si rotati extern, picioarele lipite prin talpi | unul de altul, bratele adduse deasupra pieptului si rotate extern, t coatele flectate: se apasi lomba pe sol, se contracta fesele, se | apropie coatele si genunchii unele de altele, ridicdnd capul si re | umerii . Exercifiul E7: - Genunchii flectati pe piept, bratele rotate extern si intinse pe linga se corp: se preseazi lomba pe sol, se contract fesele, se trag coapsele ) spre abdomen, se preseazi bratele pe sol; se mentine cateva | secunde apoi se relaxeaz usor.36 Eee KINETOTERAPIE. LUCRARI PRACTICE. = Jat, in ordine, care este eficienta acesor exercitii pentru tonificarea muscular: | e Musculatura abdominal superioara E5-E6-E7-E4-E2. © Musculatura abdominala inferioari. ~=—-E5-E7-E6-E4-E2 © Oblicii abdominali ES-EA-E7-E2. © Psoasul iliac E6-E7-ES-E4. e Pentru toti muschii ES-E6. = Exercitiul E1 se situeaza pe ultimul loc. 2. Exercitii nesistematizate ce pot fi performate la domiciliu: 1. Pozitia initiala este DV, pacientul isi va ridica in extensie capul, trunchiul, pozitia MS schimbandu-se pentru a grada efortul, dupa cum urmeaza: => pe lnga corp, mainile inclestate in regiunea lombosacrata; = cu flexia coatelor, iar méinile fac priza pe ceafa; = proiectate inainte pe langa urechi; Fig.24 = se mentine pozitia initiala, dar pacientul are in fata sa spalierul - realizeazi urcari sistematice, sipca dupa sipca, cu MS intinse, fuicind priza cu mainile la nivelul sipcilor de pe spalier. Urcarea se face pana in pozitia maxim’; FKT fixeaza bazinul, astfel incat s nu dezlipeasca crestele iliace antero- superioare de pe planul patului. Toate variantele de migcare sunt mentinut in pozifiile extreme inainte de a reveni in pozitia initiala. Se fac 5 repetii pentru fiecare variant de miscare. Fig.25Ice Cap. 1. Metode de evaluare $i tratament in deviatile axiale ale coloanei vertebral 37 2. in patrupedie pacientul ridicé concomitent cAte un brat la orizontalé cu un membru inferior homolateral. Pozitia extrema se mentine dupa care se revine si se executa miscarea cu celalalt membru. Exercitiul poate fi executat i in DV. Se fac 6 repetari pentru fiecare parte. Varianta: exercitiul poate fi executat si cu ridicarea a cate unui membru inferior heterolateral alternativ, cu mentinerea pozitiei maxime. Dozajul e acelasi ca la exercitiul de baza. Be oF Lr tiul, ioe se i To) ey Fig.26 3, Din pozitia de baz "patrupedie" pacientul igi rotunjeste (cifozeaza) intreg spatele, migcare asociaté cu cea de suctiune a abdomenului cuplata cu expir, dupa | care se revine in pozitia antagonista - 0 lordozare puternic’ asociaté cu bombarea abdomenului si inspir. Astfel se reuseste antrenarea muschiului transvers j abdominal. Migcarea se repeti de 8 -6 ori . Se vor face doua serii 4, Pacientul este in DD cu MS abduse la 90°, iar membrele inferioare sunt flectate din articulatia soldului pana la 90°, genunchii sunt extinsi. Se fac balansuri stanga-dreapta pana ce unul din MI atinge solul. Se repeti de 6 ori pentru fiecare parte. Exercitiul e recomandat pacientilor sub 30 ani. raz 5. Aceeasi pozitie ca la exercifiul 4, se face forfecarea MI si/sau ridicari ale MI nile cu genunchii extinsi, Se vor face 5 repetitii in 3 serii, cu precizarea valabila ma; ca gi pentru exercifiul 4 ero- 6. Pozitia initiala DV pacientul realizeaz’ forfecarea MI intinse si/sau extensia soldurilor. Exercitiul e recomandabil pentru pacientii cu varsta cuprinsa intre 20-30 ani, realizAnd un numar de 6 repetiri in doua seri 7. Pozitia initial este DD cu efectuarea tuturor corectiilor la nivel cap-gat- trunchi prin bascularea bazinului si a regiunii cervicale prin “dubla-barbie", corectie pe care o va resimti pacientul pana la regiunea dorsal superioara si inferioara; bratele sunt abduse la 90° cu flexia din articulatia cotului la 90° (antebratele orientate vertical). Pacientul va realiza retropulsia capului si a coastelor pentru a decola omoplatii in timpul inspirului; se revine cu expir in pozitia initial. Se repeta de 8 ori. Variant&: se mentine pozitia de baz& schimband doar pozitia membrelor superioare: abduse la 90°, intinse de-a lungul corpului, sau mainile fac priza la ceafa. 8. Pozitia de bazii este DD cu bratele pe langa corp; la comanda kinetoterapeutului pacientul realizeazi o dezlipire a regiunii dorsale de pe planul patului, avand sprijin pe occiput si ciledic. Migcarea este accentuati de FKT; acesta igi aduce contributia prin ajutor pasivo-activ la nivelul regiunii dorsale. pozitia extrema se mentine. Variant&: pozitia de baz este DD cu MS jntinse deasupra38 KINETOTERAPIE. LUCRARI PRACTICE capului, iar la nivelul regiunii axiale dorsale se gaseste semicilindrul care va accentua miscarea, respectiv dezlipirea regiunii dorsale de pe acest plan. Exercifiul urmireste diminuarea cifozei dorsale. Se repetti de 5 ori in doua serii. Fig.27 9. Din pozitia gezut lung cu MS pozitionate in retroductie, iar mainile sunt agezate pe sol, pacientul executé migcarea de ridicare a bazinului de pe planul patului astfel incdt si mentin& contactul cu solul numai prin punctele de sprijin reprezentate de palme gi taloane. Exercitiul se repeté de 6- 5 ori, Variant: pozitia initiala este sezénd cu genunchii indoiti, plantele rman in contact cu solul, iar MS sunt pozitionate in retroductie, palmele avand punct de sprijin pe sol. Pacientul realizeaz ridicarea bazinului, iar punctele de sprijin care riman in contact cu solul sunt reprezentate de palme si plante. Exercitiul se repeta de 6 ori. 10. Pozitia de baza e DV, pacientul isi mentine MI extinse complet, iar MS sunt pozitionate in prelungirea corpului pe langa cap. Pacientul realizeaza ridicarea simultana a MI extinse, abduse, in timp ce KT ii fixeaza bazinul, care nu va parasi planul patului. ‘Variante: = pozitia initial se mentine, pacientul realizeaza extensia din sold a cate unui membrul inferior alternativ; = pozitia iniiala se menjine, pacientul realizeazi forfecdri in plan sagital cu membrele inferioare extinse. Fiecare componenta de migcare se repeta de 6 ori pentru stadiile I-IL. Pentru stadiile III-IV se realizeaza varianta prima de 4 ori alternativ fn 2 seri. 4 Metodele Klapp si Cotrel de redresare a scoliozelor © Metoda Klapp = Tehnica lordozanta: din pozitii speciale ( pentru coloana cexvicala sau lombar’: pozitia coborati cu bratele inainte; pentru coloana dorsala: pozitia orzontala cu