i'/

r. Sabin lvan, OI
,q l
cunoscutspecialistin bal-
neofizioterapieqi recupe- GI
rare, foloseqtecu succes, Lrl
a,
I
rll
in paralel, si unele terapii J
!
naturiste printre care acu-
punctura gi presopunctura. :- G
t-
De aproape20 de ani este I
prezentcu articole in presd .q
.-
despremedicinanaturistd. v
t
Urmare a unei indelungate practici qi experiente, V
public6, in anul 1983, ,,Presopunctura, un masaj la inde- O
m6na oricui",la Editura Medical6, prima lucrare de acest F
F
gen in limba lomAn6. Cele 150 000 de exemplare fiind I
foarte repede epuizate,editura tip[reste o a doua edi{ie. 0,
Rdspunz6nd interesului tot mai mare al cititorilor tr
pentru terapiile naturiste, tip[reste,la Editura Sport-Turism
(1989), volumul ,,Terapii naturale de vacan{d", iar la OJ
3
Editura Stiintifrcd si Enciclopedic[ (1990), ,,SAne tratdm
qi frrd medicamente". - G
Edilia de fa\d,,revizuit[ si adlugitd cu noi procedccale .Il
medicinei naturiste,beneficiind qi de tehnoredactarcape (fin
,
calculator deosebit de expresiv[ qi de func[ional[, r[s- r
pundenenum[ratelorsolicit[ri ale publicului. (rl

Dr. Sabin Ivan publicS, in anul 1993, lucrarca dc

memorialistic[ ,,Anchetat, anchctator", iar in prczcnt ,i
lucreazd,in colaborare,la un ,,Dictionarcnciclopcdicdc o
medicindnaturistS". U

I SI IN ( ) 7I s 7 0 ( X) 77 I t r. l l ( X )
t
 cwANT lxlrxrr
a,fEclt-$ggtttt uriaEeconsiderate
Medicinazilelor noastre.
ae{ome.nl"l;n;;'*':j,l-,":"9ii,1Ytlil
lllf?ji:
t?'il"":?J:'LH';"#$Fffi
"or'iii#'ii-rii'ia
;gtry:;;-.s*1lll",i,;3i'il,"
r.#ffi;rHl,ffi,i[i;:1ff
febratrtotda,meilnts;t
tfffi; ffi;;;;" *hoane de vieli -,
*oerivdtet6
pdn6_ng dgmult, iiqiderivdtere
111t-^,..,*,,^ooai rte p"ni.iti"a
?SlurlT"li#:'li"illfi,ru;;d;i?. """itif
tut%rn 9 alt4
transplanta
si-arfi imaginatcbunui o* 1-:9^tu
cu cdrora
ajutorul s[ rnar
i"iti'a'l'iri"h;ilfii-dun alt.organ'
ooutattai inc6 mulli ani?
' Cinesi-arfi inclripoitcd ereditatea poatefi influenptdcu

ir,ipuic-ee1ldenlr"T3n..qo*
'j*31'1,T.*'l#:'#;l?1fi
ll te tt mai dezvolteun vutor
conieput in'eprubeti, l";Ti"'
locuitbral Terrei? : ale.
^,^ medicinii
- moderneeste
Desigurc[ lista marilor cu99ri1 ill spune savantulfrancez
cumultmailungi'..,,ff;iliilil6-a; a fdcrit mai multe progrese
J. Bernard pnn arul;i5[,-meaicina
*' i",iiT";"" minun
*,yi,l',,9:?::""unor i "l"e1iil!:i'
il Tilt-ti'"
oame"-iti":"hi; t"
medicamente'
tot mai mulli ::Tit:itt
remediinaturale:plantemedlcl-
inlocuindu-tecu trqdilionaleie fizioterapte'
t
nale, homeotq,up']' h""pi"i"tt4 nenoclve
^.{::".'tp""iale'
metode de tratament'
etc' ioaie'aceste
organoterapie-
(homoios= egal, asemdnatdiParuo
rrcuvdnturderividingrejeEtee"!':::^?:?:#::3:li,:laf[tfi';"'i'*?]#
cuvdntul derivi din greceste ;:"#1Ji
o"r*"iti"Jili.lll'g"*j:l:i:'#f 'hgiil.;13'i,,lu,o-sindtesr?.pity:-"..l
defineEte o metod' terapeutlca
cE svrrJq
*{r,ui om sdridtos. ar provoca
io concentratrr mat man' aurru'rrrra'" medrcur
de medicul
aa .r6i, care in
il';]il: descoperita
descoperitd de
;;;;i "ur. "on"*tratji.mai,t3l'j^:9qil::3:"oT.*t
]i:,FF:
simptome
aceleasi cu ale
:: *(l lLt--.,
l:',"#il':#$.y:J?lf
-bouravurur#;ffi;jir ipTi;'3'
tluiUaiui mi. nih guu.-u
S. Brirkenthal, -
ur,guverna-
gemraj,S. Hahnemann
i-;;T"i;'lffi 'Iiij{;::"",9.#*ll'trtr:j!:,,"i?::;
i"' utM.g':i
r'tr:U'*il:;iH'!:'fi
i"f ei t.."ru.
i':'f T:1::.1'
"*'it
- Metooa tcraPcuuvq -""",
-'"fJ'i"*i,"il. Aceasti me_todi.
Hfi:'tt;;i;'it3l'decitreP'Niehans
brion^arePrylt""i:.11t:3tf,
?i:?Ti:'l#f#:.Xi"#ulffi in Flvetia. in r93r, de caffe P

.---.'.. '.-.'-----.---.'
Si trecuteprin aspraprobd a timpului, sunt din ce in ce mai mult mai ales la bolnavii
iolosite, ciriar inlariie cu o industriefarmaceuticdfoarte dezvol-
oricui, provoac[ hemoragiidiggsl1ve'
se pierd 0'3 ml sdnge)l
de
..suferinzi" stomac-iiu'otu6tttd
tat6. Aceste metohe naturale de tratament fowneazdnoul capitol o farmacie con-
personald'
al medicinii, denumit biolerapie. Specialigtii considerl c[
pil#il"i'"r,;"";;'ii;'Jil oi" ni'i cea care pro-
mdduva^osoasd'
sumat peste masuro iouit ataca p:l.t.T^.1":,'
aceste terapii naturale vor fi medicamenlele secolului' al ;h.. uiat d. organismulul
necesare
XXI-lea!
lffi'sl1j[;l. in aproaoetoateantrnevrar-
De ce aceast[bruscdcotiturd in plin avdnt al medicamente-
ipiiu,"f.nu"etina,pe tutt o gdsi,m imbolndvirea
qicele, consumatain mod" abuziv' produce
lor de sintez6?Cele peste35 000 de specialitdli.cate se afld.in qi chiar s-au vezical'S-a mai dovedit
iinichiului cancerigense numdrdgi
rafturile farmaciilor din intreaga lume, nu aduc ele servicii "u"""i""t"ral
imense omului bolnav? Nu s-au dovedit ele, antibioticele,cele
cd orintre ,.rurtun1ti"";;;;tt"!;i
noastrd cea de toateztlele''
mai efi'cientemijloace de lupti impotriva microbilor? Aspirina ,,pehicilina oare' 2 Plldoa1te.
e.le-'
Toateacest" o,{uii"i'i ciis.tituie si inlocuirealor
si piramidonul n-au fost destul de eficiente impotriva febrei sau parasirea o m-edicament,elor
i iurerilor? Cortizonul n-a ajutat el oare atdlia bolnavi cu
Denlru intenqie!
reumatism sau astm broryic? Ba, dimpotriv5, nimeni nu con-
testA medicamentul, acest auxiliar prelios al omului' gralie
'ri#lilli::i"'r,".*1;;"ill*
'cu remedii "oiipiiiia ta fi
ji#n.:d*lJTifiu;#1[:
,oturot"li'Kttigand awt o asbmenea

qi cui cu acupuncrura' Pt:""-PTl::::j'H;;I;r.,,"i ele.canc

a" ele'
Dar a abuzade cdnd
cdruia a fost posibild menlinereaunei bune stdri.de-sdndtate
prelungirea v'6rsteimedii'de via1d. Progresul civilizagiei m<j- naleetc.esteun tupi O" neconceput' remediunatural'ar fi
respectivd;;t bentficia.de
suferinla ^un vindecarea'spunea
ieme ir fi fost imposibil fErdmedicamente.
it"i'.irrt dbcdt o liegeala' ,,A dobdndi medicald;din mai
Si atunci de ci sa inlocuim medicamentelecu remedii natu- estemai il"{it;t-"nta
Hioocrate, ffi;A pe
ralel? Pentru cd medicamentul are doud taisuri: vindecd, dar
multecai,insa'ducaPni#;;;;ta [inta'tieuuies-oalegem
uneori produce si unele boli, mai ales cdnd este consumat in vdtimitoare""
ceamai Pulin
mod abuziv si n6controlat de medic. Mai intdi s-a observat cd
unele medicimente sunt rau lolerate de bolnavi, fiind chiar
insotite de fenomenesecundare.Lucrurile s-au agravat cdnd s-a
obsdrvat ci, o datd cu vindecarea bolii tratate, apar alte sufer-
inte. Droduse de insusi medicamentul administrat. Aceste boli
nri"iii" ialrogener, cdnform statisticilor, ocupd locul al lVlea
pe lista flagelelor sociale,dupi bolile cardiovasculare,cancer;i
accidentede circulalie.
Dat medicameniulpoate deveni otratd nu numai consumat
in mod abuziv si necontrolat, ci qi in doze terapeutice(pe care le
prescrie medicul), daca se asociazd unei alte substanle, c.ary t!
poate creste toxicitatea. Sunt totqi medicamente c3re, Ei .du96
pot,prodfuce, de multe ori, accidente
iunt consumate singure, -aspirina,
grave. Aqa, de e4emplu, medicamentul la indem6na

I =
Cuvintul derivd din grece'te: ialros = medicl genan Rrolgce-. Bolile iatrogene
se datoresc fie medicamenlelor,-fie unui act chirurgical sau medical efectuat in,scop
oiofilactic. de diamostic sau terapeutic. Din totalul bolnavilor internali in spitaleledln
S.U.A.. l0bzodintrt acestia sunt internali pentru afecliuni produse de medicamente' ln
F.ntu. in luna decembr'ie a anului I 980, intr-un spitdl, din totalul bolnavilor internali,
18,7%-eraucu'boli produse de medicamente.

6
 PARTEA INTAI

CE ESTE PRESOPUNCTURA?
pune oricare
in m9d'j19sc' si-o va
Iatd intrebareape care'
crtiioidupa-::y1t,{:'"ilff
etlg,'hX'#irl,|.|*t'il:'Jii
presopunc-
cdrti.St,numrca.l mi cuv6'nt
aceste pt *" pug*i''Ja^i'''ffi t 19 ;lelosului o boal6'
fiai simptu
turd seafll'de '"pt' *i *anew1,1'Ttj* presi9"
un e1-n*
a'
masaiul,cu cea*"i litiipracart"u''cititdi;;;fl;
i3' ci un astfelde
Iiasfoindrnu'ttf,udt fiecaredin
n""11imile'functe'
masainu sefaceri1""i'npru'"''9iiuferintd' Dlc6 cititorularegt
elesirecializ"ptfi*'"^J""*ita va c6 presopun-
cunoltintpO"'p'"'uJuiunttuta' ^mai'constata cu srngura '
tqgd: chinezeasca'
cturaseu'"u*u"i;;itii*;t"
dqosebire.aunii"i;;;Ei;".:,f:,i.ii?lLJ**:01'"*"'#'.'l
ceimatmutlt
;il";;;;tt considerente' faraoce'
desigur' cutotulititrlt"pii"- acupunct'uraare mareleavantalca
Presopuncru;"itt4'{; "ctgiL1311a Ave$$\tref
poatefi folositali'tJt i9*u -11H.,":tooutament'
'decap?epasaqr-ia'n"'gi'*Xat{flT;;;T'f&:,'Ji;;nfi:":'^i'
Ii*f#+n.T"'""i"Ji'1ffi
ti'lu' *T'fJli'ff a;i*erinv"in
niicat5u1 -11-virtuI
iturapur*ti] prtia
auzi11
scob -^uin"i't" tt fott"azd cdnd
din fala o"tttii'
desetului in scl-bitura
u"'"$'*?i''?T'l;.it"ttyl^":"*1'.P:fii1i.iftl
i'ifriiii?i"S.l'fi
b".urite.buniculei
, r,"f;:ffi,?,1#,'l*i:?i:ffl:::';;il; de boale*se afla
o"d;:il;ai cum
sauale ut"'ntt'iltuit Aqa
puncte;aureeiunide pe corp'lrecau cu
si trasullmasaiilil unor-u*1 casbi ne
Stiau din *"d;;"d;;,' "oo,oo:Pai"ele"
i"" itgttul mare
se'aplecat'
de la mdnd
irsturoi o'i o" iait oti i\
indigestie'
I Termen al medicinii populare folosit pentru
 f] d:?l"gili
la incheieturapumnului si pe margineaextemd a antebra{ului, fiindu-vd cirnoscute.Desigurc6, intr-o bundzi'."t ale
iar pe t6mple si.intre sprancene,pentru deochit . C6t de repede il"9.'ig;;
L;#iiiffiJ'1il6;L'.
l*t:^::P",tn"l.'*:,1:,""ut'
"."*a"a",' chinezescl ..,.,
chrnezesc''
si micromasajul
populare
ne trecea rdceala dupi ce n-epunea intr-un anumit loc d^epe
iiciiii noastre ;i sa emprrc
instinctiv sau
naci
iicd n6ni
pArnaacirni -i"o-asajul
ati folosit
ncrrm a1i folosit in mod
mod instinctiv
dosul mdinii un ou sau o lingurd fierbinte! Ne mai ficea'o fo rlin "-"n."i.
mqnewrele fi.. opunclurii,
r" nresonuncturii. de gzi
$azi inainte t veli prac-
inainte.le
frjclie bunl pe spate, cu o{et de trandafiri, o baie fierbinte la ""."r.?i" ".:-t f :::
avdn'dla indemdn6.acest.ghid tefapeutrc-
;; t";J metodic,^
picioare,dupd carebeamun ceai,tot fierbinte,indulcit cu miere qi dumneavoastrl
6;"*;.te metoddterapeuticlve{i contribui
de albine,iar dacane curgeaqi nasul,ng afuma,dupd usd.cu
i;;il;;p"r"e.ii it"al"u,,'"'itout", t'n n6" flagel cares-a
O. mSlaiarspe jeratic. Si ne vindecamatdtde repede,'ciriar
3T
rarameolcamentel abitut asupraomenrll.
Tot bunicuta ne tr.d.gea
de urechi2 , cAnd se intdmpla, nu de
putineori. sd fdcemgi p"ozne...
De unde au invdtat strdmoqii noqtri ,,trasul,.,care se
aseamdniatdt de mult cu micromasajulchinezesc?gi medicina
tradilionald recomand.Epentru indigestie masajuf punctului
situatla bazadegetuluimare,in palma.cunoscutsub numelede
P1e,iar pentru dureri de cap, punctele situate intre sprdncenesi
pe tample-itfasgjuJtradilional TAO-INN, practicatie japoneii
sl cnrnezl,. mcludepnntre numeroasele salemanevresi trasul
de urechi la copii. pentru a le stimulaatentia.De altfel. multe
din manevreleacestui masaj sunt folosite de noi, in mod in-
stinctiv: degetelorin axul lor longitudinal, rotirea lor
in ambele -trac(iunea
sensuri, frecarea mAinilor inaintea unei actiuni mai
importantea . ImpreunareamAinilor, in momente solerirne.este
tot o manevr[ TAO-INN,..9are,-ca si celelalte, are drept scop
uqurareacirculatiei energiilor in'corp. Toate.acestemanevrb
TAO-INN noi le executim instinctiv, in urma unei experienle
dobAnditede-a lungul unei vie{i.
Ne-am intrebat vreodatd de ce miculul qcolar, c6nd nu r6s- $
i

punde prea bine._la lecfie, se scarpine'instinctiv fup;t

i:
crestetuluicapului?Or. exact in acest loc. se gdsestenunctul
memorieiqi al atentiei,VGrs, folosit in acupunctirrd.' !

'.*.-pG
Iatd, deci, neirumirate ce'' pot demonstra cI
presopuncturanu este chiar o noutate, multe din manevrele sale

_ -' f.T :n al m e d i cin i i p o pu l a r ec. d ef i n. ; t e o suf er i nt dpr i ci nui t i de o. .pr i vir e

rautacloasa". manllestataprrn dureri de cap si indisoozitie.
'P. No,gier.(Frenlx.), ' provinciaChenSi au scosla iveald'pe lingd bronzunle
, pirintele acupunciurii pe ureche, numiti auriculoterapie, a
' Sapituril. efecruatein
sraDilrr.pe..robururechrr (porjrunea cea mai folositi la trasul de urechi) punctul ainur,ilitfiii,'i" .*["ii f"!ir", oaie siberiene.impreund cu bronzurile dtnasttet
si-
egr eslvlta ltr5. ltm u l a r e ccce s tu tp u n ct p o a tet em pe raco pi i i , , ner vo gi . . . a" l.iliiiia G-u"*i"u-':1Romdnia' cat$i bronzuri
;ilil,:-;;5";,-;;iaif; ficute in Siberia.
. Ac..:l masaj. cunoscur gi sub numele de DO_|N, se practiii pe scara larga in beriene.Dimpotnvi nr", o o.-?J" u-,.u"ii""r"ar"aio.exolordrile
iap' Histoiredeschinois"'
rnulte tiri din America si Europa. L:ffi; ; #;a"i" rl.t""ie. ,i;;;s;iq;;;tinoise"'
- Negustorii^chinezi.gi_japonezi obisnuiesc,ori de cdte ori au de tratat un client p. L7 ) .
nlar orrrcrt,sa-stlrece marntle,gest ce le conferi mai mult calm.
11
10
 u '
I penp ,: iitr::"6 intplegere'Tt
To{ acestipracticieni' utut
a micromasal
canismelor "JonL T:9::6
p'"'op"n"'titJi''vananta
ril1
uttanrincl-n
r"r.,ffebuie
.hin" * o:"p"nl!!1!: :: r:fii !,Z1X:X
energetice:
i"^r*ilrot
"rrriir,i, qi ilimentaqia o{t"o
a''
ut energettc

CINE POATE FOLOSI PRESOPT]NCTURA?

Orice bolnay, indiferentde v6rstd,fie ca metodi unic6

de
tratament,fie asociatdprescripliilormedicale.
Orice mamdsaubunicutd,iei dintdi ,,medici,.carcvegheazd
la cdpdtAiulnostru.cu acestnou mijloc ierapeuticarsena"lul
lor
cu remediinaturaleva fi mult mai edcace.
Oice masor caredoreqtes[ contribuie la alinareasufer_
in{elor, nu numai cu ajutorul masajuluiclasic, .i
q; .u ."i-uf
presopuncfurii.cu acestnou procedeureztltatele'sale
vor fi
spectaculare
Oice conducdtorauto, intrucAtprintre numeroaseleindi_
calii alepresopuncturiisegdsesc uneleurgenje.
;i
Oice sportiy sau antrenort', deoarecemasajul anumitor
puncte contribuie la mentinereaunei bune forme fizice
si la
alungareaoboselii.S[ nu-uit6mnici punctelep""tr"
rareadurerilordupdtraumatismesauinvingereatracului."L6ir"l
Once.artistpentrumentinerea unei foime fizicesi preveni_
rea.ffacutur.In plus, cdntdreliiau la dispoziliepunbti pentru
tonifiereaplrmdnilor qi regrarearrtmurui'respirator'
si a
mu;chiuluidiafragm.in'felur acestasepoatedsbanJioi.rr"i"a
vocali cdt mai perfecti.
Oice cosmetician,,,intruc6t.masajul anumitorpunctede pe
fa!5,alituri de metodelesaleclasice,contribuiela combaterea
ridurilor.
.
Si oricine caredorestesi-gi ajuteo rudd,un prieten,un
co- ',i"',ii.#;';;illH:l[i:".""..yrr:"ff::;:ili?i""ilil*f

w*ffiffis*;;ff$f
leg saualtdpersoandincaz de'imbolndvire. $#":':::*ffiJf.'":;
ani_inurmi,multepopoaredin ExtremulOrientfoloseau
", *,^9::i*
sl mlcronnsaJur pentrutonifiereasa.ureraxarea acupunctura
procedeul, muqchirorL" .p.ni"i,"rar6[iii"i ,i
dansatori(La^os). esre.folositqi uri in-fo;;. murte (iri. Micromasaiul
.- ' --
stimulatorse folosestein tirile occidentut" ta d ecei mai m ul qi' d€oarec e' u.P uurr w
ir ;;.",;;;ri;;i r" ,p""i"i.
"oii'a" 13
12
{
I materia(hrana),carevine
dil PeTa"l @)' s1,abutlicare
vin dirr
l ;;';i1il;ile
energia
simbolizAnd (b)'

I
'pic"t'

l PRINCIPIILE MEDICINII TRADITIONALE

Frg. ,1.Pictogramaenergler'

CHINEZE

ener-
tot ce existdin Univers este
Prin corpul omului circuli, in mod ciclic, Vechii chinezi spuneaucd milenii' este
ddinuie peste "Energia de
energii care provin din Cosmos si de pe pemant sie. postulat .. u"tu''-6 oupaaproape 5 000
materiei"::#;;d;t'
Indisbciabila
Einstein
ani,'Energiite ^ntrerupt,provin din
Medicina traditionald chinezd isi are originea intr-o
con- ^:
care circuli prin corp'. n3t
cep!1e filosofic5 proprie despre lume, concep{ie Pa;;t'|"; gi alimente)' Ele au' aqadupdcum
relativisti, Cosmosqi de pe si IANC' Toate
numitd TAOI. Conform gAndirii taoiste, Univeriul otpult"
esteun tot se va vedeamui in mod ciclic' O deregluretn
fo.rmat din materie si energiez, stupAnil de doua.forle antago_ enersiilecirculd pt"i'oigunitm a
U""ta' iar incetareadeJinitiva
"J'nipnto'itute:-^lNN
niste si complemenrare, numite INN si IANG. Aceste
fo"rte ,"uignreaenergrflorii'F":*"u-
men{in echilibrul Universului, ele fiind preze"t" circilatiei., .r cap.
il ;;;i;
Energia^?o^lr,^^
cosmicdpdtrunde in cotppnt rdlpi.urcdspre
fenomenele.qi lucrurile, in combinalii diferite.
TAO ne ,mai lceasta miscare continua'alter-
urcddin t";';';'
spune ci omul este in armonie cu en'ergia cosmica coboard, "J ieNG) si membreleinfe-
luat naqtere viata. Ruperea legdturitoi dintre om
din care a nantd.intre cei d"i ;"ii::;p tp"r"r
si Uniivers
contribuie la producerea bolilor. ''"'i"f.".'J,'"t'T"'' JJ3[''liI intarnim
:H,.'Ji:' !; q capulur'
i:1]::I
PriSl definife a energiei o gdsim in NEI_KING3: i; corpprin crestetul
,,O fiin1d Prana(suflul"itul;';;;;"d" ii'a'o'' ri" aicimdistrabate
incb
nu trebuie in{eleasd ca o materie animati Oe
ene.gi" ,pie poaftaI, ;"fi;'s;;
considerat
'
fenomenul vital... energia poate fi inleleasi numai
Ae_i tuniut i.t. P"ni. numite..(.4/trasl chineze'energiile(arc
('tr-
modifi cdrilor materiale...,, Conform*tottil''iiliadilionale.
suntd.e':i:!:':::.rnie
energiei(ne. 1) are cam aceeasivdrstacu '""-t'.p):i'i.'orpul-onrului
,ui pnma er a omului.in or-
,,^".lfj:*^t:ma
oermrtra sa. Ea reprezintd un spic de orez ce iimbolizeazd f,rergi'aZ o n g' Ea este de, cdtie Ener-
procreatori'
dinecronologita't;ifrd;;tiunithlta
taoismuluiesreconsiderhtLao_Tzi.niscut in
jf nfXfi:.:*:$i";5:#t[i.Ffi{i*
!ju-zongp".::
I' lilll.l:
khi in limba.chinezi
Lanonat medlctnU
lui Galben
si Kl in ceajapon.ri
chineze, cedateazd
- "-"' anul 604 i.e.n.
din anul1700i.e.n..din epocaimpiratu_
il?"iJ,i';::"!xx#it;:?i::'il;'"l.nT*';"1,::':'#,
energii este rn p"tt"t
-i"i"ti
oatd a abdomenului' numitd Et
toamnaanului YuflgJi Textul a fost repil;;;;;;i;62, L mediculVane_pi.in
1974 a fost "atre pii"i*'fi"'il;:
ryqi{,-! urmltoarele loca-
1:11:,!i_"11din.editjileNEr-ruNc, autanJatn
;J:ffiTll;'ffi:i'
,i.iiri v'_r*'ii.n. il;";;J;
-o..nantrii_palr"rri'tr",
ocazle s-a constatat c5 vestita operi nu apartine "r autor, cum se crezuse
pdnd atunci, ci mai multora.
unui singur
I'"tlilH:::':;:?'i:#:1';"1f
,,,u.,,tffi
15
14
 qten participi raerabora
;#f :l ,''L ;,t:::^t': y.'q iotad'ata rea Organismulcu piele bolnavdnu poateface faqdagresiunilor
.;ftq;; T,iftf
ii'if i:,t',:,€!f#ffi',?ftnd' "','"..."u .""iro'. ;;i#;."E" lilri t. fout" m-o'bilita cu ajutirrul
.masajului
. .2.Lnergto, o n "tet{
,_p.:rii.i"r'l"f ur prJ""auri fizicale.Este-dela sineingeles
de nutrilieprovinedin aerul "no. va trebuisdfie sdndtoash'
sr drnalimente. !,_:.?up.in
Eacirculd inspirat cd pentruasemenea raiamentepielea-
;#li;n".1" pnn"ipale,de " "v;;h'i;hin""i o energie'dar
organ.laalrul.,ualj,r"tri
J" l.aun .o*io"rau s6ngele(xu-e).to.t
organrsm ,"i.r"rp"n, hrandin infegul face leg[tur6 intre suflul vital qt materle'
si de a l, prOr...J, mult mai dens6, care -
organice' "T:lq:iong.eilep"rrur-duta,
cdnd enbrgia yngetui si tichide.ior Toateenergiiles"nt iep lii"ate la om in,tuntti",gtJ:Tli'^ll
a n.roartegravd.a, boalaseconsiderd cu trecerea anilor' din punct de veoere
jj.:l,"rE, ; z1r[],'L, !iuo. o datdcu trecerea mod diferit, sid"dnd,
anrfor, favorizandastfel
Instalrr& ;;;nerrr. Energi ."",itrii", ql catliati"' Iatd varialia energiilor'in func{ie de
crrculdprin meridianer.e princiffiirir"rn a lone "afNEI-KING:
duPd
orar fix. cu maxil vdrst6,
'*-il-fd
ani, cAndorganismulestedejaconstituit'energia.se
q.""i.ji';:"ilii'"[.liTi;;{#f
i?#fi il,o.^g:,;;;","#'r#; concentreaza in parteainferioarba corpului, cee.ace-explici
;:;i:iZ!,w:';" mli;;i";;ilfi lH'
ufx1r""1l#:illlalergal a.^"i1u..u membreloi inferioareta copii si
dorinla lor de a
Energialong poate mobilizatAcu ""'ljl circuli in
ajutorul masajuluiprofund. ZOde ani, virsta activitdlilormaxime,energia
. s. Lnergia wei ^fi condilii;
rrva agresiuniror 21u.n".giu-carJripiru orgunrsmulimno_ -'- mai bune
cele
extem. poui" n-roliruru* cu
notogicde apdrareal orgahismriri. sisremur
imu- -i;0 a; ani, vAritacrealieiEirealizdrilormaxime'energra
aomrrabililusrratdin piciogram; e"frli,a^sade apdrareeste circuld
-- cu ceamai mareregularitate;
,'; f,,;il I iu 40 de ani, energiaesteinc6 putemicl' dat dd semnec5'
oameni cestauo. *..rq,lii:p*rrt, priii z, careprezintd doi
ntsmulimpotrivaasresiunjloi o.n,* a apdra
ors,a_ incepesdscadd;
zatdprindoi oamen'i r*tinr|" 6),pretea
carejupoaieun animal(b). fiind simboli_ - la 50 de ant,energiascadein mod evident'stomaculEi
intestinele
^----- selenevesc,sbngeleseingroaqS'forleles9ad, ^
respira{ia inc39;
tu 60 de ani,energiilise scurganevoios'
vasele de sdnge se altereazd' muschll se suoll-
sd fie deficitard,
azd,motaltlscade; vitali-
Frg2 Pictoerameenersiei,r.e1 -?a70 de ani, circula{iaenergiilorestecompromisi'
tateaqi moralulvor scddeafoartemult; in
4! - ia 80 de ani, .".igiu circuldcu foartemulti dificultate'
.p".i ui in pLrnani. .otplt pierzAndu-qi intreasasuplete'
Calitatea enersiei pentruevrtarea rJ insial'rii pi."o.'e a bdtrdnelii.
!,"il apreciazddupa
piefii' oriceboariaacesteia stareade ;'d"l#;i.it
-
il;;;ffi; itn".g," ,tei sdndtate
a
deficitard. *.di"inu traAlqonaia""otunOa' alaturi de
acupuncturd'
gimnasticbgi alimentatieenergetici'
doudnoli-
lntreagapu,otoii.tiiuditjgnaleest-edominatade
."r#-j:4l"fffi
lHx{'il'il'f,,:;.,;;ffii ,f,'::,i'*itig:f:,##;ly1
t!*?.',t
-u.ui",
,"i,;;;;i'"iJ d"';;;gi.lsa vedem care sunt si pictogramele

li1'$i.:'"'#li*AJf, ,fi'1,.?i'"il,'*1l,tiffi[:"tT*$
ili:ilJl'ffi lor.
Cheu sauexcesulde energie(frg' 3) esteprezentat.nliltf 9
Hll{tr""T,Tfr
i lir*lu,'n
ii'i+l1lif jLmili;:i*u ji:",."*iT:;TJi.1:
,;i;{n* caslt(a),in caresegdsesc inqiratepemdtdniicdtevascolcl(D/sr
ca
::iililil:ffi:Tffi, Koris ?. e-b.le, folosite de protochinezi
;:*;midJili?3itT:t
.1.",:;.;,1,",t ;hiff'de
monedide schimb,simbolizeazd bogalta'
16
17
 b Ceidoi tenneni INN qi LANG' im-
Dosibil de tradus, in cadrul gdndirii

rlii ra
IT

I hlozofice taoiste au o semnificatiecu

totul deosebitd. INN qi IANG sunt
-l-
uI
Fig. 3 Pictograma
f ^-Ib,L- I
ral c
excesuluide
energie. |l lr _ t ) i
a tt---
I
I
Fig. 4. Pictograma
vidului de energie
doud contrarii care coexisti in perma-
nentl se condi{ioneazd qi se in-
treDhfrund.asacurir reiesediir fig. 5.
^ Niciodad IANG sauINN nu existi
a sinzure. ci mereu impreund, chiar dacd
ud diir ele" se gdie;te irl -cantitate
Hsu sau vidul de energie (/iS 4) este prezentatde 6arte lea"te; n'6{ frrd IANG sau F,e. J. simbolulbiporaritilii
doi IANG fbri INN inseamndmoarte. N'i'l - IANG (negru: rlDr';
oameni care, stdnd ulyl alb= IANG)'
in spateleceluilalt, cauta frana pe INN si IANG be gdsescpretutin-
pengntu.lgol (a), pustiit de un tigru, carestd toldnitdeasupla deni, in ioate fiinqele vii 9i in Uni-.
lor (b), dupdce a devorattotul. ;;: ; aoua ro4d gemen6, opu.seEi complementare' Perpetu'
area lor in Univers este fErd sf6rgit.
la1 noliunea de energie nu apartine in exclusivitate *-lNN--;t/i'
ttiUot"t pamdnlului, al nopli.i, in-
medicinii
,tradilio.nale.Ea este o piezengd, efectivd in tout" -materiei'
tunericului, fr igului, goI ului, I ini ; lii, r epausulu, Jem.tnttaut e.Ic'.
subdiversedenumiri:energieluminoasd,
il:!i:13*t..;tiinJifice,
calonca.chrmrcd,magnetici,electrici, nucleardetc. Spre IANG iste simbolul cerului, al zilet' energtet' tumtnu'
deo- catiir ti, p I eni lu din i i, zgo motului,. mi; cdri i, mascuI i ni ta!,ii etc'
sebire.deenergiatraditionaldsausuflul vitar, caren-u iort Omui, fiind plasat intre cer gl Pamltr:.rmprumuta 99 l3.Ile:
in.a
obiectivizatd,toatecelelalteenergiiamintitemai r", poi-ii tutt-ti-Uoiutii.'t.tp"t tive: capil I bste I A N G,' trun chiul t I !1,9,X
ruu
sim{urilenoasrre(energialuminoas[saucatorica), INN, membreleinferioare INN,partea stanga.a.corpulul IANU'
l^"5ryT-
sauoetectate :.1 sl.mdsurate \on'r"o dreaptd'INN, partea anterioard INN, iar cea poste-
cu aparatespeciale(energiamagnetici
sauceanuclearl). rioara IANG.
Meridianelesunt:6 tNN qi 6IANG'
. l""rT fiziolog energiaeste prezentatiprin metabolismul p.nt u elaborareadiagn6sticuluigi stabilireaplanului de
celular,iar materia,prin totalitat^ea moleculftor. Oe"i-;;A;
(metabolismulcelular)estetot o formi de existenld fiatament,medicul tradilionalit incadreazdtoate srmptomele
doui tifuri: INN sauIANG'
(moleculele). " -u-t.;;i --D;;"bit din celeinteresairtesunt gi.pictogrameleacestordoud
intr-unut
CJ
cateeoriifitozofice,conceputecu ririide ani in urm6'
**fiNb
nd dp p.iatrd(a), sim-
?fie. 6i.tt" reprezentatilprink-un
bolulgdndirifTAO,iar soarele(b) casimbolal acfurutpoafive'
in toate fiintele vii existi o bipolaritate INN_IANG
b
Mij.loaceleterapeuticeare medrcrniitradilionarechinezeau I
1) -
- tl Frg. 6. Pictograma
un obiectivprincipal: mentinereacirculaliei energiei in f_t r catecoriei llNG.
mod
armonios si continuu.Ary1sle energie,ti ninlete-vii, are
p.ttolo:lt? doua fele INN qi IANG _ sau, penrru
.
in
o mai
PrlI
P -' /
usoaratntelegere, doi poli _ negativsi pozitiv. t-

a
18
19
 IN t{g 7,1.este reprezentatd prin acelasizid de piatrdt
un echer(b.).obucatdde lemn/c/. traversatiA" r" tut. aiutorulcaruiaestein legdluradirectdcu organulpe care.il
si altulexteln.cu scdiulin ptele'l-lecaremerlolan
ca r er e pre z in t a si m b o| u| a c 1 iun iin e g at ive 1"l-.r ru g e reticserveste.
d ist "'r1i. ; cu care estein.legdturdenergeticd'
;il;;;li.'oigun"tui
!-"""ti. fa"andm"eridianele ,,Vase-Sex" si ,,Treifocare"'A--
b organismului;
ili.'';; r.Jai"ii.".ig.ti.. cu funcliile t:tf,l
genltale ql ale
organe^lor
nrimul este in legaturi cu funcliile

e
inimii. iar meridianul".Trei focare". cu tunctllle aparattrlul
Frg. Z. Pictograma
rcsoirator.digestivgi genito-urinar'
'""t.r. "r) "r"riolufr. principale.
categoriei /MiI sunt:meridianul
perechi.
(p). meridiaiul in'tesriililttig,nts(lG). meridianul
Dluntanultti
(SP)'meridianul
nul';plittu-pancrcQ:
'i,J'i"' iiiii isj" meriaia
d (15)',menctanul
t'ordultri(C). rneridianulintcttinului'ttthlire
(R), mertdranulvasz-
Armonia din Univers si tlin vlizicii trri'nrire(V), meridianul rinichiulul
ty,oniu .corpul omului depinclede ar_ se-x(VS), meridianul Trei jbcare (TF), mendtanul vezrt'tttet
.c.elortlotta./br1e..Perturbqria lor inseamia t ioti, io, b iliare (VB), meridianul.ficatuhri (F )'
dr.\parrltouneiu dinlre ele nttnrle. ""'1;
;;hii;- a;;iate chinezeqti de acupuncturd' meridianele
c6ruialt :q$'1:i':j:lllt::
prrtuunu*.1. funclieiorganufui nu
Energiilecircuti de-atungut;i1frfr"te invizibilenumite nc vremeaaceeasepuneaaccentnumaipe tiztologtaomulul'
de-a
li oe anatomie.Ac'estfapt s-a datorit interzicertt.secole
;;,id"i ; ;ir..ti"i cadavrelor.Abia cu instaurareadinastici
s"ng iq6o- 1l26t disectiacadavrelora fost q9*itfl,:?:1,:t:
. Prin corpul omului sdndtosenergiile circuld in mod anno_ nril.lrit publicareade ca4i nu numai cu continut.fiziologtc'
ct
nlos' cu ceamal marereguraritate. Ele nu circulala intamnlare- pdndatuncica4ilemedicalelradrtronale rnterpretau
ci prin niste canalc. numitc de vechii chinezi Tih;;; ii *;ai.it.
;il;; hziolocia
'" de pe rroziliileprincipiilorTA0'
occroentaf l. nreritriunet.In corpuromuruiexistao vastareteade .unoqteauzecefunclii speciale;i.patru gcne-
V.Ef'tii
care se.leagaintre ele. Meridianeleprin ;; ;i;;rl; "f'tin.ti
ele numdrAndu-se func{ia de resptralle'de evacuare'
9anal9. rale, printre
energla.tong (de nutritie)sunt in numdrde 24 (c6te l2 pentru dc sccrelieetc'
de rJicestie, de excreqie.
IrecareJumatatede corp). Ele se numescmeritlianapriniipale. ""
+""ru]u thinczi ne-a ramassi o inleresantdicrarhi-
Fiecare meridian priniipal are doud trasee: unul 'intern.
cu zare simbolicd a meridianelor, men{ioriati si ea intr-una din
"..f,ii
ctiitii le cunoscutului;;;; d; mediciiraNE I-lklNG' Astfel:
"*:;;ftii",il
,'orauttri estc regele; de buna sa func(ionare
Souliede Morant(1878-1e55)"in analogiecu meritli-
tlcoind toatc cclelalte tneridianc:
n;"!ri""i,i 1..;;#T.ir;fi : :::J[h f L'Ti,:ilTr"rToJ
"".'.'il:il:i,fi#;,T:::';
:X,iSi,:i#:? "''-
;;;iJi an-ul1'l a rttuttttl tti rcprezintdnti tri stri .'.el guvcrtteaza
"ff
i*i[|J,ill' *,i#ilif,"lffyilf:Tl
i"i!n.rt"i:$,]lii,iii",,'i,T,ti*,'.t
demii), se hotdristesr urmeie cursurire.ie medicini i;;dtd;;; "Ar;f-"1,1i'";ti-;
toate energiile,iare se qtie c6'se scurg prin piele'
cxtern al meridianelor;
pe traseul

