Îngrijirea pacienţilor cu hipertensiune INTRACRANIANĂ (H.T.I.C.

Cutia craniană conţine encefalul (parenchimul nervos), lichidul cefalo-rahidian şi vasele de sânge.

Orice mărire a volumului conţinutului cutiei craniene produce creşterea presiunii intracraniene,
deoarece cutia craniană este închisă, rigidă, inextensibilă.

Fiecare din cele trei sectoare parenchimatos, lichidian şi vascular pot fi interesate izolat sau în
asociere în creșterea TIC.

Izolat, H.T.I.C. poate apărea prin:

-acumulare de lichid transsudativ în ţesutul cerebral = edem cerebral

(în tulburările de vaso-motricitate cerebrală, în boli care distrug permeabilitatea membranelor

celulare, permeabilitatea capilarelor, în unele intoxicaţii, neuroinfecţii, alergii);

H.T.I.C. prin prezenţa de L.C.R. în exces = hidrocefalie

(după meningite, hemoragii subarahnoidiene, după traumatisme craniocerebrale, tumori

cerebrale);

H.T.I.C. de cauză vasculară:

existenţa unui obstacol pe căile venoase cerebrale va conduce la acumularea de sânge la nivel
cerebral

vasodilataţia excesivă a arterelor;

distensia pasivă a vaselor - în cazul hipertensiunii arteriale paroxistice, ruperea vaselor de singe in
h.i.cerebrale

Orice proces expansiv intracranian provoaca sdr. de HTIC

-tumori cerebrale,

-anevrisme ,

-hematoame intracraniene :

-hed

-hsd

-hic

Circumstanţe de apariţie:

- blocarea drenajului sistemului ventricular, absorbţia scăzută a conţinutului cranian etc. (vezi
generalităţi)
-presiunea intracraniană poate să crească şi temporar pentru o perioadă scurtă (efort de defecaţie,
strănut, tuse).

După ce aceste cauze se întrerup, presiunea revine la normal.

Manifestări de dependenţă în H.T.I.C.

(Semne şi simptome)

Cefaleea

-apare la 90% dintre pacienţi; intensitatea durerilor se accentuează progresiv în a doua

parte a nopţii, spre dimineaţă

-se accentuează după strănut, tuse şi schimbarea poziţiei capului

- localizarea cea mai frecventă este, fie occipito-cervicală, fie fronto-supraorbitară sau cele
două zone asociate

-diminuata după vărsături

-nu cedează la antialgice

Vărsăturile

-spontane

-explozive (în jet)

-neprecedate de greţuri

-nu sunt legate de alimentaţie

-provocate, uneori, de mişcarea capului

Vertij

-senzaţie de ameţeală

Tulburări vizuale

-paralizia nervilor oculo-motori, cu dedublare a vederii ,etc.

dedublarea imaginii - diplopie (dedublarea dispare când pacientul închide sau îşi
acoperă un ochi)

-vedere estompată

Edem papilar se descoperă la examenul oftalmoscopic (dilatarea venelor

retiniene, prezenţa unor mici zone hemoragice în retină)

inegalitate pupilară (midriază unilaterală)

Eventual, pe măsură ce T.I.C. creşte, are loc dilatarea bilaterală
Tulburări psihice
apatie, indiferentă, diminuarea atenţiei, somnolenţă, dezorientare, scăderea capacităţii
intelectuale, confuzie

Tulburări vegetative

bradicardie, dar pe măsură ce P.I.C. continuă să crească poate apărea

tahicardie

bradipnee; dificultate respiratorie prin hipoxie.

Hipoxia cauzează şi creşterea P.I.C.

Crize epileptice (vezi epilepsia, manifestări şi probleme)

Complicaţii potenţiale
sindrom de angajare (hernii cerebrale)- deplasarea unei porţiuni din creier într-un
orificiu inextensibil (de exemplu, angajarea amigdalelor cerebeloase în gaura occipitală)

Problemele pacientului – pacient conștient , stabil

-cefalee - disconfort (durere din cauza tensiunii exercitată asupra vaselor

sanguine intracraniene)

-vărsături

-modificări ale respiraţiei, circulaţiei

-dezechilibru fizic

-modificarea percepţiei senzoriale:

-vederea alterata

-modificarea procesului gândirii;

-modificarea stării de conştientă

-complicaţii potenţiale: - hipoxia cerebrală, modificarea integrităţii fizice

Obiective

Pacientului:

-să i se reducă P.I.C. ,

-să i se diminueze durerea de cap

-să i se diminueze vărsătura

-să i se menţină funcţiile vitale în limite normale,

-permeabilitatea căilor respiratorii,

 -oxigenarea creierului

-să coopereze în măsura capacităţii sale

-să-i fie menţinută orientarea pacientului

-să nu prezinte complicaţii

Intervenţii

Rol propriu şi delegat pentru reducerea presiunii intracraniene:

-ridicarea capului pacientului fată de pat, sub un unghi de 15-30 de grade (facilitează
drenajul venos)

Evitarea activităţilor care măresc presiunea intracraniană :

-evitarea flectarea coapselor, gâtului, evitarea rotirii capului

-pentru prevenirea efortului de defecaţie, se va administra, la indicaţia medicului, un laxativ uşor

-evitarea întoarcerii în pat.

-în cazul că îi este permisă întoarcerea, mişcarea în pat, învăţat să expire când le execută

-Monitorizarea echilibrul hidric:

-limitarea consumul de lichide

-monitorizarea eliminarii (eventual, prin intermediul unui cateter

- mai ales dacă se administrează manitol)

Intervenţii legate de durere, respiraţie, comunicare

-ajutarea pacientul să identifice cauza durerii (conflicte, anxietate, oboseală, stres, alte cauze
psihologice);

-localizarea, caracterul durerii, momentul apariţiei (spre dimineaţă), dacă durerea se intensifică la
efort, tuse, strănut

-aplicarea compreselor reci pe frunte, care prin vasoconstrictie reduc edemul .

-asigurarea menţinerea oxigenării creierului (hipoxia cerebrală este prevenită prin menţinerea
funcţionalităţii căilor respiratorii şi reducerea P.I.C.)

-stabilirea comunicarii cu pacientul folosind atingerea, vocea calmă, liniştită, negrăbită;

Pacientului i se adreseaza încet şi clar fiind pozitionati în faţa pacientului când li se adreseaza

-li se aduce la cunostiinta orice manevra

-menţinerea un mediu bine luminat

-diplopia poate fi eliminată prin intermediul unui pansament la ochi

-asigurarea securitatii ca acesta să nu se lezeze pe sine

-ajutarea familiei să înţeleagă ce se întâmplă, sprijinirea în ceea ce decid.

La indicaţia medicului:

Se administreaza oxigen înainte şi după aspiraţie

pot fi instituite respiraţiile controlate, pentru a reduce P C02 (reducând, astfel, vasodilataţia)

Administrarea de lichide intravenos (manitol, soluţii de glucoză hipertone (20-50%), corticoizi) sau
soluţii clorurate izotone

Intervenţia asistentei (de schimbare a poziţiei, de aspiraţie) să se facă la intervale mai mari, numai
când este necesar, pentru a-i permite pacientului să se odihnească

Pregătirea pacientului pentru intervenții chirurgicale:

-îndepărtarea pilozității craniene, consult interclinic sau de specialitate (MI, ORL etc)

Examinări paraclinice la recomandarea medicului.-analize de laborator, CT, RMN , EEG,EKG

Asigurarea transportului pacientului la sala de operații

Supravegherea monitoarelor pentru măsurarea presiunii intracraniene

Supravegherea și monitorizarea funcțiilor vitale

Pansamente zilnice.

Pentru combaterea efectelor HTIC pentru ameliorarea stării pacientului ca intervenție de urgență
pâna la tratamentul afecțiunii de bază se practică :

1-Drenaj cerebral extern –DVE – constă în realizarea unei comunicări închise între sistemul
ventricular și exterior în așa fel încât LCR–ul este evacuat într-un sistem de drenaj extern.

Dezavantaje: risc de infecții (meningită) - timp limitat de menținere

maxim 3-5 zile

2- drenaj extern la nivel lombar

-obligatoriu dupa excluderea unui PEIC (ct, FO, rmn)

– daca nu există un obstacol în drenarea lichidului spre filum terminale.

 Acesta se introduce în spatiul epidural lombar prin puncție rahidiană .

Se poate menține un timp mai îndelungat .

Monitorizarea presiunii intracraniene

Sistem de monitorizare mecanic a LCR-ului.

Se foloseste principiul vaselor comunicante.

LCR-ul va fi drenat doar dacă presiunea va fi mai mare decit valoarea aleasă pentru drenaj.

Sunt sisteme de unică folosință.