miinile la ceafa) se executa flexii laterale = Patrupedia Klapp » pentru scoliozele cu curbur’ unic&: mersul obignuit al patrupedelor (paseste concomitent cu 1 membru superior de o parte si 1 membru inferior de partea opus’)3TICE Gap. 1. Metode de evaluare si tratament in doviatile axiale ale coloanei vertebrale 39 te va plan. sri, Fig.28 » pentru scoliozele cu curbura dubla: mersul c&milei (paseste concomitent cu membrul superior si membrul inferior de aceeasi parte) Metoda Cotrel = Mobilizari specifice © Pentru scolioza dorsal | © din pozitia de rug’ mahomedani se executé flexi laterale ale trun- ezate chiului de partea scoliozei prin pasire cu degetele pe sol itului e extensie - derotatie - elongatie - flexie lateral ( EDE ): decubit wrijin ventral cu membrele inferioare extinse $i membrul superior hetero- ant&: lateral convexitatii intins pe Inga urechi, iar membrul superior oteu in pe an in 5S oti. sunt ., a Fig.29 uva unui & Pentru scolioza lombara © exercitii de térare din decubit ventral, cand membrele de o parte sunt dou | intinse, iar celelalte se aproprie | © din decubit dorsal cu trunchiul imobilizat pe masa se executi cu Li. | membrele inferioare flexii laterale de partea scoliozei | 1. pentru curbura unic’:mersul patrupedelor (paseste concomitent | cu I MS de o parte si 1 MI de partea opus’) 2, pentru curbura dubla: mersul c&milei (paseste concomit. cu a MS si MI de aceeasi parte) zitia = elongatia (autotractiunea) Cotrel: decubit dorsal, c&pastru de tractiune : cervicala de la care 0 coarda trece peste un scripete (fixat indarat si dea- | supra capului) si este fixaté de picioare, executédu-se tractiuni cu picioarele jeste. | Metoda Heckscher de gimnastica respiratorie corectiva in sala, avand exercifii de) specifice pentru ® Corectarea pozitiei curburilor patologice ale gatului si pozitiei capului40 KINETOTERAPIE, LUCRARI PRACTICE © Corectarea pozitiei umerilor gi a scapulei © Corectarea curburilor patologice ale coloanei dorsale = -pentru spate contracturat cu redoare, cu stergerea cifozei dorsale = pentru spate cu cifozi dorsala Corectarea curburilor patologice ale coloanei lombare = pentru spate plat cu stergerea lordozei = pentru stari de hiperlordoza © Corectarea pozitiei bazinului si a mobilititii sale 1.2.3. Programe de terapie = Programe minimale in deviatii ale coloanei vertebrale a) Scoliozele it Recomandari # > Mobilizarea pasiva se face in vederea pregitirii pentru fixare in corset sau pentru tratament chirurgical. > Miscétrile active vor fi bine localizate,cu contractii complete si intinderi incomplete pentru muschii paravertebrali din partea convex’. > Izometria se aplica asupra muschilor care pot redresa coloana vertebral fata de mediana(metoda Niederhoffer-Becker). > Pentru tratamentul ortopedic pregatitor se fac intinderi si derotari.Pe timpul imobilizarii in corset, tonificarea musculara(vezi epifizita Scheuermann). » Pentru tratamentul chirurgical preoperator este necesari mobilizarea coloanei; postoperator se fac exercitii de respiratie gi exercitii cu membrele, fra antrenarea spatelui. Cu corset,tonificarea spatelui ca in epifizita, # Programe # # Programul I (pentru o scolioza in C totald stinga) 1. Mers cu mingea medicinala tinuta deasupra capului. 2. Pe genunchi cu sprijin pe palme:intinderea simultan a brajului drept inainte sia piciorului drept inapoi. 3. Culcat cu fafa-n jos,bratul de partea concavi in adductie,flectat din cot si sub piept;specialistul prinde cotul bolnavului dupa care,contractand muschii,trage coloana spre omoplatul care este deja fixat prin contractie de cdtre pacient, Partea convex rmane relaxata(fig.1). 4. Culcat pe partea dreapta: specialistul apasa simultan pe umérul si bazinul pacientului iar acesta incearca sa ridice trunchiul(izometrie 5-10 secunde). 5. Sezand pe scaun,cu mingea de 1-2 kg in maini:aplecarea trunchiului inainte la 45° si ducerea mingii deasupra capuluicu mainile intinse din coate gi spatele extins. 6. Stand:cumpana pe piciorul sting cu braful drept intins inainte si piciorul drept inapoi sus. 7. Pe genunchi cu sprijin pe palme:indoirea bratelor cu apropierea pieptului de sol si intinderea piciorului drept inapoi si in sus,spatele extins,au eri ala oul rea ate ub ige nt. val ate si mul de Cap. 1. Metode de evaluare gi tratament in deviate axiale ale coloanei vertebrale 44 8. Culcat pe spate:flexia coapsei stangi pe bazin cu rezistenta pe coapsa in timpul miscarii (izometrie 5-10 secunde pentru psoas). 9. Mers cu ridicdri pe varfuri si rotari de brate in ritmul respiratiei. d J a r 1 2 4 ay 2 d 4 s | ¢ vows c 6 7 6 3 ae YN Exercifiu indicat in scolioza Fig.30 total sau in S cu curbura: maxima intre D6 - D12 4 Programul II (pentru scolioza in S ,cu exercifii simetrice) 1. Mers pe varfuri cu bratele intinse deasupra capului. 2, Stand depirtat,cu trunchiul aplecat la 45°: rotarea brafelor prin inainte sus,inapoi jos,cu extensia spatelui. 3. Culcat inainte cu bratele intinse deasupra capului:extensia trunchiului cu ridicarea bratelor si picioarelor de pe sol. 4, Culcat lateral,picioarele flectate,cu bratul indoit spijinit pe pat, iar specia- listul, cu cotul sprijinit pe creasta iliacd a bolnavului si intre police si index,tine cotul acestuia:bolnavul cauta s& apropie cotul de creasta iliacd avand de invins rezistenta opusa de specialist,rezistenti ce se aplicd paralel cu corpul spre umaryastfel se fixeaz’ omoplatul,dupa care se trage coloana vertebral spre omoplat . 5. Pe genunchi cu greutitile de 1 kg in maini,cilcdiele sprijinite de 0 mobila: aplecarea trunchiului la orizontala cu ducerea brafelor deasupra capului in prelungirea trunchiului,spatele extins gi centrat. Exercitiu indicat in scolioza totald sau in S cu curbura maxima intre D6 - 15 Fig.3142 KINETOTERAPIE, LUCRARI PRACTICE 5) 6. Culcat cu fata-n jos, bratele lateral, cdlcdiele fixate:extensie cu rezistenté opusi de specialist,pe brafe;izometrie 5-10 secunde. 7. Mers cu migcari de respiratie si cu executarea a doud tensiuni cu brafele deasupra capului. Cifozele # Recomandari # > Pentru corectarea si hipercorectarea cifozei se aplic’ mobilizarea pasiva a coloanei si posturi de corectie, > Atamari la scara fixa si elongatii cervicale la capastru. >» Reechilibrarea bazinului se realizeazi prin tonificarea abdominalilor si fesierilor. > Tonificarea muschilor vertebrali si a fixatorilor omoplatilor se obtine prin miscari active si izometrie. » Se impune controlul permanent al tinutei fn timpul zilei. # Programul # 1. Sezdnd pe scaun in fata oglinzii: rotarea bratelor prin fafi sus, inapoi jos, cu respiratie. 