-mericlianut veiicutei biliure reprezintd lribnrulul; pttn

pnmuloccidental careprimeste,,Diploma a",.o"si--r*i
aduce cusinenumeroase documente careaveau ,u-t**Jii"r(lri"ot?JiJi:T:olil1*
unor tratate de acupuncturi functia sara Iuacclctnai importantc decizii:
de M9ran1, a practicai.u"upun"tu.o sl a tnstruit nu_ ' "'^
mer o si m e tlici. tl o n ri ci s a - si .f,
i n su se a s c am i t " n" ra r net odi : *.ilOi itrl i canilttt reprezinti statul -nruj o t'; prin func{ii le
Nobe
I pe ysiffi
Academiei Regale Suedeze,I
n,ru-
n.0,., saleel va elaboratoatcplanurilede apdrareale.organtslnulul:,.
",,-,';.1i titilI iiii::iilTg:llii'.T,*:r::;;l
i:i*r;fi#ffiil'pi'l1"i,I".r""ialt_i, ii,rii.ai#'; ;J,,;,91.:"oliffioi?J,l,Ei"Xli - meridianult'a.st'-rttes/e stapanultntmtt' otcrlnou-lols-
traclii qi pldceri;
20 21
 - nreridianul.s:plini,panq,r?d/.r estct'enlrul ce litt.nizeuzu
itlei: sinrholizAnd scllrge-
- meridianul.rrol rtrt-ttl t u reprezintideTnr i tttl,tt et'gii l rt t' Ltl i - - un curentcleapaintredor'rd malu.ri'.cl
(acest suseratLrnorautorr
ilteillur(: ,.r .i"tit.ii-prirr mericlian i'lT] : ' t in llu r u l
pr r n . nr cr iZ lia t t ct
- rleridiarrril intcstirrttlrti.ruhth't tli.ytrihuieenergiile in tol id cca co mpa ra tlcl tt t r r u lt t i e llcr g lcl
clcctf lc ) 1/r/;
co qr ul .d up i c c lc - ac x t r ast l i rrrl i mc ntc ; ltcrvos sau-scllrgcfeacurelttultti de-a
- nreridianulrinit'lrittIui.rcprczinta - simbolul.r".t.'li'qi"f,cicrestcrii fluxuluietrcrgetic
lor.tu, nnichiul fiind or-
g a r tu ca
l r cn t unc e Qtccc l m ai r nrrl rl : l'rigu.l*"ti9l1'lll1t.1?u...,o, de
- rneridianulveziciiurirtur.eare functiasubalternului. Din comPlcxrtatei simbolurircicsecatsc poate,
lor printr-trn t1-l ;il, ;;;; f..ia"n-
Yezica inmqgazineaziurina, produs'finalal energiilorcon- clar ca cxprimarca :tngt]t francez Lavier pro-
sumate. rali, este foafie grea. Cunoscutulautor 'f'
superfrciale'cuvAntul
Pe l6ngdcele 24 de meridianeprincipale,in organismmai pune, pentru denumirlei^'ttiiai'nttor
t'r'i tcttlr ont-'
srrnt nenurndratealte meridiane, numit6 .se:tuncla/e,care au tteri dr onrr, lar penuu cele profunde' 7t
legdturi intre ele si cu meridianele principale. Dintre meridi-
anelesecundare amintim pe cele t'rrriltuseii tendinonrusatlare.
Dintre meridianelecurioase,cele mai impoitante stn|.. Vasulde
se gisesc anumite puncte care' stimula-te'(prin
cortceptie(VC) (situatpe linia mediandanterioaraa comului. de ' " meridiane
Pe 'ili;;id.i boli
fa pubispanaIa balbai qi Va.sul guvernor (VG) (situatpe linia oi ac iau masaj)''pot ameliora unele
mediandposterioard,de la coccis la gingia'superioard,dupd ce
au observatc[' ori de cAteori
inconjoaracapuly.Acestedoud meridJanE - VC si VG - consti- '.. de ani in urmd chinezii
Cu mii
ruie mica circulatiea energiilor.,in timp ce meridianeleprinci- i*bolnautu.- unutire puncte.de pe piele devcneau
.inJuu cu a$chrr
pale, rngrea circ'ulatie. Ele au rolul uirei supape, interie"ina :t;il.;;. T"i.pa1aacestepunctetu.ql:"t ascutite'
numa.rla nevore.pentru reglareaenergiilor,ori de c6te ori se mal ,u,,iu-,-tu dbi"tt".metalice ascutite'confeclio-
dc lemn Ql. anumttor
Inregtstreazdperturba ri intr-unuI din meridianeleprinci paIe. ;;'ei"tit"i, uu, qi' aiglnt, oblineau. ameliorarea
Meridianele tendino-muscularesunt situate deasuprapielii, Apoi pentir ;;?;;"iti copiilor' din cauza durerilor
suferin{e.
exact pe tlaseul meridianelor principale care, dupd burn spu- rrrodusede rudimen;;;i;";;' punciele au fost stimulate cu
neam,se aflh in piele. digital'
aiutorulmasajului
'.,-'v;hii ori un organ
Privind.pictogramameridianului (tching), ne vom da seama ah'ineziau"mui remarcatc6, ori de c6te
cum si-au imaginat vechii chinezi acest canal invizibil. picto- o"u.i"uJ't;;;ibii; sau dureroasemereu aceleaqi
sc imbolniv.u,
gramaesteredatdin fig. 8, in caresunt reprezentate:
puncte.Unindu-le.;il;biil;t traseeleexterncale meridiane-
,. -o furc5 de tors.in carestauinfipte doua gogogide mdtase. Ior principal", p. put"uit AlStopttind.qi pe cele secundare'
din care ies doui fire (ambele simbolizeazab-ip6ldritateaener- pe
giei care circuld prin meridian qi succesiun6apunctelor pe ''in-'up4iie priit:ipale ;i s-au'de'scoperit
Pe intreaga,"f iiil"iniidiine ':.1'.,!::.::!.,::
,',,r'aiin"(iriuit ,ti ;i visut,gtn''ernor)
traseul sdu)(a): ',;;;;;';';,'krttt iu'o t00liinl trtoilct litut'"'1-:
"' "S*i" ,t, 1r,,r':,r-,''iin'"'n ^, n
L ;b de-arandulacupunctura a.fost practi""li-lYT11i'
x rrl cateau intratin legenddper.Ir""!Y-lt:i'
.r,,r,*iif-(^"dici-vraci), perccpeau
ca sutrrttttii
.f,'"."i.'^i"..rizau punctele'Se .spune cu,ajtrtorul
4L" '%3n*ui"l',91,1-' llrrxulencrgetic- cmis dc punctclc active' "?t^f:lii
cape
d ;;il;ilH1" *a"a' pt tott o plimbaupepiele'intoctnat
,' iirttendde deteclie'
1
in 24 de ore, in mod normal trec prin rinichi I 500-2 000 de litri de sinee
d ru m , cl l e : l rc ri - l i n g l i
pentru a fi filtrali. I ) r unt l l st lp rr f rti t i n I' gr c rc i-:t i ro n t o . s -
'
I)rum in adincirne (in l greaca . n 7 )/ . ). ! ' a d i n c).

22 23
 Fiecare meridian are un numarfix de puncte, stabilit cu mii
, Punctelese stimuleazdprin diverse mijloace: cu acull' prin
de ani tn urma qi ramas neschimbat pdna in zilele noastre. masai. moxa2. curent electric specialr, raze laser, campun
Punctele sunt situate in mici depresiuni'ale pielii, fiel.;i;il;; (ser
,uei"ti;", viUiatii sonore4, injeciarede diverse substan{e
de la nastere si persistdnd toatd via{a. Ele dispar irumai atunci fizi6logic,vitaminaC, Boicil etc.).
cdnd pe'locul'r6spectiv au survenidmodifrciii: Uetatuti,.i.u-
trice, tumori sau inlocuirea regiunii respective cu un grefon de
piele.
Fig. 9. Pictograma
Cele mai importante, din punct de vedere lerapeulic, se punctului
gaselc la exlremitatile membrelor, sub coate si sub genunchi.
Pe piele se mai gdsesc inca 400 de puncie, tn a/ara meridi-
anelor, numite de altfel puncte extrambridiane. Dintre acestea
mai bine de jumdtate se afl6 localizate pe pavilionul urechii,
De la vechii chinezi ne-a rimas si pictograma punctului
folosite, agadupd cum spuneam,pentru acupunctur5 (Hsue) (fig. 9), reprezentatprintr-o cavernd care slmboltzeaza
Supral.q{aunui punct nu depaseste4 mm2,iar in profunzime
io.U a"in"tdlnire aj tuturor energiilor, o caracteristici a punctu-
are un orificiu prin care intrd tn piele, vasesi nervi.
lui activ.
Dupi Dinier (1929), al{i doi medici, j. Nibovet si Grall.
demonstreazdcd punctele de acupuncturdau proprietiti elec-
trice, printre care o rezisten{d el-ectricd scdnttd,.^proprietdtile
electrice au permis tehnicienilor sd construiascdaparite elbc- Pe suprafata pielii sunt proiectate toate organele corpului
tronice, cu ajutorul cdrora punctele pot fi deteciate cu cea
mar.mare precizie. In lipsa unor astfel de aparate,practicienii Si acest principiu, ca de altfel qi restul celorlalte, este de
localizeazd punctele cu ajutorul unor misurdtori^ si repere neintelespen'truoccidentali.cum de'esteposibil ca un organ sd
anatomice. fie pioieciatpe piele,printr-o linie imaginard.agadup6.cumam
Pe fiecare meridian se gdsegteun numdr fix de puncte, ele vdzvt la des-criereameridianelor. sau sub torma unul puncti
a.v6ndac{iuni..diferite: dispersie.tonifiere.transferde energie Datorita c6rui mecanism proiecliile respective devin sensibile
sau chiar dureroase,ori d6 cdte ori organul..respectiv se i*Pl:
dintr-unmeridianintr-altuletc.
Punctele se noteazdcu iniliala meridianului cdruia ii apartin. n6veste? c6ror mistere se datoregte postbtlttatea prolectafll
la care se adaugdun numdr'de ordine. Numdrul I il vi arlea
t variind
intotdeauna pu_nctulcare se afld in locul unde incepe traseul Acele sunt confeclionaterlin olel inoxidabil. aur si argint' lungimea lor
i** rlib''.#iilil'i. 'iii'il;ri. iur'g,ori,n"u.intre0.2-0'5 mn1'si lot,9s113i,1c1
extem al meridianului. De exemplu, punctul Fr: F este initiala pani lx o
f""n.'.i"i, i" io*o un"i pioneze' cale se lasd infipte' in anumite cazuri'
meridianului ficatului, iar l, numdrul-de ordine al punctulu'i pe luni de zile.
''"'f'l\4;;; tehnica
acest meridian. Aceastl numerotare a punctelor iru existd in este un rraramentjaponez (Kao in limba chinezd). El defrneqte
(A.rtemtsrcu*F!'."t-':
China. Pentru chinezi fiecare punct poarti un nume in legituri lblosirii cildurii locale prin ardereade frunze uscatede.pelrnlta
aprlns. se llne
modulat. in forma unui cilindru foarte sublire. .Unul _din capete.
cu topografia si actiunea sa, a cdror traducere exactd in alte (i;;il; p;;*rlriluu .. aplici direct pe-piele (mai rar)' Din aceleasifrunze uscatese
limbi este foarte dificil[. Cele mai multe denumiri, mne- rnai fac mici sfere care. i" ;rbetul acului infipt gi aprinsd. il va incilzi in
profu-nzime, potentdnd "t"q-"r.
astfel ac{iunea xcupuncturl l.'
motehnice,folosescnumeroasemetafore,extrem de sugestive: -'' Sarladidre.
'' Primui care'stimuleazdpuncrele cLi ajutorul curentului eleclric este
,,Intdlnirea miresmelor" (IGzo), situat in apropierealripitor ,n..Ai" Jin armata fui Napof."n, considerat si pirintele analgeziei prin acupuncturd
nasului; ,,Primeste.lqcrimile"(Sa),situat sub bctii, pe maryinea 5i electropuncturi.
-'? j.'Lo-y
'' stimuleazi punctele cu-ajutorul suneteloremise de "" ^q?:t :f:]il:
inferioarda orbitei. in lucrareade fald punctele suht notite cu nrin intermediul unui vibrator punctiform. confeclionat din aur
sau arglnt. Metooa
denumirea lor in limba chinezd,,dupd o traducere a lui S. de ir"^iii'-ii:itir"=a'i"tor"r.t" l) note ale unei game cromatice, in cinci octave'
iu pragul urechii uman6; pentru a se evita agresivitatea
Morant, cdt si in mod clasic. if;;;"',sh'il;-i-iiui"
rultrasuni:telor.

24 25
intestinuluigros pe membrttlsuperior,a ficatului pe membrul
inferior sau a veziculeibiliare pe cap,trunchi qi n-rembrulinfe-
rior? Care estemecanismulproiec{iei,sr"rbfotma unui ptlnct, a i .a
inimii, pldrnAnului,fi catului,ochiului,piciorului,degcteloretc.,
pe ureche,fatd,ochi (iris), nas,palma,taipd?Deocamdatd avem
ia dispozilie explica(iilemedicinii tradilionalechitleze:toate
acesteproieclii ale organelor,sub formb de linie sau punct, sunt
i.{i!t
de naturi energeticd.
Existentaunor zone dureroase,proiectatepe piele, cu ocazia
imbolnaviri'i auunritor organe, este confirma-t[ pi de medicina
o..iA.ntute, denumitdsi riedicina nnteriei. La in'ceputulsecolu-
lui nostru, neurofiziologul englez H. Head stabilegtepe piele
anumitezone,careii poartanumele,ce devin dureroasein caz de
)-fs""

,ffi
boal6.FiecSruiorgan bolnav ii corespundeo anumitdzond dure-
roasd.Folosindu-sede acesteobservalii,E. Dicker qi W. Kohl- 1")i.t""".' ,+li \
rausch2au masatacestezone dureroaseqi nu micd le-a fost mirarea ,"-s'"-*
cAnd au descoperit cd suferinja respectivului organ (in special l. + s/ E.!,= '. " t \
- at \

durerile) a fosf amelioratd. Agh s-a niscut masajul reflex, de a

ac{ionade la distan{d,prin stimulareaanumitor zone, asupraunul \q. I

a" ilo--,
l t6
€lz
** 'l i-l
e | '-
lE
{
<a-

organ bolnav. Ulterior, zonele lui Head au fost stimulate cu

aiutorulcaldurii sauinjectirii localede novocaini.
-
^sCtN0€N
r
"
in practicamedicilA se intdlnescdestul de des boli care se 7
manifesti sub fotma unor dureri la distanli de organul bolnav.
Asa, de exemplu,in boli de ficat se pot descopericAtevapuncte Fig' I0' Topografia irisului drept
(dupi Gilbert Jausas)'

dureroaseintr'eomoplatul drept qi coloanavertebralS;in angina

pectorald,dureri in gdt, maxilar sau ceafr. Desigur cd aceste etc' Cu excep{ia
hureri proiectateau un alt mecanism,in contextul fiziopatolo- (iris)l (fig. l0). mdndtfig' ll), talpa'-spate
pe acestesegmente' sub
giei m6derne,in compara(iecu cea tradilionald chinez6',care, irisului,toateorgane,"tufit proiectaie.cdndorganul*:P::::;
IepetSm,ne spunecd ele sunt proiecqiienergeticeale organelor. formaunor puncte"ui" ituin sensibild suntstimulatecu aJutorul
Aceasti teorie a reflectdrii organelor pe anumite segmente r!'i*U"i"a"bqte. oaca acestep.uncte ameliorareaunor sufer-
;.;idil",iG at:ia bistanqa'
de corp are o vechime respectabili. Conform unei teorii filo- mittouct'pt'ncjura'o metodl terapeuticd
"uql"",
zofice foarte vechi, de reflectarea macrocosmosuluiin micro- inte. Asa s-a nascut cu macroacu-
cosmos,chinezii qi egiptenii consideraumulte segmente.ale ;?i;il'il *"fi. U"ii, mai ales^dac'se asociazd de a deveni
punctelor
corpului ca fiind'locuri de proiec[ie a intregului organism. Dunctura.Folosindu-sede proprietatea chiar diagnosticaor-
Astfel corpul omului esteminiaturizatpe fa!6, nas, ureche,ochi ffi:.ilil; {n-ii" ae imuolnhviie, putern
diagnosll:-tt:^lT:
(po{iuneacolorati a ochiului).inscopuri carepunebazere
I
Ivlasezi din Germania, care descoperi masajul reflex (conjunctiv) in rnod in- ' a.a*trisului y"u"n'' cel
Ea a reus,lt o.n,.'o'ii,iu i.;;;;."li"i';i'iVrr-i"u' l;
't'-^"al'.'Metodaeste foarterispinditi in
timplitor., cu ocazia bolii sale: afteriti obliteranti la rnernbreleinferio_are. ialZ-iql)
iridoloeieimodernetot diagnosttce' mool-
si-gi amilio.eze clurerile cu ajutorul rnasirii unor zone. la distan{i de melnbrele
tirile occidentale. ttfotni"O*""-dati' numai.inscopurimulteborr'
Ea este'"'Pti"rv'f
inferioare. 'friitir. a. tlii.r'-de culoare'leliructurdfiind ceracteristice pentru
,
M"di" g..to"n care descoperi masaiul reflex muscular (masa1ulconcomitent al
pielii gi muqchilor de dedesubt). 27
26
 probabil'intr-un
ganulcareestein suferil$. Stimularea anumitorpunctede pe croacupuncturd sau.micromasaj .vo| co,1stirui'
cercetare' Explicalia
unelesegmente poatgfi fhcutdcu ajutorulmasajului,.*".rLi pr.u ,no"panui' tui'ltttt de
viitor nu oamenide gtiin!d's-ar
c_u.ya{uldegetulu_i.
o astferde metohaestefoart6respdndite fenomenelo, ,.rp..,,I!.'t1i9^ .o9it unii
in u inttegutuiorsanism'Ralph
lErileExtremuluiOrient,c6tsi in Americaqi Europa. edsiin dezvoltarea #;;5l{;i
(S.U.A.) ;[ fiecareleluld ire
Alan Dale :"tpt:1i']:
Sinusuri Jigu"i.m ";;;iJ;H
qi, in felul acesta's-ar putea spune ca
i"',iig"rii
fiecarecelulS u. p.,tautfiun sistem de microacupunctura'

apa-lemnul-
Viata se supune ..Legii celor cinci elemente":
j;.n60"'sisedistrugrrri
i,ili,i-i,'ei'il4'iii,il".,?i;i.;;
0chi - 0chi
Ureale Ureche
//dmtn Pllnin
Aceasti lege de bazh a gdndirii chineze' enuntatAcu 5 000
flcal /ninii
.. uprliiii?ril" medicina traditionalS.Gralie
Pdncreas Umir deaniin urm6. . s-austabi Iit
*r,*rg/rri Rnidti Ii.ll. i'ilg,.';;"iiait'.;' .";.il-ieioi cinci miscari';r
ur" m6ditittii tradilionale
Sp/hi primele legi fiziotogt;;'t"i"il;bgi;
co/on -- to/on
deccenden/ chineze.
ascendenl constituit din cinci ele-
- llencl urhara- Conform acesteiteorii, Universul.este ementesunt intr-o
l/ezicdurnard - Acesteel
0vare *J,;' ;;; iiii, t" r,"i' i ^iil i uto/. Echili-
continudmigcare. ot pi"i"ttt qi-Jt aitrtugerereciproca-
Co/oaod
/nteshn sublrre " estemenlinutde'aceste fenomene p.tp.*.. ,
vert'ebra/d ili U;";"tlui -..
Uter "^-P;;;;;i"u te.iptotd a elementelor estecunoscutdsub nu-
0reapla St'inga melede ciclul CI'IENG(frg' l2)' . pictoeramasa fiind al-
Frg. 11. Proiectiacorpului in mdini (dupi Rahlp Alan Dale). APA (Chwe4a fost'pi-imulelement'
prba"sZf'IZNL]L(Mou)'
c[tuit6 din cinci fim ""[l"uf.. APA a n1maicu aiutorulapei'
Medicul japonezK. Hirata a stabilit, in anul 1913, 12 benzi Explicaliafenomenului'paO"tiftc13s; ceaa lemnului
(a crescut)
transversale.pe
-pielea
capului, gAtului, trunchiului, membreloi Din pictogratuup"''f iolitonttputa
superio.are si inferioare.Fiecarebanddtransversalrestelocul de - cincilinli dispuse in formaunurcopac'-
F}CUL (Hwo) *qli-
prorecEle.alintregului organism.Un alt medic japonez,Masu_ LEMNUL, ru ta"iJta'i "" ptidtg'"
naga.a observatcd, in caz de imbolnd'ire, anumile zone de ne catie:focul se face;;;;"t. iJ*"e (la vremeaaceea)'Picto-
spatesau abdomenisi_modificd consistentala palpare.Zonele qi ea' din copac.nemairamandnd decdt
ffi;.';;;i"i;,."it; in poziqie
respectivedevin mai dure cdnd suferintaorganutui proiectat la i"i".tri,i"ii";d.ilii., i;;rit; delprins"arz1nd
acel niv,elesteprodusade un excesenergetic"lANG.J ;;i;;; vertical[, indrePtatespre cer'
rmbornavrrea se datore;teunui excesde cnergielNN. in functie
de tipul.energetic diagnosticatva fi si *aneui, de masajp..ui.
o va fofosi masorul: dispersie peniru tipul IANG qi"tini/iiri 'r.rmenstabilit VanNghi'me<lic
deNguen + l"'iiiilli.TX.'"ilifii?l"ll
cd termenulsduestemaratr
Oo.i"iliuil'" iiunla' El susqine
pentru tipul INN. i
;t *
llll};:*,:llTi:I:lTii,tlt'ili?;,t pqrenrl! apa, roc urEi vinrur.-neciru
Reperarea anatomicda intreguluiorganismpe diferite seg_ grect I 3I -l0 l t'
element corespunzindu-i oi "u"rl d"itn-cr"ioiut' mediiqi frlosot
r
mente ale corpului. cat qi bunele rezuItareobiinute prin ml_ plmint'
iliiffi iutru'"t"rn"nt"'foc'ap6'aersi
29
28

I
__--,
 Eylt'Ttie: lernnttlse dis-
NIIiT"4t'tll.<lstrugeLEXIl''tt'l;
I:O('Lil-^ ia rinclul siu, r'a procluce
pil't'ilf [i)' Expli'
calie: ccnltla rlltnasddupi. arclirea-lemnuluise.va prt'facein ^{;,;:f rrlqlil'l:t,.l1r'.!=r:i:i.;
;il,i;i'J,',l,?];,'lt',uf^tf o nlare
tle ani in urmd acopelealr
pimint. cliri care va rirsdri o planti, a cdrei pictogramdcste riantd. pddurile .u '-t'tii'qi'i"ti
ionnatl tot dir-rcirici linii. intr-o altdclispozitie este
apadeploaie
'""';;ffi^t]:iil.^ (7-chid.Fxplicalie:in
;'';J"; e MtiT.AI-LtL'
'"0l1,?#fr?I'i'i,.,*r. ;tpl. Explicalie:
funclul parnantuluise g5sestcrnetal sub formd de minerert. totTfiuol!,f.1dg-lbcur' Acest fenomen ex-
numainecesit6
eJtc o urina in ale cdrei galerii se 'ede
Fi"tourdu.ro
lnlnereul.
"
'retalului rurii'ol,"i
pr,.liiii Ulll ll illil,m:'f:l'ffi if:]jl!f,fr
ptin-topire blemenrc:ttttu..t.errrntr",;n!'Ji',,";.,;;i;1,';'
p-iqi" centrati.La
itflAltll
devin
produce APA. Explica{ie:.metalele
lichide.Dupd ce s-aajunsla apa,ciclul se retala lntrnlt.
Iffi;;i
l*:l'iJ
11, tl;U*:f iil"?:]!',ljilru
ln?l
I:::fh*.t?:;it ti',tII
;"::'
-
Distrugereareciproci a elementeloreste cunoscutdsub nu-
melede ciclul K0 (fig' l2).
;:t:::ii l'?i tar
;; ;;stproiec
*i,;
?filll?.l::iJlli'l'';;'"'* "'i X$i;
*"R:3?.:lilT'.1 +"lj p
i"t i:ilri"if ;:
O*,*,
::,
itJsi;"n,iffi
om, aSaduPdcum re
fah<'lul I

ci nc i el emente
Pininl ( o res pon denteles i anal ogi il cc el or
( ri t A PA
P A \1,\\ I N,IE 'T A L
I-E M N FOC

I oltnnll l l rnl
Varir Sfiirqit de
AnotlmP I'ritnivari
V A |A ql
inceput <.le
toxlnlla

Alb N egru
Ro su Galben
Cluloare Verde
Nas Ll re chi
t-irnbi Gurr
Organede Oc hi
slml
l)tcant Sirat
Apd Mela/ A l n0I l )ulc e
(Ich in ' Gus t Acid
(Chwei1
'l es ut P i el c s i Oase
Fig. 12. Ciclul C'heng1--', produce;ciclul Ko (- - +) distruge' N4u;chi Vase
Straturl ille stlbctltlrnllt pi lo zi tate
comului
pentru a impieclicadominareaunui elementde cStrealtul, in Ini nta S pli na Plirnian R i nrc hl
V ez ic i
Ot'gane1r Fl c at I ntes ti n
vederea realizirriiunui echilibru perfect si continuu, cele cinci I ntesti n Stomac
r nel idi l ne V c z ic ul i gros u l inlrlt
elernenteuu numai cd se produc recipioc, ci se qi distrug' br li ara sublir-e
V as e-s e x
'fret locare
Astfel:
"-
ibCUt va distruge(topl')METAT'Lll'.Exp]ica{ic metalul se
topeqtenumai cu ajutorul focului (temperaturilorinalte)' JI

30 r.
 Acest tabel este incomplet, deoarecernai pot fi addugateqi
uman'
alte noliuni: puncte cardinale, climat, manifestdri psihice etc. iior macrocosmosuluicu cele ale microcosmosului
Medicul tradi{ionalist folosegte cele doud cicluri pentru i&.;;;;;;.t"i Liuteenergetice. va.produce boala'cauzele'
elaborareadiagnoSticului si stabilirea unui tratament corbct, in ""iii
dezechilibretorenetg"tlie, O6"l ale bolilor' sunt:.energiile
func{ie de tulburarea eneigetici respectivd. Asocia{ia tuturor ;;;;;; ;tmice,
- enErgiilepewersecurioase'energiilepsihice'
notiunilor mentionate n-a fost frcutd la int6mplard, ci dupd -oboseala,retaliile sexuale exagerate.
!;;;;iil; uit*"niur",
indelunsateobservatii. ;;;;i#i;;--i.tobii, intoxicaliile,'ereditatea'Dintre toate
Fen6menele .de' producere sau distrugere reciprocd iqi ;;;;;;;, tt"l g-p" ;.tnt mai irirpor.tante,9i.1nume. I enelgiile
gdsesc coresponden{ein fiziologia tradi{ionali, de multe oii ;;;il"'cosmice'(ci vin din cosmos)'energiilepsihice(care
asemdndtoarecu cea modernd. privind explicaliile anumitor Suntt.gut" de om) qi energiilealimentare (carevtn drnpamant)'
procese. Un exemplu: pentru medicul tradi(ionalist hipertensi- Enersiile p"*"rti-iiTiice Qtentrumbdicinamodem6'fac--
unea arteriald este produsd de un exces energetic in meridianul t".ii;;;E;;;'*t"."ii i.rntt cdldura,-umiditatea'.focul'
rinichiului, care se gbseqteimpreund cu gustul sdrat,pe coloana "attiol,
fi,t aici mai pot fi incadrate-energiileper-
ffiff;;;,'Arg"i.
elementului
elementulul ape. $i pentru
apa. sl pentru medicina
medlclna modernd
moderna hi
hrpertensrunea,pe ;;;dasel tigut sau cdldura prea.mare' in contrastcu
lAngd.alte cauze_sedatoresteimboJndvirii rinichiului si consu- ;ilil";f;;tpl.ti"] de exemplu,bprimlvard timpuriesauo
mului exagerat de sare. Odre organul qi meridianul riirichiului iarnd
*' cu zile neobiqnuit "u,de cilduroase'
";:;;,s,;i
cdt si gustul sdrat au fost ele asociateld intAmplare elementului ; piinii i (pintm medicina.modernd'stresurilezil-
ap6? nice) sunt prezentate ie stirile emolionale:bucurie' mdnie'
Privind cicluJ KO, de distrugere, se observd cd apa distruge spaim[,trist-e1e, obsesiietc.
*-'E;;;;;;i;'itt*"rtiri
focul. Deci rinichiul, de pe coloana apei, distruge inima qi 1p.tttt" medicinamodern6'abuzurile
vasele, de pe coloana focului. Acest fenomen este confirmat gi alimentare sau nerespedtareaunui regim dietetic) :l1t
organe:
de fiziopatologia modernS:hipertensiuneaarterial5 (produsi de i"orerentatede alimenfeleinadecvatepentru anumrte
unele boli de rinichi srgi oe
de consumur
consumul exagerat oe
de sare, oede pe ;,il;;, qipancreas' sdrate, rinichi
p-entru etc'
-t ffi;.puta grupe'
coloana apei) distruge inima si vasele (situate pe coloana ele-
coloana apel) R"'.tul cauzelorbot n incadrateintr-unadin aceste
mentului foc). panaclna boatade"inemanifestd, sistemulenergetic.de agargrg
Desigur, mai pot fi date gi alte exemple cu astfel de inter- ai o.ganitm.tlui intervinein mai multe etape !\p:::,:?,7-?
pretdri, pentru a demonstralogica ,,Legii celor cinci elemente". asres'iunii extemeorganismulseapdrd.cu aJutorulenergrer-wet'
Interpretarea tuturor fenomenelor este insd cu mult mai com- ffi ;";ffi ;";;; cial" (tendin
;;? 6iu* r"'up6'f,' lare)'
o-muscu
plexd, in cadrul gdndirii tradi{ionale chineze, fald de cea Dacdagresi*"u .ontinua.uu crbqtein intensitate'energia.llei
prezentatd,,pentru care.s-a.9cut la anumite imagini si il#?;;;;i;;. i;it ai dezechili6rul enerseticseva extindela
-apel
expresii, in speranjaunei mai bune in{elegen. nivetutmeridianeto;l ;;r;-.*; iocalizateriai protund..in acest
moment,pentm reechilibrarea energiilorvor lntervenlmenol-
un"i. ,,Vu'tufde concepge"(VC) gi,,Vasulquvefal?l;=(V^C]'
Sinitatea inseamni scurg'erea armonioasl a energiilor prin
e"..t.' meridianesuni'adevdratesupapede stguranla'^atat
ffiil d. energig,cit qi pentrirvidul de ene.rgie. .Daca
corp, iar boala, orice perturbare surveniti in circulatia lor
ajutorutlor echllibrulerieigeticnu va fi restabilit.boala
. '"i;i;; ";;;;;i
(dezechilibruf se va ixtinde la nivelul organelor
Din cele expuse pdni acum am vdzltttcd sdndtateaeste "n.rg.ii.) apareaqi primelesemneevidenteale
ff;;.i;;"Luitei-evor
condilionatdde echilibrul energiilor INN qi IANG, rezultat bolii.
dintr-o scurgere armonioasdprin toate meridianele corpului. Medicina energeticdnu aqteaptd. niciodatd aceast[ultima
tuj'
Sin[tatea mai depinde, in mare mdsur5, qi de rezonan(aenergi- faz6,- ci va intervefi. ptin Oiu.ite mii Ioa"" (acupunctur6'^lu
;tffi;;fi tJ uti*.nti1i" energeticdi,incd din primele faze'"A
32
asteptaaparilia bolii inseamndsi-!i vind seteapentru a incepe
sd sapi un pu!", spune un vechi aforism chinez. Vechii chinezi
consideraucd numai un medic inferior se ocupd de tratarea
bolilor deja apdrute.Multd vrerne,in China,medicii de familie
isi primeau onorariul atAtatimp cAt nu aveaude ingrijit rrici un
bolnav: de indati ce un membrual familiei se imbolndvea,ii
incetasi onorarirrl!
Se observddeci cd obrectivulmajor al mediciniitradilionale
este inceperea tratamentului cAt mai precoce sau chiar mai
inainte ca boala sd se fi produs. Pentru acestconsiderent,toate
terapiile energetice,inclusiv presopunctura,sunt considerate
profilacticel, eficien{alor fiind maximd in stadiul functional al
irolilor qi nu'in stadiiietardive, cdnd leziuneadeja s-a cdnstituit.
lntr-o asemeneasitualie terapiile energeticepot influen{a,in cel
mai fericit caz,unele simptomeca: durere,insomnie,febri.
' China este socotiti leagdnul medicinii preventive sau ,,artade a prelungi viala"
(Che Cheng). Imbolnivirea era socotiti ca o ,,tdiere a propriului trunchi" sau
,,rizvrdtire impotriva propriei tale ridicini".
34
DIAGNOSTICENERGETIC
Ori cle cAtc ori a suleuit irnbolndvirea,v-ati prczentatla
meclic.cdruia i-ati explrs seninelebolii (sirnptcmelesubiectiv-e,).
Acesta,cir-rpIce i-a clxamitlat,constat6ndanumite modificlri la
nivelul organuluibolnar,(simptorleobiective;. v-a nrd. prcscris
anumite {nalize dc laboratot,pelttrll elaborareaunui diagtrostic
c6t miri precis.Acest diagnostii reflectdmodificirilc survcnitela
nivelul organuluibolnav,in intimitateacelulelorsale.Tratametr-
tul ne caie vi l-a recomandata urm[rit refaceiea integritilii
mofologice si fiutc{ionalea organului bolnar. Pentru aceste
tttdtet'iei.
motiye,o astfcldc mcdicini se ntai numeste;i ttrr'tlicittu
Dac[ pentruu.."uqi boalav-a{i fi prezeniatin cabinetulunui
medic trailitionalist.aii fi observatcA examenulsdu estediferit
de cel al cinfratelui inotlcrn.Diagnosticulsii-rar fi crprimat
dezechilibrulenergeticdepistat,iar tratamentular fi urmdrit,
prin rnrjloaceleamintite,restabilireasa. Pentm acestemotive' o
astfel dc nredicinirmai estenumitd qi energ,elicu.
Un medic tradi{ionalistse ghicleazdqi azi dtipScele.patnt
criterii ale unui diagnosticcorect,enun(atecatre sf.ltsitulultimu-
Itrimilcniu.de cdtrevestitulrnedic Pien Tsio(101 310 i.e.n.):I
- Ilug (a privi); 2 - Ting (a asculta);3 - l|'en ( a intreba;4-
-'riel'(a lLiatpulsul). Trebuie spus cd la acestultim critcriu sc
rnaiincadrcazir si palparea si mcridianclor.
puttctelor
irr lcsAturacu L-xaminarca bolnavultri,iata cc sc spunc
intr-unul clin capitolcle cunoscutci opere NEI-KING:
,,Culoarea,pulsurile,simptomelefotmeazdut-ttot, intocrnaica
voceasi ecoul,rdd6cinasi frunzeleunui arbore..."
I
lrdrintelepulsologiei chincze este socotit Blnz Quc, cxe ar fl triit in secolul al
V-lea i.e.n. Miestrul iiu Zhung-.\,rng i-ar fi incredinqf,tn)ulte di. .,r'eletelesale
\e cr cte" . ['ul solo gir dirg nos ti c i i u rnai prrc ti ca t- o.;i .rl tec rr- il iz ati is ttrv e chi .:.A 5ur-
i edtc i tJl i ndu) r; t,neni (lr an). Mul ti c erc etil ori inc ea rc i s i ex pl i ge pul sol ogt :t
ener get i iaapel in tl Ir,,efec tul C oentia".enunl atdupi un in.l elu ngats tudi u a l ci rc u-
lr r t ieili chi del orp ri n c onduc te.
35
" 1 'l l
ill
tl
,i = ex?es de carne
foge^
foarte multd indem0nare,deoarecesunt 28 {ea unut organ'
{13uls'
i;;;;.'6.;zlntdnd o anumiti stareenergeticd
""in r"ni,"G';;;i.;;* de intr-unadin
d-iagnostic.
-..
criterii
%#,=,Tn,qioffgr",e. ditiii.:"fi;i:iirNb;'. J'i c t' u'"cunof steb"1L?-pll-
", " lI^:'
pnn intreoarr
eitd intetigent,prin ascultatgi.miros perspicace'
abil, iar prin palpare lngenlos"'
diagnosticulla copii,"* f:utt:-g1:l
Jupraa/imenhlb $i pentruvecnrrcnifieti toate cele patru crlterll
Urechirofii= -- Etcesdepmduse- ttl,
. . ae sladitit, deoarecenu se puteau folosi
fulburdri de rinrali ao Im dle { canq I ftrsI ;;i;;i;: W 1ui"tt.u u)-tiptinacudesav6rElr
" :-^ aceste
!: ::.!ucon-
^Y
lulburiin de
affi#ffi##;,F ", mici'Pentru
vArstele
;;i;;ii;t; iout" un.uoios'la Ya-Ko (specialitatea
siderentepedratfla..'tuin*.a ;i TYI.?)'
og-flnd"qtturmatoareledezechilibre
fumAb f?arh ros//-
n/lmini s/abi
##,, Diagnosticuf
"n.tg.tit fi'.t^,li una
IANG' din ele
."#.1?;;;";i;b"l iiff.-"nEgiu. boala).oartial(intre diferite
predominanaintotoeaun-a in ro:tde

ffi#tutuh W#Minm*,
\/olgeYtraE
pa(i ale corpului)
i".ii.
domina"rti-d
;-i;;i ila niueluluriui1ne1q11i):.^$i"|"
douacazwi,unadin celedoudenerglrva pre-
in timP de boald'

ffi#ffi#M

Fig. ,1-3.Sernnelediagnostice ale fetei, dupi tradilionaligtiijaponezi (J Rofidal)'

Cu ajutorul privilului (lVang) se pot descop-eriunele modi-

ficdri morfologice la nivelul unor segmenteale corpului, aqa
dupd sepoateobservain fig' 13.
'Cucum
ajutorul ascultarii (Ting), medicul tradi{ionalist inter-
pr"t"ara'Om funct de vedeie efi6lgetic vocea, re3piralia,tusea,
iughilul, eruitaliile (rAgAieli)etc. La acestcriteriu se incadreazd
si mirosulr .
' Cu ajutorul intrebarilor (IVen),medicul afld cum a inceput
boala, cnm se hrineqte sau se odihnestebolnavul. De o mare
irnnofiantd
- :'a; suntsi relatiilesexuale.
ajltorul putpaiti pulsultti (Tsie) se poate d,epistamult
mai usor dezordinea energeticd din organism' Metoda cere

cu valoare di-
' in tratatelevechi chinezestise ilescriu diverse mirosuri corporale
agnostici.

36
 PARTEA A DOUA

':4t

I cult purnTr DEVENT

uN BUNPRESoPUNcToR
Dupd lunga cdl[torie pe urmele masajului,iat6-neajunqila
primul'capito-lpractic al-acesteicdrli: ,,Cum pute{i deveni un
bun presopunctor".
Mai ihainte de a descrie manevrele acestei metode, la
indemAna oricui, pentru simplitatea lo1, trebuie sd cddem de
acord asupratermenului ce le va defini. In literatura de speciali-
tate se folosescfrecvent termenii de acupressingqi akupressur,
ambii deriva{i din acupundurel. Considerdm ambii termeni
inadecva{i, iritruc6t meioda, dupd cum ve(i vedea indatd, nu
foloseqte'acul, penffu a nu mai comenta ii cel[lalt nonsens,
oresiuni cu acul!
' Suntem adeplii no{iunii de presopunctut'a,termen ce de-
fineste cel mai'cbrect metoda: presiuni asupra punctului. Nu
suntbm de acord nici cu termenii de digitoplesura sa:udigito-
punctura, intrucdt punctelepot fi masatenu numai cu degerul,
'ci
si cu unghia sau cu instrumenteocazionale,ca: baghetl de
-de sticl6, stilou etc. Punctele vor fi masate,
lemn sau
bineinteles,cu capdtulrotunjit al acestora.
Prisopunctura poale fi ixecutatrt de oricine, iar micromasa-
iul chine2escnumai de cetre un specialist,el fiind ceva mai
"complicat, deoarecese adreseazdatht punctelor,cdt qi meridia-
neloi. Micromasajulse practicdpe scardmarein China.atat de
cdtre masori.cdt-qi de acupunciori.Acestia folosescunul sau
mai multe degete.irnghia.cit si instrumentespeciale2 .

I
Termenul derivi din latineqte (acus--ac; punctum =punct), fiind creat de
cilugdrii iezuiqi care au flcut pafte dintr-o misiune gtiinlifici, trimisi in China de cdtre
Res,eleSoare(Ludovic al XIV-lea).
" fildeE
' C"le mai folosite sunr: Yuan Tchen, o bagheti prevdzutd cu o mici bild de
la unul din capete;ruleta chinezeasca, cu ajutorul cdieia se maseazi meridianele, prin
apisare; top"id, o monedi metalici cu un orificiu pitrat la mijloc,.cu.ajutorul cdreia
si apasi pe regiunea cu punctul respectiv,;mai de lemn, de dimensiuni foarte reduse,
cu care se lovE;te regiunea pe care se afli punctul; o lingura speciald din portelan,
incilzita in apd fiarti. cu care se loveste regiunea cu punctul respectiv.

39
rlli
i
t1
Il In ambele cazui (micromasajqi presopuncturl). spun
sDe_
il cialigtii..cele
cu unghia.
maibunerezultate
deoarece
raniverur
sb6uiin.ilra.r"l-al,e!'nrr"i
ror,enbrgiir.
5^ lndsuri
nvNsi-iniiic'.;;;
intr-unechilibruap.roape
perfect.Dato"rita
u."rtui i"o,.-,rr".-
mltereaenergrrlor,in caz de excessau vid, se face mult
mai
brne, mat ales dacdsi pielea va fi uscatd.Unghia mai
are o
calitate, aceea de a fi uh bun izorant electric, p"-prr"iui.
cornos din care este formata.'Odgeteted;i; "onl
ti,,: ,9" lesutul
sr ete aceteaqicalitagi.dar manipulaiealor este
p-t-:loul:.,9u
lmposrDlra.rotuEl, unri masori din Extremul orient
maseazd
punctele erotrce cu degetele de la picioare, in
sperantaunui
reniltat optiml .

Iil
ili
Tehnica
I Cun /,5 Cun 3 Cun
Pentru un tratamentde duratd se impune o convorbire
cu

ill
bolnavul, ciruia i se va explica in ce considmetoda.Coop"*r"u Fig. 14. Ur.it6\i de misuri: Cun(dupit autori chinezi).
sa are o deosebitdimportanldpentru reugitatratamentului.
r.ncaperearn care se va efecfua traiamentul trebuie si
i spa{ioasd,luminoasd, suficient de incdlzitd qi ftir-"ri.L;id
fie Dacd toate acestecondilii sunt indeplinite, se poate trece la
publicS. primul timp al presopuncturii, care constd in reperareo
(localizarea)punctelor. Ea este mult uqurati prin faptul cI in
,""11:rllr^l".tliy]ri va fi c6tmaicomodb,
cutcatsauasezat,
car nlctoclata
in plcloare. carte sunt prezentatedeseneleschematicepentru fiecare boald
Pcrsoanacare execut5un astfel de tratamentva aveao cu menlionarea anumitor repere anatomice (oas'e, muschi,
oozi_ tcndoane)si unelemisurdtori.
lie cat mai comodducu ambere m6ini Iit'eie ;i ni*i"{"i"-.,
curate. Pentruinisuritori am ales o unitate de mdsuri folositd pe
scari mare in China, numith CUN. Aqa dupd cum se poate
_ Pielea pe. care se afld punctele respective trebuie sd fie observa din fig. 14, I CLIN esle egal cu grosimea degetului
slndtoasS,.oriceerupqic.lcziune,bataturd,cicatricc.uu iu*ui.
constltulndunele drn pu(inelecontraindicatiiale presopuncturii. nrure de la nruna l:olnut'ului; 2 CUN, t:tt grosinreu degetelor
Tot o contraindicalic b constituicregiunca'care uraldlor qi mijlocitt, iar 3 CUN, c'u grosintea degelelor
nu mai prczintd urutalor', nijlaciu, inelur ;i nit:, lttl tle lu ntAnu bolnuvului.
piu-lca
irriliata,
ci L' grcfon.ct,iar?aca;l;;,";r,ji;iii;1"i;
bolnarul rcspcctir,. I'cnlru ugLu'at'eunrusu'tllorilor, grositrtile respective v'or Ji
tt'utxspusepe o bur'alu tle hin'lie,-r'ure t'a fi Jctirtsitapentru o
usenteneactperalie.
Pentru mai multd operativitate,in lucrareade fa!5, CllN-ul
vir fi dcnumil ntu.strt'u.
D Upa i u,. ai r Zarv c i pi rir ci ul ii i , vo uti ti4 tii Li ,\dt c u s rt,ti i .ii t i '
( )rre'ttiaresn,:ctrvinoatefi cfectutrtitcr.trri1f1,1l
delrettrltrisatlcrl'
-fi
,,,igirir.iii iur:c1i:ils inCiciqi:,ui'rp;11ctpcatc :::lsat ;::r:
tr ti r tl c rti i t l c r i i r T,c r ' r r t ':,u u u t i l i l i r t t' .

40 41

lig. 1,5.Manevra de dispersieexecutatdcu virful degetului.
Qispersia se va folosi in cazul suferi,qtelor provocate
cesde energier.Cu vdrful degerului,din fozi{ie oblice(fig. iSl, ..
maseazdsau se apasd prin inqurubare,in sens opus'riiscdrilor
acelorde ceasornic,blind (uqor)superficial,fiecaremanevrdavAnd
o duratdmare.o dispersiebine exdcutatava fi urmatade inrosirea
pielii. scdderea sensibilit5liiqi tonusuluimuscularlocal.
. .Tonifiereu-se folosestepentrubolile datoritelipsei de ener-
gre/ . Aceastl manevrS_sep_oateexecuta cu vdrftrl degetului
(fig. l6) sau cu unghia (fig. fZ), ambeledin pozitie verticila. Se
va masa sau apisa circular, in sensulde invdrtire al acelor de
F ig . 1 6 Manevra de tonifire executatd Frg. 12. Manevra de tonifiere
virful dcgetului.
I ' Putereade difuziune a esenlelorde plante plin piete era cunosc'.ltainci din Evul
Acestc sr-rf'e.inte in rcrmc'niinrecliciniimorler'e poarli prelixele: hiper, poli, tal
, Mcdiu. Se spune ci riuficitorii, care se adiposteau pe sub podulile Senei. ofereau
(h ip e r to n ie p, o li u r ie ,ta h i ca r d ie ) .
- Ace ste s u le r i nt ein te r r nc r r ri _ r nedi c i r r i i
r not r e ra epoa l t r pr ef ixer e:hi po, oli gr ,
h ra d i th ip o to tn i e o. li g u r r e.b re t li ca r tl icj .
42
ceasornic,energic, profund, fiecare manevrd avdnd o duratd
; scurtd. Tonifierea bine executatd va fi urmatd de paloare,
crestereasensibilititii si tonusului muscularlocal.
Mulli practicieni aiordd importanld numai fo(ei cu care se
rur.uid'tltaUa. pentrudispersid.gi puiernicapentdrtonifiere);i
nu sensuluimigcirilor.
Pentru orice suferinld vor fi masateambele puncte situate pe
cele doud brale ale meridianuluirespectiv,pereche.
,I Po(iunea'de piele pe care se aha punitele ce trmeazd a fr
masatetrebuie si fie uscati sau pudrati cu talc. Unii profesionigti
de un ex_ folosescesen{ede plante, cu efect stimulant, vasodilatatoretc., in
func{iede scopulurmdrit.Acesteesentearomatepdtrundin piele
in timpul masajuluir. Se mai pot folosi,de asemenea. qi medica-
mente,care se vor incorpora in diverse lichide.
) Durata unei sedinp de presopunctttravaJi de 5-10 minule.
De obicei, in acest interval de timp dispare qi durelea de la
nivelul punctului,semncd qedinlapoatefi terminatd.In func{ie
de caz, se pot executapdna la 3 qedinlepe zi. Se spune cd 3
qedin{e de presopuncturd,bine executate, valoreazd cdt o qed-
intd de acuouncturS.
' Presopuncturapoate
fi Jbtosila Jie ocazional, sub .forrya
unui tratamenl de urgenla, Jie sub forma unuia tle durala. ln
cea de a doua ci^rcumstan{d se practica ntai nrulte cure, in
functie de boald. Intre cure. se va pdstra un interval de doud
sdptdmdni.O cura va cuprinde 10-l5 qedinle.
' J.L I avier (Fran!a) iecomanddreduceri:anumSrului de ge-
dinle primavaraqi to'amna,deoarecein acesteanotimpuri trans-
ferul de energie. in timpul masajului, se face mult mai uqor,
energiile lan{ qi'tnn niriA in profo4ii egale.Dimpotrivd, ia'ma
qi vara. cdnd diferenqadintre cele doud energii este mare Si
iransferul mult mai anevoios, se recomanddmult mai multe
qedinle. Pentru aceleaqimotive, timpul optim de efectuare a
presopuncturiieste dimineata si spre sfArsitul dupa-amiezii.
Niciodati nu se va masaimediatdupd mas5.Tot J.L. Lavier ne
mai spune cd masajul punctelor este mult mai eficient in pe-
rioadelecu lund noudsauplind.
ex ecut aticu unghi a.
tlccitorilor nairi, spre vinzare, la preluri derizorii. minugi. Mai inainte. insi, de a le
pxrba, minuqrle erau bine irnbibatecu sr.lbstante puternic rnirositoaresi amelitoare.In
iblrl unii clienqi ameteau,in tirnp ce probau minugile, stare ie cari plofitau
"."rt"
lqr-ziqii i,inzitori. Acegtia,clupi ce-gijefuiau victima arne{ita,dispireau.
43
 Presopunctura, cu rlbdarel ;i corectpracticatS'q91: f1,1'
folos in foartemulte suferin(e.agadupdcum relesedrn anattza
statisticS a cunoscutului piofesionistamerican Pedro chan:
Frg.. ,18.Manevra Shiatsu execu- ' iiil"'i"^tiate pozitivein niigrene.insomnii,dureri.relmatj:g!i
tulburaripsihi;e minore,650/ointulburSrileaparatulutgenltalsl
tati cu pulpa degetului (dupi
T. Namikoshi).
*'""tirlii.riona{i
disestiv.
de bunelerezultate,atetale acup.::3.li:l1t
iila
ale presopuncturii, mulli le considerdpanacee-. ' renun.land
,"mbdiile'clasice. Subliniemdin nou cd ambelemetodetera-
Presopunctura nu se aplica bolnavilor de inima si psihic.i Deuticeobsinsuccese numaiin stadiilefunclionaleale bolii'
gravi, subi.eclilorprea slabiyi sau obositi, celor in'stare tle bdata
--A-b;tt leziinea elerlmdn filt6rczlultal
consituitd,
ebrietute (cu exceplia manevrelor indicate pentru betie si metode,judicios folosite,Y4 Pgt scuti de con-
menlionate la capitolul ,,Alcoolism,,), gravidilor in uliimeie ,..i't.il n"fasteale'u'normedicamente. Mai degrabdun masaj
htni de sarcinti. bine i:fectuatpe mdnd'cap sautalpi,.decdtun pumn de antrn-
Presopuncturaeste ineficientd daci bolnavul a efectuat in evralgiceEisomnifere9i risculunei boli iatrogene'
trecutul foarte apropiatun tratamentcu ruzeX sau a fost supus
la examene radiologice, la tratamentecu cortizon. truo"hili-
zante,hipnotice.
Dacd bolnar,ulnu suportdpresopunctura,tratamentulse va
intrerupe, urmdnd a fi reluat ta o datEulterioari.
. Daca pe parcursul tralantentului i se va.f'ace rau bolnavu_
lui, tratamentul va fi tntrerupt imetJiat si ie va interveni de
urg.enla, apeldnd la manevrele indicate la Capitolul
,,Lipotimie".
ManevreleShiatsul, indicate la anumite capitole,pot fi exe_
cutate-dupd metoda cea mai usoard, T. Namikosiri. Aceasta
metod6,asemdndtoare.cu presopuncfura,are o actiune generali
de echilibrarea energiilor-siuni locald, de conveisie a-acidului
lactic, resp.onsabilde prodicerea contracturilor,in glicogen, in
proportie de 80%. In felul acestashiatsu contribuie-ladTminu-
areaoboselii,pdni la disparitiasa totald.
Manevra constd din prediuni continue, cu pulpa degetului.
pe pulctul respectiv,timp de 5*7 secunde,dupEcareunieaz[ o
pauzd,de relaxaretotald, de 3-4 secunde.Ambele manevre se
executdsuccesiv,timp de 3 minute.
japonezi prelungesc;edinta pana la o ord, irr
Profesioniqrii ;ril,iffii:,;*".""TiXXj:.:::;Lf :Ji"',',:"!'hil'11'lip1'
l$T,:$illif 1y
urmacdreiadureriledisparcomplet. pu, ,ui|r*"qia careaveau
medicinale
saplantele "ttt:t#:""Xt'#:J"Jl3;:lt:: :l
sal vi a. usturoi ul ,-ce apa' v arz a etc '..A c es lt

' Termenjaponez (shi = deget;4ts, : presiune).

j*'mn'":,tl1#'"'.1'iJ:r.!liili*,i'*'il;:ffi
i "- .* . .pt u,

:1r;ii,:::*nrrml Tl
int"ii""*rt, i s-a mai adlugat adjectivul ,,universal"'

44 45
 Aerofagia

persoane, nu preamul.tela numir, in timp ce

-.^_91:1"
vorbesc sau fumeaz,h,inghit aer. mdndncd
S"--rpur. despre acesti
,,mdncdtori"de aer ca sunibotrrrir'al-our.o.lagie.
GHID TERAPEUTIC speciatdupdmese,balonari. Ei acuzd,.in
pripi,riii ,"'+i i; ;rp;rii"p-,rrJi
sauun nod in gat.caredispare 'ma,i.ano.
Si acunr, OrOt^:: r:,rnica neplacutese dltorescacumurdriiunei I oareacestesenzatii
presopuncturiia fost cantitelimari de aer ia
suntem sig,ri de aceasta, invdtard si baza esofagului,care va n t"t"qi;hriiat
i"tti.ai-ilrrevrele sale sunt 'rou.t'e in afard,dupa un
f!o.r de execurar, sa vedem c;;;;;ffi""eficiarii oarecaretimp. Aerofagianu trebiie
Inarntesi-i prezentd.rr,
cu .it.,ir d."u"ne repeta.
sdi. Dar, rnai (acumularede sazein stomac),u ,onrunauu i'ilr"i\r,ii
subliniemchiar cd presoprncrr,,'u reamintirnsr aerin intestinulgros
,r,,,
pa(.r!e
strbstiruitraranai_ t. ";";;;;;;k"i;;;ff;,;:
tttl indic.at tle meiir,. De multe ori-aerofagi?.
ed poate ?'iot*o.rta, insd, poatefi un sefitnrevelatorpentru
adjuvantd.Sunt. torusi,!;;;;;.rnl']" ca o metodd cerulgastricsaulitia",a"Uitii.a ul_
'o"nti''iu11 vedel gi suferinge, 6iut Ji#;;r).
irl exclusivirate fi totu;ii'"il.ie,ar"i sevorrespeca
ur_
ffiJill".HH.'3""'-"1:l"' de ,r,ffi:lf.s;;.ffiate
6;,;#i;#';il,T,ill,:':fr:ili?,:;ill,ii::f.:HT#i;,f*l: - mestecatur alimentelor s[ se
facd
evitdnd in acesttimp oricecor*.r*tiJ; " "cdt rnai incet posibil,
Ca metodasi poat6,fi la
puncretecet mai indemdnaoricui, au fost
alese
y::f d: *;";;;;;'ioiooata eficace.Fiecare
punc. pe ldnedno:l(i,u
cele.mai mulGori ln legdtura
"lari.a. fouirdi anunritd
denumire.de
cu topoRri
erevor il murrmaiusor,.r;;1.:r, acliuneasa.in
feruraccsta
In lucrareade
nrasajut gasi.c6tevacapitoledesprc
r,,Ti:^ Yi.!i .t'i
anurniror
:xf#,ffi iTfiff
r i"{':::,{' ':;i;:liliil::r,.',
:rut;
punctul
unul din ;;;;.; :?..T:"tt "clasic"9t.o.rpun.,rta qi

r;l$s*n {|ft'r'::ii,ii",tli,
I;;iX[iift
. Asadar.iata_ne
trcapresopuncurii.
nn::;
il,ft(1 p;,-tiir'j"rr,.o u.".r.,
lucrdri_ prac_
s;y1r'1dtra ,
un argumentconvingdtor, firifir.,pa(i sa fi fost.oare
pentru
tj""ll"i,"Y.1,
; I sd recurgefita
acestmijtoc,.*p"ut-iJ'Iia, "
at6tde nenociv? Tt"19."
asemenea *ur" ,u".JJ ureu de prcsupusun
, Si totuqi.numai aceastd- calitatementdsd incercati.
?:ltTnu
sfat cdnd
5t"r?ilH:: "Un rau. rpL,neaGoethe,nu-r
".t" voi

46 Fi g.19,

47
 - lichidele sd fie consumatecu paiul;
suprimebduturilealcobhce'gazoaseqi alimentele Cei mai mul{i asociazi consumul de alcool ideii de dis-
*."ilr.T traclie, de pl6cere, transformate cu vremea in obignuin![. Con-
- interzicereafumatuluisi a mestecatuluide gumd; sumul de alcool peste mdsur6, fie gi ocazional, va goli
. -.dupdfiecaremasdrepauslapat, cu fala in]os,1impOe:0 ,,acumulatoarele'oorganismului ce intrefin forla, reflexele,
de minute; voinla, moralul. Be(ia, c[ci despre ea este vorba, devine, aqa
- exerciliipermanente de respiratie cum spuneaSenecal,,,o nebunie voluntarS".
..::.:':''::'.1 ; P i '' E h g 6 ac e s t em 6sad6ncd.
u ri]
$i pentru asemeneaocazti, de nedorit, cdnd, ,,omul a fost
'-',r..gtel biut de ,rinco2,m€dicina. tradi{ional5 igi are remediile sale,
'::",.',
'.:..'1.:.'..:.f.GJ*..:'('fix..].27sttuatta2ias'urt printre cate masarea urmdtoarelor puncte:
,M'stgi;1 ifieiyi,
'Atte iifraafiiit vdrsituri-'diSbidrsiti;:.;teanimffi :,.:,
,,;. ; ;,,Co:l,itt;l !: PiO,* (figt,.20J;,'
ps;telu,i' situat.la
-
flf,itl,nnEtff:: Su:;::,mnltrtiiJit haztdeEet$iiirn#er'pepniiit6s,tta:atfig ri,. '" ,' , , , ,
,, :
:,;:A;ttcindieafi*'indigestie lanifieri:, , ,, , ::
,:::,::;i,;,:,;e,'ii;,'V-fl,faa:'Adiidiiiiti:.'{p3,*,'{f,Ig;,,2,1;,,,,situat,la
O; [Suf[,'&A$Utf&i.Ureahli:,,tron:i.fie,rd,:::: ;:;;:;:;:;
,::::: ;;;;,:;
Alcoolismul2 .,':.:
:4114"jx,'=,'strfidg€feaiuterpicA a,vflqfiilui
Cdnd Pasteur spunea cd vinul este un aliment. se referea.
pu*mic6,,
i .'Cau.,6p55sp,: un*tia:i*:.**.
bu,.
Dlneln[eles,la u,.rconsum moderat. Dacd la wemea aceea de.pe: ,.s6u;:,94sx1, 'omb;ilis:
tonifiarrf,fln.iurut
s_ai
nlal.fl;tlut cA hcoarea lui Bachus con{ine peste 250 de
sub_
stante,printre care vitamine, brigoelemente. enzime.
_numeroase
acrzr etc., I s-ar mar fi addugat atributul de
;i ,,medicament,..
Daci un pghar de vin este tiinevenit la fiecare *u.E,
flf Reste va. r6sfrdnge, cu trecerea anilor, "n.o"_
in mod
srgur asupra srn5tdtii, ciroza hepaticd, delirium tremens fiind
-e.y?_rg.
cele mal cunoscuteconsecinte ale alcoolismului cronic. ,,Valea
adundrii"

Fig.21
Fig.20

j ge rgteq tq ingrijireaaltor boli prin masarea

aceluiasipunct. I Filozof latirr (4 i.e.n.-65 e.n.).
Luvanrurarcoorestede originearabi.er derivandddrd kohr.Dupd ' Un proverb japonez spune: ,,Cu primul pahar omul bea vin, cu al doilea vinul
deriva de la al-gaoul cuvAnt.nienlion"tir c.-", -"-a ar reprezentaunii autoriar bea vin. iar cu al treilea vinul il bea pe om".
I
pe carJo conlinevrnul. substantace in Extremul Orient delincven$i belivi sunt conduqi spre locul de ,,trezire", qinuli
,,imbat5",
strdns de mind, apisindu-se foarte puternic in acest punct, cu unul din degete.

4B
49
 Alergia

Alergia esteun cuvdnt care a intrat de mult timp si in vocabu-

larul marelui public. Nu de puline ori auzim in jurul nostru fraze
ca acestea:,,Nu mdn6nc oud cd fac alergie"; ,,Vi mulgumesc -,,AsaltulsuPrem" /k- "*"-'de
ta cotiturd"
pentru flori, dar nu le pot duce acasd,deoarecesunt alergicb la ))
polen"; ,,Nu-mi prescrielipenicilinacd era sd mor dintr-o injeclie; \
mediculmeu mi-a spuscd sunt alergicla acestantibiotic"! F ;o )'
Dar ce esteaceastdalergiel, de care se tem atAtde mult unii
oameni? Este reacjia anumitor organisme la contactul repetat cu
unele substanle,riumite alergene, care se gisesc in-.anumite S. de Morant recomanddpentru astmul.bronqic' eczeme'
alimente (ou6, came, cipsuni, ciocolati etc.), medicamente edeme de naturd alergica' stimularea.anumttorptrncte!t !:
ve[l
(aspirini, piramidon, penicilini, s-treptomicini etc.), aer (praf de meridianulficatului. in lipsa unui medic acupunctor'daca
o:
placuta.lurqrtz.a
masapunctelede mai jos, s-arputeas6 av-etl.
casl sau industrial, polen, insecte2,p[r etc.).
a vd imeliora boala alergicdde care sut-en{t'Merlta' oecl' .sa
Reac{iaorganismului fa{d de acestesubstanlealergeneeste
rf':w'1vsFurmdtoarele
incercati Puncte:
":'",';';;;ti-tiiii*n"
tradusdprin aparilia anumitor boli: astm bronqic,rinitd alergic5, falu
. F; - (fis..?2! situatp. ,
eczemS,urticane, qoc anafilactic3 etc. Conform unei statistici dorsai'a-utuU"i piciorului, in ungfuul'format de cele :
recente, 20% din popula{ia globului suferd sau este susceptibili *-';:,,h"oi,rui
si se imbolndveasci de dlergie. Aceastd cifrd, deloc liniEtitoare, aL IE cotrir:a''- Fr I tqq "2r2,
se datoreqtecreqterii numdrului de substan{ealergene,o dat6 cu situat deasupraextr€mitatiilnterne a plrulul de
impetuoa3adenrcltarc a industriei, in special a celei chimice. flexie al cenunchiului- tonifieie;'
Cu toate cd medicina modemd posedd un bogat arsenal tera-
peutic, p6ni acum n-a fost descoperit medicamentul care si vin- : ' t pun"isp"iiat, aenrrnit',,Pun'itu!pldmdnului" -
dece aceasti boal6. Speranlemari se pun in milenara acupuncturd, :' vir - (fie. 24),;ito;ffi; iiti"ooiutu'tetrecenriltle
ale cdrei rezultate sunt mai mult decdt satisfecetoare.Tot mai multe n-,ii"ui*iE Or Sl D4, la 1,5miiuri, de o parle gt d" , '
statistici ne prezintil succeseimportante cu privire la tratamentul attaa liniei medianeposterioare - toniliere'
asfinuluibronlic, rinitelor alergice,eczemeloretc.
Cdt privd;te mecanismtll bolilor alergice, tradilionaligtii
incearcl si i'nterpreteze textele vechi chineze$ti in lumina
fiziologiei moderne. Astfel, edemul Quincke se &atoregteunui
deficit" energetic in meridianul ficatului, intocmai' ca ;i
mdncdrimeapielii (pruritul).

= alt1'er-
' Termenul a fost creat de V. Pirquet, in anul 1905 (in l. greacd: allos
gein 7 a ac{iona).
" inghilirii unor fragmente-dincorpul insectei sau
'Alerlia la insecte se datore;te
veninului si salivei introdusecu oiazia lntepiturii sau mugcdrii. Primul caz de alergie
la insecteLste consemnatin anul 2641 i.e.n., cu ocazia morlii unui faraon, din cauza
unei musciruri de viespe.
I Fig. 24.
Aiare imediat dupd injeclie sau intepdturd gi se manifesti-prin urticarie, sufo-
care (edem laringian),'crizi di astm. $oiul anafilactic necesiti un tratament de
urgent6.
51
50
 Ameteala

Ameteala este senza{iade rotire a capului, corpului sau

obiectel6rdin jur, cu pieiderea,de celemai mulie ori, a ichiti-
b.ruldi.Destulde des,amelealaesteinsoliti de grefuri,vdrs[turi
qi starede r5u.
-
Amelelile pot surveni in ascensor,cu ocaziaponiirii sau
opririi sale brugte,sau cdnd se priveqtede la inillime. Spre
deosebirede acesteame{eliffecdtoare,se mai intdlnescameieli
cu un caracteraproapepermanent,in cadrul anumitorboli, ba:
hipertensiune sauhipotensiunearterial[,otite, labirintite,tumori
cerebrale,artrozdcervicald,intoxica{iicu nicotindsaualcool.in
boala M6nidre,ame{eala,cefaleea,'gre{urile, vbrs[turile, con- ,inffOsi
form medicinii traditionale chineze, s-ar datora energiilor
perverse.
Ce trebuief[cut daci ave{i ame{eli?Pentrucele cu caracter
permanentadresa(i-v[medicrilui,pdntrua le descopericauzaqi
4 le trata. Penfru ame{elile ocazionalefolosili presopuncturi.
intrucdtame{elilesunt produsede un blocaj eheigeticin meri-
dianul veziculei biliare, masa{iurmdtoarelepuncte situatepe
acesta: Angina pectorali

O durere care inspdimdntdpe toatl lumea este durerea din

regiune2r inimii. $i, pe buni dreptate,deoarecein felul acesta
debuteazdtemutril infarct miocardic,care,se qtie,esteuna din
celemai frecventecauzealemo(ii subite.Dar hu toatedurerile

,e
din regiuneainimii sau ale osului stem inseamndinfarct mio-
-Punctut
extrameridian"" cardic.Ele mai pot fi cauzatede uneleboli de plSmdnigi pleuri
-F+ (inveligul pl6mdnului),newalgii intercostale,traumatismesau
\> angind pectorala. Aceastdultimd boall, cum reiese qi din
denumireasa (in l. latini:. angor: durere, suferin!6;pec-
tus : piept), se manifestdprintr:o durerein piept (in regiunea
Z\ "Mlagtina
vintullof
inimii gi a sternului),de duratdscurt6,3-5 minute qi maximum
l5-30 deminute.
Atenqie! Cdnd durerea depdgeqte30 de minute sau nu
cedeazdla nitroglicerind,medicamentpe care cei mai mulli il
poartdcu ei, in permanenfd, mai mult ca sigur cd ne afldm in
fala unui bolnav cu infarct miocardicacut.In acestcM trebuie
Fig. 25 chematin maregrabdmedicul.Pdndla sosireasa,bolnavulva fi

52 53
 Fig. 27.
"Baiera intemd"

Fig. 26.

muqchiuluicardiaccresc.Durerileanginoasemai pot ap6reacu

intins la orizontalS,oriundes-arafla, in repausabsolut.Sepoate ocaziacreqteriibruEtea tensiuniiarteriale,dupl expunerila frig
da bolnavului unul din urmdtoarelepreparate:infuzie de flori de saudupdun merspejos, pe distan{emari.
tei (6 linguri la un litru de api); infuziL de piducel (o lingurita Pentru medicul tradi{ionalistdurerile anginoasesunt pro-
de flori, franze si fructe, la canade apd). Aceste infuzii pot fi duse de surplusulde energiedin meridianul Vase-Sex,care
folositegi in scopuripreventive. controleazlcirculaliasdngeluigi automatismulinimii. Indepdr-
PdnSla sosireamedicului,mflinile bolnavuluivor fi intro- tareaacestuiexcesenergeticva amelioradurerile.
duse,timp de 15 secunde,intr-un vas cu apd caldl (40"C), la Bolnavii care fac cize de angind pectorali pot folosi
fiecare5-10 minute presopunctura, pe l6ngi nitroglicerini saualte medicamente.cu
De menlionatc5 durereadin anginapectorali poatecedaqi ac(iuneasemindtoare.
la repaus. '.'.::':'.:,.;:.'Un..''punct...'t+Qor.de...reperat'es;ta.....,Ba;riem
Durerea din angina pectorali se manifesti sub forma unei .;..':.'.:'..1',fd',l:::'g5''..*f.g.26},:situat'ta'2';'m6su
gheare,presiunein regiuneasternuluisaua inimii, cu iradierein
um5rulsi membrulsuperiorst6ng,pe margineasa intemi, p6nd .,..,,'prs,$flloCUlui;pliului p "',., ''' ', .,,
ul;.tdiSpe*ter:
, i , ,, ,i,,,
,, ,Aee$i,punCt, se'folssqqfe','foarle, mult,iil ,an€l', ,, ,
la degetulmic. Traseuldurerii din anginapectorali esteidentic r,,
','' ;,',f#ihfufniacupnnclqs.sau'elffi6punchr4,,,,.,,, :' i
, ;,' ..,'..
cu cel al meridianuluicordului. . . '' '. '. .. . ': '. :. : Un'' ''p rr re t .' nu . 't
Dureriledin anginapectoralSse datoresclipsei de oxigenla :.'.'';gg$:,;,puig1i'I...ii;.im.i'li';:Vtj:'.:{fg'.''27);:|$r
nivelul muschiuluiinimii. Acestfenomense observSin special 'iala:ce.,treCe
!, , ,:., , : oriz ,priafre'Vertebrele,D+D;,;la '1,5,: : ,,,,
,,,, ,,
la bolnavii cu ateroscletozd,, ale ciror vasecoronare(cele care :'
(
irigd inima), ca dealtfelqi celelalte,datoritdingrosdriiperelilor,
m*suri',ds'o,parte $ide.al'tb,a.finiei,r$edianepesf6- :
qi-aumic;orat foarte mult calibrul. in felul acestainima'este i i * dilpen- r,,
A'lte iidicnf'ti:pqlpitatii,,:astu,b,roqqic
mai pu{in irigat5.Cu ocaziaunui efort mai mare,estenecesard o
cantitatecrescut[ de s6nge,intrucdt si nevoile de oxigen ale
55
54
 $,
I
-
Fig. 31 ,,Stomac inferior"

Fig. .10.
ip.
, Simpul. crizei, fereastra camerei va fi cat mai larg
deschisS,iar bolnavul va fi. asezatpe un scaun cu spdtar,cil
mdinileincruci;atela piept si chpurcdt mai mult aplecdtin iaia.
Pot fi folosite si urmatohreierdmedii: n."ri.u'ri"i.lri .r-;"
prg.sopmuiat in apa caldd simffa-sa" iratat5 cu putin oter:
aplrcareade cataplasmecalde de fdn pe rorace:impaihetaiea
prcloarelorcu un prosopmuiat in apa caldasimplasau in in_
tuzie calddde levdnticaqi olet: bdi'fierbintila maini si la pi-
cioare (in poate'fi.prr pulin ;rA;.); J"; ;;Ei j; ;i.;
concentrati-apa
bdute una dupd altd.
Presopuncturain timpul crizei:
r..Punctele:,,Perlapre1ioasd...,.Atelier central.'-
dispersie.
n
dureros spontan qi la palpare in diaree, dizenterie, peritonitd
etc., iar mirit dtj volum, in prezenla unei tumori, revdrsat
lichidian, Jesut grdsos din abundenld qi acumuldri de gaze in
intestine. fn aceit ultim caz vorbim'de' balonari. Ele srirvin in
boli de ficat, indigestie,colite, constipaJieetc.
$i medicina traditionali vorbeqte de balonbri, pe care le
condiderdenergii noci've care stagn6azdin intestin6. !i in acest
caz dispersareaenergiilor aduce cu sine ameliorarea suferinJei
respective.
,,,i,,,
,i ,,:, ,i,'.r h[as.a1i 'utl, punct ,destul de e,figace,denumit
,,Stomacinferior" * VC,o - (fig. 3l), siruat la 2
mdsurideasuprao.g1bilicului(.buric)':dispel.Sie.....::.
Alte indicatrii: vdrsdturi * dispersie-
Alte remedii: lovituri u$oare,cu vdrful degete-
.:l l ' | 6 1 ,p e o s u Is a c r u,i n s is t An dtr - s ep el oc u lu nd e[c e s t
;:::
I sg:se articuleael cu vertebra V lombard.