2. Pe genunchi cu bratele intinse si sprijinite pe un scaun: presiuni pe spate, intre omoplati, executate de specialist (hipercorectia pasiva). 3. Culcat pe spate, bratele lateral cu palmele in sus, picioarele indoite din genunchi: extensia spatelui cu sprijin pe cap, brate gi sezuta; izometrie. 4. Sezind cu fata la oglinda, palmele sprijinite inapoi pe sol: extensia spatelui cu inspiratie ampli, revenire fara a cifoza, cu expiratie. 5. Culcat pe spate, méinile prinse la ceaf’, picioarele indoite din genunchi, tilpile pe sol: specialistul apasi pe coatele pacientului, iar acesta intinde picioarele, mentinnd bazinul lipit de sol, cu expiratie, si revenire. 6. Culcat pe spate: retroversia bazinului prin contractia simultani a abdo- minalilor si fesierilor, cu expiratie, revenire cu inspiratie. 7. Culcat cu fata-n jos, pe banchet§, picioarele in afara suprafetei de sprijn, apucat de marginile banchetei:ridicarea picioarelor sub orizontald, revenire. > 4 YA ato Fig.32 5 6) 7 8 aTICE susa tele © $i prin cu date, din ticu rchi, inde odo- rijn, Cap. 1. Metode de evaluare si tratament in deviatile axiale ale coloanei vertebrate 43 8, Culcat cu fata-n jos, capul in afara banchetei:ridicarea capului cu barbia in piept, rd a lordoza, specialistul opune rezistenta pe cap;izometrie 5-10 secunde, 9. Pe genunchi cu sezuta pe calcaie, cu greutati de 1 kg in maini:ducerea bratelor lateral, executdnd doud arcuiri si extensia spatelui. 10.Mers cu mingea medicinala de 1 kg pe cap, menfinuta cu ajutorul unui colac de tifon sau cu bratele intinse. 11.Mers linistitor cu migcari de respiratie. Epifizita Scheuermann # Programul (cu corset) # 1. Pe genunchi cu sezuta pe calcai, brafele sprijinite pe un taburet: ducerea pieptului in jos, cu arcuiri ale spatelui. 2. Culcat cu fata-n jos, brafele indoite la umeri cu cAte o greutate in fiecare mana: ridicarea greutatilor de pe sol, brafele rman indoite din umeri 3. Culcat pe spate, palmele prinse la ceaf’, picioarele indoite, talpile pe sol:ridicarea picioarelor intinse oblic in sus, far a ridica coatele de pe sol, cu expiratie si revenire. 4. Sezand pe un scaun:aplecarea trunchiului inainte cu extensia spatelui si duce- rea bratelor indoite la umar, coatele lipite de trunchi, izometrie 5-10 secunde. 5. Stand cu spatele la perete, bratele lateral sprijinite de zid: apropierea omoplatilor prin extensia dorsal, impingand cu bratele in perete. 6. Sezind pe un scaun:aplecarea trunchiului inainte, ducdnd brafele intinse sus in prelungirea trunchiului, coloana in extensie, izometrie 5-10 secunde. 7. Culcat pe bancheta cu fata-n jos, picioarele in afara suprafetei de sprijin: ridicarea picioarclor pana la orizontala si mentinerea pozitiei 5-10 secunde. Elemente de baschet si volei. 9. Mers linistitor cu respiratie. S - Fig.33 ) Lordozele # Recomandiri # > Postura in cifoza lombara cu controlul mainii, > Tonificarea abdomenului,din pozitie corectat cu bazinul in retroversie si coordonarea respiratici diafragmatice cu exercitiile de abdomen.. KINETOTERAPIE. LUCRARI PRACTICE > Tonificarea musculaturii dorso-lombare,prin contractii izometrice diferenfiate pe regiuni:dorsal,lombara. > Tonificarea musculaturii rotatoare externe a membrelor gi a cvadricepsului. # Programul # 1. Stand cu spatele la perete:controlul tinutei,prin contractia simultana a abdo- minalilor (tragerea abdomenului) si a fesierilor, cu rotatia externa a mem- brelor inferioare,cu expiratie 2. Seznd cu bratele indoite la umeri:aplecarea trunchiului la 45°, mentinand spatele extins:izometrie 5-10 secunde. 3. Culcat pe spate,picioarele indoite la piept,tinute cu brafele-arcuiri apisand genunchii spre piept,intinderea picioarelor spre verticald cat permite spatiul popliteu, fara a lordoza, revenire in ghemuit. 4. Pe genunchi,cu sprijin pe palmesintinderea picioarelor din genunchi,ajungand in culcat fnainte cu sprijin pe palme,executarea a doud tensiuni inapoi, si revenire. 5. Culcat pe spate:retroversia bazinului prin contractia simultana a abdominalilor gi fesierilor,cu rotarea externa a membrelor inferioare $i expiratic. 6. Culcat pe spate,apucat de scara:ghemuirea picioarelor la piept cu expiratie, intinderea lor peste cap si revenire. Fig.34 5 6 u Program orientatiy pe durata de un an EtapaA Perioada I => Saptimanile 1, 2 . StAnd: initierea si invatarea redresarii coloanei vertebrale prin intinderi active ale acesteia, alternate cu relaxare (pozitie necontrolat a corpului). : din pozitia controlata a trunchiului: ducerea bratelor inainte, revenire, ducerea bratelor lateral, revenire. ducerea bratelor prin inainte sus, revenire prin lateral. initierea si invatarea respiratiei corecte: exercitii simple pentru inspiratie si expiratic (nazale); exercitii de respiratei forfata.ive ire, atie Gap. 1. Metode de evaluere gi tratament in deviatile axiale ale coloanei vertebralo 45 5, Stand: din pozitia controlati a trunchiului, ducerea brafelor inainte cu ridicarea alternativa a unui genunchi la orizontala. 6. Stand: repetarea exercitiului 2 cu ridicare pe varfuri, concomitent cu miscarile bratelor. 7, Stand: repetarea exercitiului 3 cu ridicare pe varfuri concomitent cu aducerea bratelor prin inainte sus, revenire prin lateral. g. Stand: departat: aplecare cu indoire; revenirea trunchiului la orizontala cu bratele lateral, revenire. 9, Stand: departat: extensie totald a coloanei vertebrale, revenire, 10.Stand: departat: extensie toracala, revenire. 11 Stand: departat cu mainile pe solduri: indoirea trunchiului spre stdnga si spre dreapta. 12.Stand: departat: rasucirea trunchiului spre stinga si spre dreapta, revenire. 13,StAnd: departat cu mainile pe solduri: circumductii de trunchi spre dreapta si spre stanga, 14Stand: cu mainile pe solduri: diferite miscAri ale capului si gatului (flexie, extensie, circumductii, rsuciri). 15,Stand: departat cu trunchiul la orizontala si mainile pe solduri: migcari ale capului ( flexie, extensie, risuciri, circumductii). Perioada a I-a = Saptiménile 3, 4 >» Varianta “a” 1. Stand: ducerea bratelor prin inainte sus, revenire prin lateral jos; ducerea bratelor prin inainte lateral, revenire prin lateral jos. 2. Stand: la fel ca gi la exercitiul 1cu ridicarea pe varfuri la ducerea bratelor sus si lateral. Stnd: mainile apucate la spate jos: ridicarea alternativa a unui genunchi fnainte. 4, Stand depirtat: coborarea trunchiului 1a orizontali cu ducerea bratelor prin fnainte lateral, revenire. Stand: genuflexiune cu ducerea bratelor prin inainte lateral, revenire. 6. Culeat pe spate: apucarea alternativa a unui genunchi, tractiune cu arcuire, — w revenire. 7. Culeat pe spate: apucarea altemativa a unui picior cu unghi in extensie, tractiune, arcuire. 8. Culcat pe spate cu bratele intinse sus: ridicare in sezind cu ducerea bratelor prin inainte lateral. 9. Culcat inainte cu bratele intinse sus: ducerea alternativa a unui brat inapoi. 10.Culcat inainte cu bratele intinse sus: exercitiul anterior ins& si cu ridicarea alternativa a piciorului opus bratului. 11.Culeat cu palmele sprijinite pe sol la nivelul umerilor: intinderea pana la extensia totala a bratelor prin ducerea gezutei spre calcdi. 12.Stand departat cu fata la scara fixa, méinile apucat la nivelul umerilor: extensia spatelui cu arcuiri alternate cu unduiri ale trunchiului.46 KINETOTERAPIE. LUCRARI PRACTICE >» Varianta “b” 1. Stand: ducerea brafelor lateral cu arcuire, revenire, apoi ducerea bratelor sus cu arcuire, revenire. 2. Stand: ex. 1 cu ridicare pe varfuri la ducerea bratelor sus si lateral. 3. Stand: ducerea brafelor lateral cu arcuire gi ridicarea alternativa a unui genunchi spre piept. 4, Stand: ducerea bratelor prin inainte sus si ri spre piept. 5. Stand departat: aplecarea trunchiului la orizontali cu ducerea bratelor lateral, revenire; la fel cu ducerea brafelor prin inainte sus, revenire prin lateral jos, Stand cu mfinile apucat la spate jos: genuflexiune, revenire. Culeat pe spate: indoirea alternativa a unui genunchi la piept si arcuire. Culcat pe spate: ducere alternativa a unui picior intins sus Culcat pe spate cu bratele intinse sus: ridicare in seznd ghemuit cu mainile pe genunchi, revenire. 10.Culeat inainte cu bratele intinse sus: ducerea bratelor lateral cu extensie, revenire. : 11.Culcat inainte cu bratele intinse sus: arcuire unui brat inapoi cu arcuirea piciorului opus. 12.SezAnd pe calcdie cu fata la scara fix, apucat de sipca a IV-a sau a V-a : exten- sia spatelui cu arcuiri, revenire. 13.Culcat inainte cu bratele intinse sus, picioarele fixate (sub scara fixa) : ducerea bratelor lateral cu extensia trunchiului. 14.Culcat pe spate cu bratele langi corp, picioarele fixate (sub scara fix’) : ridicarea trunchiului cu ducerea bratelor prin inainte lateral. 15.Stand departat cu fata la scara fixd, apucat de scara, trunchiul 1a orizontala, revenire. 16.Stand cu spatele spre scara fix, bratele apucat sus: extensia trunchiului cu arcuiri alternate cu indoiri si arcuiri jos. » Varianta “c” 1. StAnd: rotarea bratelor prin inainte sus. 2. Stand: rotarea bratelor prin inainte sus, cu ridicarea pe varfuri la ducerea’ bratelor sus. 3. Sténd: ex. | cu ridicarea alternativa a unui genunchi la piept. 4, Stand departat: aplecarea trunchiului la orizontalé cu rotarea brafelor prin inainte sus, revenire. 5. Stand cu bratele lateral: genuflexiune cu ducerea mAinilor la ceafa. 6. Culcat pe spate: indoirea genunchilor spre piept, apucarea lor, ridicarea capului prin tractiunea exercitat de mini, revenire. 7. Culcat pe spate: indoirea genunchilor spre piept cu ridicarea capului, revenire. 8. Culeat pe spate cu bratele sus: ridicare in sezind cu mainile sprijinite langi sezuta, revenire. 9. Culcat inainte cu bratele intinse sus: ducerea bratelor fnapoi cu extensie, revenire. carea alternativa a unui genunchi eenscu nui chi al, pe ie, ca, cea rin lui cap. 1. Metode de evaluare gi tratament in deviatile axiale ale coloanei vertebrale 47 {0.Culcat inainte cu barbia sprijinit& pe dosul palmelor: ducerea bratelor lateral cu extensia trunchiului, rotarea bratelor prin inainte sus, revenire. {1.Sezfnd cu spatele spre scara fix’, bratele sus, apucat de sipc’,: extensia trunchiului cu arcuire sau cu un lant de mai multe arcuiri, revenire. 12.Culcat inainte spre scara fix, mAinile sprijinite pe sipca a Il-a: arcuiri alter- native ale unui brat inainte sus. 13.Culcat pe spate, bratele nga corp, picioarele sprijinite (sub scara fix’): ridi- carea trunchiului in sezand cu bratele sus, revenire. 14.Stand departat cu fata spre scara fix’, apucat sipca la nivelul umerilor cu bratele intinse in prelungirea tranchiului: arcuirea altenativa a unui brat, revenire. 15.Stand departat cu fata spre scara fixa: arcuiri pe bratele intinse pe scara, alternativ cu indoiri ale trunchiului inainte, Perioada a III-a = Saptiméanile 5, 6 > Varianta “a” 1. Stand: arcuirea bratelor lateral cu ridicarea unui genunchi spre piept, arcuirea bratelor sus cu arcuirea aceluiasi picior inapoi, apoi la fel cu celalalt picior. 2, Stand: ducerea bratelor lateral cu avantarea unui picior lateral, cdderea in fandare laterala cu ducerea miinilor la ceafa, revenire. Se repeta cu celilalt picior. 3. Stand: departat, mainile apucate inapoi-jos: trei arcuiri cu trunchiul sub orizontala, revenire. 4, Stand: genuflexiunea cu ducerea brafelor prin inainte sus cu arcuire, revenire prin val. 5. Stand departat: aplecarea trunchiului cu arcuire inainte jos, redresarea lui la orizontala cu bratele sus, revenire la vertical cu bratele sus, apoi bratele prin lateral jos. 6. Stand departat, mainile la ceafé: fandare lateral’, alternativ la sténga si la dreapta, revenire. 7. Culcat pe spate: ridicarea alternativa a unui genunchi spre piept, apoi ridicarea alternativa a unui picior intins, revenire. 8. Culcat pe spate cu picioarele sprijinite, mainile intinse sus, ridicarea trunchiului cu aplecare inainte, redresarea lui pe verticala cu bratele sus, aplecare, revenire. 9. Culcat fnainte, mainile sprijinite pe sol la nivelul umerilor: ridicarea si ducerea sezutei spre calcaie, alternate cu ridicarea in echer. 10.Culcat inainte, brafcle intinse sus, mainile inclestate: extensia totalé a corpului cu arcuire, mentinerea extensiei brafelor si picioarelor 2 timpi, revenire. 11.Culcat pe spate, mainile la ceafa: aplecarea trunchiului inainte, readucera lui la vertical, revenire. 12.Culeat inainte, apucat de sipca a TV-a sau a V-a: ducerea méinilor la ceafa, revenire.48 KINETOTERAPIE, LUCRARI PRACTICE 13.Culeat pe spate apucat de prima sipca: ducerea picioarelor la scara fixd, apoi pasire in jos din sipca in sipc& pana la prima revenire. 