Celulita
Balonirile
De-a lur-rgulunei vie{i, o femeie are trei mari probleme de
Medicii considerdun abdomennormal cand acesta.la pal_ rezolvat:ridurile, obezitateaqi celulita. Daci primele dotrdmai
pare.estemoalc.suplu.eiasticgi nedureros, iar la inspectie.
nici pot beneficia de unele mijlodce terapeutice,in ultimi instan{5
excavat.nici marit de volum. Acestecaracreristici, in cazuI chirurgicale,celulita rdmdneincd o problemdgreu de rezolvat.
anumitor suferinte,nu se mai pdstreazd.Astfel, abdomenulestc Aceastdfonnd speciali de obezitate,nurnitdgresitcelulit6,
intrucdt nu estevorba de un proces inflamator, esteprezentdla
58 90% dintre femei si in foartemicl mdsurbla unii b[rba{i.

59
 i,
Fig. 33.
Fi g .3 2

,,lzvorul din Podigul

,,$o/duri" extern"

,,Coapse"

. pentru celulita codpselor se maseazApunctele

Femeiacu celulitbprezintAdepttncridizgra{ioase de grdsime
situate in centrul felelor antenoare $l posterrcare
in anumite regiuni ale corpului: bazin' coapse, genunchl.
ale coaPselor(fig. 32h
glezre. Aceastdgrdsimepoate fi troale si nedureroasala piplit r nentru celulila genun(hilor se nu$eazAptmctele
Iau, dimpotrivS,ilureroasdgi dura,pietrificAndzona respectivd-
cunoscutesub numele de ,,lzvorul din podisul ex-
Printie cauzelecelulitei se numdrd excesul de foliculini, tern". situatein scobiturile de''rub genunchi, pe fqtele
unele boli digestivesau netvoase,deformdri ale coloanei verte- extemeale gambei,in locul de int6lnire a[ celor doud
brale,piciorul plat, consumulexcesivde medicamentediuretice
oase:tibia SiDeroneul(fig. 33).
etc. Alte rimedii: aplicatii locale sub formd de
Tratamentul celulitei este foarte anevoios,pe primul plan .omotese foarte fierbing (api simpf6, decoct de
fiind depistarea;i'sitratareacauzelorcare au produs-o' Deosebit
ieaeia. de frunzd de vit6 de vie); cataplasmecalde
de eficace este tratamentul local, care const5 din masaje
energice,mesoteiapiel, electroterapie,aplicalii calde de para- I iand simnlS,decoctde frunze de ieder[ saude pIn);
find saundmol etc.
in ultima vreme se foloseste acupunctura .qi- chtitr
presopunctura,manevrelecelei din irrmd metodetrebuind si fie
foarte energicexecutate.
Colica renall
Fiecarelocalizarea celulitei iqi are punctelesalespeciale:
o pcntru rehtlila fe,selot'se maseazdcele trei Survine dupa un mare efort, sSrituri, in timpul unei cdlatorii
puncte situate de o parte qi de alta a osului sacnt cu motocicleta, c6ru!6, cu ocazia calSritului. se caracterizeazd
(fi g . 3 2 ) ; niin dureti violente.bruqte.in regiunearinichilor.(qale)' .ce
. pentrurelulils.soltlurilor se maseazipunctele \radiazdtin abdomenqi organelegenitaleexterne' Uneorl du-
situatepe fala extemi a $oldurilor' pu{in deasupra i.tiif" p"in insolite db urinari freivente, v6rsdturi,baloniri si
regiunilor celor trraiproeminente(fig. 32); chiar starede qoc.
Presopunctura:
^ ^--"
I
Metodi terapeutici nouit, descoperitain F'an1a,in anul 1952, de citre medicul E;;tol,,Al treilea iiltetwalu'(vezi otroseala)'
iv1.pistor. Ea consiii din microinjectii efectuatecu un cparat special,un rnultiinjectc-r.
tle fcnni circulari, la care se atlapreazi7-18 acc'.Prin inlectareaanumltor substanteIn A l t er e me di i . . co mp r esel ocal ec uapScal d5sa us ti c l ec uap d
jet
unele regiuni <ie pe corp se pot trata diverse boli: nevralgii, artroze. bronqite, asfrn cald6(atentiela arsuri);pema electricd.foen local sau de apa
bronqic.insomnii etc.

61
60
 calda (:tenjie la^arsuri);bdi generalefierbinti pdni la arnelio_
rarea drrrerilor,in timp ce bolnavul va consumaputind aoa
minerali (aceastiproceduricstecontraindicata bolnaviiorgravi
de irriml, de piele,cdt si vArstnicilorsaucu debilitatefizicd,"\.
Colicavczicularl
Se caractelizeazd
prin dr-rrerivii in rcgiunea ficatului, ce
tadiazil in umdrul drept sau in spate,uneorl iirsotite de greturi
s.i virshturi. Survine la bolnavii cu suferintebitiare.mii al"t
dupd mesecopioase.
Presopunctura:
. Punctul.,Miilocul picptului..situat pc osul
- - in fiecare diminea!5,pe nemdncate,se va bea cdte un pa-
stem. la mijlocul liniei ce unc$tecele doud ma-
meloatre-dispersie gi punctul ,,Al treilea irrterval...
dispersie( vezi oboseala).
AIte remedii:.repaus la pat, compresecu apd
caldl pe regiunea ficatului (dacd bolnavul he
prczinrdsi febrd)sau cu apd rece sau chiar ehiatl
(dacdbolnavulprezintdsi febra).
ln timpul crizei se va consumainfuziede tei. de
mentd,de sundtoare.de muqe{el,de melisd (reci}.
[)entrugreluri o felie de lamdie.
, chiar clismel , fdrd avinil medicului. O mare parle din medica-
I mentelefolositeimpotrivaconstipatiei.cu vremea.iritd colonul.
' in felul acestaagravdndsuferinla.sau produc obi;nuinla. de-
venind astfel ineficiente.
Tratamentul ideal al constipa{ieieste prevenireasa. Acest
deziderat poate fi realizat, dacd ve{i tine seamade utmdtoarele
sfaturi:
- obiqnuinla scaunului la o anumitd ori din zi, de preferat
dimineaja, cAnd energia din meridianul intestinului gros este
maximd (intre orele 5-7);
- plimbhri pe jos, zilnic, cate34 kilometri;
- gimnasticdgi masaj special,pentru intdrireamuschilor ab-
dominali;
har cu apacdldu{a:
- regim alimentar bogat in fructe si legume verzi qi sdracin
dulciuri qi proteine.
Pentrumedicul tradilionalistconstipafiase datorestefie unui
excesde energie IANG, fie unui excesde energie INN:
,.,,.,.'..o..C IANG esteinsolitfi:.de..tlrr
nstipa$n.,e..,.tip
.adbonaeh..,'.. .,,84
balbnat,..,$izgomote cara€terisfioe,1
hOatd..fi,,.ta16, ,prin rnasareapunctului ;J@rele
fenomen"- Szz- (fig. 34),situatpe abdornen.
,,Marele fenomen

Viata sedentard,
Constipatia

confortul.alimentatiagresitd.in sensulre-
dricerii alimentelor celulozice sau a' li6hiiletor. de teama -b--,tI
r-<f+g
t\
obezititii sunt factorii care au contribuit la crestereafrecven{ei
acesteiboli. t0r ,,Spaliupentru
Ornul sdndtosare un singur scallnpe zi. Vorbim de consli_ J i l al 7 - \ manevra
p.ulie cdnd cineva are un scaun la c6tevazile sau chiai zil'ic, l:v Shiatsu"
dacd este in cantitateredusdsi de consistentdredus6.Nu pot fi
socotitesuferindede constipatieacele perdoanecare, in'mod
obiqnuit,au un scaunla doud zile, de aspbctnormal qi neinsotite
rl Fig. 34

de alte fenomene.
Cei rnai mul{i considerdconstipatiao suferintd usor de ' Cli.-u sau clistirul a cunoscut o mare vogd in secolul al XVIlIlea. Medicul lui
Ludovic al XIIlea administra suveranului, in fiecare an, peste 200 de clisme. Metoda
tratat.recurg6nd,'astfel, la tot f.f"f f" L*u,*",-p"ii"ii;.;; qi-a atins apogeul in timpul lui Ludovic al XIVlea, care a suferit o viali intreagi de
constipalie;i fi suri anale.
62
63
 Fig. 35
Aherclne.dii;.Au{o,ma,saj.,.eg$o.Pg9l'9.u.!l$i
sau.cuvern*
*";il"iitfi .eseteroffi
tidiieibio*fi c.e-nandqe.Io*'dil,lfttll
H?
if ffi _tii?fi_sliBi'
#ffii;S. 0"
ffi i'. "44",1g,,1u.1.19g1i;fli
[" ;risfie
"'l$fl
eci&' ilii-iulpg**r
:if; **l*l#,Tt#fr1flt
-ie;i#uq''qid'd!li,ll iiini
;"H|;lf iiit'h;1b;fiT*ff'featicnntl","lirrryie
li 6ii"ur* 34 cdniPeii'
'iiiil"tii;"it'd"nfi o."unstipalie-suyeqite.brusc
si insotite dureriabdominale'
de dureri sl
v6tslturt-
varsattr!.
hbdorninale; sJryq
Ststare
"""i;ta'a" adresaliH'dditt u*r
meuicuttii'
ieneralarea,
fii-*itJu-*inuicd vaahati
taua ahutiio fap uneiqlgente
rg fat.a qlgegte'ryed'
Sqd.
' fii]iii "ittte"i
ffiil1";;!ic-.r"; sub numeld'deabdo'.
"*bil'q

Convulsiile

Co nvuIsi i Ie suntconffactii i nvoluntaregi prelunglt-"

"d"';;E;ii 1t::"::ce
n*p tuu ui" mrisculaturiiintresuluicorp' ceeade
t"sqgitiy' in iirnclie
impresionea"aunturuloi b;lt;ffi;i e al-te;imptof
ffi ie;;;;;G iii e suni insolite de numero-1; -".;- ^^
"""iJ'.aOit.
bruscd,precedhte uneoride.unstriedt'cu prerderea
iruqcarea
ii .d"i atiza.te' Iimbii'
Jr,iii"ilffi tttd'd;;;ilt
"un
oierdbri de urini sunt semneleunel epttepstt'
n'"'6";;;;
ffi;;4 i- *-gtiia' pbnq a nu selovi' cu pier-
derea aparenta a cunoqtintii,"Edra'emisii-de urine'darcu con-
t ;fi];io.r.. ..i.i'ui'rliiiii, t"ri iieazatabloul clinical unei
""ilt
comeisterice. de sar-
"""'6;;;i;iite mai pot apareala^gravide in ultima lun6
cine]"ca,ta acestea ifi. antecedenteleapropiate' pe
"';;;5;;;itt
tAned o creQtere ;;ti;ii arteriale' albumind in urinS' cu
*E;";;;6;lelor " periodice' Aceasta-este eclampsia' M acct-
;;ffi f#;;;"i' gravidd,.cAtqi nentrufbt'
copii' cu o317ia
Convulsiile "taipl"t*
.. i","aintti?;ttttie i9s, qi ta
gripS-,amigdalite'
unor boli febrile, J""tii*i"g*encefalite
intoxicatii acuteetc.
""To-ui5^.i-n*liiile, indiferentde c.auzd, necesitdun tratament
unadin persoanele
o. *i?'te."Pilt-i;'#il;;;J;"1;i'o.iroritute.
din
Ul"f".".f^f" aooi'il va sl'bi de
aoropiereva
areahaine
siranso lor."i# ;ittt"d;t
".eza
0i4ti
i1t1tq tt6'
" -b-llt T9: *i
il;;ffitlt. pentrua nu-gimuqcalimba' La nevote'I sevor
ori'
in apdrece'
;ffil;;it"ti;Eb;* t" obraz,'cubdtistamuiati

64
 Ce sunt,de fapt,acestecrampe?Sunt contrac{ii violente ale
unor fibre m.rsc.rlare, care suni qi foarte durer6ase, mai ales
daci se incearci mobilizareasegmentuluirespectiv.
Crampelepot apdreala oricine in timpul somnului, la muqchii
gambei sau ai labei piciorului, din cauza unei poziqii vicioase a
membrului respectiv sau dupS un mers pe jos, pe distan[e mari,
intr-o incil{dminte incomodS. In aceste condilii crampele apar
mai frecverit la persoanelecu varice, cu picio'r plat sau ecliin.
Persoanelecare consumd in mod abuziv medicamentediuretice
sau decontracturantefac deseoricrampe.Sportivii neantrena{isau
neincdlziti suficient inaintea concursului, inotdtorii ce depun un
,Mt'cu/ /teg.us/s7u efort male intr-o apd rece, bicicligtii care pedaleazdde fe o qa
inaltS, to{i aceqtia fac crampe. CArceii se mai semnaleazl cu
Fig. 37 ocaziadebutului unor boli muscularesau neurologice.
Atenlie! Apari{ia crampelor la o persoandde peste 40 de
Pentru convulsiile_copiilor se folosesc ani, in tiinpul mersului, qi dispari{ialor cAndaceastase opreqte
impachetdri in
cearqafurimuiatein apdrece. constituieun motiv sericisde ingrijorare, deoarecemai mult ca
r Toate conr,ulsiile,pot sigur cd estevorba de o boalSa arterelor,cunoscutdsub numele
grofita qi de presopunc_
j^l3.. ..:].,*ai^uqor puricta" i"p:*t iina :,.M;;t di arterila. Ea se intdlneste in mod frecvent la bolnavii cu
negusto,;" = {rr, _ (fig. 36}, situatin apr.ipierr-a diabet zaharatgi ateroscler&5.
ung$gi degetului mareIe ta iiaia-_ tonitiere_ Medicul mdi poatedescoperisi alte cauze,ca de exempluun
btgUlarea acestuipunct poatefi bfectuata deficit de potasiu,de sodiu sau de calciu in s6nge.Deci, pentru
--
pnn, si crampele persistentesau care se repetd adresa[i-vdmedicului.
suaRgerea energicda vdrfrrluidegetuluimare.
At1eindica4ii:tremoragiinarafi _"tirlijn"ii.'-' pentru a le descopericauzagi a le trata in mod corect.
Alte remedii: puternicea' ubrhrtui Crampelesurvin in mod frecvent la anumite persoanecare.
-
dege,rul.ui ^strdngelea datoritl profesiei, supun la un efort continuu gi suslinut mem-
delaryne^(fi"g:oi liiang.*,-;J"'"ilrri;
p"t."ii.a
tnspecili
:"1""t#ih-1ff11'' ;;il brul infe'rior sau pe'cel superior. Acestea srrrit ctampele pro-
fesionaleintdlnite la dactilografi,violoniqti, pianiqti,dansatori.
De Bollavii de-. Toate crampelebeneficiazd,pel6ngdmasajulclasic,de acu-
epilepsietrebuie
p?a+ein buzunaro frqdmedicililru o b";; ;;sd
-retjnut! puncturdsi presopuncturd.
pe care sI fie'siris Pentru crampele membrului superior se recomanddstimu-
Fafi1e ca sui"rao."u..u*ii larea urmdtoarelor dou[ puncte:
boal6.Astftl, celcareii va acorda-fi;_l-fi;;:; ,,,,:, ,
qtiecdestevorbadeepitepse i.;;i ti iile".- * ,,PocrItI u,6.lcetei!:;VS4 -' (f,tg.38),,sitlrat:l* ,
si;; ,,:: 5 fresu.i,6*u"upra rnijlocului pliului pumnului -
dispersie:
;.:,', , ',,
Crampele (cArceii) :: : la .miiloCul pliului cohiluio:h,,,afrra tendonului
Cine n-a auzit de :,: hiceps- dispersie,.: , ,: q
,,mupchiutrui
mgaicjnii 3rampe sa:u,cum li se mai spune in ter- , , ,:,, Fentrli cfal pele rner,nbmlrniinferiof se'reeomar,ldf' ,
,,1
3e11i populare, tarceii ouioriialoi;to;ifi ,^t"7"e :,, : *V57 ;.{fig.
un concurs,iar inotdtorii
isi pot pierde via1a, FltHafuI,,Cdrarea,'',mantrilar',' 39), situat
incidentsurvinedeparte "-- da&;"i";;;;;i . la mijlocul fetpi posterioarea garnbei,in vdrful V-ului ,'' ,
adqirm.'-----
formatde muqchii pd*rrr1od,ai,gamtei;;-:dispersi€.,,t,';
66
67
 . Ake'izdipa4ii;Siportivi
'li:arriptide'circ toni.
de un metru" :' ' t.' '
fi g re , :. ,i ',.,
'
,,,A!!eremadr*:ticqionarea
gligu$
regiuniireJpective
cu
sauaplicareaunui obiectmetalicreceiau o
praffa.
,,Poarta vilcelei" Penmrc6rceiimembrelorinferioare:intinderea
qiciorului qi executareaunor miqc6ri brugteode
af-- flexie a labeipicioruluispregambd,de mai multe
o{, apoi masareauqoarda tendonuluilui Achile,
afterndndu-se cu ciupituribldndedemai muiteori.
Dupd disparitiacdrceilor,se recornanddb6i
Caldela picioare.
,,Cdutarea munti/ot',

,,Rdscrucea lana" Criza hemoroidali

sau,, Punctul cililor,,
Hemoroizii sau varicele rectului qi anusului ar trece, poate,
neobservate,dacdnu s-ar ivi compli6a{iile,dintre i:6a iai
frecventi este hemoragia. Hipocrate spunea despre "ar"hemoroizi
cd sunt o binefacere pentru om, deoarecepierderea de s6nge,
cdnd ei se sparg,ii cur6{i organismul.
Fig. 38.
,Fig. 39 Sdngele provenit prin spargereahemoroizilor nu se ames-
tecd cu scaunul, ci, dimpotrivd, se depune la suprafala sa.
Acest sdnge este de culoare roqu-deschis,spre deosebirede cel
provenit dintr-o hbmoragie digestivd, carb este negricios qi
l; fif#ttrf{i'*H:
'birelor'inferioare,,se"a^fglotitp*r-etii'lHa"cr.uaee
.Wi',;
amestecatcu scaunul, care capdtdaspectul de pdcurd. Apropb
de sdngein scaun! in canceruf rectal idngele apare intotdEau'na
,MS,!'_ (fip,sel"ri6st-il'm*iq-i{
fr;t# inaintea emisiei scaunului.

fiIHffi
#lt--%Tffi ;ffi fflffi#'ni$.;i
i'l"l*,?*Iit$
/inulti&ulrinzmf,'mo"eia!'Gll*1,fri:ii,ire-asra :
;:,
;t
istovitoaretor,
maryffip'io.'j"-ngia:
b;tkimffi;
s
*
T
qunctuj,,respectiv
cu,o mbxarf+Pro1^]1f d'int-o il
aprih$d,,
ftgarsfd . r
-,..,'..r
muncitoriasiaticisauafricani,carelucreazd
,"-rr"tj*:"tt cu ziua, pentruo remu-
Fig. 40.
68
69
 O altd comolicaliea hemoroizilorce aducepe bolnav
cabinetulmedicuruibsteqi ir;muo?.uitu rt"moroidard, la
ea
de infeclii locale.-inacestcu, h"mororii i"fi.i""ji fiind
cauzatd,
impinqiin afari,formdnd'o.o-iou#i"i1"_;;;;6^^;ildil; ,r"i
9ureroas',-imobiliz6nd. bolnavul ili;i Aceastaeste criza
hehoroidald,complicalrepentru care medicin" ri"o.-i
maldap^omgzi ,i.-":
'--"
qi c-alma.hte,
suporitoaie,-Lli
a. s"^i
re langaacestemrlloace.terapeutice "i..'-
pute(i'folosi
""--
din remedillemedicifiiit.uaiiionui", si cdteva
"
, r: , .. omaSaj liniar,.incep6n{ din seoO-itqqa..ante_ ,,
, rioqra.3taipii,apei
p,emarsrnetiuintiafr;lptfiiu . '
, : .masa1
flltgld, pAnrdgasypryia*tng;'lo).Lrn'ir[r.l-l[ ,'
se exeCt{Ede pe 3 ori fiecart seAinie
d u r d nd 3 m i n u te:;. .' -zi,
":'
i lgy,ryqtEtpllor bolg4yului
cu ea pstmbi;
.;Sgturi.,tepetaie,.ilr'picioarele
gftie, fe ;i^ai:
reler {de rdu. . :: . , . . l
r9 ldlt,
ACester.nanevrer gsufeaef clrcolata de inmm-
.111#ffi ii'i"a"a*i'ire'tri;'i?$q{i,i!
prinluluf
i?;fi
if.,Alie'reniAiii "Fiul
eo+nregb,tocglo cu innrzie,
Ae Fig. 4I
cdtdyta
quse[et; saucu ll*piii rdbifrungacu
gataplggme
qheatdt "pa
cu:caitofi,cruzi,
raSi,dufriniii incercali, deci, pe l6ngd tratamentulprescrisde medic, S I
.d$.$odi.,$ii1€i.$pAtdtb., presopunctura.
:'
: ,,: : , : ,r pgrrttuoriceeventualitateestebine sb relinegr
,':':
Diareea un::pqset,special,,situatFe meri{!4ul, sFXinE.
: ', : pancreas; :al,Cfiruivid:,0nergetic'
*51g,,,n14rgle vino',
Cum se manifesti
.diareea, toatl lumea stie: scaune
nu_ ''':,,,,, ii61tl{e,prpdueereadiaieii.,Ace-btpunct,'denumit''.
mgroase: moi saulichide, uneoriinso{itededui-eri .;.t ;.t.:;': p.j!)il
;.:t...,;.;
vdrsdruri,febrd,staregenerali..u. cuur"i. "uJ"riiir"i!. ,',,',:i::,;r, 'dC,pe ,rnar$inea',intern6
sdobitura, 'a picior,ului;'' .
ai"ilii"J,i"i'iii"i:
tiple, pe primul plan frind gr"q"iit. uti-.ntui", ''::: , ::6pnoximativ,tbjurne$tea'ga-,ian1ferq; :::: i: , '
ir-fr;tiii.;_ :,
crobiene,intoxicaiiile etc. ' ::: :, ':' A'Itc,'inditqfji: grettlri, balq46ti; tani.ftere",'' ' :
.. Cele mai mulie din cazuri se rezolvd numai cu un resim ,, ,,,: : ,: : A)Ite:iernedi#. iesiffl alimerltar- ,i* primCle24' '
alimentar adecvat;medicamehr"te. p.lntr" :::,:,::,d6 ofe:zsama dedrcz(o,lingurn .h:,X/2,lrtrq,;ap* +tZ'.'
suntindicate,la nevoie,numaiae i--eOi"."ii" iitlil;il"#: :,.,,,, ,::gds,rflre),,infrlzie ment*'.(o',lingnrt6,,la,o ,canX',,
De necrezut,dai statisticite"it .de,
ifrineze consemne azd bune ,:,,'i,:,:,, mai.,sus,:ge,
dg,,?p6),.,.Dih';;lichidbl6,dC gs::sonsq44
rezultatesi in diareecu ajutorui .
a. oii #ir;
in dizenterie.Acestrqngi'1 pare".rf"r.t"tii,
ataide surprinzator;;'d#; ..'., .: :i Cend,scaunele'.se, gii sbrea,geheraldse :l
-u-it"
seamade relatarirelui'S. de'Morunt.v"rtitii--"d'rc ,,reduc,
Eil,pi;il; , :,, 4tnglior,etz,L, ' :
Fr''ogfesi+rin,.:'
co.ntinuare,,$G :con*
va,; :
frqnceza rdmasuimit.de,,rninunit.;utupun..", rn ffatamentul ,,,,,,'suda,ordi
',,,',,,, ftert si mereiase;.'.apoi br6nzi;de,vaci;
holerei,in timpuluneiepidemiiOinCfri"!.' ,, ,,, : :Dffihe,prLjit6;carneslab[;:,pit0uride legurneetci , ::: : ':
7o
 T
. Se mai recomandd;infuzie de urzici, decoct
de neurochimiei durerii, sinteza unui antidot extrem de eficace
coajdde ceapi (indulcite).
impotriva durerii se pare cd a fost realizatd in laborator. Acest
preseJocalecu apdcalddsaubuiotd success-a datorit in bun5.parte descoperirii substan{elorcare
caldd. provoacddurerea.Ele iau nagterela nivelul celulelor distrusecu
atgrytie! Durerile abdominalepot surveni
in: ocaziaunei lovituri, inflamajii, contraclii violente, lipsei sau,
lpendlcrta acutl (dureri vii, localizatein parteade
Jos a abdomenului.in dreapta,inso-1itedi greluri. dimpotriv5, abundenlei de sAnge etc. Aceste substanJeale
varsdtundiareesi febri):,'t..; t;;6;;r ?auileri durerii nu sunt altele decet clorura de potasiu, serotonina,
In capulpreptuluisurvenitela un vechibolnav"ii bistarnina,bradikinina etc. Ele excitl foarle puternic fibrele
de
urc9rf: ocluae intestinaldsau senzitivecare transmit senzaliilede la periferie - ce iau nastere
mar,e-'.
(duren ",incurcdturdde
rnsuportabile,
insolitede vdrslturisi cu aceastdocazie- la creier, unde sunt perceplltesub formd de
opnrea scaunutui):pancreatitdacutd (dureri in durere.Pdnd la o anumitd limitd organismulse apdrl irnpotriva
pangasuperroard a abdomenului surveniteduodcr acesteisenza{iipenibile, durerea,cu ajutorul a doud substan{e
co-proasd);Sarcinaextrauterind{dureri in numite enkeJ'alinetsi endorJine2, fabricate in creier. Dar, din
TT:
panea mrenoard,paloare
$i .,.rttq fericire pentru om, competi{iadintre substanleledurerii si cele
acutA (dureri in Dartea infeiioa*
^mole$eald);
ql' unnarl
frecvenre);dizenterib(durerq r"Uia-ii Jcaune impotriva durerii va fi cdqtigatd, pdnd in cele din urmi, de
ai- ultimele. Am spus din fericire pentru om, deoarecedurerea
arelcecu sange).
Deci, pentrudurerileacuiede abdomense im_ constituie un mijloc de apdrareal organismului, o ,,santinel6
ptrnede urgen{dexamenul avansat6",cum o mai denumeafilozoful francez H. Bergson.
medicului.
Oamenii de stiintd au mai descoperitcd organismul fabricd
substan{eantidurere si cu ocazia unor stimuli psihici. Aqa se
explicd disparilia durerilor de dinli de indati ce ne afl6m in sala
Durerea de aqteptaresau pe scaunul medicului stomatolog; frica de
extrac{iene-a luat ca prin minune durerile. Tot asa si disparilia
o.prezenldzilnicdin cabineturoricdruimedic este durerii pe care un copil o acuzd la nivelul degetului, in urma
si dure-
unei lovituri, de indatd ce mama a suflat3 peste locul cu pricina

ffi'ti'",.?."ft ''Ji,Llllfi
ilTi',li';,i,ll#r"o'if
ll,;i,?:*,ml
Din celemai vechitimpuii omul a fost preocupat
qi apoi l-a sdrutat.Gestul ei de dragostea contribuit la creqterea
secreliei de endorfine. Nu de puline ori auzim spunAndu-se
de alinarea
durerilor, pe careHipocrateil socotei despreunii medici c6-1i,,iau durereacu mdna", cAnd consulti.
?.ct ,,operddivind,..Dar
nici unul dintre numeroaierererhediifolosilepanu BlAndeleacu care acegtiase apropiede bolnavi si incredereace
u.r"r, a" iu
celemai rudimentaret p6ndIa celemai sofistic"t", . i"l* ,i le-o conferd sunt factori psihici puternici, ce contribuie la
rezolvedifinitiv durerea.Sesi spune,de altfel, ", fabricareade substan{eantidurere.
a terapiei durerii este insdsi terapiadurerii,.."a,,_u.* Jrlr..J
Si iotusi. ;; ;r:
mare a progreselorrealizatein domeniulneurofiziofogiei I Au fost descoperitein Anglia, de citre H. Hughes si H. Kosterlitz (1974).
;i af ' Au fost descoperite in Canada. de citre o echipd de medici, in frunte cu Pome-
rmz(1976). Endorfinele sunt de 200 de ori mai puternice decit morfina si rnult mai
rGrecii pu{in toxice.
antici ..anesteziau" b,olnavii,-in veclerea
aplicandu-lepe frunte un pesretorpili. care're urior intervenlii dureroase. ' in Evul Mediu o rani se ingrijea cu cataplasmede slanini proaspatr Ei unt-
p-";;; soc erecrric.Vestirur chirurs dclemn de misline. Mai inainte, insd, vraciul rosteadeasuprarinii citeva cuvinte dupi
amputa membreie ranigror;il;p;";;;ji.
*r|ff uaati". dupd ce ii imbati care sufla putemic. Se spune ci eroina Jeanne d'Arc, rinitd fiind cu ocazia asediului
oraqului Oil6ans, pentru a-qi arita curajul gi ,,birbd1ia", a refuzat ultima proceduri.

72 73
 Creqterea. substanlelor. antidureresd fie oare qi secretul
suge.stieisi al autosug'estiei, metoaeioai-te mult folositepentru nervoqipentru a fi perceput[. Pentru a obJineun astfel de efect,
.oiiuailidu;;*iii, tor mai multetarir stimularea punctelor trebuie ficuti in mod continuu, in tot
n.-u fu-irut si alte date.Fibrelece timpul anesteziei.
.-^-I:ylgfiriologia.durerii
transmrt senzatiire Ce ne spune medicina tradifionalddespredurere?Conform
de,rapcriferiesprecentrii
unde sunt decbdificate,sunt de d'oudieluri:n.*oEi ,rp"iilri. fiziopatologiei energetice,durerea se datoreste acumulSrii gi
numeroase subfiri ;i foarte
la numar,cu o vitezdmicdde stagndrii, in anumite meridiane, a energiilor circulante. Un
m pe secundd). si uroase. "","d";;;
pu(ineta nrmar.oarcu o mare ad'.;:; astfel de dezechilibruenergeticse datorestemai multor cauze,
de conducere (3b-i00^r p; i;;unaii."ii,n intermediur vfteza
grupatein doud categorii: extente gi interne. In grupa cauzelor
groasecreierulesteintrrmat mult m;i fibreror
iepeAed; i;;-;;";;;';" externe,pe primul plan se situeazdfrigul sau cdlduraprea mare,
inlemplqla periferie.in fetuf ace.ra i; iar in a celorinterne,dereglSrile psilriccsi alimentare.
cazul durerii,va lua
mdsuride anulare.la diferite nueruii, , i*r.*it"iiir"ir-.rlii", Durerile de cauzdextern6sunt intotdeaunaacutc, ele bene-
dureroase de cdtrefibretesrUgii.oi]r?#r,." penrru ficiind de un masaj superficial. Cele de cauz[ ttrternd au un
cazutceluletor om, ca si in
ce pg:lr 3uustanleG--;;ti!;;;;;,"'ij',{il"if caractercronic qi beneficiazdde un masajprofund.
groaseseep ui
'in zeazd- .
transmiterea senlati
-he;;;i;;
Pentru rnedicul tradilionalist, durereapoate fi de tip ener-
ilor periferice
-iigr;rparo
deficitara. felut ;;;, getic INN sauIANG.
mdsuride apdrare T:lt, ' durerea, va lua
?mpotriva agresorului. O durere de tip energeticIANG are urmdtoarelecaractere:
Neurochirnia dureriiq.,1uiO".rop"iit apare sub formd de in{epdturi, torsiuni, cttrent electric, im-
impotrivadurerii,impiedicand -f"ffi;;; .a aspirinaactioneazd
substan{er brdc6ndintotdeaunauIl caracteracut. Ea este mai frecventdin
niveIuI cel.ulelor distruse,iu, pi.umtJoniri or durerii
^ ra
blocareaconduceriisenzaqiei ti ;G-;;;i;*rr, prii timpul zilei, se agraveazlla miqcdri,presiune,cildurd localaqi
d;;;;;;;;';;;e creler. seameliorcazA la frig.
Neurofizioroqiiau adus d;-";";;;ri-
qi^'u.upuncturii, Durerile de tip 1ANG se trateazdprin manevrede dispersie.
|:Xl:l-*-i, !e bazeqtiinliirce'm;d.rn", _".unismul sru O durere de tip INN este ugoarS,suporlabilS,aproapepef-
a ntrdu'ere.pomeranz, descopeiitorul endorfi
acestesubstantese produc'in cantitate nelo;,;;;ilJ ";
manentS.Ea se manifestamai alesnoaptea,se agraveazdla frig
crescutdsi cu ocazia ;i se arnelioreazdla cdldurd.miscareqi presittneloca16.
stimuliriiprin acupunctur[ a unorpun.t. speciale.de ' Dnrerile de tip iNN se trateazdprin rnanevrerletoniliere.
Acclar,i fenornen pe piele.
aielocsi cu ocazia'"t.liioprn.,ur,,.
Alli cercetdtori Acupuncturaeste un mrjloc extretn de eflcace impotri.va
., au_derLonstrut.a pii" rtfi,t;i;;;;""tinud, in
trmpuJ anesteziei2 prin acupunctuii .uu, .; durerii. fapt pentru care i se mai spttttc;i ,.terapiadurerii". In
anumrrorpuncte,se a311o^neaza lipsa unui medic acupunctorsi duntncavoastrd vir puteti trata
li cum spuneam,
asuprafibrelor
au o marevitezdde conducere
"t".t.oil;#;
groaie, .ur", ,;u durerile.ficind apel la plesopuncturdr. Pentrucei interesa{i,it'l
felul acestasenzatiire a senza(iilor. In urmdtoarele pagini sunt expuscccle mai des intAhiitedureri"ce
acelor.u, o. tu periferievor fi
"ui"ntutL]
mai.repedela creiei ;;;;;';;;;"!ia pot beneficiade un astfel de tratameltt.Pentru reuqitasa veti
ll1::Ti.:
secrntd, durerii. in con_ folosi rnanevreicindicate,lindnd sealrade caracterulenergetic
senzajiadureroasd nu va mai ajunge'lu
""niili'rrp"ii.i al durerii,descrisinai sus.
lnainte de a vh prezentadurerilecele nrai frecvetttintAirlite.
' intr-un spitar din S U A.' pentru.combaterea
- durerilor cronice se folosesc cu rcamintimcd tipr"rlenergetical acestorapoatc li stabilit sr cie
ergoterapia,
relaxarea
.r.. il!.i,.",rl.nteleimpotrivaclurerii
ffif;;'ff;:lj,::."*pia, dv.; in furicliede caracterullor se va folosi o rnanevrbsattaita.
' Prima
anestezie(mai r
durerea)
.
.u.iuro,,r,,.,;;;:iJ;:',.?:l?i1it,r;:.,[.:,1,.,T,,1"1X,J,
",1!!lll,tj,"".Jj
iarla noiin tari;" isli.-i" iir"r'.r,,.tieN. N. Gheorghiu'sr ' Aut ot ra tam ent uldnreri i s e pac tic i p e s c ari mare i n C hin a. Me ne'l teicres pe cl i re
lt:tsi:lJl fJ.l'. sc inv rq r inci de pe hi nc i l e q co li i.T oli c opi i s ttntinv l l ati s i s e pr ez inteia rned rc ,cl ac a
.l ur er eanu s e em eli or e az ic tt ai utotttlmic ro tna sa iul ui .
74
75
 Cregterea- substanlelor. antidureresd fie oare si secretul
suge.stieisi al autosug'estiei, fou, mult folositepentru nervogipentru a fi perceput[. Pentru a objine un astfel de efect,
.oi.ruutlr&ari*i i" tot mai-"toa" murtetari, ;e stimularea punctelor trebuie {Ecuti in mod continuu, in tot
n._uf"-irut si alte date.Fibrelece timpul anesteziei.
.-^_I:y.rofiriologia.durerii
transmrt senzatiile Ce ne spune medicina tradi{ional5despredurere?Conform
de,laperiferiesprecentrii
unde sunt decbdificate,sunt de d'o,d ieluri:n.*oli *rp"rilri, fiziopatologiei energetice,durerea se datoresteacumuldrii gi
numeroase subfiri ;i foarte
la numIr, cu o vitczdrnicdde stagndrii, in anumite meridiane, a energiilor circulante. Un
m pe secundd). si uroase. """d";;
pu(ineta nrrar. oarcu o mare ad'.;:; astfel de dezechilibruenergeticse datorestemai multor cauze.
de conducere viteza
t3b-j00^, p; b;;unaii."itin intermediut grupatein doud categorii: externe gi interne. ln grupa cauzelor
groasecreierulesteinf^ormat fibretor
mult mai iepeaeO" toi-.""u"..'J" externe,pe primul plan se situeazdfrigul sau cdlduraprea mare,
inlamntqta periferie. f"trt iar in a celor interne,deregldrilepsihicesi alimentare.
il
mdsuride anulare.ra diferite .;;;.,.'i; cazul durerii,va lua
nrveturi,a iransmiteiiir"ir-.rlii", Durerile de cauzdextern6sunt intotdeaunaacute,ele bene-
dureroase de cdtrefibret. .uUgri.rii]r?#r,." penrru ficiind de un masaj superficial. Cele de cauzd internd au un
cazutceluletor om, ca si in
'fil"il,
ce pg:i:r 3rustanleG--;;til;;;;;,"'it' caractercronic qi beneficiazi de un masajprofund.
groase seep aizeazd-
'in
.
transmiterea senLaliil or p
-he;;;i;;
Pentrurnedicultradi(ionalist,durereapoate fi de tip ener-
deficitara. felul u."riu o*,i, -ii"rd"pa.aeriferice geticINN sauIANG.
mdsuride apdrare ' durerea,va lua
impotrivaagresorului. O durere de tip energeticIANG are utmdtoarelecaractere:
Neurochirnia dureriiu apare sub formd de in{epdturi, torsiuni, cltrent electric, im-
impotrivadurerii, impiedicdnd -f"ffi;;; .a aspirinaaclioneazd
-uio".top"iit substan{e brdcAndintotdeaunaun caracteracut. Ea este mai frecventdin
niveIuI cel.utelor distruse,iu, pi.umtJoniri ror dureriira
blocareaconducerii senza ti ;6;;i;.rr,.prii timpul zilei, se agraveazdla miqcdri,presiune,cilduri locald gi
qiei d;;;;;;;;;;e crerer. seameliorcazA la frig
Neurofiziorosiiau adus dia";";i;ii-
qi"u.upuncturii, Durerile de tip IANG se trateazdprin manevrede dispersie.
*Xl:l**-i, !e bazeEtiinliirce'moA.rn",_".unismul sIu 0 durerede tip INN esteugoard,sttpofiabili,aproapeper-
a ntrdu'ere.pomeranz, desiopeiitorulendorfi
acestesubstantese produc'in cantitaie nelor,;;';il#; manentd.Ea se manifestamai alesnoaptea,se agraveazlia frig
l; stimuliriiprin'acupuncturd
crescutdsi cu ocazia
a unorpun.t. speciale.de
gi se amelioreazdlacdldur6,miscareqi presitinelocal5.
' Durerile de tip INN sc trateazdprin manevt'ede tonifiere.
Acela:,ifenomenaie loc c, ocariJ'"t.iiiopun.,ur,,. pe piele.
Alli cercetdtori ;i Acupuncturaeste un mijloc extrem de eficacc impotri.va
au_derhonstrut.a pii" .tfi,,;i;;;;""tinud, in
-,
trmpuJ anesteziei2 prin acupunctuil .uu, '; durerii, fapt pentru care i se mai spLtttc;i ,.terapiadurerii". In
anumltorpuncte,se actioneazd lipsa unui medic acupunctorsi dumneavoastrd vir puteti trata
l1 cum spuneam,
asuprafibreror "f""tio;;;ffi;
groase,
au o marcvitezdde conducer"?;;;;rfii;."i;
care. asa durerile.{icind apel la presoptttrcturdl. Pentrucei'interesa(i, in
felul acestasenzatiire aceror.u, .*"t tutL]o. tu periferievor urm[toarelepagini sunt expusccele mai des intAlnitedurcri, ce
mai.repedela creiei ;;;;i';.;;"!ia fi not beneficiade un astfel de tratament.Pentru reu;ita sa I'eti
ll1l:Ti.:
sectnta,senza{ia durerii. in con_ iolosi rnanevreicindicate.linAnd sealnade caractcrulenergetic
dureroasd nu va mai ajunge'tu
".ntrli'rrp"i#i al durerii,descrisrnai sus.
Inaintede a r,5 prezentadurerilecele rnai frecventintAhliie.
' intr-un spitar din suA.'
- pentru.combatereadurerilor cronice se folosesc cu rcamintimcI tipui encrgetical acestorapoatc li stabilit si cie
ersoterapia,
relaxarea
.i.. il!.i,."..ntele impotrivadurerii
Ilf;;'fffi::,jou,.*nin, dv.; in funcliede caracterullor se va folosi o tnanevt'5saltaita.
' Prima anestezie(mai r

flxiinj?ii;!':r"il:tuiljr"ylHrffi
.