14.$ezdnd cu spatele spre scara fixa, bratele intinse sus, apucat de sipcd: arcuiri de trunchi alternate cu aplecari inainte. 15.SezAnd cu spatele spre scara fixa, brafele intinse sus apucat de sipca, ex. 14; dupa arouiri mainile se desprind de la scara fixa si se mentine extensia (1, 2, 3 timpi), revenire. 16.$ezand cu spatele spre scara fix, picioarele departate, brafele intinse sus, apucat de siped: ridicare avantata in extensie, revenire. 17.Stand departat cu fata spre scara fix, mAinile apucate de sipca la nivelul umerilor: arcuiri cu bratele intinse si extensii ale trunchiului, alternate cu indoiri. 18.Stand cu o latura spre scara fix3, mana dinspre scara apucd sipca de la nivelul ei, celalalt brat intins sus, apucat de sipea: indoiri laterale ale corpului, Acelagi exercitiu cu partea cealalta spre scara. » Varianta “b” 1. Stand departat, de baston apucat, inainte jos: ducerea bastonului prin inainte sus cu ridicare pe varfuri, revenire. 2. Stand de baston apucat inainte jos: ducerea bratelor prin inainte sus cu ridicarea alternativa a unui genunchi spre piept, revenire. 3. Stand depiirtat de baston apucat inainte jos: aplecarea trunchiului la orizontala cu ducerea bastonului prin inainte sus pe omoplati, revenire. 4, Stfind de baston apucat inainte jos: genuflexiune cu ducerea bastonului prin inainte sus pe omoplati, revenire. Culcat pe spate: pedalarea picioarelor (bicicleta) inainte si inapoi de cate 4 ori. Culeat pe spate: forfecarea picioarelor intinse de 4 ori, revenire. 7. Culeat pe spate, brafele intinse sus: ridicare in sezdnd cu picioarele incrucisate si ducerea miinilor la ceafa, revenire. 8. Culeat inainte, brafele sus, bastonul apucat larg: ducerea bastonului pe omoplati cu extensia trunchiului, revenire. 9. Culcat inainte, brafele sus, bastonul apucat larg: ducerea bastonului pe omo- plati, usoard extensie a spatelui, forfecarea picioarelor (6 timpi), revenire 10. Pe genunchi cu fata la scara fix’, pe caledie sezdnd, apucat de sipca a IV-a sau a V-a: extensia trunchiului cu arcuiri. 11. Stand apucat de sipca la nivelul umerilor: genuflexiuni, revenire cu trecerea pieptului aproape de scara fixd. 12, Stand apucat de sipcd la nivelul umerilor: genuflexiun, revenire cu trecerea pieptului aproape de scara fix. 13, Stnd cu spatele spre scara fixa, apucat de sipca la nivelul umerilor: indoirea genunchilor pana la intinderea brajelor, ducerea ambilor genunchi cu oeIce poi slul ate stu lui nte cu cal win ai. sate lati no- re. sau rea rea rea cu Cap. 1. Metode de evaluare gi tratament in deviatile axiale ale coloanei vertebrale 49 14, Stand 15,Stand 4, Stand 5. Stand: 6. Culcat 7. Culcat 8, Culcat 9. Culcat 10.Culcat 11.Stind 12.Culcat 13.Culcat 14.Stand 15.Stand risucirea bazinului spre st4nga, apoi spre dreapta pnd la scara fixd, de 4 ori, revenire. cu o laturd spre scara fix, mna dinspre scara apuca sipca in dreptul ei, celalalt brat intins sus pe deasupra capului apucat de sipca: indoiri Jaterale cu arcuire, revenire, apoi se executa cu cealalta latura la scara fixa. cu spatele spre scara fix, bratele sus apucat de gipc’, un caledi sprijinit de prima sipca; extensie totalé a corpului prin intinderea genunchilor, revenire, reluare cu celalalt picior sprijinit. “Gn Varianta ; rotarea brafelor prin inainte cu ducerea alternativé a unui picior in extensie la spate, revenire. genuflexiune cu usoara inclinare a trunchiului inainte cu dow rotari de brate prin inainte sus, pe a treia rotare revenire. departat, bratele laterale: fandare lateralé cu ducerea mAinilor la ceafa, revenire, se repeta in cealalta parte. genuflexiuni cu ducerea bratelor prin inainte sus, rotarea lor prin inainte jos cu revenire in stand prin val. genuflexiune cu revenire prin val cu rotarea brafelor prin jos inapoi, urmate de indoirea trunchiului inainte. pe spate, brajele linga trunchi, indoirea avantati a genunchilor spre piept cu usoara desprindere a sezutei de pe sol, revenire. pe spate, indoirea genunchilor la piept, ducerea picioarelor intinse peste cap, revenire. pe spate, bratele intinse sus: ridicare in sezdnd cu ducerea bratelor lateral si indoirea genunchilor, ducdndu-i alternativ spre stnga gi spre dreapta. inainte, bratele intinse sus: arcuirea lor inapoi, oblic-sus si lateral, revenire. inainte, bratele intinse sus: ridicarea brafelor inapoi, oblic, lateral, cu trunchiul in extensie, cu mentinerea in fiecare pozitie, revenire. cu spatele spre scara fix, bratele sus apucat de sipca: ridicarea si arcuirea alternativa a unui picior intins inainte de 4 ori, revenire. inainte, cu picioarele sprijinite (la scara fix), brafele intinse sus: ridica- rea brafelor cu extensia trunchiului in amplitudine mica, mijlocie si mare. pe spate, picioarele sprijinite la scara fixd: ridicarea trunchiului si indoirea inainte cu arcuire, brafele inapoi, redresarea trunchiului la vertical cu bratele sus, indoirea lui inainte cu arcuire, revenire. departat cu fata spre scara fixd, apucat sipca la nivelul umerilor: extensia trunchiului si a bratelor cu arcuire, alternate cu ridicarea mainilor de pe sipca si mentinerea pozitiei prin contractie statica, revenire. cu spatele sprijinit la scara fix, picioarele usor depirtate de scar, bratele sus apucat de sipca: extensia trunchiului cu arcuire, alternativ cu indoirea lui inainte si arcuire.50 KINETOTERAPIE. LUCRARI PRACTICI + EtapaB Lectia 1 = Saptaminile 7si 8 1. Mers cu mainile apucate inapoi jos cu indoirea alternativa a unui genuncl spre piept. 2. Joc de glezne din deplasare, alternat cu alergare. Mers cu mfinile la spate apucat jos: la fiecare doi pasi ghemuire cu ducer bratelor lateral. 4. Alergare cu calcdiele la sezut, alternand cu alergarea cu genunchii la piept. Stand: ducerea si arcuirea bratelor lateral, ghemuire cu méinile pe genunchi, 6. Stand ghemuit: ridicarea in sténd cu ducerea bratelor lateral-sus si a um picior intins alternativ inapoi. 7. Sezand mainile sprijinite langa corp: indoirea genunchilor si ducerea lor spr frunte, revenire. 8. Culcat inainte, mainile inclestate sus: arcuirea concomitenté a bratelor picioarelor, revenire. 9. Culeat pe spate, bratele intinse sus: ridicare in sezind cu picioarele indoit mainile pe genunchi, revenire. 10.Culcat inainte, mainile sprijinite la nivelul umerilor: ridicare pe genunchi ot ducerea sezutei spre calcdie, revenire. 11.Sezdnd miinile sprijinite lang corp: ridicarea bazinului cu corpul intins, revenire, 12.Culcat inainte, bratele intinse sus, picioarele sprijinite la scara fixd: extensi trunchiului cu ducerea bratelor lateral, revenire. 13.Stand cu fata si apropiat de scara fix, cu picioarele pe prima siped, apucat k nivelul umerilor: trecere in echer si revenire. 14.Stand ghemuit cu fata la scara fixa, bratele sus de sipca apucat: ridicare 4 stand cu ducerea alternativa a unui picior intins inapoi. 15.Sténd cu o latura la scara fixd, o mana la nivelul umerilor, cealalta pe sold; pendularea piciorului dinafard inainte-inapoi, la fel cu celalalt picior. 16.Alergare uscara. 17.Sezand, mainile sprijinite ling’ corp, picioarele ugor depirtate si in reflexie relaxarea picioarelor. 18.Mers _alternat cu usor joc de glezne, relaxare. wo a Lectia a I-a = Sdptimdanile 9si 10 . Mers normal patru pasi, alternat cu patru pasi cu fandare cu méinile la ceafa. 2. Joc de glezne, cu miinile apucat la spate jos, alternat cu alergare obisnuita. 3. Mers obisnuit, alternat la fiecare patru pasi cu mers ghemuit cu mainile la spate jos (mersul piticului). 4, Alergare cu picioarele intinse in fat, alterndnd cu alergare cu picioarele inti jnapoi. 5. Stfnd: indoirea genunchilor cu dowd rotiri de brate prin fnainte sus, pe rotarea a doua revenire.Gap. 1. Metode de evaluare si tratament in deviatile axiale ale coloanei vertebrale 51 6, Stand: ducerea bratelor si a unui picior lateral, fandare cu ducerea mAinilor la ceafa, revenire, la fel in cealalta parte. 7, Pe genunchi cu sprijin pe palme: indoirea bratelor cu ducerea alternativa a unui picior inapoi, revenire. La fel cu celalalt picior. 8. Culcat inainte, bratele intinse sus: alternarea extensiei trunchiului si bratelor cu cea a picioarelor. 9. Culcat pe spate, bratele intinse sus: ridicare in seznd cu picioarele indoite, cu mAinile pe genunchi, altemnat cu ridicare in sezand cu ducerea brajelor su 10.Culeat inainte, mainile sprijinite in dreptul umerilor: ridicare pe genunchi cu ducerea sezutei spre calcdie, alternativ ci: ridicare in echer. 11Gezdnd cu méinile sprijinite lang’ corp: ridicarea bazinului cu corpul intins cu indoirea alternativa a unui genunchi spre piept. La fel cu celiilalt picior. 12.Culcat inainte, bratele intinse sus, picioarele sprijinite la scara fixa: extensia trunchiului alternata cu extensia lui mentinuta doi timpi. 13.Stand cu fata spre scara fix, picioarele sprijinite pe prima sipca, apucat la nivelul umerilor: ghemuire, echer, ghemuire. 14.Stand departat cu fata spre scara fix, apucat la nivelul umerilor: fandare laterala alternativ dreapta-stanga. 15.Stand cu fata spre scara fix, un picior intins sprijinit de sipca 5, arcuirea bratelor sus altemati cu indoirea trunchiului cu arcuire peste piciorul sprijinit de sipca. 16.Stand cu o latura spre scara fixa, piciorul din interior sprijinit pe sipca 4: arcuirea bratelor sus, alternat cu indoiri laterale spre scara fix, apoi spre piciorul de jos. 17.Stand cu spatele spre scara fix, bratele sus apucat de sipca: extensii ale trun- chiului alternate cu relaxarea brafelor linga corp. 18.Stand departat cu fata spre scara fix, antebrat peste antebrat sprijinit pe sipcd la nivelul umerilor, capul sprijinit si el pe antebrate: relaxare. Lectia a III-a = Saptiménile 11 si 12 1. Mers cu miinile apucate Ia spate jos, cu ridicarea alternativa a unui genunchi spre piept. 2. Mers cu ghemuire la doi pasi si cu ducerea brafelor lateral. 3. Mers cu arcuirea bratelor lateral doi pasi, alternat cu indoirea trunchiului jnainte doi pasi. 4. Alergare obisnuita alternata cu alegare cu pas schimbat cu rotarea bratelor prin inainte sus. 5. Stand depirtat: ducerea si arcuirea bratelor lateral, alternativ cu indoirea trunchiului inainte spre piciorul stang, apoi spre cel drept. 6. Stand departat, mainile pe solduri: indoiri laterale de trunchi, indoiri cu miinile la ceaf’, apoi cu bratele intinse sus.52 KINETOTERAPIE, LUCRARI PRACTICE 7. Stand, brafele sus: ghemuire cu rasucirea trunchiului intr-o parte si sprijinirea palmelor pe sol, revenire, Se repeta in cealalt& parte, 8. Culcat pe spate, brajele King’ corp: ridicarea picioarelor intinse la verticala alternatiy cu ridicare in seznd si ducerea bratelor sus. 9. Stand cu fafa la scara fix’, apucat la nivelul umerilor, picioarele sprijinite pe sol sub prima sipca: indoirea genunchilor ajungand cu sezuta la sol, revenire. 10.Culcat transversal peste banca de gimnastica, cu sprijin la nivelul coapselor, picioarele mentinute la orizontala, mAinile la ceaf: ridicarea trunchiuluj in extensie peste orizontala, revenire. 11.Sezdind cu spatele spre banca de gimnastic’, mainile sprijinite pe banca: ridi- carea corpului intins cu ducerea alternativa a unui genunchi spre piept. 12.Stand departat, brafele lateral: fandare laterali concomitent cu ducerea miinilor la ceaf’, revenire, la fel in partea cealalta, 13.Culeat pe spate, picioarele sprijinite sub sipca a Ill-a a sciirii fixe, cu genunchii in usoara flexie, brafele Kinga corp: ridicare in sezdnd cu bratele sus, la fel cu picioarele sub sipca a IV-a sia V-a. 14,Atarnat cu spatele la scara fix: pendularea lateral a picioarelor spre stnga si spre dreapta. 15.Stnd cu spatele la scara fix, brafele sus apucat de sipcd: alternativ extensii cu desprinderea sezutei de la scara fixa si indoiri de trunchi cu arcuire. 16.Stind cu o latura spre scara fixd, cu piciorul dinspre scar spi sipcd, mana dinspre scar apucat jos, cealaltA sus: indoiri laterale de trunchi. Se repeta cu cealalta latura, 17.Stand departat cu fata spre scara fix’, brafele usor indoite apucat la nivelul umerilor: extensia maxima a trunchiului cu ridicare pe varfuri, alternata cu indoiri si arcuiri. 18.StAnd cu spatele sprijinit de scara fixa, bratele intinse sus apucat de sipci: extensii ale trunchiului alternate cu relaxarea brafelor ling corp. Lectia aIV-a = Saptamanile 13 si 14 1. Joc de glezne alternat cu alergare ugoara. 2. Mers cu miinile apucat inapoi jos, cu indoirea alternativa a unui picior inainte, fandare pe acelasi picior. 3. Mers trei pasi cu rotarea bratelor prin inainte sus, trei pasi cu ghemuire si rotarea bratelor dinainte inapoi. 4, Alergare cu ghemuire la patru pasi. 5. Sezdnd cu bratele sprijinite lang trunchi, genunchii in usoaré flexie: arcuirea bratelor sus, alternaté cu indoirea trunchiului si arcuire peste picioarele intinse. 