j1l$iiti:ft
$.gfi ' Aul ol r att nr ent utdureri i s e pac tic i p c s c ari mare i n C hin a. Ma nerteieres pe cl i re
sc in vatl i nci de pe bdn c i leg co li i.Toqic opi i s unt inv aqa lis i s e pre zi nteia rned ic .daca
( lur er eanu s e xm ell or etlSc ll etul orUlmlc ro lnl ls al ul tll .
74
75
 Durerea anali Durerea de caP (cefaleea)

Anusul.poqiunea- prin carc intestinulgros se deschidein
-"
aram. este dureros in trrmatoarele
. imprejurari:fisuri anale
l::lfiyi cantttati
:i191i9e.aecetcnraimutte ori'iniotite
aepieroeriJc
:,u_ng=",tn mari..dispusla suprafatascaunului;.eczemi
uenadureroasa. mancar'ime 1i zcnruirerocara,). viermiintestinari
(mai rnulto jena dccat_dureie), prolapsrcctal(iegirea,r',"ou."i
Inresrnururgros rn afar5). Hcmoroiziidevin durerosi
numai
atuncicdndse.complica (flebitahemoroiclali).
Cdnddurerileanalesuntinsotitede hernoragie sangeleaoarc
$i -"-,.
inainteascaunului,ne vom gdndi ia rrn.u.r".ri"Zfu:;;;i.
cei ma.imulli dintre icesti bornavisunt ve5nicconstioati.
,
oeoarece. dln cagzadurerilor,evitasd mearghla toaletd.
Nl incape nici o indoiald_cdpentru o.i"." O"r.i" anal6,
^,^ mai
ales persrstentaq.l insotitd de alte fenomene, trebuie
s'd vd
prezenrarl la medlc. ceea ce nu vd imipedici
sd folositi si
presopunctura.
Punctul ccl mai uqor de recuperateste denumit
-
,,tngepenireaprelungita,._ VGr _ (fis. 42). situat
Ia extremitatea inferioard a santului io?*rfr*i.i .__
act sub ultrmul segment al coloanei vertebrale,
numit coccis.
AIte. ildicalii: dureri de coccis, hemoroizi *
,.
atsperste; mpoten{6 sexuald_ toniliere.
Poatesd spundcineva cd nu stie din Ploprie.experien!5cum
se manifesthb durere de cap? Cine n-a fost niciodata obosit?
Cine n-a suferit de guturai, de gripd sau de indigestie? Din
cortegiul de simptom?ale acestorboli atdt de rbspAndite,.ce-
faleea'estenelipsita. Durereade cap, pentru care ,,tot timptrl se
bolcstc".asacrim lte spuneo zicald romAncascd. esteprczcnta.
de ascnrenba, mai i''loare bolile fcbrile. intoxicalii.anernii.
tulburdri de vedere, hipefiensiune afterial5, artrozl cervicalS,
I tumori cerebraleetc.
De multe ori, anumitecaractereale durerii pot fi criterii lxpor-
tante de diagnostic.Aga, de exemplu, o durere de cap difuzi in
timpul zilei 6stespecificdneurastediei,pe cdnd cea noctuma,unei
tuniori cerebrale.'o durere de cap inso{it6 de febra, v5rsituri,
intepenirea cefeiestetipicapentmmeningo-encefaIite.
' 'Cei
mai mulli considei[ durereao suferinlb banald,.uEorde
tratat,mai ales ch pot cumpdrade la farmacie,fErarestriclie,tot
felul de antinevralgice.Esie aceastdatitudine cea mai corectd?
NU, deoarecemedicamentelerespective,amelior6nd durerile,
Dot masca boala de fond care, temporizatS, se va agrava'
besigur cI durerilede cap se vor trata numai de cdtre medic.
eliminarea cauzeifiind obiectivul cel mai important.

-undul vdi/'

)
prelungitd"

F ig . 42.

76 77
 ,,&/ina sprfncene/or. AIte rewedii: comprese locale cu apA rece sau
cu infuzie rece de mentd (8 linguri la un litru de
,, fa /afu/ /n1b/eptu/ui. apd).

-f29her/a/b//" Durerea de ceafi

Una din cauzelecele mai frecventeale durerilor de ceafr o

constituie atitudinea vicioas5 si de lungd durati a capului Ei

Gf g6tului, adoptatd ?n diferite ocazii condusul auto -robilului pe

distanlemari. vizionarea-unui spectacolin condilii incomode.
pictareaunui plafon etc. In acestesituaqiidurerease datoreqte
contracturiiindelungatea muschilorcefei.
nupa vdrsta ae ZO Oe ani', durerile de ceafE se datoresc,.in
cea mai mare parte, unei artrozecervicale.In acestcaz durerile
sunt mai accentuatediminea{a la sculare si seara,dupd o zi
obositoare.Unii bolnavi se mai plAng de'ameleli, ceialee qi
h1g. 14 chiar vdrsdturi.

Printre marile succeseale terapiei cu ace se inscrie gi

dure_
rea de cap. De multe orisi presopunctr.a,cor"ciprr.ii;rta,
poate fi de mare folos. Spie convingere,in".r.aii-fu ,,a
;;;,
urmdtoarelepuncte:
t ..Fundulvaii.,- IG+- (fig. 43), situat
la uni_
reacelor doud oasedin prelungireadegetelormare
a----
si aritdtor de la mind: '
t .,('oli.nasprc)ncenelo/.,- V: _ (fig. 44),
situat
pc vertlcatace trece prin extremitateainternd
a
sprancenelor, locul sau de unire cu pielea
paroasaa capulul..la.
Alte indicalii: sinuzita frontald _ c{isttersie:
prcrdereamrrosului(anosmie)_ tonifiere.
t,,Palatul inteleptului,' * VCr. _ (fie.
. 44t.
srtuat pe verticaladusd prin mijloCul nasu"lui,li
unlreasacu preleapdroasda capului.
AIte indicatii: insormie _ clispersie:trac. obo_
seal5- toniftere.
t,,Punct extrameridian,,(f1g.44). siruat
intre
sprancene. Fig. 45.

78 79
 Durerile de ceaft
T4 pot fi intdlnite in tuberculo zavet:rebre_
lor-cervicale., spondilita'alc1r]opo;;il:'
discopatie cervical'.
carlcer vedebral sau la v,rful plamanrrrillrlllil
coastdcervicalasupranurncrara ;i;;[;
etc.
Iata. deci. ca diagnosticulunei dureri
cervicalenu este un
t:.ry"i us,or.
C"atprive;teiirtr-""ilf, el va fi numaide
*:
competenta
mediculur.

;trl
l
O metoddde presopuncturA:

o,,l,lii,,::;::t"!:t1",ff!t,iHl:.,T1o:'TJf
donrastoidian !:'j",lJ,t-,?"l:llnn#
ii.''1i,3,:,lr::'',;Tii,l.I.f
(muqchiui-; ;;;i,;; seazd in di-
agonarifalaraterard a e6fului).
A lta indicatii: surdJtate
_' bnilier,e''zgomote
' in
"t""ii"-"iii{,iii".

Durerea de cot

expus la tot felul de traumatisme.din

_^, 9_*l:fiind
set unur mansonmuscularprotector,poate cauza lip_
deveni fou,t.-u.L
dureros. o alti cauzd,
a durerilord" ;;;l; ;.;#;".*;di:
constituieinflamatiaproeminenteie*ieme
a osului
Aceastdboard,.utior.Ltd .;b ;;'-"1"'ie'epiconditita,humerus.
negtela persoanele se ifier-
caresolicitdfoartemuli cotul,ca de-";;_
plu jucrtorii de tenis-in asemene i i^irt durerilesunt foarte
mari,chiarIa celemaimici miscdri. Fig.46.
Durerilede cot
T3i pgt fi hatorateunorproceseinfec(ioase
sau tumori locale.Cdt privesteartroza,q, .u prouocatoare
dureri,se localizeazimai rar fu u."ri niij.i de In canil c6nddurerile de cot sunt suportabile,
pe tot tiqqpulc6t se maseaz6,bolnavulva executa
fi cauzl dureritorde cot ete pot pigceri in axul longitudinalal antebrafului,Dupd
u^^l"gTl.ul:^ar
oererrcra,pentru
lcuni duratd,de masareaur_ incetareadurerilor, pentru recuperarea miqCdrilor,
mitorului punc.t,aflat chiar in pi.a:,muil;;;h,il; bolnawl va faceeierci{ii zilnice de rdsuCire
a cheii
qgtulu.i,
denumit*tazutce ta lofiruii;;_ VC:'i}i;' in broasca uneiupiiau fntr-unlacdt.
4o). srtuarpe pliul corului,pe margineai;t_*;:;
--'' Alte indicalii: dureride antebra!tremuidturide
tendonului muqchiului bicefs;. mdini* dispeysie.:
:

BO
B1
 'i+

Durerea de dinti

O durerecare nu scutestepe nimeni, spun specialistii.este

durereade dinti. Ea este produsd.in majoritateacazurilor,de
caria dentard,r-inadin bolile secolului nostru. Cum se frodu""
caria dentara?Smalquldintelui, tesutul cel mai dur din orga-
nism, este atacat de anumite substan{ece provin din descom-
punerearesturilor alimentarerimase irrintr6 din(i; mai intai se
produc fisuri mici, care se mdrescdatorit5 enzimelor si micro- .,Fundu/ vdif'
bilor ce trdiesc in gurd. Caria o datb formati se poateiinfecta,
procesul putdnd ajunge pAnd la pulpa dintelui sau chiar la
rdddcinS.Astfel se produc complica{iilecariei, foarte dureroase,
cunoscutesub numele depulpita si periodontita.
Conform medicinii traditionale. caria este consecinta
dezechilibrului energetic in nieridianul stomacului, dulciuriie Fig. 48.
constituind un factor favorizant.
Si durerile de dinti beneficiazdde serviciile acupuncturii,
pro.'.d"q folosit gi ld, realizarea pentru extracliile
-analgeziei
bentare.in{epdturaacelorpoatefiinlocuiti cu masareaenergicd
a unor punctespeciale.Daci veli obline ameliorareadurerilor
cu un aitfel de procedeu,nu neglijali iotuEiconsultulmedicului
stomatolog,deoarece,dupi un scuit interval de timp,-ele.p91
reveni.$ti1i ce spuneW. Shakespeare despredrye1l9de dinli?
,,Pdndabumnu a existatnici un filozof care sI fi indurat cu
ribdaredurereade din1i".
Pentruasemeneaditualii, toati lumea trebuie sd cunoascd
puncteleeficace.Iat6-le:
o ,,Maxilar" - 53 - (fig. 47), sizuatin unghiul
maxilarului inferior, sub linia ce trece prin
comisurabuzelor.
Alte indicalli: trismus,nevralgiede trigemen-
dispersie.
-"-Gtt""a,
durereade dinli se datoreqtesi unui
excesenergeticin meridianulintestinuluigros,se
maipoateslimulaqi punctul,,Fundulvaii" - IGa-
(fis. 48). situatla unireacelordoui oasedin pre-
iuilgireadegetelor mare;i ardthtorde Iamdnd.
Ahe indicalii.' constipatre- tonifiere; spate
inlepenit- dispersie.
Fis.47.

83
82
 AIle remedii: aplicareaoe
unur*Bmpon .dintele dureros a
.cu vate inmuiit {n Du-rereade mflini
ceapasau mentd- srrc de usturoi,

. Mdinile,acestedelicateinstrumenteale omului, suntexpuse

la tot felul de imbolndviri, in care durereaeste-decele'mai
Durereade genunchi
f1j,^.,:.:ff plan.A;a,deexemplu,
flfrl reumatoidh, in6.giie,-;;;;:
usmele,polrartnta artroza eti.
Una din articulaJiile-cele mai expusela traumatisme. :' :;::-' ,',a,,Qu
specialla sportivi,estecea.ug"nun.liiuiui. in ,ogce,:alt*dur,erEgi ,cea-:de.,nn$ini:,,,pgater
$i oricdtde nein_ ' i'beqffiia'intrj.o,,
b,t#Esura,,6*'B#fiffiulr{rfij.,,
au.E*uii"p,"'"'nte,
:iffii ;:"1ffiHli',T;1, eanina-
aes- '' [at :ptrhctul t";'1aa_ul,,tni,a;t
i.,: ;1ii;',,Jin[j
"' .denurnii
"''fr-?#tfrf$rff#rffi Ei#','
,,
uenunchiul.
ca
prgcel artrozic,unei1l:e
articulafie,poate fi gi
tubercutore,,lnli'tiiron, unuisediul unui ;', :
li#@ue$obi*rffi
innamator, reumatism ,"; ': ,:p,gffi,durpri.le,,de
de'ggese,Vot:nla$ij,1 :::: :,
",,,,,,,,.,,,.'.i
::["i:n:ftH. boli din'ai-l!."i'i"uri, .l;'i ;"d;;;; '"*'fi
' #ffi "
:.' iloi'inter&lanCieni
='*
:',.',1' otl*ul
', fuun

nEff**ffi'' ; offift-lffi
.' s
r,":.p m*scsUlm
:'::.':;,'
,,,,,,: ; ;:}4fti,,|iidibili
'' " :':' frete;'."..,"1...,'.,4't,
&
*
;:
"'H#ll'ffi
$ !
functe bxhameridiao* i
I
t

/azu/ insorifB

Fig. 50.
B4
B5
 Durerea musculari
Durerea de ochi
in acest capitol este,vorba de durerile
, muscularece survin
dupd eforturiheobisnulr^.:=Ji
;; !I;;t, .mersutpe jos, pe
distanlema1i,sau ci ocazia.practicdrii'unur
Ori de c6te ori veli avea dureri de ochi, chiar suportabile,
sport fa adresati-vdmedicului Specialist.Chiar Ei cele mai banalepot fi
de cStresedentari.i.tr"i o" aur"ri sunt intervale
neregulate,
un seninal de alarmd pentru multe boli de ochi grave. in aseme-
sub numeledefebra cunoscute
si
.muscurard.ptele aato;d-ilffiil;
prodrpi fi nea canni o cAt de micd amdnarepoate duce chiar la pierderea
ilq.:!i chimici..,.^tta OinirA.i"r-gir."?.;,;il:
* combustibilul vederii.
seqtre'este necesar oricdreiactivite?iili;;:' -*'-' Este bine pentru oricine si qtie care sunt cauzeledurerilor de
Tratamentulcer mai eficace ;i Eil-;;.ibru.t""rrr, ochi: tulburdri de vedere, traumatisme ale ochiului sau ale
primll in
.rdnd,evitareaefortuiiioi ioic-""tirari, fbrd o pregdtire regiunii invecinate,corpi strdini in ochi, infeclii locale, tumori
TllJlbil..: O dataprodusd,
f.U*-rrr.ufuia U"n.n&r";;; ale ochiului sauorbitei, glaucometc.
repaus$rmasaiul .uu-SyjoT.Tajul
mu;chifoia"i"ro.;;-";, ;; Ca orice durere si cele de ochi pot beneficia,pentru scurti
cele mai multebri, suntsi contractati.
vreme, de presopuniturd, frrd a ttegii3aconsultul specialistului.
$i pentru aceasti eventualitate este bine sd retineti
) ) urmdtoarele
doriapuncte:

apropiereaunghiului intern al ochiului;

Alte indicalii: sinuzit6 * dispersie,

s itu .a t l aex t r em ita tea i nte r n[a s pr d nc e ne i. ''

F ig .5 I .

o Deosebit de eficace este masarea

. puncfului
,,lzvorul din podisul _ yBro iru.;ij;
situatin scobitura !x,tern,.
he suu genunchi,pe : fap externd
a sambei,in imediita a loculuide intdl-
rureal oaserorribiu,i'otl;"r$';:t
indicyiti orice_atte boli
,^ 4l* {.urerg-pusculard.
$'.-'ff.',tr?*l'5.rlyl,,Hriomieritd,r.-;;;r,;i
B6
87
 Durereade picior (abn)
Durereade s6n
Hll::j:: i31rllt srndtos
si corectingriji
l"*.,,i,_o{FT|q'*''iul?Jffi?Ti'".il?ll,J;,XX"'l.l
G,.,r,iF?;.#l'";;TIl*:"9'J'H#?#l,lT.l1*;:irfi?'7
SAnii,cele doui formatiuni glandularesi totodati podoabe
Jr.
:**:lit{ i""i"}i.."*l,JT,J;i
"scobiturii
diminuarea
dureros.Dintre
ciorului citdm lipsa
ale femeii, pot fi durerosi in imprejurdri fiziologice
(.menstruatie,
sarcin6,lduzie, menopauzd)sau in caz de boal[
sau
tarpli^l,i
accentuarea
sa(picior
accentuarea
sa (picioi
scot;b". -6;t#';j;t) sau,^.-
scobit).*i,,.ir"r'^i^,^*,,,,.,
di (inflamalii,traumatisme, tumori).
j 'eY,iiili,
urmdto-a-r'##t I; i'l1",iifi J:iF,?lTHi Apropode tumoriles6nului!
9::*": X"':1-
reumatoidi, ! zd.tuTo*, ;#; tism acut.DoIiarrriri
t, poliartritd Ce trebuiesa qtie o femeie: c[ nu orice m[rire de volum a
artro epA (r""irii'Li'iri"i"uli":H1,; :{
sdnuluiinseamnitumoaresi cI nu oricetumoareesteun cancer.
9.:..":
cu ll degetul
3$.,"#,li
tocuri *g;y*;::
inalte'nir" ga
a"-lu
{
saucutalpd. ffii-iiJ.
;;;;r;;; fi"a4a_intea
str6mtd.
strdmtS, in eventualitatea unui .urri"., daci acestaestedepistatintr-un
dinlricina bdtdturilor
din,.pricinabdtdturilorgf e;;#,;;;Xffi;TlJliS*i?:
;.?;;ilir"or'lcaqtigate
gi'de stadiucdt mai precoce,vindecareaesteasiguratiin propo(ie de
anrilor. de_alungui
de-a lunsui 85-90%. Pentruo depistarecAt mai timpurie a canceruliride
sdn, medicii au la indemdndmijloace sigure de diagnostic:
mamografia (radiografia sdnului),termografia (studiulclldurii
degajatede tumoare),ecografia (evidentiereatumorii cu aju-
,,4 crrrceafnff/nre torul ultrasunetelor).
lr/ cupdminrfuri- Ce trebuie,deci,safaca ofemeiepentru depistareacdt mai
precoce a cancerului de sdn: sd-gi examinezesdnii in fa{a
oglinzii cdt mai desposibil, iar lunai s[ qi-i palpeze,in primeie
zile dupdmenstrua{ie, stdndin picioaregi culcatbla orizontali.
Dacdva descoperiuna din urmItoarele6nomaliisd se prezinte
de indatdmedicului:o mirire de volum, increlireasauinroqirea
pielii s6nului, devierea mameleonului, noduli dureroqisau

dep/ns*
s..,.,1"1.gt
df.i g girg depicioare,
^,-
;Ln"il
n:lJ"f* -d i *. Io.lpil i ;;;, depinde.
eindepdriu,"
^]i^tu*"rlor
J;'d;I;
"u
'"',t''oiiffi:#4fiffi,,
' .' .r.$FaEuI
d,intre'.
..' , S,gtplor.Iv$t"V
'''
.' . : tss,iitticaiii: , ..1,
tulury abffi :_iinifrere,
Fig. 54.
88
B9
 tiil
- ll

l1*1.-rS,]:-ganglioni. miri{i de votumin axitd (subsuoafi;2.

Lrescopenrea uneia din
.acestemodificlri nu va n ii""ia-i"
cum fac,din nefericire,
_l?-yf..t: .et" _uimulte bolnarre,il;il; Qcag in fip7tr;
unur cancer.pdndtn:*.din urmd ,roiujrlng"
probabil,va fi foartetatztu. f. _iJi.;;?,
cdt privescdurer'e.desdni,indeos6bi
cumstan{e celesurvenitein cir-
fiziologice,elepot Uen"n.iu
!iie presopuncturd:
r Toate-femeile*llbyiesd
relind in acestscop |]fdr/hr in ur6,.
un punct foarte eficient,
sygestiv, _cu un nume destul de
,,Aproape.de pltins,,j VBo, _
srtuatpe.faladorsalda'.labeipicionifii. (fig.54),
oasejgldin.prelungirea i;T"i#
- ."-'^-*
degetetor f V ii V.
Aue rndrcatii:tremurdflrride picioare.
umdr(unuI ain'punciei$;;; dureride
il;[i: dispersie.
Fig. 55.

Durerea de sold t ,,Ldcqsin borld" * VBzs- (fig 55),situatpe

fa1a a qoldului,:deasupra ridicdturii de la
Spre deosebirede_alte acest";*u*U
nivel. : r" '
articulatii,cea a goldului esre mai -*:.Ailu -'
pulinexpusd dureriror
posttraumatr.". l"AA*in, inppenirea qoldurilor''{i
ascunse,c6t si manqonului ourohia:p"}ir,,i ilt g"i*"hlf"i,-f u ii;utti"i fptnu.r.t"nifierea mufctti-
rnur.utui'protector. In schimb, :
solduldevinedureros'in.cateua Uoli'l'ini.. carecitdm: artroza - soldului)- {onifiere.
lor
soldutui,rubercutoza ' , ,,,iartt'nrtn cerc" - VB :o - (fig, 55)' situat
golduiuf ;"ti;;;;;umatoidd, sponditita
canceru.t o.lrn.ni;;i pe fala externda qoldului,exact pe vdrfrrl ridic[-
1i:!]lgpl.,icd.
durerea ".t.. c6ndmersui, tn afttozasotdutui rurii de h acestnivel.
aparemult mai r6rziu, ", ol" ,."irdH;:
devineqchiopatat. cat pri"SlJ ffidffi;stei Alte indicafa.'dureriin membreleinferioare.
,::11pitr imposibirituir" boli, er semani-
. picior" ir"r,.i.ii-inii4a.intei, a statului
',plclorpeste slu qe un scaunmic,
Durerireocazionateh. ro.uli-i.i"'i,i"ia cdlErifuluietc.
tumori canceroase Durerea de spate
sunt
fiUi.:3f:terTermanent, maiaccent'ate
noaptea
ti;;;;:
Inaintede a vd orezln!?la medicpentru Mai bine de jumdtatedin populatiaadultdse pldnge. de.du-
durerilorde gotd.nil a vd stabilicauza
.f. fot"n"u_"fi"1", O'i. ;:; reri de spate,al cdror debut,.-demuite ori, il .descoperimincd
masaurmdtoarele doud _r:l1l^::
puncte: la vdrstd qcolari, ca uffnare a atitudinii vicioase a coloanei
^
vertebralein timpul scrisului.
' Nodulii cancerosi n"r:^u.oJ.u.lmulti
Cu trecereaanilor, durerile de spate au si alte cauze,pe
aproximativ
vreme fbri
durere. De cele mai mulle ori ei
uncm.abiaa"pa'a'_i6:.",. primul plan situAndu-seprocesulde uzurS.aligtqrgl componen-
ll'lfi,iilri'i3::frde cdnd con{in aproximarir. telor coloanei vertebrale:vertebre, articula(ii qi ligamente. In
'Gangrioniise mirescmurtmai tdrziu,.intr-o
ca nici o femeiesdnu ajungdla medic fazdinarntatii
a borii.Estede dorir felul acestacoloana veftebrald, acest tub flexibil qi rezistent,
""."i "i"".i'Jaij.r,_u pu,pu,ganglionii.
90 91
 ,,ffit|, ;ljr*devdratd minunea naturii,seinconvoaie
qi devine Durereade umir

::Ii&l"":,,y:[.f,'fi
ruI vertebra l'|T,j::i3i"d,ffi#iE::1Jd,tubercu,oza Dinfe bolile umirului, fe primul loc se situeazl, in ordinea
zau"n"d.uiiJ;;;"jli,#[ru:::.t, cance_
r,osteoporo frecvenqei,suferintele muqchiloi gi tendoanelor,din ;t;i;"bl;;
uneon .durerile
de spate clrruc durerea.esteaproapenelipsitd.Ea se manifesti
(durerease localizeaza. .. &;;;; unui ulcer duodenal "i indeosebicu,
iuU ocazramrscdrilor care,din aceasti cauzA.sunt limitate
,orrtlrn"Or, sr aparela 3_4 ore
;lfr4x1?.
if,,xJ,l"J;91[ iTll'n
Si.x;r' "..d1ou
i".ii
"',Jni
Umdrul mai poate deveni dureros in cazur unei poriartrite
reumatoide, spondilite anchilopoetice, discopatii bervicale.
't {ore p a,ao:l: arltozg, aceastadin urmd mult mai rar localizatd la acestnivel.
",#;i ff i Jl"#rl
cunoscure !l f::.i: pe
lmii ", erltru
n,meiode
spate.Acestei scu rrd Toate durerile de umdr -
;i in special cele posttraumatice-
'-'r;,9''ii;g;flI,fiffii
..""" ilrii ffiffi
"te,
;; g9t b9.1enpia
depresopunctuid.
Ceiemai eficilnteil;cte ;:u"
dovedlt a fi urmdtoarele:

'''un
iffi i,it{ffi'frK;ffi,,,,,
,1..c-&rf,se:.,affi,,.464arruo,orizontaff..
piin,.-r'.:.
ullrtuoi;r,oiiojruir.fri,:*tol,,ce,,,$f!;
: r - 'r
;,f.*aluctrea,.c.etuluii'
,, "':sittratla ju1na1atea,,{istantei,-*,TFrr,J gi{fig. ST);, ,
{ipt1e[at ufrat
: : ::'i lffafgln€A,,Supenoar6:a:nru$chiului.trapez,
pi ,
,, i,

,,':;':,',,,,,, t"iiffi **ruf;u --"',':' : :',

u*fr!ff)!!ffi : :: gg
;;i':pffi, fo
;';;.:,:: ',mai.'rnultdetmemblele
-
fioa ',. :
I" :P€o&r+relm#ea
:,':::: 'se,:.vloeiffireia.i',A6''','
-
.:.l::'':':'i:'::':l;r',S'ya,y'l'op;diy'niiJ''ls'*.:1.6*r;5r15**.'1[''f...'.il.
,;,:,',,jl$ri,,al-p-tcuiomi4iiat,,.dttffi',boffi;tfr;,ir,"

' Coloana
Fig. 56.

vertebrali poate suporta

ffM Iangn

o greutate de 250 de kilograme.

Fig. 57
92
93
 :loculdureras
.""{f*#i.{f"d;flearqq FQ de:
trffif#ffittiff*$#Ftr*li'i
,,9#'i;
Medicinatradi{ionali consideriedemeleca fiind consecinla
excesuluide enerlie din meridianulrinichiului. Pentru acest
motiv, ffatamentulcel mai indicateste
,f;ffi;tfff'#$:gffi
**T€ifi
ap€)- 2-3 etni oe zi.
:::::
:'::: :r:stimtrla-rea:gnUirpgnct'de'
:
pe;mEfidian,ul ,,' r'',,
,AeeS;
,:'::::, 1rri:oinan a.'eereiBrinCipelE',aCtiune,,feiese,pi.dih
" ,',,:
:'':'''''::rdeaum.iiea.$a'.'foarte'sugestiv'6;..;,iT.dFneS;te.'dih
oureroasefu
',,YffuTflf;$igf ::.:...:,
: :. ;_:,:
@* :B[i

*r#fft ceiainli;
ootvlii* ivezi.dure*te. :: i.r,,,:',Atrtel:indit@,itranspiralii
..:',' calde.giabundente:::: :,'

Pentruedemelegambelorgi ale labelorpicioarelor,in spe-

cial pentrucelecaresurvindupdun statprelungitin picioare,
Edemele mai ales in pozilie fixd sau dupd un mers indelungatpe jos,
intr-o incdltahinti:incomodd,serecomandi
Edemele,sau in termenii
medicinii populare :::;'; un,,rn8sajliniar'i Fe ,,fata dorsql6,,'g:[ab€i',:' : : :
' : :r:.:.',r:
sunt produsede cre;terer , umflaturile.
g1trrti1ii"r"'d"nrae ain tesuturi, , : :.: ,irlc€ilfind'.de', ,la'deggtul.,II:sau degetul,,'Vr''pfi.n6,, i ,,i
speciala celei din in ii
.iriele.rya.r?i.
rntregcorpul,sauloc'alizut" |"oi.r, rntrnse,interes'nd ,, :', r,::rffilfiffei,ie.
i"t _" *uti'i,a ..grune-,de
T, rnnero1nas{U
:$6,,.va.e#*uta timp,4[:,,',
membreteinferioare..,Dald
s9 y{.p;:ffi
reguldIa : ::' ;':J*i ffiirmte..11ip94e.aflanev'rc 'fiind.,foarte'bldnde::'::::
" :':"
umflatd,se va produllg^ tregetutpe regiunea ,: ,: ::::::
,:$e;i€co &.,1..E6dinte pe,',2i,, ,, ,, . '
ta.sf8rqitul',fieedfbi':
tmp. Edemeleie datoresc mica O".pi.ii.i"^" care persistdpufln
unor.tulburlfi.,n ,:,:,::.:.:::::{e{lillF,'se.,va.m*sa,Britr'mitgffiotariver,dgr:o,pattg:::
saua limfei, cauzate;|.A,. s'ngelui ,,,, , , ,,i14j,:;ti[,f..,1sn6dului..,lui,i[hflp,,:la,locul
s6u,,dei6; ,,, ,,
maror, boh de dnt"l1,_,{:un.oUstacot,'-fie
jJ"f,iat,
"r..u,u{ia
oe un procesinfla_
lnirnl,' -ce traumatismesau
!f,i?li"",lill,ll"lvitaminice masiue, produccunoscutete

ftgnegtedin nou',

94
95
 Enurezisul

Enurezis,acestl este numele

copii, pulini Ia numdr,carefac ;tiinlific al infirmitdtii unor
.pipl;; io pur.
In mod normal,autocontrolui
doi ani gi jumitate, fiind i, incepedupdv'rsta de
_el ili;;;"ri"aii mare mdsurd, de dez_
voltareapsihicului gi sistemului
nervosce comanddsfincterul
vaspune
::i:?Lry
numar fegnr9"t ;;p;i cd suferdde enurezis
atuncic6ndpierderea
invoiuntar'de*i"Jrrutritiiul ri
anlAceasa'ui.'inp ;;;;iln'
$# ;1T:'f:J,:* "n"o; Fig. 60,
Fig.6L
Printre cauzereenurezisuluise
numir' vegeta{i'e adenoide, ';!;;1"i$-.#
aut***tt'e apararul"i.."*"r,'
$ii"
peo distangz'tiirrri,
ffffi',?tit'medular
bifida (deschizdrura
maiaresin regiunea r.tnro,
nfi*-(*ffi
,osoasffi,pertel.ioiE*;-ift't
: tendonrif
lui4hilet,,durrers .,,,
" ,, , 't'iH90'ui
tis,-,,1;;
Tratamenfulenurezisuluiesteanevoios,
analizatin echipd:-medic^ fiecare caz hebuind ::::i;::
:lr:::j:i
'*#,f...?,,
ffii#
gi qrilr"r"&' oe obicei tratamentur j::i:irl
:i::ti:i
incepe dupa implinirea vdrstei l:::r:::l
a" i1g :::.::|:::
:::l_":Tipe;;lil".nind_;;;p"",*iiu."t""t,,THffi?:;
::::i:::;
ilr::j:i:

oo.;eneascl
niciodatl_copilul, t l:i;ir::j

convorbireprieteneascd,
ci, dimpo*vd,
prin carera-i
;";;*;;;; qi' curbzb
r+##;11#ii,titfff"ee (ffie
rinli este trecitoare .a
;i ""pri""
,;'"u
cd aceast'sufe-
:',., u,(,td*ljtffi
:.:Ma.nwre,.+'a,nr ie;
" ', ,:,,-:.:,
,;,
rdnd,de respectarea "irJ"";;nrisuri. depinde,in primul
consuma seara
anumiror
nici unfel delichid,
a"i"ril"pifi T",; iii'l:r
::::::l:r
::;::i:i:r *":;f,';ffi?iff a
liil#flf;.*Jr'#i"1[ffi
hezitpentrua merqera toarete. iar noaptea, la orefixe,va fi
il lt-p"r somnuruitrebuiesi
deo-arec" rrigui;# cegribesteemisia
[:J;X?""erit, "i'in.,o, a a
Pentrumedicultradi{ionalist, enurezisul a O
turbdrilorenergetice esterezultafulper_ o
oin meriJianet"^l"ni.rriurri vezicii O
nare.Seintelege,deci,cEAirp"rrur"u Ei uri_ I a
aceste -la ,urpfu.ufrir*il;,i;;; - \o
meridiane conffibuie vindecareasa. lnainte de a
menfionapuncteremai.eficient",
o"TuJJpus c5 enurezisulface
part*edi1 categoriamarilor U.n.n.iurc ,,Rqiunea
ufe"'acupuncturii. sacrd"
In lipsa unui medic ,..up*.t*,-J'i"qrourre
copilului, inarmatdcu din anturajul
timp de mai multe,aptema"i, iut-u.u in fiecareseard,
-uLta'tauouri
urmitJar"L pun.r",
Fig.62
96

97
 r pe Jiniamediani
Rosteg,oqrd
in regiuneasac.
'i"il;it;".il";*--j
ifi?"$;--t-*tesnictsun"tfi
_^-11p3*r"f q$oardcu palma.pe ceafii (aceasr6
manevrdva fi efectuatainaotdeauna
faiErs-iOl-*"-

Febra
Indiferent O" climatice, temperaturaintemd
omuluisdndtos :?l!,!iile
este.mentinuti, a
in mod constant, in jur de 37oC,
g^ralie.unui.termostat. ci sediul in .r.i., numit hiporalamus
F'ig. 63.

laceastdregiunea creieruluimai are gi urt" r""riiij. .ca,;;";;:; Cei mai m.ul1ispecialisti,considerAnd

pgl** corpului va creqtepe.t" j7oc, febra un mijloc tera_
peutic naturall , sunt d9
Ienomenp6ndnu demu.lt ";;;i;.i;';";;;, Riiere fofo.ir.u O-grrll",i
iinonim cu boala. v"iia;#;,;_; micetrebuiercvintitd.rdt ace;tiifi;;1,q,,
"a ""iliii-cd
crenft ci febraesterezultatulbolii, valorile foarte crescuteale fdUi.i ."".,=,*,. mar spun,insd,
acestanemaifiind c11"_bjt.a m""1i"a O"r.gt.az, termostatul, ,n risc pentru
"ur" tlmperatura Astfel,o temperarura de pesteqiiC
corpului' Ultimeleceriet'ri, normald a !g$y larJrr,'iii.'o.ri.
u,i a"scoperit adevdrata 39'c la copilareun efectoirt-.tl" urrpr-a cerureror
a. febrei.Datoritdpdtrunderiiil1nse, cauzd In concluzie, nervoase.
numai medicul
nisme,i".-u'uuJo;pg;ioJ;;;,"'#'i*,X.li!#i.,:,?iifi
;;_r"i; ..
tul febrei,ceeace ins6nu uu
uun u..iu.ur va hotiri tratamen_
i;
(esut sffdin, a aparitiei unel t"rnori.
a.e.ta va reac{iona,printre
iynieaicaJr*6iosi1i,impohivafebrei
ldic{g sauscdzute,o metodai..f"oti"r.nogeticd. Carevor fi
altele.li prin mobiiizareaanumitor punctele? Pentrua re afla,sa apetim ia t"*t"tJ r".rt
globule albe ale sdneelui.
Iinpactulicestora
amintitiva etibira o
e,qgrgia
perversd. qa"ani"rioiu;.-il; ;;il' fi"rri"*"rti,
ff
'li:;
amrmitdsubstan{d "l_::iFnilir".#."ii l19l"u3u1ui, va apdreasi febra.,.Seinteleee, punctele
!."lgi.i ,,pir"tig"nel. vehiculatdde -^!and
mar encrente*se
gdsesc cele
sange,va ajunge la_ hipotalamur. "p.-.ur."ur", peunuldinaceste,.,.il"iil":'
il ,; ;iG; ;; o pentruo febrnde duratEcel mai
temperatura corpului li valon indicatpunct
!9]ute,ze peste normal. Cu Este,,
h{ta;ina
a3utorulacesteitemperatu-ri ridicaie ffii.i*i
mod directimpotriv?microorganismelo-r ;;;Frr";;
1 si1uaqsi,,
la extSernitatea .. } Cl, f ih;:-ad,!il;
exiernii ptiutui'dot itui_ aiioiiil.
indirect.prin stimulur"u*ijf?li.i"r'rrf. carel_auinvadat2si. o La acest Opnq, autorii moderni mai
idaucd
vremecdt agresorulesteprez"ent, de apdrare.Atdia yl u{ol,denum.i1,.4ra
rio i"iinni:isa;,,;#;f;
termo.lurof ' hipqfiziei,,(dupl
S..Oe tvtorantj:*
temperaturi inatte.oe,indara.; ; ;;$;.t, "-rr".rrffut,#; f6,, _'(ne:6{i,
termostatul rn mod automar situatsubverrebra vu cu*oaid(;#;st;d;;;i
seregleazd la,valoarea;il;le de 37.C. proeminelt[drnroatev€rrebrels]_-di,
Daci febraJ*" pnr, r.
ar organismutui, se Alte. indicafii: ture, aui.ri 'cni,,ico-dorsale
ll l!il;;;#J
pune intrebarea: vatrebui sau nl.,combdtotd qi, dacd da. c6nd? dir;;;in:'?""t -

I
,.,".'":ff*TlfiJ:lTfu::T'''i creqte
;i posibilitrilile
deevacuare Vestitul medic srec HrSo_grateficuse
e surprusurui
rip- cind una din cele pati; um.ri ;i"el o asemeneaobservatie.,,Boala apare
(sa"i.,ii.E-.'o,ra
produsd in exces. Fentru a se apara,
3je._lorgufui gatbendsi neagrd)este
,,u.,.,i'"?i1 tratamentur
sinrisurui,
gonoreii, organrsrnul isi mdre
i[3tTT'.T;:',"i:""it:r::,,?XX'.#j.' i;"ffiH;":"Ti"T:fr
;|frl?*:H;ipiu'*i.'p""riuii,p"Lt.'.'ii"fr tri'.":#::?#l
9B
99
 rl
,,Marea yertebrf,, rl---1-
l fr \ \ ,,Poarta de piatrd" sau
7c ,,Elixrr de vialii lungd"
Fig.65.
f
r stimularea,timp de mai multe siptdmdni a
puhctului,,Poartade piatra" * VCs *. numit si
,,EJixir.dgnialalunga" (fig. 65),situit la 2 mlsuri
subombilic- tonifiere.
Alte aplicagii:dureriabdominale* disoe,rsie.
Tot medicinatradifionalbne mai spunecd me-
ridianulrinichiuluilstdngconlineeneieiasexuald
Fig. 64.
a bSrbatului, iqr cel drept.pe ceaa fem6ii.in con-
s.ecin11 ntai stimulaliqi acestpunct,de pe gamba
Vechii chinezim1j,FololeSu 9quptl, denumit,,Oceanulsciiytitor"- iiu 1 1ng.
urmdtoarea manevra;ciupirea 66),^situatin scobiturade sub maleojairiternal-
cu douddqg"t.a pietii.pe f;i; ui"iria.'g6rutui, toni/iere.
maxilarului,
pelocul subunehiut
11cie
pe traiectularterei.in jos, nurieaX^ulii; * ;;;;ft,.Ii"iltl#j 4l!" indicatii: mensrruatie dureroasd,s6nidur-
spreclavicule. eroqiinainteamenstrua{iei - dispersie.

Frigiditatea

Frigiditatea este suferin{a sau,dacd

tor femei, pa:qF, de cele mai?r6;;;?" weti, ,,infirmitatea,, anumi_
nn{6 constdin lipsasau hind. Aceastl sufe_
scdderea ,uti.a.tli qi;t.i_ ;;il.
Raporturisexuateinag::varc-rn;ili;;[,
genitale.
teamadesarcind,sunt oboseala,uneteboli
p-;i;ilil;uze ateftciditatii.
Medicina tradi
tionaId..o; r;;;i;' f" d;a # ;i"iii ;1*, Fig. 66.
dus5deunvicleneisetit ;."_
in;;;iJi;;i..;L o"r"ru"r.resiunea
genital'' Tratamentrilva consta, ' In antichitateachinezi se credea ci
urechea qi rinichiul, datoriti formei lor
oeci, ain'stimularea anumitor
puncte,care vizeazdreechili bru."u .rscrninatoa.re, au.strinse legituri energetice.pentru aieste consiclerent",prizonieiiioi
respective. i l;ili;^ ;.;illtffii; ( l c r azbotl l se ti l a urecheasti ngi . i n c redi nl i c i . in felul
ac es ta,poal e' i nfl ue ntain
Spreconvrngere, "n"rgi
serecomandd: rrod negativ potenla. Reintorsi acasi, cu aceisti ,,infirmitate". pofulaqia in..i.I u"
telidea.

100
1 01
 Greturile
Gripa
.Acesteseuarii Ag,z1geaUyfg,
secrnta uneiproastefurrilion'ride celemaimulteori sunrcon_ o- boal5 infectocontagioasd
rre pot surveniin timpul ,;;;d; sr a vezicurei cu mare rdspAndireeste si
,n"i .ataGlJu nu,onrt, biriare. patogenic-areo produc;. ,;"i;;'iirriiri,
masrna. dupamese vaporulsarr sJ!r71.,!e.en1ii Ei
." gra.i;;.$r oua raspandlndu-se cu mare.ugurin(a prin intermediulpicdturilorde
mar-ates.ta llfl:r:q,
obeziiconstipati din abundentr. salivi, ct ocazia vorbitului, iuiei, strdnutatului.fruorul-
.ronl.l un"t"j qlavifle,
doudluni de sarclni';ffi;:;::i:':-Y.ftlt :li,,i: ?:r:_qyl J"
pot prezentagrequri, in prime'te infec{ieesteomulbolnav.
valiegi araturr
.;i;;;senzalie
I ii".:,' ;#;#:i:ffi1i:.:,
"a;;r*.'s;'
&, :B? .:-il,
:.f LTff
de hipersali-

:frry|"u*il de greutate
i" .t#"u.,baronari,
ikqi
rdgdieri
,r.,f 'T?#';"Tixt;'"j:
l.' i e*ctuenergeti
c in ..Foc
antI rnii -
qq,"
",Ti :-,- ; i;:1ffilfj
-Y
l?.'jirj
i';l3J:,
"',ji,'.1#' 5j: i i":,
ml i;;:;;i;
"ooJ; ta'oii i' ain sdreq
ine1iur-
'r,"'J,il.e
; i" :l :,
poarla "
. ., t,:.:f..!,:i.,,
* R?,_ (fie. 5|).situatmai
los de vdrtuJosutui,rl**
cartilajului t,rb"ti"?"ii in.afard.ne
Fi;t;*; uni't[-i o#; ; vI ; i \?It":
"" 'r,fundu/ rdii,t
Alte indicati*^\tp13
^
.ttere;senza{ie yg.nei.lemancare - ,ont-
denodU'gai:-ffieii,
^
**,1:#H;fJfrtffi
t

i,#iHil
,,Bariera ir
I
ff,txli;i
Fig. 69

p-entpprima.oard.de.Hipocrate. cu aproape 2 500

,,Bariera internd" _,^^??t^*ird
9: ult rn urma,srmpromele gripeiau rdmasaceleasi6AnF, azi:
> reora.durerrde capsr in tot corpul.oboseald,stare generald rea
.s-Y
\ lr un€onhemoragrenazald.De reguld.gripa debuleazd ca un
stmplug.uturyr,urmatde febrd.frisonsi dureriin tot corlul.
o gripdfrri complicaliidureazd, in medie,.in.iri[l't.atu-
Inenrutsau constand, primul r6nd,din mhsuriprofiiactice
.in
n
Fig. 67.
(izolareabolnavilor si viccinarea restului pop"falGi,
;;:
Fig. 68
' Gripa a fost multi vren subinfluen{a
astrilor,fapt
ncnrrucare,sespunea
,,l,,"IZffljf#lti:^:';F*;"1:"u
102
1 03
 3fi f.o::' #, f,!'J* rea- comprica(i
i Ior.Cdt pri antibi-
"'J,T
acestau i laindicaqia vesci..a"i Fig. 70.

"o*uiu.i i,::,iyma "i"oi*r"

q."ffillil?" l'3flii'ly,,i-
''ffi fJ.-o"mu noaincddeIaprim urfrison
de dpdrare;;;#;;Ttcromasaj'. pentru u.t tobilir;;;il;;
jT',:t#.,,#"y{[Ll'{'ffi:iltr;
;.l;':'1:i",'"t;Jil
mal tndicat punct este t vrr'' url astreJde obiectiv,
cel

'', ,ardtitorde
"*r'';''Ry*I:::;;-;w,f,?#ffJh*Hi?,
Ia mi
Fundu/ vdii"

Guturaiul ,t '. , ,F;',l l,vdii,.,.,-\Gn;,(fig..?O).

situatla uni,"
:r_ea:belor doui :oaserlin preJgngireadegeGlor,, mare
_ Guturaiul este,0.9:11,.uI" iscdle;te de:larnend,-tonifiele.',' : ' , ': l-l::'
figa
de sdndtatea $i,ardtElor
S: ii di',E;L proous
I!?:?TH,.I'JH?."i? devirusuri.
a
' ; c.;rtrrctd,trn;r*''6ire3flbto:i"",a IG2s: 'Jfib,,7l ),
-

*-ttitupr;*,ij,*Jiit'i,il,fiffil:ffi
situafin apropierCa,ailgitor nasului-l-?n'ifrere. , , ,,,
.. A'he indieg&i:,aCnee, * toii.
^:' ; ': ; ; ': i . .' ..1na4g.4tim"ea,f*.e!
. ,. : . ., '. r . ." , . ,. ,
cele mai. muhe ori, guturaiui ,/:i et epsrtru
'_,
bronsite, taringite. ' oelsrsrur ."*iii"i
Lt-,Irstlruleoeouful . e*acuareaenbrgiei pewerse, cat :ti
unei gripe, penfru combateiehfe-brei::rnirii,:se:va' :stimuJa
La qr gnpa,n" ,lyl"
medicinatradi{ionali,gururaiul nynCttrt,', Mla{tina vdnturilar'' - Vnio -,,(frA,', 72:\,,'
de
Fong) energiaperversd,factorul r
(9lodrl Acestatiun il."';;'!,trl,tff I;'
este Sr-fuAt pe ceafE;pe orizontala,eetrecepe sub lobul:
urechii, in scobiturit., de sub, pr.otubbrantele
diIe.respi;1i31,1"'
:1l.pj9:" ccuptatei rato r,tli!. ir#J
rii superio;.; ;'i;i:,l,Y,l'l*iilil.:, (ptoeminenle) occipi6le': tont/iei:e.'-, ", : ::''
cetat ptaird;;l;; Rrotec(ia :_.':
a doud
T::l|ii""perversd
b.lergia devine ,;'::: 110.
tntestinului
gros.
oi"rt,uillii;u.
ctImarice neobisnuite--;;.;:. j:::lr,Lr va,. cand_
."ljl rntervin deregllri
iu.na exemplu
o primdvard
d;;. #f ;
"""u,t"i,iiii;,i?,i&1.
. Lu ocazlaunui qufurai. la
nivelul fete
t INN, iri spec un
iat La-'m-uil,r.i'^t^"^.tl_qduce
11,:,l..t care
ochrtor. " se infl"iJ);-*",i,-i.1,"^1lo nasurul.a gurii.exces
5i a
t:"'Jtr?t'Hil'.:.#i'ffi
ajutorul *.[, 'u.tatfleazd' Stimularea
ii

*i*ffi llt.,Silra';i,xJ#"
anumitor puncte cu

nol estebinesd.uno"i^!': o suferin{dfrecventd,.

,f;ffi:riit??j",Hfr,
?,gl3Tiii:fi
3y;"ryiln;-;#;iff
proilhctic, in cazulunei
fi".;;;";il;"

epidemii.i"H ;;:,e punct:

Fig. 71. Fig. 72
104
105
 '' '':' ' nfte rem,e,;4$5P11s,^intr.o
zitd, td #,.$, nu se lR camer{,bineincil_ Presopunctu rc. latdpunctele:
meieirce,qaq,
: rniere,firrctesileg."n* d&;;'f; fierb,,nti,. i .:,,Vdlceaua'din ipo[et,',-{Sg- (fig;:?3),isituatpe
ta vlrarnmac::bdi ' rnarggrea;ri1sfifd
',.'rrerbing
atneri niclo6;;;;;g**rifjlYffi''f!;,4,x;;
catoe taali-rnJ"ili' 6 pahnei ls nivehil,trimului:bliu difl
";u' itltfrl;iiHfiF nalmE. (liniacapului,ifi:Ctriromante);,-'niifiere,'
Altqindinnlii: astenie,dureridb cap: tonifi;ere,
"
.. m'iiesmelor'!- IGzsI (fig. T4),
srtuat la rnargineaafipilbrnasului- ton:ifie're. "'
-,,ln,tfrlnirea
Hemoragia nazald AIte remediii:apdsarea e-nergicd bu vdrful der
getuluipe narinadin carpse scurgei6nsele:as€za-
Pierderilede sdngep:l.lu., rea bolnavuluipe un scaun!cu capul uiporapiecat
mare.parteoprindu_se i1g-eneral, suntusoare,ceamai
spontan,fe?a-lnti*.n1ra pe spate,departede orice sursdde chldurd:apli-
an^umrte cazti, ca de eiempt, rri^rrip"ilnsrunea medicului.in
crrre rensionalefoarte careade gheal[ sau-comprese reci pe urechiqi'pe
arteriald,cu coloanavertebrall,intre omoplali (acestprgcedeu
tbmeite fipsite o. Tud,.l; ;;ii,fii;avr de inimd sau ta
q^",n u narala este bineve_ produce o vasoconstric{iela distange,asupra
nrtd,consti tuindun d: :pul{rr.,ii"r.ii'
r,li,r.pta; ;ffi ;;" pentru vaselormucoaseinazale.) :
surptusulde s6nse9.1 fiind ta- organism.
vechi chinezeqti "amint"." elimina;;%*"a cate. gi textele Daci acestemanevrerdmdnftrl rezuliagseva
O"rfr"'.il;;..*, introduce,in narina din eare ge scurgesinge.
ragternazale.in satutarhl hemo_
.i..fir.tuitl].i t-u ifutorut meqhimbibatdin api oxigenatE. - ,' * . o
sele;d;^elereie.asemen.u sduexce-
;i s6nge.r";ail;;;t":v.
.lrre sauzeate hemo^ragiei
nasutui,inhalareade oraf, nazale: fulTlti.rngle Ia nivelul
Ulfi A.G"iL,..#J,, ,r".q,oase, Hipertensiunea arteriali
frecvenqi'a acestei;;;A;;"; cdldura
fragiritatea
*.:,Y3::u t
"''"uti i' uuser
oioLiffi ;ffifu:,':il:f lil:lt : on" Prin tensiune arteriald se intelege presiuneacu care sdnsele
circuld prin artere, fiind impiris dt inime. Ea se misoarf cu
aparate speciale, numite tensiometre, valorile constatate ex-
primdndu-sein centimetrisaumilimetri /lcoloandde mercur).
Tensiunea arteriald are doud valori: maxima (sistolic6). ea
reprezentAndfo(a cu care este impins sdnsele in artere. si
nilninn (diastoliia) sau presiuneasdngelui d-in artere, in mci-
t mentulde repausal inimii (cdndnu maiimpinge s6nse).
Un adult sdndtostrebuie sa aibd o teirsirlnemfxima intre
{ I l-14 cm (110-140 mm) 9i minimd intre 7-9 cm (7G-90mm).
O tensiune riormalS variazi intre acestecifre, in cuisul aceleiaii
zile. in funclie de stlrile emoqionalesau efortul depus de pei-
WceauA soanarespectivd.Dupd vdrsta de 60 de ani, tensiudeaarteriala
drn spate"
rtr creste, frrd a fi socotitd boal6, deoarece acest fenomen este
normal, datoritd reducerii elasticitdqiiartereiaorte, cdt si proce-
sului de aterosclerozd,specificebltidnilor.
Vorbim de hiperteniiune arteriala cdndvalorile amintite. la
.tntresmelor',
o persoandadult6.sunt depdgite:maxima peste l6 cm si minima
Fig. 73 peste 9,5 cm. Constituie uri semnal de alarmd o terisiune cu
valori maxime intre 14-16 cm qi minime inffe 9-9,5 cm.
1 06
107
 Ilipotensiuneaarteriali
Se consideri hipotensivadultirl care,la mlsuritori repetate.
va prezentacifre tensionalesub 10crnpentu maximdqi srrb6 cm
pentruminim[niar pestev6rstade 60-deani, sub l2'cm pentu
maxim[ qi sub 7 cm pentruminimd. Cei mai multi se obisiruiesc
cu aceste'valori scdzute. Altii, in schimb,acuzi obbseah,dmeteli,
zgomote in urechi gi rdctiall la extremitlti. Unele femei boi
prezentaqi menstrua{iineregulatesauinsuficiente.
arteriald poatefi intdlniti ca un simptomin
- ,Hipote,nsiunea
tabloul clinic al unor boli de inimd, endocrinesaumetabolice.
In acestecazlttrl.,tratamentulhipotensiunii va fi inscris in cel al
bolii debazd.
Cauzaceamai frecventi a hipotensiuniiarterialeestedere-
glareasistemuluinervosvegetativ.
Ilipotensiuneaarteriali semai poateinstalaqi brusc,pundnd
astfel in. pericol viala bolnavului. O asemeneahipot6nsiune
ocaziot\gldpoatefi intdlnitd in sincope,socuri sauiolaps. Ea
necesitdun tratamentde urgenqidin partedmedicului.

Fig. 77.

109
 i1ip,'ylanents,
,u#,1oiJa:Hi"1"11111 cron
icd,benefi
ciazdde
r,;;,31,';,n::,6,T,ii:fi,*,,:'*i'l{ff
--
zilnicepe
:p.ort"qii pro"ioi,?t"",;tl9ba{
d"t'i,.3;,?f1ffi
oe htpotensiun"
diabetsausuprasolicitdri)
rnrmdsaupldmdni)suntconsiderate
ilor cu aJutorul.acupuncturii
qi 6,elsuperior(datoritdunor boli de
cauzeleimpotentei.
.. Tratali,deci, impoten{asexualdprin reechilibra}ea enersi_
presopunctura. urt".iuii*r"l"Jii sauchiarcu cel al presopunctuiii.
;i
$ Asacummedicinatradiqionald recomandd:

' t#;;ij,?j,ffi;;*{{tjr'ffi-:ff'ffi{i{
:.l.'....'::':......r.'maseti..:zi.lnic".l.ti$:.:de::@...ldl$|:l:s6$
.1destul
de'usor I.
.', *o&Y,11T"'*1,1f;8,';11i si,repeds it
, i, ',
, ', , '* O*
" '!

" ti .'.':....'....:..i..sife},tai:|.i5':$$uri.f..d;ffc

,, deglturui;ijilt-5*ente,strdn.energic *
idfrit Tot medicinatraditionali ne mai spunecr energiasexualdse
, , ir * indieagii:'ffrg
oopot*nfu,rf*urte,_ , acumuleazd in ficat, pirtenladepinzdnbin cea mesuie
,inri- t de stareade sdndtatea acestuiorgan.intr-o locutiune
-ai-ar" populard
T
I'
chinezdse spunedesprecer care-afost cdsitorit'de mLi .rii;
ori cd are,,ficafulcal<i".in India, ficaful erasocotitorg"nui"ui.
t le animdpe celelalte.
Iat6,deci,de ce semai recomanddsi stimdlareainc6 a doud

*,,X"fuff
Impotentasexuali
l punctece seafld pe meridianulficatului.Acestepunctesunt:

3#lrlilj:ctursexuardin
l,l?:ll",,,"J.liLril!l:ff
i::l,i::,]:i

mat vorbeste de,o rmpoten{i precoce.Se

,'o'A;ffi {i
,;'..0n"
a gs"unalJ.:,tul5rii
luq,;,",",T,.,i?1ff
ll;:::j,:::l

f ::",,"fi
:,j::::,r::::

:,,",,*t"""i;;;;;,f,
*;-* *;;ir
;t*'l'i*.;i"#1ft:#;r
;:1,",f#.:1i
Motrve,deci, suficieil";:;;"i:' .9:':,j11"sau.diabetutzaharat.
devremeptriuii.""'"nte pentrua vd prezentara medic,c6t mai
,-.^l.n$ medicjnatradiqionallenersia
Integrantb
a energiilor.care circuli p6; o_llll_ulI este o'parte
;ffi?:*l#u;::ll"l'1"::,:ii:i:d,lg'J"l$il,t#tg:
tt sistemul
;oacd de
cetoirrei1o;;;i. ;.;il]te,11.1Xrot seamd \
r ocaruI inferior sauune*.J, in.e,; ;; ii;,,ji:
I

"# ?.??i.fl,!,1,""
I,l I

um;*,p'*r,*t'*i*,#$**
:,:+;*ffi
I ;4nAsaltul suprem"

$6i
I
II
Fig. 78. Fig. 79
110
111
 /
,,F-
t\ n
|,,/zvoru/de cotiturd,
\,l /1 Fig. 83

Bolnavul de indig.estiese pldnge do gura

Fig. 80. uscatd si amard.
halend fetidaI. rde6ie)-i,."t.. Aiir""'!u r'."ofr.ripui*l;6a
Fig. 81. ;il,a
li.incdrcatd.Une--ori pr"r:iieJ?; generaldproastl.cu
^ui
fc!ra,.{jenji.e! Un asemenea tablou crmi!-sJ'iie#;;?,11i ;;

',ffif#;#$*.$f#fir;tj,nffi
apendicite, febratifoiddsauintoxicatili.ui.
D9j"g{d, o indigestiedureazd't_I )il", rareori
^ mai mult.
$rperoneu-l
-rlt Aceastd suferin{a yqgt de tratat, intrucat
mentelor,,vinovate.o "rlisi instiruireaunui regim ;r;p;;a;;;;;li.

ffi **''r;*t
5#:'*;f;ffffiffi
' 'r , !lte:;.m*na hidriJ .r"i.**ri
la indemAna oricui.Varsaturile, l";;;J;;,";;. suntbinevenite,
cdnd,vor lipsi, vor fi provocite iar
t;i, mijloace,cel mai
simplu fiind atineerealuetei tornuqo-full.
cd impoten{a vdrsSturilor brpa-'i#,.r.,
sr
", psrtucede cetemai multed.i survenird
^_P:,l"lqionat in epuizdriifizice se rec5mandd
zi),decoctrecedemuse{el
infuri.;;t^6 menta(3_4 cdni pe
(3_4;"1;.;;.
"iirir..?;;rll"" La acestemdsuriobfigatorii
urmdtoarelor puncte: i;t.ii uddugasi stimularea
-ui
Indigestia ,,t,,{iut prinlului,,_ Sp+_ (fie, g2), numit gi
,; (g.r el9 punct a.l.d igestiei,.] situaiin scoUitura- aiii
, Incapacitateast( qarsiniiinterne
a 6b.ftfi;I;;':;r;i
oupd o masd copioaiTT-.Y]'t de a digera afirnentele survine ,ff:|:r,
saucrustaceel". care n-au ti[si t '
[, fr.srn)ile' maion
eza ,4tte^inlicqgii:balondri_ tunifiere.
:ryo!e oarecare, 1t].?$pbt*';ifi"t
"*'1n
oin )a seproduce dupdo
rur.u cauzd
pecare 6ssin161.:.1Y
nitdeste .incetiiii';;";:"u ,,,,i*,i*"#I{,i{{{iffii;,Y,f,i:_;l!nf,2),situatra
' -
dearterare. '";;d;ia.'f,tfrfl:!i:il'.?[".'J; 4tA indicayii:vdrsnturi
_ Aispi,eriti.
de indigestie
sunrstomacut
"" ":;rgJf,?eresponsabile qi ficatut n'oot puternicsi respingitor,un produsal
.".rj,utJffi;:. stagnirii in stomaca
112
1 13
 '---*"'*'**''*""*''--ffiff*'*-**'- '' *-- -'-----

Insolatia
Insola{ia,spune medicul tradi{ionalist,esre provocatd
^ de
Cu cdtd ner[bdi ,,foc".unul din-cei6 factori,l p.*"rr". Addueati.deci
mare si cAt de 6"ru19^1f,,t"pta[i-sa.vd petrece{iun concediu la la mdsurile amintite, si masarea
"n".gi"i """''
Iaiii-d;; ; r;fffii'ilHi'jl'fiXli,t
uniatoareroi;#;;;?;;','
inso ,,u ia[r
legt ai. .,,', *. i t ,,Bariere internd.,.,-_
VSO_ (fig. g4), situat la
rlc mediculuidc a va respectatIndicati_ -
2.misuri{eqsuplamijtoculuipliul"uiprji*i"fri :
H#l$,::-"f,ilT':::
::^::',:
-,cJr;-;;;,;##;,::ijcxrffi
nu-raJungeau
"*",I".-iI
nici treipat,i..i"_Ip"iu[,,.,,"
..bdraia..rarnpletor. ctureri
de
atspersre 1lnrnsola{iileusoare);
,,J;antutcu apa'._ VC2s_ (fiS. g5), situatsub
y;rjj lui ut"r:;;;;; s.icu arsuri capsarr nas- tonifiere (in insolatii s6verel."
de gradul rr. rou* ,.""r1.,"" atepiel;i,
:1._111:!i.r.
pierderea
*rttoiriie de plajesaubdi v-auprilejuir _.
^j!!:,i"ai9atii;
redoaiea (in{epenirea)cotoanei
_ toni/iere.
in ,flJ.ntu,i vefiebrale
"::: li." L1i",'."nria..uta
t",uf"?J3'5f^".i"ilfi usoarr,
sema
i
.,ao,ii..i.T;r,;;i; _{ea
fli,Xllb,iil,,':ipjili|l ";";;; ;i zgo
m
Astfetde irisotarii
necesiti.
;" i;.;;#."?'"oTT:.Hi]i;il:,:: Insomnia
urgenti.p6nitar"n,:.:i^T:gi*i"i,
oncaredintre dumneavoastrd pi"iru oncefel deinsolarie. Somnul este indispensabil
pout, iuu ,rioatoarele intocmai ca apaqi alimen:
_ -. sa indepar-teze
bolnavulbi. f".rrrl'iu'no, rydsuri: tcle. Da.cdun om poatetrdi frra_vie{ii,
mbncaremai bine i. jO a.,if.
la umbratu,",intr-o-.u-tiiri' saucaloricrsi dupao tipsdtotatdde somn,oe numaill ,ll.;;;;ri.i""il;;;
ff;i"i:"t" ,a.o.ouraqi ripsitbdb unelepopoareobisnuiausd-qiexecute
- sd-idesfacdhainele; de..o.n-. Somnulocupd ";ndu;;iiiil;;;;
o treimedi"
si pe falriconrprescrcci vre!'noastre,iar visele,o treimedin ceaa iomnului. ;;;;;
llll,pliuuliune
,", .rt'lornl'lX,ot "uo sau sa-l srropca- i, p;i_;
ani.deviaJ[somnuldepigeqte ca durati ,tur.u a.
tul inversdndu-se i"p*:
cucaresi_ifaci vdnt: ra ba'trahele,
cand suni surrcrente"egfr",
doar
-_ sr-i
pund
f iT$r'l:i.::"_:r3nrai
subnas, s *rii.", ore.Vdrstnicii-maiprezinti o artacaracterisrica: 5-6
#liil: J#!,".
"11,,
Ei
rnult.ziua-decdtnoaptea.Aieastl
dorm mal
dereglarea somnuluieste
cxplicatdde cdtremedicinatradilionalduitr"r, intr" .it-"r'in."i

-tl:--
.-Y--
:,,ganlu/cu apd ,,Poarta spiritului"

Fig. 81.

,,".."*','uT;;:1,fi
::::'"T,:'J'rHm:*:Wc.caroric,surven
it rapersoaneleclr,
114
115
 de scurgereal energiilor INN gi IANG,
bdtrdnilor,gi mi;cdrilJnnv gifnNd Jn prin meridianele
uniu"rs seproduceun ' 'Alteindica(ii: fne6.palpita{ii- dispersie: :
decalaj,,careperturbdritmiciiateaso--rnnulu Abeite puncte:sevor filasa seara,inainte de
i.
Fiec5ruiindivid ii suntaecesarq culcarc.
somniesemanifestlfie p'n."O"."rru"ifrri., S ore de somn.O in_ ManevreShintsu: : :
orelorde ;;r"?;i;;. presiuni usoare:gi repetatepe feleti laterale
pe noapte),.fie prin imposibititatea de a aOormi. aleg6tuluir; -
rnsomntaesteo.suferinlnin continud
crestere, .- din pozitia culcat la orizontald se bxecutd
;l
eratd o boali a secolului'nostru,ou-.r._ur. fiind consid_
omului modern: consumul abuziv de a deprinderilor rnisciri rapidecu degetelede la piCioare(in felul
cafea, alcool, tufun, acestao mare cantitatede sdngeadundndu.sela
medicamente stimulenrl,- s"aLtii, ati_!nt"ii"irlti"""ia
l6ngdace-ste "iap piCioare;creierulva fi mai putin-irigat, Ceeace va
il,!: l" caLrze,
insomniamai poatefi int'lnitd ca un l
i
prcducesomn).
srmptom in unele boli: de pl6m6ni,Oeinima,
nervoase. d;;l;;;-;, :,
Cum se trateazd, insomnia?Foartesimplu,vor spunecei $
mylfi, cu s_omnifefl.p9at9 n u.ot .ijfoc mai Isteria
cel mai eficace?intrebali-p a"iii^.'"nsumatori terapeuticremediul !:
mente,somniferesautrarichilizantesi veli de medica- '1 Atotqtiutorul,chiar qi in ale medicinii.estesata cu diasnos-
diminea{amult mai oggr:ti, una ii"i ," ..l"ia ticul
rruur sdu se
de isterie penuu
pentru orrce
orice mamlestare
manifestarecapncloasa,
dapricioasdf mal
mai
lClOaSa, mal
blri* cu dureri de cap si -sau .rsterre
indispusi. Ce-idefEcut? "-".*l {::_.t: cuvinte evitalegunor€semenea.
false afirmatii,
l-.-rd aceastdboali. Ea se manifestd
Re;;G;'u."i"r.ai;;;i; h cdteva ^tryl despre sub fonh;
ta\i-vd ia medic, care,descoperi;il-;-;r"za il"diJ_ yno,rgri.zede p,JQqs sau rds, senza{iide sufocare,mutism,tul-
puteatrata in modul.cel mai corect. rnsomniei,o va
fe ianga t;r"_;;iJ; buriri de sensibilitate,.pareze sau paralizii. Se.descriubhiar
te{tr911cdtevasfaturi: culcali-vas;il
i" ore fixe, dupd ce ati
t come rstence,
isterice, cdnd bolnavii qr mai reaclioneazi
ioneazd nici la cele
aerisitbine camera;fac.91i o'Uaie.afA"F f" pi.i";", il;* mai putemice
,temiceexcitaJii
excitalii exteme.
exteme.in Evul Mediu astfel de bolnave,
In Evul
culcars dacdaveficondiiii, .ul;;{i;;iicaput ea intr-o stare de total5 relaxate, erau considerateposesoareleunoi
Referitor la isiena 3omnului, iatdtie sprenord. puteri demonice. Dacd nu reac(ionau la proba^arderii cu fierul
spunea
,,Seara,la culcari trage oUlo;*r" p"rt." creler, Napoleon: Iogu,,ergu.condamnate la moarteEi arsepe rug. Nu de putineori
scoald-te rar dimineata
, cnzele de lstene rzbucneauin masd.
d_inpatc6tmai repedeqi nuiarteri,..
Tulburdri.lesomnului, O crizd de isterie apare in circumstanle psihoemotionale
i"*i.ifXrN_nNC, a;a cum deosebite:certuri sau conflicte sentimentale.'Dripd crizd,boha-
reiese din textele vechi,"onfor_
r" auior.r"^'u"u, exces de enersie
IANG,caurrnare vul lqi reia activitatea, ca qi cum nimic nu s-ar fr intdmplat.
a deregidrii.;"rgiq_l;r"rr,
energeticedin meridianulveziculefbili;;;. ;il.i d6i?;; In antichitateisteria era consideratl o suferintdsp6cificdfe-
meii, ea fiind cauzatdde imbolndvirea organeldr g^enitale.De
O insomnieDoatefi inuin.a nu-ui-pr_ aici ,qi numele de_isterie (hustera in limbi greacf insemndnd
INN sprecap.in acestscop.sepot,nuru ai.ilur"a enersiei
u'r*at;;;i;;;;r.,t,", uter). Dupd ce multe secolede-a r6ndul isteriia fost considerati
, . o boal6 mintal[, Freud oincadreazdin grupul newozelor.
Qalgasnirituluil,.:-.C4_
(fie. g6),situatIa I,5
*:.rm;ii#HfriffiH?'f#lil ;;r6dl";;::
,,
:::H"1,...11ilp*pri"rutprlniioT;i.fi -: _rVechii greci, asa dupd cum ne spune Aristotel, in insomnii comprimau si ei

t!:ao;;gr,;i vaselelateraleale gitului. De fapt, ei comprimau vaselece transponausirige la creier.