6. Culcat pe spate, bratele intinse sus:-departarea picioarelor cu indoirea gi arcuirea trunchiului peste un picior, apoi peste celalalt, revenire in gezfnd cu apropierea picioarelor si ducerea bratelor lang trunchi.Cap. 1. Metode de evaluare si tratament in deviatile axiale ale coloanei vertebrale 53 7. Culcat inainte, bratele intinse sus: depirtarea picioarelor sprijinite: ridicarea trunchiului in extensie cu amplitudine mica, mijlocie, mare, revenire. 8, Culcat inainte cu mainile la ceafa, picioarele sprijinite: ridicarea trunchiului in extensie cu amplitudine mica, mijlocie, mare, revenire. 9, Stand, méinile apucate la spate jos, un picior sprijinit: ridicAri pe un picior, apoi pe celalalt. 10.Stand ou fata spre scara fixa, cu picioarele sprijinite pe prima sipea, apucat la nivelul umerilor: echer cu apucare din sipcd in sipcd in jos (4-5), revenire. 11.Culcat inainte, palmele sprijinite in dreptul umerilor: ridicarea bazinului pana in echer, alternata cu flotare. 12.Culcat transversal peste banca de gimnasticd cu capsele sprijinite pe banca, picioarele mentinute la orizontala, bratele intinse inainte cu o hantela (1-2 kg): ridicarea trunchiului in extensie peste orizontala. 13.Culcat pe o latura, bratele intinse sus: ridicare in sezdnd cu mainile pe genunchi Se repet& pe cealalti parte. 14,Atarnat cu spatele la scara fixa: ridicarea genunchilor spre piept. 15.Culcat pe spate, bratele lateral, genunchii in flexie cu tilpile sprijinite pe sol: balansarea genunchilor spre stanga gi spre dreapta. 16.Pe genunchi cu fata spre scara fix, mfinile apucate la nivelul umerilor: extensii ale trunchiului cu bratele intinse, alternate cu indoirea trunchiului cu arcuire cu bratele intinse. 17.Stand cu o latura spre scara fix, mana dinspre scar’ apucat jos, cealalta sus: indoiri laterale cu coborarea mainii de sus din sipca (4-5) apoi cu cealalt parte. 18.Stand cu spatele la scara fixa, brafele apuci sipca la nivelul capului: balansarea trunchiului spre stinga si spre dreapta, revenire. Lectia aV-a = Saptimanile 15 $i 16 1. Mers cu rotarea brafelor prin inainte sus cu ridicarea alternativi a unui genunchi spre piept, cu ridicarea pe varful piciorului de sprijin. 2. Mers cu rotarea brafelor prin ‘inainte sus cu ridicarea altemativa a unui genunchi spre piept cu usoard siritur& pe piciorul de sprijin-opt pasi , alternat cu opt pai normali. Alergare obisnuiti alternat cu patru pasi ai “strengarului” Stand departat cu mainile pe solduri: ducerea unui brat oblic-sus inapoi cu arcuire si rasucirea trunchiului, indoirea lui cu ducerea brafului la piciorul opus $i arcuire. Se repeta cu celilalt brat. 5. Stand departat cu mainile pe solduri: ducerea unui brat oblic-sus inapoi cu rasucirea trunchiului si indoirea genunchiului de aceeasi parte, indoirea trunchiului cu ducerea bratului la piciorul opus cu arcuire, Se repet cu celalalt brat. ee54 KINETOTERAPIE. LUCRARI PRACTICE 6. Culeat pe spate cu brafele lateral: indoirea genunchilor spre piept, balansarea lor spre sténga si spre dreapta pnd la sol, revenire. 7. Culcat inainte longitudinal pe lada de gimnasticd, apucat lateral, picioarele atimndnd in afara suprafetei de sprijin: ridicarea picioarelor la orizontala. 8. Culcat pe spate, bratele lateral: ridicarea picioarelor intinse la vertical, indoirea genunchilor si coborarea lor pana la sol, intinderea la vertical, coborare spre dreapta, intindere la vertical, revenire in pozitia initiala. 9. Atarnat cu fata spre scara fixa, un picior indoit sprijinit pe scara: ridicarea trunchiului cu intinderea piciorului cu tractiune in brate, se repeté cu celilalt picior. 10.Culeat pe spate cu mainile la ceafa: ridicarea trunchiului cu picioarele sub sipca alV-a, a V-a si din nou sub a IV-a. 11.Atarnat cu spatele la scara fixd: ridicarea genunchilor spre piept, alternata cu ridicarea picioarelor intinse peste orizontala, revenire. 12.Sezdnd cu spatele la scara fix4, picioarele putin departate, brafele intinse sus, apucat: ridicare in stnd cu extensie, revenire. 13.Culeat pe o latura cu piciorul dinspre sol indoit, celilalt sprijinit sub prima sipe’ a scdirii fixe, antebrat peste antebrat: ridicarea in sezind cu fata spre scara, revenire. Se repet pe cealalta parte. 14.Culcat inainte longitudinal pe lada de gimnasticd cu trunchiul ataérnand in afara suprafetei de sprijin, bratele intinse sus: ridicare in extensie cu ducerea bratelor lateral, revenire. 15.Mers alternat cu joc de glezne. 16.Mers cu arcuirea bratelor lateral la fiecare trei pasi, indoirea trunchiului inainte la fiecare urmatorii trei pasi. 17.Stand departat cu spatele spre scara fixa, pe varfuri, bratele intinse sus apucat: extensii ale trunchiului, alternate cu indoiri inainte spre un picior, revenire. La fel spre celalalt picior. 18.StAnd cu spatele spre scara fix, bratele usor indoite, apucat de sipca: indoirea genunchilor pana la intinderea bratelor, pendularea lor spre stinga si spre dreapta, revenire. Lectia aVI-a = Sptiimanile 17 $i 18 . Joe de glezne alternat cu alergare usoara. 2. Mers normal trei pasi, alternat cu trei pasi cu ghemuire gi rotarea bratelor prin inainte sus. Mers cu fandare pe fiecare pas. 4, Mers normal 4 pasi, 4 sérituri din ghemuit in ghemuit, cu rotarea bratelor intinse prin inainte sus. 5. SezAnd pe banca de gimnastica, cu picioarele intinse, mainile apucat de mar- ginea bancii: indoirea genunchilor la piept si fruntea pe genunchi, intinderea picioarelor la orizontala. »in se ai, cap. 1: Metode de evaluare si tratament in deviate axiale ale coloane! vertebrate 55 6, Culcat pe o latur’, méinile la ceafa: ridicarea picioarelor la vertical cu intoar- cere pe spate, cobordrea pe cealalta latura. 7, Culeat inainte cu picioarele sprijinite sub scara fixi, brajele intinse sus cu hantei in maini (J-2 kg): ridicare in extensie in amplitudine mica, mijlocie si maxima, revenire. g, Culcat inainte cu picioarele sprijinite sub scara fixd, brafele usor indoite cu hanteli in maini: ridicare in extensie, mentinere 2 timpi in amplitudine mica, mijlocie si mare, revenire. 9, Stand departat, mainile la ceafa: fandare laterald spre stanga, revenire. Se repeti spre dreapta. 10.Culeat pe spate, bratele intinse sus: ridicare in seznd cu picioarele indoite si mainile pe genunchi, echer cu bratele lateral, ghemuit cu méinile spre genunchi, revenire. 11,Culcat inainte, palmele sprijinite pe sol la nivelul umerilor: ridicare in echer, revenire. 12.Culcat inainte longitudinal pe lada de gimnastica, picioarcle in afara suprafetei de sprijin, apucat lateral: ridicarea picioarelor intinse la orizontala, forfecarea lor de 4 ori, revenire. 13.Sezand cu spatele spre scara fixi, brafele intinse apucat de siped: ridicare in stand cu extensie mare, apoi ridicare in extensie cu un _genunchi indoit Ia piept, de 2 ori. ; 14.Culeat inainte longitudinal pe lada de gimnasticd, cu picioarele sprijinite de un partener, trunchiul in afara suprafetei de sprijin, brafele intinse sus cu halterd de 2 kg: ridicare la orizontala, mentinere 2-3 timpi. 15.Mers cu indoirea trunchiului la picior la fiecare pas. 5, 16 Culcat pe spate cu capul spre scara fixi, brafele sus apucat de prima sipca: ducerea picioarelor indoite pe sipcile a II-a — a IV-a; intinderea picioa- relor, revenire. 17.Culcat pe spate, genunchii la piept, apucat cu brajele: balans usor inainte-inapoi (leagainul) 18.Atarnat cu spatele spre scara fix: rsucirea bazinului spre stinga si spre dreapta, de 4 ori, revenire. « EtapaC Mers cu arcuirea bratelor lateral, doi pasi, doi pasi mers cu bratele jos. Mers cu arcuirea brafelor sus, doi pasi. Mers: ex.1 cu ridicarea pe varfuri la arcuirea bratelor lateral. Mers: ex.2 cu ridicare pe varfuri la arcuirea bratelor sus. Joc de glezne & timpi, pasi normali 8 timpi. Mers, 1a trei pasi indoirea altemativa a unui genunchi la piept apucat cu bratele, tractiune. Mers cu rotarea brafelor si ridicarea alternativa a unui genunchi la piept. 8. Mers: ex.7 cu ridicare pe varful piciorului de baza, concomitent cu ducerea bratelor sus. QvaeNe =56 KINETOTERAPIE. LUCRARI PRACTICE 9, Mers: Ia trei pasi ghemuire cu ducerea bratelor lateral. 10.Joc de glezne alternat cu usoara alergare. 11.Culeat pe spate: ridicarea ambilor genunchi spre abdomen, revenire. 12.Culeat pe spate: ridicarea ambilor genunchi spre piept, alternat cu ridicarea trunchiului la verticala, 13.Culcat pe spate, bratele intinse sus: ridicare in sezand cu picioarele incrucisate si méinile la ceafa, revenire, 14.Culcat inainte, bratele intinse sus: arcuirea lor inapoi, oblic lateral, revenire prin inapoi sus. 15.Culcat inainte: ex.14 cu mentinerea trunchiului in extensie si a bratelor sus, oblic-sus $i lateral. 16.Culcat pe spate, picioarele sprijinite la scara fixa, brafele intinse sus, aplecarea si indoirea trnchiului inainte, redresarea lui la vertical cu bratele sus. 17.Sezfind cu spatele spre scara fixa, brafele sus apucat de sipcd: ridicarea unui picior intins sus, trunchiul in extensie, alternativ cu indoirea unui picior, cu extensia trunchiului. 18.Culcat pe spate: reluarea ex.16 cu picioarele sprijinite pe sipca alV-a sau a V-a. 19.Culcat inainte, palmele sprijinite pe sol la nivelul umerilor: ridicarea’ sezutei spre calcdie, alternata cu ridicarea in echer. 20.$ezAnd cu spatele spre scara fixd, brafele intinse sus apucat de sipca: extensii_ ale trunchiului cu arcuiri alternate cu indoiri fnainte. 21.Pe genunchi cu fata spre scara fixd: rotarea brafelor prin jos inapoi cu ridicarea_ corpului in val de dou ori, urmata de apucarea sipeii a VI-a, arcuire cu extensie pe brate 22.8tind departat cu fata spre scara fix, apucat la nivelul si largimea umerilor: arcuiri pe brate, apoi suspendat deasupra sipcii, alternat cu indoiri ale trunchiului inainte. 23.Joc de glezne alternat cu alergare. 24.Stand depirtat: respiratii cu ducerea brafelor oblic jos inapoi, revenire. Metoda completa este urmatoarea: a. Relaxarea = 11 minute 2, Jacobson - prologul respirator =2 min - antrenamentul propriu-zis = 8 min © tehnica clasica (5 ex.) « tehnica inversata (5 ex.) « relaxarea secundara (2 ex.) - revenirea = 1 min. Autotrainingul Schultz din decubit dorsal, capul pe o pernd mica, membrele superioare usor indepirtate de trunchi, palmele in jos, ochii inchisi (11 ex. = 11 min.) Tabelul 1Cap. 1. Metode de evaluare si tratament in deviatile axiale ale coloanel vertebrale 87 p, Gimnastica de corectare a deficitului respirator = Metoda Hechscher = 7 min, 1. Corectarea pozitiei curburilor patologice ale gatului si pozitiei capului (4 ex.) 2. Corectarea pozitiei umerilor si ai scapulei (8 ex.) 3. Corectarea curburilor patologice ale coloanei dorsale = pentru spate contracturat cu redoare, cu stergerea cifozei dorsale (3 ex.) = pentru spate cu cifozi dorsal (11 ex.) 4, Corectarea curburilor patologice ale coloaneo dorsale = pentru spate plat cu stergerea lordozei (3 ex.) = pentru stari de hiperlordoza (5 ex.) 5, Corectarea pozitiei bazinului gi a mobilititii sale (7 ex.) c. Cresterea flexibilitatii coloanei = Metodele Klapp si Cotrel = 7 min 1. in general = Metoda Klapp lordozata > Pentru coloana cervicala sau lombard: po: = flexii laterale de partea afectata > Pentru coloana dorsala: pozitia orizontala cu miinile la ceafi + flexi laterale de partea afectata = Patrupedia Klapp > Pentru scoliozele cu curbura unica: mersul obisnuit al patrupedelor » Pentru scolioze cu curbura dubla: mersul cdmilei 2. Pentru scolioza dorsala = Din pozitia de rug’ mahomedani se executa flexii laterale ale trunchiului de partea scoliozei, prin pagire cu degetele pe sol =» Extensie — derotatie — elongatie — flexie lateral’ (EDE) 3. Pentru scolioza lombara => Exercitii de tarare din decubit ventral, cand membrele de o parte sunt intinse, iar celelalte se apropie => Din decubit dorsal cu trunchiul imobilizat pe masa, se executa cu membrele inferioare flexii laterale de partea scoliozei d. Exercitii de derotare sub corset e. Reechilibrarea trunchiului = program Williams = 7 min. 1. Asuplizarea trunchiului inferior = Exercitii de remobilizare a coloanei lombare, basculari de bazin, intinderea musculaturii paravertebrale si psoas — iliacului: faza I (6 ex.) > faza II (5 ex.) = Exercitii de atarnat 2. Asuplizare lombara => Bascularea pelvisului: faza III (3 ex.) > Intinderea flexorilor soldului prin diagonale Kabat ale membrelor inferioare f. Masuri propriu-zise de scoala spatelui = 7 min. 1. Constientizarea pozitici corecte a coloanei vertebrale si a pelvisului = Adoptarea unor posturi corectoare = Realizarea in permanenta a pozitiei neutre a coloanei vertebrale indiferent de pozitia corpului sau de activitate coborata cu bratele intinse