Pentru-faptul cd o astfel de manevri producea somn, vasele iespective-s-au numit

,";;#fif#",;{":;:{;ryi;i,f;_;ffi
.BuL,:yt:l gar.otide.(care provoaci somn, de la Caros, care in greceqte inseamnd somn). Si in
Indonezia se obiqnuieqtesd se comprime vasele car6tide'in cazul insomniiior.'pu-
gflrstu.Japonezi,in timpul luptelor tradilionale atemis, urmiresc aplicarea unei lovituri
oe gralle rn zona arterelorcarotlde.
116
117
 Kuatsur
Primele mdrturii despre folosirea
tehnicimanualein,scopuireanimriii masajului sau a altor
le gdsimin tratatuIm"'didl"i;h;;;, ;;i bi;r',,. ri"* nli'r.
Tcheou-Heou_p ei _Tsi _ ang- p;;*rip;?o_nong (281_340 -e.n.1,
de mai multe ori. fintr_unul i,, , i d. urg.nrd,, ), reedirat
din iapitolele sale, autorul
19nlio1ea34 .uq poare fi .ur"ui a" lu ,ilurte un bolnavin stare
,,Podigul cel mare" graX,dacd i.seciupesc energic,r..f.,iI".'
t-l pamedrn metodeau-fostpreluate
te-auadusimbundtrfri decdtrejaponezi,care
prru, rratarde
Fis 87 Fb{;;fi;iql
in limba-japonezd, medicina
ff"yl*r3ji numitKilkeisai
Kyuhd,upu."in
Manevrele Kuatsu au-fost multd vreme
cret, ele fiind practicate^deun foarte pastrate in mare se_
nespune ye. rizi (isterie)
despre rreptataufosiadmisi ."lirun, numdr de medici.
"."Ti3l',ilflToJi":.:I .sj ca h ,ild;ii;;'*

*;;;ll#br;ft
;,."|",x'hlr,
#,iril;f
$,ilff
; ,;
5:f
'#rfr*
puteaveni in aiutorul,colegilor
fflj !i'l:l rrad,i
gibna
trebuindsd treaidc:
9e.
datlrpentrulectii Kuatsuerauin
1;,;;iffiil;ffi;";
toiucblOerrtalr
te t rfri, -ryrrin,"i t iau sicu ocaziacom_
Kendo. Candi_
moa-ngurosselectiona{i, ei
",i ",andd
i# i i#rit"ifdlqi,l srimu- *'f;i?d#tj;:
:ucgescat"uu-pioUe.
careo qnangulare
uneledin ele chiar
?J"prouereanimatd
prin
,' , ' prau'f:,tT;SJt-oii.ur" iai, ftr{.ingerare
sau Primele ursentecale a.ybeneficiat
',',,ijsJ;ru-::r,Ti1!fiHf;9*;,itfi1j
#;ffi:
;;'' penrru
de metodaKuatsu au fost
lipotimia,sinc6pa.loviturile vi;l;#;'p;.rderea
cunoqtin{ei.

'*#nffiff
Kuatiusefolosesc
;;r;j;1, rftuqra,presiunea
saupunctede.pecorp,eiecuiate anumi_
';;:o(!;;4i :o^I::le
lnsomnie,tipe,t*nsiuouur*l"rd, palmer. pumnului. cL a1,utorui'6;;i;;.
cotului,genunchiuluisuu cal,"auill. b;1. ffi;
multedintremanewe-suniA?rn l O.
de executat, chiarf'rd o
r:eit]Ig speciar
itate.
Apr icate "i;;;.
.' *rr.'iri.;6i'#;;io'
.pot actronade la distalte,,!. rnoAi.R"", rr!
pIdmdn uIui, in extreme asuprainimii si
r" f.ri"ti- in t""L amlntit..
Eurgpgnji auluatcunoqt,n,ia "".i"n
J.rp?;in'etoaele
.. , Kuatsupentru
r-', in anul Ie2s,gralie
lr.iirit,i,irt l. i#ili;1"L:
,,,,,,i;ii 1qq4:a*'p"*@; "ilriire:_a f,fiT,:j.,,
Pentrucei interesatisi foloseascd
aceastdmetodede reanimare.
:i^.Tlry"i lipotimii,'sincope,
lovitut-UoiJnr",
ineca{i,
etc..
vomexpune spdnzurati
celemaisimple,rn"*...p"i?;iil;ffiful;;:
oricine,dupdsimpla lectur[u iano*ifou i,i. rr_u.
"!
(Kua= via\d;r*z
=tehnicd),
ertrennincr
""".,J:fl:lll;::: ffffi:il"ffii;it ma-
118

119
 in pozi{ie oriiontald,:cu mernbreleinferioarein-
,tinseoiar celor superioaresalvatorulle va imprima
miqciri de rota{ie.
DacEmanevreleau r6masfhrdrezultat,victima
se puRein pozilie gezAnd, CuCapulaplecatin fata;
salvatorul.sus{inAndu-ipieptul cu o mdn[, ii va
nergulg rapid intreaga coloani vertebialn; cu
cealalti.
Dup-6reanimare,victima va fi aiutati sd se
ridiceqi,insgti!5de salvator;va facemici plimbdri.
Pe-tirnpul plimbdrii i se va percutaugorspatelecu
F ig ' 8 8 .
Fi g. 89. palrya.
Spaizuratii:
Lovituri la cap; - se taie cdt mai repedeposibil cordonulde
o nnasaj g*n1" si ceaft(.ng.gAu, b); cares-a spdnzuratvictima; apoi se va aSezape un
.bl6nJ-n"
,--,:,p9fu{ii uqoare
gunltp'ape,"giufiealomLarfi scaun;aceastipozilie ii va favorizareluarearespi-
($ale),rarcu vdrfuldegetelor, raliei cdt $i executarea
in celemai bunecondilli a
u*l*?;:;lflgaitt e -4' i* ujrt"Ura
lvrlwvr iiiffi;
'"v altor manevre:masajulcefei{fig. 88 e} Sipercutia
cu vdrful unui degetpe vertebraVII cervicald(fig.
88 d); plasareaunei sursede cdldurd (o lig.arete
*il'.'#
x*l r?[i*:1uu,l?i*:sT:t""ffi aprinsd)in apropierea degeruluimare:dbia picior..

trdffiF#]hnil olTul pemarginea

intenra
a
Le$in-sin:copa: .
. o seva desChide
gurabolnawtui i]nmaregrab6,
prm apdsarecu dotrl
:ilare; pentruu+urarei_{.g9i9p. ob-rar,.Tnffe
max-
maiinainte
'e "a;iupi;ffiiifff ii,*tn**'
din
bftr.snqur
3;$fl:;?if;ff
''"fi:;j-1,i'!''i;:
c viitima
va fi hgE sRlte{fi!. Ir;rsul ,"
'aqaz6
peun.burat in
sau.cagd;i;bir-tfi;; in aceste.
serd$'r"uiJ1q;.;'l;ft;''fi;
Pozilii
#*11,"*t*'
, r dup6.cea vdrsato
gantitgteapreciatiHde apl
;:rnei'
o*,,poziiilre,ae
fuunoqflntto
11-11g1. l,i5.+i'iqiliarelua
seContinud,prln atte*lneiry.ii sea-Sa;i Fig. 90

120
121
 Lipotimia
Fig. 9.1.
Una din ursentele medicale care benefic
iazd de serviciile
acupuncturiisai cfiiar,6,;;;ifiJtu"ri"i estesi ripotintia
in termenii
medicinii populare, sau.
i;s;r;i""'
Un asemenea accihen.t ._r*in.in. Ain cauza
ga(iicu sdnge.a uneiproaste iri_
creierului. ii. pioOu,Ol'oour"r.violentd,
putenric. de un
!91_?lotiqnal, lipsa'de u", .u, .aiaura
ocaztauneiaglomerali i ;. "_."S"i't.,
In momen-tur initiarpersoana- respectivS simtecumtoturse
in jurut .br,'upoi .;;.
iiy:l:t,: stare cunostinta.
aceasrd fala devinefatida. ili;;;;"du_qi ;;.;.
in
percep.tibil.iarpupilelese'micsorea -"
"*t'r.riiaiif. ;;iilit;rJ;
za.
t marmurfldintrecititoriiunosc.debunaseamd, ,,$antul cu apd"
9]
urgentd masurire de
ceseimpunintr_oasemenea siiralie-fe r"amilti__;;;r;"
- bolnar,ul
vafi as,ezat
orironiul,
.u';;il'ffi1i.
cioarele,intr-un loc brne aenslt; ?"#,0;
- i se vor desfacehainele: - i se va pune sub nas, sd inspire, o1et. amoniac sau
bdtut usor pe faqacu palma sau cu o batistl eter.
^^=:^r^1.fi
apa rece; muiati in
Pe ldng5 acestemar,iewefolosili qi presopunctura:
, ' ..IrrtrucAt medicina energetic6 considefb
lipotimia ca ,fiind, produsb de vidul energetic din
, meridianul ,cordul*io se:va rna$a un punct de pe
acest meridian,
- al c6rui nume este foarte sugestiv
,i,,in,,leg- ,c* actiu*ea,sa., Acest punct este
........;,..Bi1iiti.,o'.de.itrii.r;..g;l:6g'u,9z),sitth.rn
,:,:,,:piersailHghieiidegefului.mio,dela min6; Ianifrere,
,,Bucuria de a trdi,' El poate fi stimulat de urgentd prin str6ngerea
,, ., unefgio6:t:veffului,acestuideget. : :
, , : ,, . Un,alt,,ppnct,,eficient.,.si: ugorde ,reperat:estts,
: :
,,''''";$anlul
,;, nu apa 1'- VGrg ': tfig: 93), situatsubnas; ,,
.,.,,ps,huzasuperioafa,-,t0nif,r'sre.
::,,:,:,:::::: ,,AIWindieulrr sincop6. tonifi.e:re.
Atenliet Nu confunda{ilipotimia cu:sincopa(oprireabruscd
a bdtdildr inimii si respilalib\; apoplexialfierdeiea bruscda
cunoqtin{ei,
'comaparaliLiaurieijimlatali O'ecorp si respiraliezgomo-
'
toasd); isterica (vezi ,,Isteria"): convulsiile (vezi
,,Conr,ulsiile").

'Groparii Evului Mediu, inainte de inhumarea cadavrelor, pentru a se convinge

ci nu au de-a face cu o moarte aparenti, le mugcau v6rful degetului mic de la mini, ln
Fig. 92 apropierea unghiei. Pentru acest considerent, respectivul punct mai este cunoscut qi
strb numele de ..Punctul cioclilor".
122
123
 Lumbago
,,Poarta destinului"

::jli: J;fr
ffm,; :* i'J;ffxfi,J.T
I? n"i ve*e
tnlo:
bra,
era
i,;;;;";.-
(ffi-
termenii
;:,y,_fln'';ffi
popularesub numelea" mediclnrr

9ronlca(permanenta
ff;t,m*x#i.*
"-i]'';^:-lrrusur'rr

q; .rponut,lui."
podigului
extern"
I
:1d"i{ff:rilf "'ll,,:xff
;"?",1t;i[ru$l'ff
t:;{il{ff
tut" not'ila' in staoi'l
i I
cronic,.ano il'I-impiedica o bctrvi-
crizeleacutese instaleaza estesuportabila.
iroi
ll ,'"" prerungit-pe.r",
Fig. 94. Fig. 95

oecransarea
,"ili";;;il frffiilrr?ffl;lTl
crizelordureroase.
""'ir"Trerea
umeze'la. r;;"i.d, s seamdii joacd Dartot medicina traditionard
ftgul qi ne maispunecd rombarsiile se
C.auzele
lombalgiilor datorescgi unui.blocajendrgeticin meridianulVr";i b;iil;
tu6nd
. ^
u-se
bor
ireartic
ur"1i
sunt numeroase.
ir".it' il::r".r;:ir. ne nrim,,r _r^ rentrua le amehora,masa{isi urmdtoareledoudpuncte:
ro"u E,il :]ll rlxil,,:;
i.."i# ira,areshern
il,|f
sepor "f:il|;l',H I'"r"'"*:. . un"i ia discuIui ,"0i,;,ff,f#1{f:l{:it'-'oi,Y,"o,!,;(ne.e5),s*uat
ascunde TJH,"Jl,T,spatele ori..i"o""iur" AIte indicalii: inpotenta sexuald, reanirnare.
j:f"':'. critqi";J,To?fi
ra Mrbalil.;;;;"";r::fflelol senitare(at6t aftIstl (pentruCreqterea condi1iei fizice)
(m.era staze raniveru I u"ri"uri,lo, ": i#lt
i iilllr;r,,;::*. Ji'.J "ir".
o ,,Bariera t4NG_', -.VG: - (fie. 95,situatsub
ffIi,',i.:'l.T,X,":-g' r"'t,rgii,"',..,,
.i oi:* rrase
oimpo*anrd vertebra. IV lombard(prin comul ?cesteiurrtrti.
m.ai.rlri,.fi#;;.=":^t: lombalgieirebuie.Ja 'rot*r,i trece,onzontalace unestemarginilesuperioare ale
iil'xT
;;w;.1i:il# :Til,:{+'+,i'r:,'il: u:ntl;'
"a oaselorbazrnulur) _ dispeisie.
Ake indicap'i;dureripostoperato fii _ dispersie
;il;.';;l]f,if',:J'ff:j tti;.ei
::Yt?', .'J;;j'
;:::'LP'
se mai poateaplecan;"i'i"' lri"'--1'j:i_ln':'l rlor.'.bolnavu
I nu
parezagambeiqia labeipiciorului_ tonifiere.

rilr",r"
;1,:l
umeri
qi maiginire "in
.orpuirr.
l:.isd-si
ffi;i#1,ll.t!1,"jlLJi,F:: r"'".*a
,"lu!,n[Jlii.,f,.!ir,ruJ; Masajul energetic al trunchiului
sangeratpunctullang 'Ling Zi'"i,,
tem").dai nu in sezonut irir"rr",r.j zvorul podiqului
cald..... ex_ vreodatd
de ce simtili reconiortat
dupdo
e Masa{i Or":j_OX1r:*
Y:t!:-l l1b1t
Irl:ji.
; ; r- lrg
:":-:
pespate. o.i.v[
exec.utatd a" .ai. Lri;;;li;il;i;r;
tern" * VBra(fig.'9+l t. ,,tzuorulpodiqutui ex_ Dolnav./ V-a{r mai intrebat,
;..:^.r^_-..-.-. iurrrwv4r,
de uri,
\rs ce, ur
in ascmenga
asemenedocazn, se
,irrrT"#'ljouirurade altesegmente
atecorpului?
fiil}ik";,fii,I1e*6,"i;;;#l"la u,li,ea
sub i::t'-?i:i.:-1T?l
rilraraspunsurra Ttt.spatele -$i.nu
c.ro, acesteintrebdri:
in timp
mp ce se maseazd
maseazdspatele
snatere
ail i;;iii,f1ll1?iy*,{,trf
potiomietitdIamem !i,:_.*,
_;;;
b;.r.l' rrl,*ii:"rl,on,fruru.
sunt-mterceptate
tt orazdeaza
numeroase punctesitubtepe meridian"f6.ui"
- vasulGuvemorsi vezicaurinard.pe acesta
gdsesc
Jin
l1loa!9 catevapunctecu-actiunespeciald, ir":t'i
.tihu.Ele au legdrurienergetice
cu'cele,i,ri ,"f i."",^rii
Ji;-#;il
124

125
 ri
:li
rnrmd,pllmdn.fic1t,,1topac,,
splind
punceteSfrusunrst;^t1s11myi3,; "t., in ,timpulmasajului
rnorreo,
lateqi organele.Jr:u::_:yn, a;;.4,, suntsrimu_
l"83il-.n"rgetic.Aqa se explicd
aceastarede bine,
actoneazfindirectasupra
1:..:::fl,*ii"rlia'i" urma masajului, care
futuroro.gur,Jtr.
PuncteleShu maj au o catitai;:;;;;.
dacr sunrmasare. de a acfona, chiar
numai,,r*;.;;;jorgun"r" respecive
rntr-undezechilibru^;nergetic. sunr
AJ;" ;,expticd de ce
l masajul.
unuinespecialist eite ,*uiC."Uune rezultate. chiar
rlli Pe l'nga acesrrnasaj
raspdndita )i ut.spatelui.practica
in toatdlumea.se "..iriirr',i
mai foloseiie.
tdri occidentale' de curdnd.in unele
un tu.uj .i.i"ii#;;T-".op t'unchiutui, denumit
,f t1us energeti c,,deoarecd
lj ur" o..pt ro Uii'',ur"; ;";il;il;:
ilil ue raptacestaesteun mayj
cum
finiul" cu unul saudoud
se "*.i.urar
observdin fis. 96_99
rirl rraies
9:q*r.,.4qu
1;,;;,"o"pe i; ffi ;; hi;i,illi i; i.oTffiHl#,:T[:
fi bldnde,ca apoi DeDarcurs
riiil 'eq.
Acesterun.ui" r'unt,
sd creascdin intensitate.
F ig. 99

ltil,ll - masajulliniei mediane

apoial tiniilorsiruate anrerioare, inrre^pubissi barba.
pe fla".";li'i;;i. - masajulbldnd al liniei r-nediane
ilil i'g.
p".i;i;i'-'rua;iJ'
,*";fii?Jiol:"ii{!:r;1?ut" areg'turui,
,ot, posterioare.al liniilor de
pe fa{aposterioaria trunchiului,in sensdescendent (fig. 98):
- masajulliniei niedianeposterioarepdna in clestetulcapu-
lui, pe liniile de pe ceafl si parteasuperioaria sparelui(fig.9c)y
Acest rnasaj poate fi executatc1eprofesionistisi nel)ro-
fesionisti,de trei ori_pezi, la sfdrsitulsedinlelordc acupuncura
l-
saude presopuncturd.
-l
rEl
Menopauza(tulburiri)
.
Menopauza sau incetareamenstfuatieisurvine in mod fiz-
iologic, de obicei intre 45 qi 48 de ani, datoritd sciderii func{iei
hormonale.
Menopauzadebuteazdprin scbdereaqi rdrireamenstrualiei.
modificdri ale caracleruluiltristele sau iritabilirate),palpiratii,
bufeuri de cildurS, dureri de cap,-amo4eli,zgomote in urechi,
cre$tereatensiunii arteriale.Acest episod fiziologic se trateazS,
cdn'dsituatiao va impune,numai detatre medic.
Pentru orice fulburare survenitd,cu ocazia menopauzei acu-
Fig. 97. puncturasi chiar presopuncturasunt de mare folos qi niciodatd
diun[toare. Deci, estebine ca toate femeile si re{ind un punct
126
127
 Fig. J00.

"Regiurrea
trci lnn"

- ** T

Fig- I0I

Menoragiasaumenstrualiaprelungitdmai mult de j zile:

o,,Reuniuneacelor.lrei lNN" - Spr - (fie.
, 101),situatla 4 mdsurideasupramaleoleiintemel
. , tontfiere.
ff"'Jj,:?,.::'iiJ;;ti:?,tcerutui.
- Vro_ ne.r00). situat
f aproximativpe Ahe indicagii: menopauzl, imbitrAnirea Drc-
mrsuri.
dl ojir""!rli1,l-otil'.tq buzeidr,
ra l'.5 cocea unorfemei- tonifiere:.
"
A.;J;;;'""n i."alta a liniei mediane
posterioare. Dismenoreesaumenstrua{ia insotiti de dureri:
n?:o-?u"i'.iii'u##T3'3j,ffi
1cmpunctde vedere, ,ifllili:'j{:;;;i;i"pentru
de ftanspiraliireci
'. ;,MunleleKroun Lun" - V60 (frg. 102),
situatin scobituradintre maleolaeiternd -
oe cdldura,insotite ;,/,'"e sTtendo-
':' nu.llui Ahile - tonifiere-
getrcIANG). ",.^n"rg,"ti:
' 'uio'i"io'i'tiifii,ffi?Jitff,3X*;
^,arl,
AIte indicalii: penrrugrdbireanaqteriici eiimi-
narea placentei--tonifiere (procedeuleste f,oarte
\',
, mult fiblositin ehina)., ,' ,
._ Menstruatia (tulburiri)

Mensftuatia estt

i f ,,?frl
* "#i",iji:q?fi
nftH;f;hffr i,"|'f:il;,"2
l":";f"-it'ttr.:d"*iL"#iffia;gii;{$*;
,Tfi
ffi,""rf
:X'JH"E;?Sf jl;
i,iil,?:ill.
f*l#$i.'3.,T"f
u"nencia
$d,,Y',i,:f#:,.h1,-..111-,'tii"'iJi desrimurarea
mir";ffi"Ji,:ffi#l[1.?t',:ffiTt:ll;1,*i::'[{:*]i ,,Fiil prin,tuluf

128
r Fig 103. Fig. 104.

129
 ' .:. ,4tte"iiyi!:ttihftrzie,de:cbada.goricelului.
(2 .
, :. .,,,
g{11
.' tuzie nqzi,,8lil,e.
laiauc.r"aihred*dih,ilffiii;:iil,,
ce.nori $5,*i+e_t"rf iiz-ia"ip*'Ji=,[afi:i
' lncetbrea
U@".lliln =iO'ii't"*.,t**"iiul1i
, : 2 c6iipe,zi);.tataiiius'nb:iJ* ;E;i#;:1lillyar"e..;,
r . .pe p_qsea ru{irioard,a
abdomenur"T.Tge
. Mensffualia.nereglllatd '
, t"*"ioi"|irz+sz,ae iau nerespectarea
in-
zire:
I , . . o ,;lteiepteilins,9ri1,, .
_ fFo *.6fig,
l03;isitual. :l
pefa{adorsatd,a
mdinii,in afrgerea pliutuipurn-
nului t:: :
- dispersie
avans);
(Plf$un'
^tt fp*nt *!;sfii"iiJ"J;;"i#f
omen9$fa1ib carevinetii',
,. .mijtoCul * spt,_{t!,. lu+;,,rltu*t
..1,,F.ii|ni1t1yt11i" tu ,l
marginiiinre,Fe u iuu"i
: fi.e1e,;lpenfru
o merytrua{ie *iarriif.' r':i' , .'.
firtruiui:"iur.l, Fig. 105.

Atteindieqfii: dareri "uou

tistibutarc'_ffipersiie, I . , doudtipuridemigren6:
Medicinatradilionalidescrie
deenetgie$!$,,caractefntepryn',, ,'
,' , ' ' ' r prin eNCes
:
,,,,, ' ,iidrrtrefiniofunde, ,difiize,,*i permansnteli:ft141',
aleS' ,i .,,,
Migrena .::::i:i
: ' ,::noaDtgol,oentu o:asemenea:rnigigsd:se Vo ;91ffi$::: '
..'.;...;....'.pifl..;;."|p'6711.::;''61;i1'.''t.6:.-..:{flg1.':1.651,..u
De celemai multe ori migrenaeste .::;,::::1 :ilnOu''CetoraouA6*5s Frin 'bielullgir€a'd€Eetelof
confundatbcu cefaleea. :.:.:;'..:.::.;'.ma1g.giar6i5torde:|p.rn6nE1''iontf..''..
Pentruevitareaunei astfel O"egrq"ii, 'i
tiebuie spus,de la bun .'r:i'pna' ,exc€Jd;'lengi.gle'IANCT.CgfrcffizatE
::::.
:,:::,:',::'::
inceput,cd migrena t"."iirite.i{ir_ar"re ,',61,in:'drnari. :alss:ziua;, o, , ' , i
i1" eaput6nd de cap,pe c6nd ,,,',,
"' ,,'6t*r{n.migrgn{vii, s.ulvih,nrai 'Pgntru
la fi a-ccentuatd 'Ceiei:*a'ft.4qapuhetul;.O,,$#rEde' ' ','
:^.3I.-" |geqyl :ap,
reglune:occipitall, frontald,parietall intr_oanumitb ,l.;l.,,.,':,':
sautemporald.
Migrenasemanifestdrrd ror-u u".i..r".
zatd' o jumdtatede cap'av6ndo dureroaselocali-
o"rataae cdtevaoresauchiar
,,'',,,,t', '
fftg!*#i;.ilr
zlle.'a
Cu un debutin aOoiejcenta, '.:.;';.:....'in,5tgE.':grifl'bJtiv.(s'portivi'ti.arti$ti)..:19''1p
*.".ie".rferin{d
mai alesla femei' ea fiind rutiiuti-iJmenstrualie,se intdlnegte in timpul unei crize puternice se vor.mai masa qi ur-
abuzde alcoolsaude rutun. oboseald,
mdtoarele puncte:
Cauzelemiereneipot fi : :;:;.;i'.:'..;:..;...'.i',,V|len:|adu
.digestive(disfuncfiiale intenstinu_ ::: : :r: 65sgr[ deasupra.mAfginii,,:sUOen-o#e,.a,,Wschii :
11i..;i _vezicutEibili;re);'irr[r-"l".il jsinuzitd),
senzoriale -
de vedere),
reumatismale
lartro)a."*i6ufa;,.ir.riu_ '; ;': a aatl,':,''111
,S?:,T: ,,-i'"'ii,fmiibaar,',
",.,,',,',, ' , '' '
';,;,.{$s,.i,.tog},''
ais-.',,.
ti in1ftalal,sprylgeneloi,t
O dureremier;oidi se localizea
frunte,t6mple, nino.i"r"1ita zd mai frecvent la ochi. ,':'; j
;,.',.';...
.$itnai'
"i':pffi;;#iu';#*;*l#ili'i**iJi##"
'iu.-"ryhtiat .
"i
mare,umflareapleoapei, !i'a. 1;,.'r"rro_.ne,ca:lrcri_
greturi,virsdturi. "'
1 30 1 31
 ,, Pri m e;te la crt m i/_e"

,,Pa/rupe/e a/be'

Fig. 106.
Fig. 107.
e ,',Poarts uree:hii1,.
scobitunadin fata u .JFzs*,(fe., 106),situatln Medicina energeticd ne spune cI vederea unui om depihde
d;ilhil;d;:frt;o#i!#:. ceserormeaza cand ie in mare mdsurd si de echilibrul enersetic din meridianele ficatu-
r Pentruoricb'migen{ , mai:.i"t - lui qi stomacului. Cat despremiopie-eapoate fi de tip IANG (cu
l)trahd,fiuntea n i*u1u,, ochi mari qi scoqiin afard) qi n rNt1cuoihii infunda{i in orbite).
ceat $t punpluldintre'sp$4cene
"*-'rora.
,';aiibtjrs-i:e! Acest &efecdde vedere,'nemai spunemedicina'tradi{ionai6,
Fentnirnicreneg1,local.i-zgr-e poate beneficia pe masarea anumitor puncte. Aceastd metodS,
:mandb in ortitd se
masaiiilrouurui*",iriiTn*a]ti'iilr. ,]
"_*, ., f'oarte rdspdnditi in Chirra, este practicati in mas[, inci de la

r"rlf,ffir|ffi#fuffihiffi
Alte remedii::cr virsta prelcolard. To{i copiii, dupd un program bine stabilit, iqi
maseazdzilnic timp- de 2-3 minute, c6fte2-3 puncte. Acest
tratament, cu scop preventiv, este,compus din mai multe cure,
cu pauze intre cure de 2 siptdmdni. O curd cuprinde l0 gedinfe.
Pentru cei interesa(i in efectuareaunui astfel de tratament
profilactic sau chiar cui:ativ, vom expune cdtevapuncte usor de
Ntiopia reperat:
:: ,o ;,,;Pritne6telacrirnilelt - S+: (fi€. t0?), situat:
Printredefecteleprincipaleale vederii i , r;gg!'marginea orbitei -:ronqltrere,;.:,:"':-
: ''
^rn care caz subiectul se numdrdqi miopia, ,
,,,; ; ,, ;' 4tte intdira4ii: lacrimpre,,spasmeleBleoapglor;
ochiut .ugd:.mai bine d. uproup"dec6tde la
*:llllu
rnarntea retinei._miopupj
Un dstferde!iil;.i' l;ii irnugin"u seformeazd '' ''diwers
.' ' ' .....:.| s.,.p og rype' te:a'I'.'5'._
defecivvr"'"?."","ura
vvrw foartebinecu
ochelari sau cu lentile Ae contaci. -! ':, , .,,,punctul' de mai: .Susr'intf,-omicd scobitur6 tbini- '
-
132
133
 oti i t nisrasqru
s, sFa$mete
pteoapelor
- a#p:f; !;U!.," Sdritorin cerc"

inarnte)
jlr;igtHn:,Jt
",;,{f{if;:{n?u,::,ii";li;
d o#;"f i. *ub nas- toni-
fri\:o
.
,,Mtaptina vanturilor,, * t
.
uirrat'p"Jd;rar;; ._H?,%;Jif;
urech i;;""?,,
ii, inscobiiuri
ru;; ;.;b X;;ft KrounLun"
,,Muntele
tale- niiinur". odtuberantele
ffi,fll ij occipi"
L,:.0"
Ahe indica{ii: febrd, glaucom, *
dispersie.

Nevralgia sciatici
Fig. 108.

ff:ili:; j""',|,*::':u*!?d':'?de-arungur
unuirraseu KrounLun"
,,Muntele
n umi
""'jlnd
u-se ;;; ;1";\J#:I'f,ffi,ffiffiH,",:"##il,
in suferin!6.
Printrenevralgiiie;"dil;
nervuluisciatic,nervr:l desint'lnite esteceaa Fig. 109.

nism,cars ineweizamembrul
".irn*-frr*'ri cel mai gros din orga-
inferiJr., Pentru combatereadurerilor, medicina tradi{ionaldreco-
o"u"i'""!'"l"u'i"unur
erort,
c6nd manddreechilibrarea energiilorperturbate,cu ajut<irulacupunc-
bor-
i'"0
i,,i[.iJ; *'
"If:Kf:"";::":u o_l
il#f,' ffiH#,,'#, *':?0.".
r" i,i. ", . turii, auriculopuncturiisi masajului.S. de Morantsuslinecb:
:;."
il ;H;;:';::;i:l
': : rpunctul cel mai eficaeeeste
,,MunteleKroun
;fr:i'j'Jjlj#i?t^1: "in.l:
T?$;ff ': : :'l.xtnrl- VCI (fig. ,108'+i l0g) numit, Oentru
:, .
uornarur
6;;1;:?ffi";"i"
lfr ,1"*3 j:til$i ,cafitEqilesalean-tialgiCe qi ,,P-uniiil as-
dboseb,ite-,
"ice :l"difid,
' ,pittnd11.EI se $Esegte ,in scobitura:dinhemaleola
cu golduriieqi
senllchji i"J"ift,""" ' :' . €xte{t}6pi tendonul lui Ahile - toiifiere. Acest
rere;tesdtuqeasc'
sausd.str.nutL. migcariinutile,se , bunct.va fi masatin'dispersie pentru.durerile di-
dlna ourerire
devincronice ftZb qi ameliorateIa,bIlduiA,qiintonilierepentru:
::ffi fi:"ff ' J::::.-::nre nees-are"li,io,gi."r.,
sepotinstara ' ' du@le vii qi ameliorate la frig, :: .
"'" sauparaliziapiciorului,
sioirireliiioluil. cu pierdere;'.;;: ::: i : c Infucdt durerile unei astfel'de: boli se :da-.
'," ' .toresc si perturb6rii enorgiilor;din meridianul
Medicinatraditionard
considerd :: veziculei biliilre, se va mai :stimula si bunctril
newalgiasciaticdca fiind
i9:'umezeate;carepdf t,,Saritorjnrcrc" - VB:o * (fig, 109),sltirarpefata
il'"#::r?:"H,""11,t?::::l'an''f und
o.upiiu,",""".i;;:T{ti{";',T;1fr
:HH1.fi:1"*T:{{i ,
extremda goldului,in zona:baceamai proeminentd
* dispersiesavtonifrere* in funcqiede caracterul
brusc.La decran;arll energetical durerii. -
l[:#. "]"ii"i'""rbuie o obosealr Atte indiiogr'ftsportivi,:pehE{rtonifiereamus-
culafuriimembruiuiinferior- taniftere.
,
134
135
 ,,^,Pupd masarea
acestordoudpunr
Itniar,
peatup*t..i"uri;;ffitljill.,::
yuexecura
puncteieom,6lii'il?iif,
,l"ffi*il?t'L?,1ffi
un masaj
Fili'd,,Tu-..0" 5
,,l/a/ea
ddundni,,
Nevralgia de trigemen

Iatd o alti
suferin{d in numele
-
nevralgice
o. torr"iui,'i[ se consumr
anti-
a se probabill?'^': d. li,i'XTi'1..!?*t.
celernaimt ort peste
;ri.
acupuncturil tt nutitip.idlte marile mrsurS'ftrd
,1 ^11^lu
t"^qyl.tu;ii:' benefi
ciareale
bolnavi .a uinrpff 35":]lt" oarede cdfte . .
" L/recnt/4.
oaundtor acesti -Poarfa
raratatlill'111i19fiiibiJ"int"t mari oout"'ii
multe untind'll,lqnacetina'-n-eli;;'c-anltdti
Tar
oeproducere".,,iJ:H[i;:#ff li'il':i#',:d:,T?:.'J*;lf
:""': :: I 1t"'.;i9|ezdr'
"",#t'J,F'##
mal aresla femeillcare inervedz;';;;"'''*Turilor
senzitiveale
qi limba.intdlnita
o liriiii,o'n1rt lgie
subrormaunor.r..-in,vdrstd.
i?:,,11::ro;s;' semanifestd
A';#Y""evra localizate
Jumaratede fata. la o
;; t;;; il ",-".!li.8f#to
rronarea i,
ochiloi.,Y::?ti
Fig. I10.

glatefi, uo.ar; :p,Ls3"

"tt"'i^oilita'duratd' .1
De.muIt!Rro rec
;; .;l;.".^ll tji den
tare,,in-uJi ;: lff
t., *,i,T.ri"rl.ili
, TFzr -,(fig, I I0); situat in
..i.,,Pooy1a,,yrethii"
decransatd
o;;;;lffi trLffiffi:#Hffimf .ffil
fll"i;::,T:h;::T:Hiffi:Ei;';l,ffi
renftu
J",Tlft:t.':ljtil . -e;1,Bamba+i ln grdmadat'.* Vz * (frg..'.I10),
situqt la,exq.eqritatea
internd a sp,?nceireT
* UiJ_
, cei interesa{i..1-i5ior.u.cd
oe nevralgie.
prezenram Drer
catevapun"r. oilgpuncturaintr-oastfel
*rffii, ' ''
celemai eficace: *u*"or',
ii;,*'-,,rouilr"r"r. _.
: ',.;;Gilurs o*r,ur,l"l;;;'":"o"

';#ffi
Obezitatea

' ^^^Y:_:]t_atribut
oDezrtateo.

esrerlce.
pe careomul il pldte;tevietii moderneestesi

. Qeim-ajmulli obezise lupt6cu foameadin considerente

Medlcll insd combatobezitateaprin toatemiiloacele
pg-.i[F 1on9ti911i
sanaraFl. _fiind de efectele sal'eOaunxtt;;;;;;;
u slatlstlcarecentd,in acestsens,ne spunec5 dupS
pur

1 ' : : : ; : t; '' : varstade )u de anr,un obezdin doi seconsideriun diabeticsiu

'
prediabetic,cd'inimasaestemai marepi mai gr* a..b1l-
136
"ir"i
137
 d)f"
punctutroamei,, (re- ,,lmpdgireaapelol
sau
,,Punctultalief'

Fig. I I l. Fig. II2.

om slab, iar insuficienfacardiacr,de doud

Aceeasistatisticdne mdi antd cd obeziisuntori mai frecventi.
\--___--l

hiperteinsiun
feclii.
mai amenintatide
e arteiatd, utrior"r..o"el'il;;E';;;;i.d"
r#' #_ n
Motive, deci, sunt.suficiente pentrua determinainceperea Fig.I 13.
unuitratament mai inainteca obezitatea sasernstaleze,
taceicuastfelde mai ares
bolnavi
i" f;iri;,i;-ini"i-irriii;;il##';"
- - vrvvr!q''''I :,, :' s ;,;Punctut I l2), situatla fap ure'
tranrsf gieidepuneriiie grarimi. -.r :' i chii'oe ,;faamei{fig-,
llef:a,predispozi obiaz,*ronilier:e(cuunghia);,' , , ' " '
Nlerooa oe sr.bire cea mai cunosculeeste reducerea
-;;;r;
alimentarela nevoile_zilnice.--i-rn ratiei
'ffi#"b;#, :,,, ': : Eiiminarea'liChridelor fn 'excescontribuie;,d0''
:, ,: *a**nea., ,lA:OiOceSUl
:,,::,: de Sld,b,ire.Iat6,unpunct Cu
,,Mdncareade diminea.tdsd o consumi"singur,cea
imparte-_o cuprieten *"'
de la prdnz ,,,, , ecebst6: numeestd'foartC'su$estiv,::
aitiuh-e-''al,cXrul
ii, ih, ceaoei"aii;e- A"qrn*" il.;: "'
conformdndu-ne'cicrutri lilni.-ui-.n".gt"r, ur"trebui l
- i':,::i:,:,, Uf6deasuBra,Ombilicului,;Acest:punct,ffii:ESte
mdncdm o .Tgu..a.datd.pe ,i, iii i"ai".ilii!i"i'0" ffi, sa ii . '
teliei4:":i,tQ;'tti-
nib numelede,;;,P'rarcdrrl
acestsens,fiind in primajumdtate "ii a iiei,il;; lil;'Tb:i;: .,'., cunqscut.:gi.
..:'...,i,,
Persanii MareruiImp'eriu, ., t*i".a n".ait"uu a";'a;; i.ia ,.
zi, s-audoveditfoirte puterniciin iupte.Flf"^f"1"
spunea d9sp1e #;rl;
aceicaremdndnce maimrittde-d;;;;; ;.";i;; Ce trebuie sd mai fac6 un obez?Sd se prezintela medic,
sunt,,barbari,.. M6nc6ndpu!in,.d;-;t;.i"J deoareceobezitateanuestenumaiconsecinqa unei supraalimen-
medicinatraditionald, _,]ft,' r5'fi;; intemd(hipofiza,
.ontriu,ri'nl; ;";ui- br;;';'b;;.bfi ;.,; tatii. ci si a unorboli ale glandelorcu secre{ie
energiilor din alimente. t#oiOa,bvare);sd nu foloseascdmedicamente pentnr
',s.ld.birg"
cu pofti de mdncarecrescutapot apelala
servi_ (diureticesau amfetamine),deoareceele sunt nu numal metl-
c^,,,^P?1oun"le
r Ie acupuncturi
i qi chiarale.presopuncturi ciente,dar chiarpericuloase.
i. i.nt*.hi rti,i;lr;
urmdtoarelorpunciecontribuibU Aiminuarea
sa:

ungftia)..,, ff;ft,ri'l*,.$*tr$'
*#*:y#"ffi{{';ffi Oboseala
Alte indicaft indig;stiO,iU*me,_roojfirr". ,, '
',,, ;,,!agrta ;,19!';
i ptiiu,iii llil;, Ca qi durerea, oboseala este o suferinli cunoscutd de toatd
, .,...
rriuhghiularidepe pavitid"t-='--:' riiil##,ii,*r, lumea. Ambele sunt semnale de alarmd pe care organismul le
(cuung[ia).
#;:l'i-f i;; A' trage cdnd se afl6 in pericol, pentru a se lua misurile necesare'
" ' ,' "i#i
. ..
in iimp ce durerea n" da de v-estecd intr-o anumitd regiune are
138
13 9
 Jocun procesde
distruc{ie a tesufurilor-ohneoor^
cd rcz.e
ry eteorguni;iil'#":::incep oboseala ne - _^,.?
-^ avertize
1y:]
si se111
epuizeze. aza
Ob;;;,;?Hrsmurui t"nomen
- se-manifestd'f,i-ttt atatae.aipanoiiinsecolul
in tot nosrru,
::dgT* ;"t"l'ri.in^o'^tttt reflcorpul.cr .deoseb;;l;";rp.
qano, in mlJ';;";'::'u"rerea exeic
j?ateacestea innuen- ,,Al treilea
sn,"IIJ;;i:."h ,,Palatul celor lnterva/"

" fi3-icprelungit,T::*Ji":'nu
e1]t #lt in urmaunui
sutd de oboseli"

.fiecare;;."*T'survenitd
dupao zi de o oboseala
-normald", munci. ;; ;i:: :u1oa!te. 1
ore de somn,din "6u'o|'toutt
insadupdceleopr 2-
treziqi
dimin.u,u astrbldeoboseals @r J
penrru onlifl!.llqidiii
ui;" ai;il; " va m+
ouo;.urlififi @5
eapoate n deoarecc
@6
wr
'" '#p,.lffi:itixT:i1*lrvd^medicurui,
tubercuroza;;#ll neman
ires
ti' ca ,
" "'itif#r'H:Il i[:d Fig. II4.
nosffuma
ffITJfj ?i,li'J,iT'"lil,"fJl
Fie. tIS.
i es
# i';;: :t"'- cunoscutd re
m9d-devia{r,din.L1:t'" in t*ln#'nrca $isub Oboseala, fiind destul de frecventi relineti ur-
datori
td noului matoareledouapun&suferin!5
carerer,
atcooIuIui, 1L :on:u3,l ttli.f"9"re' stimulenteal
. ac.esjea,
pe hingd,ij:tlulu.i "t" ".irp,mentelor '' , , ,,_ o",,!llayl aelol o suta de,oboseJi,t.-
i i.L. VCrr :
ons,
neaas teni
asteniJi.
3_l,eil"u. ei 6-;-rrJ " ilii'il,3ii
.,".Y i'i#H?.#' ]cloriiX',
se
*i"$ti.::,{:',:
"unl'r,
,,,,
!!q;lt+),
. : .s9
situatsubvertebra i Aorsaie'(Aeus"pra'sa
arla vertebracearnai proeminentd,,a
de cap;
.ou1eri. tn.o.ni".-'J;::t:1i,
;.o:Il:, scaderea zeazep, n
_caracteri ' - :VII-i
-l r: cer.
::'
ruare,
irascibirirate cap r,' vical5)a tonifiere.

mdsurd,
Fiil."J"::::'J:::;
'eo?J.l^ti;':hJ::F:Ti:ti:i"fi
nzice
;; ilu.5 i?3-"b":"rii de in ceamai marc
.'.,
,
,Altf indicuiii:
, ,,,',:aFl$rl(pentru
reammare,
creqterea
lKualsa); sportivi
condi{ieifizice)* to;nilieri.
r pentru oboseala,fizic.a psihicd ui"tt lu
si

o]l-T: p. -s1
nrreaobosetiiprin t"t orirri+'mde'se situeazd . , ind.gqan6un punctextremde eficace, d"nu-ii;,j7
ajcrtuirea;#;llotan Dteve- .,.,'..,,,
, tre_jlea. intgw$l" .? Sii
rntercararcu pauze. q" I"t' taiionul' - tfig, ttj), situat ta irei
ouratd.La terminarelt:9* uo"*t.,iru':,*t fizicede scurra
. ,, ffisy1..qu_b.v{tu1 roture-i,
inib;ete
: :: ' gambei(tibia qi perone,rl)*'toiifiere.d;t ;ase;i;
venrt.In orereliberelprog.uruir;;;;r$Itttr\ti
j}'",XJ;:h?T;
sportrveadecvare"o.:i,:ilil';#;liltilT: Acest punct mai poatefi stimulatcu ajutorul unei
tisarete
apnnse. carese.vaapropiade piele,la I cm, avdndg.iia".a
stim
utente
nuconstitu producemarsuri.
"o.iii,iil,'jl$,':, {?qurileeleproducand ie.", r0,
obiqnuin{d, Irochezii,unul din triburile indienedin America,
",
'""1i1,:ll;;"#, :iJ","T'::. de- acest.punctpentru prevenireaoboseliisi ameleliior.gi
stimuleazi
o;[";':';H'i31':i::ll're; t vinein ajut muncitorii prefera{ipentru constructia.iaai.itol suni
""'' ;; ;"; ;1t:::i# rT'::ff[ j ii;
rou.t" inuii..
energi
iIortongqi, Acesr punct, pentru a fi mai usor si mai repede
stimulat, se
")l' tatl.teazd.
140 Pentru obosealapsihicl se va masa si rlddcina
nasului.

141
 palpitatia

se prezintdla medic
perceperea
^^*Adeseoriunorienzatii";;;:.i'll1: unelepersoanealarmate
anormale in regiunea de
de ba.teiil.i;;i;.,'aqn
n"t"gututt iiirii,l"d,?i"#-
rnimii' subforma
i^"tiiJ'nta
senzaliide ,,sferseal
nliiitar-dilil';1,:;;#T::dgft jtl
lifjff ::"fid,tT,
sautumatexcesiv.prl;;;;i;il.-,j,iylo,
rptta{iile oecaf.ea. ceai,alcoof
puberrati
i, ;;;;;; ;:zei'- .semai r".";i;;;;;
-:^3u"'bagi"i,'u"i ::'r?:
grandei
tiroide.' ;ll"rii.t':,X?":"
J;Ti:
. Alfi imprudenr
I-
j;J*#*: #Ji"ril?',1?fiff ?f,t3jl,,;T
cardrac,
careseo6r..fyl1
ffdl"liin'lri,i
inso{ite.qi de tutbu.aii ::H
ifldil,
Bareile
deinima.
T:"r#:1xH;;lI
r*i$lli'},'*?#;gx[fr,1';*r""'f Fig. 117.

glyl,Xezechitibru l:^1put.,.d,t;;;ildi{ionala.sedatoresc
.trcnllrbrarea
energeticin meri;ffiif
energiilo qi cordului' Un alt punct eficace,penm) acliuneasa asupra
masalului,uu fi u.rul ain acestepunltJ'luvase-sex sistemului nervos vegetativ. este ',Mlastina van.'
tata
doud
punde ditp,t'5i'q*;;"'J"?tI# ;: ?.,"Tfr#]
a".*1',11
u cteusor de rbperat: mrilor" - VBzo- (fig' I l7), situatpe ceatd'.peon-
zontalace trece pe sub lobul urechii, in scobtturtle
dg sub .protuberanqele(proeminen{e)occlpltale -
lln,'_',f,#,,.f
#XW;r,;j,ffiyit ^:,;,
: dispersie.

..,,kfr
#f,:{:#{!i;;"1'r;.!Tg,J,,!,;,,;#f},1: Paralizia faciali

Pirn oarulizie fitciala se inqelegenefunc{ionareamugchilor

Poafta vf/ce/ei,'

unei iumdtati de'fata. Aceastd sufe{n1dse .produce..tl,unla

lezlu-
lezdrii nervuiui facial pe traseul sdu' In tunctte de seolul
nii. oaralizia poatefi de doua feluri: totata, chndtoatemiqcdrile
Dol-
ti. iumatatiirespectivea felei sunt absente,Ei parliala' c.and
$ iravul mai pbate increqi fruntea qi miqca pleoapeted1l,!1":1
mal multe
,,Poafta spiritului" fr bolnav6. Paraliziatotald, numitd ;i perderica, de cele
,i i. infeclloasa.pdcandcea pa(iald *\::!,t,':l:^
are"it"
"A o hemoragie,trombozdsau tumon cu locallzare
"rigine
drept cauzE
cerebral6.
Ambele forme de paralizie necesitd un tratament cdt
mai
Drecocepentru u s" pte,retti instalarea unei contracturi
muscu-
Fig. I16.
iare.de celemai multeori ireversibi16'
142
143
 PresoPunclura meinii

Kinezia, o stiintd recentS,care studiazl comunic[rile never-

bale ale omulii, tie sp.rne cd, dupd fa{i, segmentul cel mai
folosit in acest scop este mdna. De-a lungul vie{ii fiecare indi-
vid isi insuqeqteunlimbai propriu al m6inilor. Cu ajutorul lor el
isi pbate exririma gdndurile, sentimentele, unele ac{iuni etc.
Iidiferent d6 gradu'i de cultur6, fiecare popor, in uima u1e!
,,Marea
scobiturd" experiente proprii, si-a fiurit un al doilea limbaj, limbajul
mdinilor. Phna la ilobdndirea acestor excep{ionale calit61i,
mdinile au trecut prin diverse stadii de-dezsroltare,de-a lungul
evolutiei speciei umane. La inceputul inceputurilor mdinile au
Fig. I IB. fost adevdiate antene cu care Homo sapiens a luat contact cu
lumea inconjuritoare qi cu propriul sdu corp. Cu vremea, ele
Deci, adresati_ve,cft-11i i-au devenit si primele instrumente cu care gi-a procurat hrand Ei
degraba
astfel de suferinte. tratamen'tul medicului,in cazulunei si-a consffuii addpost. Partieiptnd zi de zi'la activitatea fiin{ei
.La recomandatde specialist, iuperioare, mdna'a devenit simbolul acesJeia.De aici qi denu-
addugalichiar in'ori.; ;il;;;;,.*'r4
astfel de tratameirttu in".p;"i;n.riu!*"u ,* presopuncturd.
Un mirei, de cdtre anglosaxoni, a fiinlei superioare, man, de la
puncte: urmatoarerordoui manus(in limba latind: mdnd).
..Inteligenta"mAinllor se datoreqtelegdturilor lor directe cu
,,*,&#.#,r!ii,!:|;#,,;,fuw'#'{,
- lf i,
x'jlfi, creierul,dE unde primesc toate comenzile.Elementelesale cele
mai independenteqi mobile, degetul mare qi cel atdtdtor,ocupd
'f f i 4
. 'd degura o suprafaqdde proieclie pe creier de 12 ori mai mare decdt a
piciorului.
Pentru medicul tradi{ionalist mdna are qi alte semnificalii.
Ea estelocul de proieclie a tuturor organelorsi de trecerea sase
meridianeprincipale. Pentru acestemotive m6na are o valoare
l*'***u1'ri4n';ffi
'' **"ii###c#i1ffi ""' diaenosticdsi teiapeuticddeosebit5,mai'ales la copil. Tradilia
ne'spune cI degetulmare corespundepldmdnuluiqi
iin'- ',''or'
or;e*ntala
: ,,+ii.;.ii 'd.'m,,tll'Tl*,''.''.'l ficatului; degetul ar6tdtor; intestinului gros; degetul mij,logi.g.
'-,,*;,H;ffiu#fiE'-*ffi -' r*-'' circula{iei s6ngelui (la frig, acest deget degeri cel dint6i);
degetu(inelar,sistemuluinervos;degetulmic, sexualitdqii.
"Din punct'de vedere energetic,mAnastdngdeste IANG, iar
., ,,uo*-tiidia,u.nehiui"nrxffi -- cea dreaptd, INN, aceastdpolaritate inversdndu-sela stdngaci.
Cdnd unim cele doud mdini, cu ocazia unor momente solemne,
-Toateaceste sau le frecdm una de alta inaintea unui eveniment deosebit, nu
_ manevrevgl dura l0 minute,av6ndgrij6
sd fie la inceputdestulO" Ufa"ae.e.".t,ir.romasaj ca ele facem altcevadecAtsd uqurdmscurgereaenergiilor de la un pol
ua rcpeta d.e al fepi se la altul, atAt de necesard in aceste circumstanle. Prin aceste
_treiori pe zi, fdrd, glmnasticafaciald
recomandatide medic. " ".gfi:" gesturi instinctive contribuim de fapt ia linistea sistemului
nervos,solicitatin situaliile amintite.
144
145
 ..ttr:e.
.usc.qta:.magajtinearpe fata palmarEa
degetuluiinelar,pdnelb pliut pumnufui;
o enurezjsl
enurezis:se va ciupi
Ciupipuloa
puipa degetului
deseh, mic, in
fiecaresearfi,inaintede iuliard;
..cgnstipa{ie: hasaj liniar pe fa{a palmard
a de_
getului
rlul nric
mic, pdni dincolo de'pliull,pumnului.
de pliulpumnului-
$j a$yt14poatebeneficiade un astfelde tratament.Iati care
&bri
suntbolile(fig. 120):
lm/ocarca
han$pirdiel ..l........l;;.:....;.:i...:.1-..
masaju[pulpeidegetuluimare;
rgffa"
^
oe mlncae o durer.i de dinti:: masajul
masaii pulpei degefului
Const'rpatlie aritdtor;

-Dureri dinh -/npoholi cexua/d

-60// de filat 'lu'se

Fig. I 19.

ll ale,.corpului,
manaeste -lesin
rn .scopurr
,","3?fl3,1',1,1||,,i;,,-"11"
^':9.Tt)nte
terapeutice'
in spccialIa copii' '^Palpr'hli
-,frtafi

Jg'ff??'X'
Mi;;;;'ri,;i';i:;;i9

::l'?,#ii"ill"'
l il''?il""'ff*:
Toatemamclcesrebinesi
il I*f ?iii; #i!.
retini. pentr
"et.""t "ii.*ffi::- alemicromo.ilu,l l;lii,i'rl#"ii1j:
(i'prima zi cleboala):seva tnasa
cJe- \
ur:r',i'ti:r'"':
.o ltollu de nuncru.e sca:trlu; se va lnasa nro_
nrusculari
de la bazadegctului
I
mare(in _\\\
;:lX]!l*
t diarrc" se rlaseazi fala palrnariir degeftrlui
-
aratitor,piinala bazatlcgelulr",i'*r,"iin';,;ffi;;;""
.
! t . t r t r . s 1 t i t . t r l r t ,iir.r.a sa .j c i r_
^. . , . : j: , : , , r t -: \ t . lt r . () t ,din
( )( . . (patmir,
t r. t , u .
:.,i11:.'l^"::gbrtura apoi rna:raiIiniar bi_
rriicltr.panala bazadegetelornriilociLr si jnelar;
Fig.120
146
1 47
 oiri'trf,,T#ii parmarb
a
luse uscafd' o enurezrs.'
i#*fl;itrfr;ffi ;ffi
se va ciilpi pulpa degetului
-'o- ---' mie, in
fiecare;sear6, tnaigtede dulcare;,
o.constipatie: masaj liniar pe
getului ryasaj.liniarpe fala palmarf a de_
fatapalmar
rlui nric
mic, pdni dincdlo de piiut pirm"rt*1.
$j a.{yttu_lpoate beneficiade un astfelde rratament.IatS care
suntbolile(fig. 120):

**:^ff{trL:r!{3ya':;"(':{#::rresniledincira:
de dintri masajulpulpei degetului
uoiu#I""

\i -Oureri
- 6o/r' de
- /npohnti cexuald
- luse

tl
Jr
Fig . I 19.

3,iT,11,,i[,J',ii,ffi
'"'"i?fl
Micronrasajul
i'?j?"o1,],,..?T,i'$';.,H1?"."?l,l
mainii-".r.?ourt.ii#"aii i;'ailil, ;;i;,
-lesin
-Palptlah
-,Dkay'{
la bdietisemaseazdmana
stanga,l;;l;f"tti;;
:3lf##ditiei,
Toatcmameleestc,binesa reqina.plnrru oriceeventualitate,
cdteva boli benefice alc, micr.ornasajutui
mdinii (f,g.-'iE;l
Iatd-le:

{iriprimazi deboald):sevamasacle-
n it'#i^:r?"'i
.o 1to/io de ninrare scazulu; se va tnasa nro_ \
musculari
de Ia bazadegettrlui
nrare(in
;lli[l*
t_tliut.,:e;se lnascazafala palnrard
- lr rlegenrlui
ararator, panala lrazirclcgeluluiniarc(in palrnal;
. (t)ftt 5l
,..1 .l)t.ot,0(.ttt.(u t t.(rtt.\!) i t.(riic,r..tnasa j cir_
s cotrl ur ;rr iin p al r:ra.a po i rnu sail i rriir bi_
:ut ar .In
rrri'cat.paltala lrazadcgetelorrrrijlocitr si inclar.l
Fig.120.
146
147
 Pfcliya suferin(d, mai alesdurerile.Masajulsepoateexecutacu
vqrr-ut unutdeget,cu un be{igaqde lemn,stilouiau o baehetd de
noasajut'n:tpff lgr rotunjit.D-urata.unui
iil.f;fi#felr4#Fno-cffi llt.^l_l91.*q1tul astfeldemasajestede
va minule,mai precisp6n! la dispariliaaur.iii,i eiu*iuii_
,'",t'."##i,Tfi#ffun#fr#f
fr; '',' "
:''ui:i's#l de.subpunctulrespectiv. ln felulacestasuntdebloiatetoaie
rgiile.dincorp,imb-undtdfindu-se, pe calereflexi, norrulliu_
.''''.; ;': : :.e ' i u l . bu ra ri :. d a tunc{ieiorganuluiin suferintd.
,'',,',,,,naiff##,f;ttrf*" '''"
t*f,ffitJ*
Pieleatalpilor
.-.jt.1"1 tdlpilor trebuie
trebuies6
sd fie curatdqi
fi6 curatd si sdndtoasd
sdndtoasd (frr[ rdni,
(firi
bdtaturi,tumori etc.),iar masajulexecudatfrrd a r. ioro.i-"i.i
rini
uh f-el de substantd,fre ea uleioasi sau apoas6.in timoul
presopuncturii trlpilor, bolnavulva staculcatcu fatain sus.'iar
presopunctura tilpilor executantul va aveao poziliecdtmai comodd.
In func{iede suferinlSpot fi masateunul sau mai multe
qi-ar fi.pugt imagina cd tdlpile noasffe, at6t de puncteintr-o singuri gedin{d,care poatedura p6nd la 30 de
,=.9jn9
Dararonteqr.rstovrtede cere 10 vagoanepe care Ie transoorta mmute.Pentrusuferinlele acuteserecomandd l_3 sedintepe zi,
zrnlc, de-a rungul zecilor de ani. sunt ogrinzi ale sdndtatii?
Ele
pentrucelecronice ,2-3 pe sdpt6m6nd.
mal posedasr o bogatdclaviaturi cu zone reflexogenec6
oot fi Punctelecare vor fi masate,- in func{ie de boali, sunt nu_
roros_lte.rnscoprr! terapeutice.Toate acestemistelioasecahtati merotate,duphcum seobservi,in figura lZt a-A.penilu irecuie
are talprror sunt fbrosite de mii de ani de cdtre popoarele Doalasuntmentronate unul saumai multepuncte.
Ei'-
tremurur onent. In Japonia existd specialiqticai-e'folosesc Iatd,cdtevaboli ce pot beneficiade presopunctura tdlpilor:
in
exclusivitatl.piciorul 1n scop terap'eutic aiugnorti".-;;; . Acnee 2l: Alergie 2],2?,2?,24,l3; Anemie34;Arsuri2 t,
s]
spectalttatetlmd cunoscutl sub numelede sokushindo. Arioz| 21,22-, Zi, Z+;Xrt oz6genunchi
??,2?,24,,13; 3:,,t1',
Milenararmetodd.a_ inceput sd fie folosita, in ultimele de_
cenu, sl ln taflle-occidentale.ea fiind redescoperitdsi pusd ?2, 2?, !!:^[np!ne- pectorali Zl, Z:2,23, 2{, tS, :j; islni
roatedrepruntede cdtreW. H. Fitzgerald(S.U.A.) si hehumiti.
in lloqr;. 21,22,]3,24, 13,-14;Atrofiemusculard 4,.21,22,23,
tot de el, zonoteraoie
7!, 13;BoalaBasedqyl?, {1 Qoli infectioase 21,'22, n:24',
! 3; Boala
Parkinson2\2.22 ??1, 24,1,7, 13;eofi derfiicii ri,
Iat5, deci, cd Ai.eqell neinsemnatsegmental corpului. in
,
rumlnareonrlormedrcrn' energetice, ??,?q:Boli veziculd
biliard]5, tg, t9;boaiaSA;"r-;;; ti;
a cdpdtatnoi dimensiuni.
Aqa dupd cum se poateobservi Oin ng. l)l a_b,tdlpile il;il; ,23-,2.aif1on5!td
-la,e,2l;Caiaracte ir,22, 23,2i, L;-Cil;;
qErylyi_3_6,-?l;
Celulitd.36;
Cistitd22,23,-24;Coiaps g{, Z1;
sunr locun de prolec(reale tuturor organelor.Astfbl, pe taloa
oreaprase gasescprorectateenergetic,sub forma unoi punite 9"JltgI 5,.25;.Conslipatje_
3I ; Coxartr
Uolrcaabdomrnal5 15,-25;
ozdZt,Zi, Z1-,
i+,1i,ft:
sau zone.mai mari, organele situate in jumltateu a."'apie lrarnpe musculare 13; Criptorhidie
-biliard, u 4, 36; Diabetzaharat15, 16, l7;^Diaree15,25;fiispneet4, t,
corpului (ficat, veziculd apendice,o parte ain inieitinri
g.rqs)._iar pe cea stdnga,-organel6 respectivdiiuritati O.-lo- fl, 6^;-Oy9ri9: "1p 1; Dureride ceafr7; Discopatie'2i,23,'24',
(rn.lma.sprrna.cearartd partea intestinuluigros;. Restulceloi- L5: 25,-18,- 19, Dureri_de_ stomacl5;.EnurezisZZ,'ZZ,'i+i
tatteorgane,se,afld proiectare, deopotrivd.pe anrbeletdlpi. F9"f: ?l:22223r33; E_pilepsie 1; Epistaxis6, t3; efatufenlj
f5, $;^ f elre 34;Fractur,E l S,2S; 13; Glaucom22, i3, i l, l: *,
^ Decr.tatprle.po.t fi folosite in scop didgnosticsi teiapeutic. p,npd:4; ?,j-; Guqa4, 12;.Cut4,2l,22; 23, 24;Guturai'A,'i;
In cazurunerrmhornivr..dacSse vor cercetacu at'entie ialoitc Halend15; Halux valgus12; Hemoroizi31, 21, 22, 23,'24:
sc vor,descoperiunul sau mai multe punct" Arre.oase;;;t i,; ;r
g. 1.3;Tlipertensiune arteriald22, 23,'Zq,'Z;tlipol
-,-9:l]-,l."plorec{re
at organuluisuferind.Dacd acestpunct va fi
masat pana la drsparitia durerii locale. se poate ameliora res_ $if]ipocalcemie.
tensruneart^eriald 22,23, 24, ?; Hipermetropie 22, 23,'24, g;
fl
i
Icter 16, 18, 19; InapetenJl 15,2-5,12; L6sin 33,21:Me;:
148
149
Fig. I2l . a

151
 ,,il.*?ti#fi'#i,tfil'i,,ffi
ifijtX*t:if..g
f,:*."ft
: u,4: Mensmralie
nereeu
rata.
36:Migrend
5, Ridurile fetei

rF+d'q'!ffi
f,:flI[,:]i
l''ili;iti.:-{?Tltism:j'i)lz!)irc,
_Dintotdeauna
retl vesnice..,
visul omului.afostsddescopere
dar nici unul ai"'*iif. j"' ,,elixirultine-
rotositede-a
* -Da u reusjtsd invingd.

fy{t:,iiirdillFi',4iii:r'.l'#[??illi:]l]l
H?gl,e{e
bdtrdnliro:.itoinu t:::::?r,:i,
fi Tgr- ",ir:'dE"
T :i?itr#ilj|:,::T.'l3lt?.ur *J"''., grqnriii
nosrrj
ochi
cdtoa te., tl:33til"*
"e:..lldji

ji:?itrri^:l: J ;;-;;h##"'i",',;n',i',?,",i,i1;,";ilf
va nc e 2 1 , 22 - t
va,sod,itatal,;;ritir,tl'uA{i,"i#g::ii ,tl';",kJ",ff.*t'?;J:,ll
4

; Ridurile (zbdrc.iturile)
?" , feqei se Droduc djn no,,_^*:^_r_ ..
Zonele reflexe ale piciorului 3 if ',,::Tlj''o",*i:.._*.'"ii-.,",iiaiii"oTio9'?,l"J"
drept (/ig. | 2 t a)
o*iai"
i,.-,G."rl
*[F tfi"i:f li,SiHrrHm
{,
,. oeseror schimbdri ::mt I
dehimicai.'fr-rroalil#fiH:f llli:: r
i :iiffi:h:['iJ;fi :il.i .ffii,;
ri

:,:r"*,* trigem:",
:tu,ns5'.nerv
,..'3ffiofi,H;ff
g ry;t,;. e".d (g3Tu,rl,s
'
tribuje
qi accentuir"r-",;;;;;':; feqei
mai con-
*'1^lT?lttanrrea
Dacd ridurir" .1'jlnturjlor mostenite'

j{I,,#:i.:r,:_l:i:lriilff Qc!istrifie: ::t,,:o;,1,1?il,lli';.lil,"Ti,",X:':;r.:i.;":::,:trfi

J,"",".j?J
;,,J'trli$$fl
"i tf #;il;, a,
penrTr
prevenirea
^neconrrora'
^zrl:lce, t"."- ,iri.ji?
sentimentere, oS'
;-;; "#i'?:11il.
;:Jill' itsigTi1i :'*i',;iii*a'zb'p
J::
"git,?si':',1
I "- ptangenr.?-Desigur
cd.prevenir.; ;i;r;;i;
ffi"ilX;
i:rj*i''ft
(ovare
,Ti{:ir""":
t ",;',i*IIr#T:d4'.i::fi
:l:olil??;il.,eff?Ufr
c.nun"iii."o,,
ful
expresiei
feleieiter.nrlr:r, imposibir
Ridurilevor fi combatute
nTrt r6ndprintr_o
conrroral
o. rJr,?ltjilr-un
firin'J;,;,ii
igiend,id;-#, attfe.tde mijloace,in
sau
testicure-
#:,?fi
,:i,'H r' pJla"la* 5J'lJ'
"'.'.','o:::
Ji
;";,X?l
i.tl,l" 1,1111
;
.u'p.'.'oji.'* Ior. -metoi
Zonele reflexe ale piciorului
stdng (ig. I2I b)
d;i" o,il,l
i'i
"1"1::?f,iJ,!'!i3 " r"'.;
,*,##',:mr:iltlli13[';;"";;;H' penrfu
prevenirea
sau
::g{y"['|,9ff :i,iTi:f#i,:T:i.,i;,?f
greagtl nerv'trigemen:
6. il;i ;"."] 5. Tdmpla
to:::r"qii"u,,,"i::4!"';i&!n,,tLfi
'lr.^x11ea.dry1ntaa
racttacuajutorul
u..]'.11.i,,uruJ^riui l.l:,jid;;tlk?;
p,il.r,ro,_.
g{ep!;-
9. Urechedrez rratarnent,
r!r,P-o.Iza: penrru Unastfef
,"u?l:^:u...r. iorrt."ilr,r, de
.aUOure,
iil"Bi;ii;i'r:'H{i: l'ru l?ffr :"i?tfi#:l '''."ft?f ff#::".i"
proverbchinez,,,poate
;;;il
care,ne
trunzade dud in
1te1sa.zl ni""r,i :f:ui* rruTj,:"J
d"",j
i,,?: :;lilf l11l
iffi;ii 1i':'H.?ioi';* .;i.;r;;r6,s's;
?:, 30coron des-
c"*".i,ift i,%i.,ft?1.r",,1 i;,",1,lllr,
"r]"i Ii;,il ::l ii 7.,o
:i**.lr{Lt}!itJ:'Er'oJ^1T,i;L,i'l;i;y,."liTBi"".^l:,.::
"l din
conrinu-
152
;Jff:Til:#j:,i,ff*'n,,".$jil:H"tt;Tff
,i#:iL:* Jl"ffi:,jil:
153
 Reddm,in continuare,celemai frecvente
nduri.
situat,
"''*riffn;}'"#ffii:'":,-r:',''n"pqncrului
': t'#imilarea oungtelog
iituate deasupraiSp*arr,,
,.,1:aenelor*
laaproximativ
Z,Scnea*" ;iil deah,a
I' ' .ri"i{i';'sdi#;iifi;r*
.':Ridul Ji-ffi- (E[i,',iffi
-_:;"ifi;ia,prnctelor:
.,Labaio*7i,,,
scobituiic. suugi{'i{.;e.";;#i;
I;i,ffi5;tu
situate,tn
' rr.i,i,tlilftl,!{{{,nl}li"to' mrjrocul
Fig. I 22.

situatgin scob-itura
Oesub ,iidli; celor din
apropiereaunehiutuiinlgrnato"lriid'?fig. ti+1.""'
,,igoll,";i{,:#i3i|;:"iitiitiii"oun.i.ro.
o*i'r1ff#.*grp#lii'li'situate
intrenanne
qi
Ridul ,,Martiai,,: _ ielaxareapunctelorsituate
la comiiurabuzblor; :
'. sltmulqrqo puncrclor situate
,(qanjr+luasutui), pe acest rid
tn dreptqlnan*i tndlzO;. "' ""
Ridul ,,Gurii* punctelorsituate
ra'edi"^iffi"fu;i'lerarea
t stimulareaounctelor pe
sip.ate_ verticalapu-
Fig.124.
pileiintrenarine ii comii"ra'fi;J(il'.-
-: " i;ii. " "
Fig. 125.
tt i Jii irla6 punctu lui
"*. $glt_,,t"n
$nrar pe a€€strid "7tii,r,
(infre buza
inferioarXqi baiUai'*
DacI sp va folosi
Tu.qe? punctelor,cu pulpa degetului,
manevrelesevor executaastfel:
1'retgqviea;.,apdsyel.qepunctul respectiv.in r .:
mod g9ntj1uu, rimpde2*3'nii#G, sl5bindpresi-
uneadin15in ls-secunde: '
lpun.t"t,*,,:
.pe
,,',ii"tl,Jff1iolg#,;nn:are ,
lvtanewele.se
executd
succ"rir,,d" mai multe
. ,k#fla grila
htolq; il!"iiid;Jmt"l.la-ji
qiseara.
Nuuitatiia blJieis[?i*'lu*[raqius"ata. Fig. 126.

154
 Shmu/are Ahnu/arc
8e/e.rarc

Fi g. 12 9.

., . stimulareapunctelor
'r
sitaate
- - :- - - :- - la.bazanarinelor
"
Fig' l3o'
Fig. r3r.
( f ie:12 8 ) -
', Penffulonifiiiea: sprantenelor: care estemecanismulsetei?o datd cu scrdereavolumului
:?lg:1y! datoritd_
aportuluiinsuficient
d; ;pt;-;; ;;il;ili
tionatg It ridul ,,Atenlieii;,u a"- fu iit presr.unea
arteriald,ceea ce va declanqaproout*u-a" .itib
rateatnternda spranCeneloi "rtoi
si a nunctuluirde "*i,_ . rinichi a unui hormonnumit renina. Abesia,a;pt;;
la
rdd6cinanasului(fig, l2gl, : transformarein sdnge,va aclionaurupiu-...i..rili,;;itar;;f#';
zond anwitd,,.car{ va provoca-senzaliade sete. ;
uitall sd vd,netezitifalacu palma. exageratde alimente_.sdiate a;;;;rl
R:f *::::
rraca pentru1:gi1!1*
rnceputun astfel de tratam€:ntv5 060sestesi provoacd,'a"ur"*.n""; sJ;:^^i;
suntejitentati sd-l abandonati,amintili_vede poe;ift#;; aceastdsitua{ieapa din celul6va ieqi in araie.
i; exteribrbogatin .ure,prou"niiain arim,iniJ.b lenr." ,'air.ll
spune
cd:,,ceihai frumos
rp"6tu.oi-"rt"';T^\; 19-diut
s€tepoartAnumelede seteosmotica,spredeoseb* d;;;; L.tr"i'J"
Rffi;:;;1e dinainte.caresenumeste ;;
setehiporiieiii,:a.
Cum se trateazl s6tea?Toaia lumeu ---- isii., prin ingerarede
apain cantitdqi suficiente.
Setea Pentrusituatiiexcep-qionale, cdnd apa necesard
indemdnd, medibinat u'olqionuiu -;;p;inu este la
i.."rriia. i" p-*otini
Se/ea este semnalul de alarmd pe care iJ trage sgtej.n!$I .r1nfoarle scurt timp, cateva-manewe, ca muscarea
organismul varfuluilimbii si inghilireasaliveiqimasaiea
cdnd^apa-din interiorur.sdus-cade o,z6loorn greurateacorpu- urmatoir.roip"ir"il,"
lui. Pierdereamasivi d9 apd "i o" i o.rrriorut;,5"u t,,Mlastinasinuousct,,-
organismului, "st"naufragiaqii
cum se observ4la ".-aii IClr - (fiS. 130),"situat
piivatj^a;ffi, h ra exremltateaextemda pliului cotului disnersie.
deqertSau.pemare.La o des-hidratar" d'. i'l"';;;T;;;i";'; Acestpunctseva folosipenmjseteexagerati:'
pejg.lmperiogsd.La o pierderede 4%oesteextremA. oiro.it,." o t .,poartacpoc:ii,,* Fr+_ (fig. lJ l). siruat
labilitatepsihicdneobisnuit6 oe
.(apatigsau-agresirr);
epuizat,mersulesteapioqpg_igr9q9iqi1
U A6i ut" vertlcala dusdprinmamelon, in spatiulVI intcrcos-
qi t"irpe.atir.u ii .re.J;; ral - 0ttsper.sje.".Acest
punctse va folosi gi pentru
peste80% - ceeace reprezintdS,6fitri la'o greutatecorporala uscaclUnea gunt.
70_kgindividul devirie confuz.Moartea-sirvinela pE;;;;i de Alte indicalii: lipsa poftei dc mAncare_ roni_
ap[ depeste15%. J;
fiere.
156
157
 Nu uitafi! .s9teconstantdqi insa{iabili chiar cu cantitdti r Pentr3siuuzitafrontald,se va sfimula un alt
-osi.insolitd.de
crescutede apd eliminareiuno. ;il;?; punct,'nUmit ,,Palatutringeleptulii,,* VGzr _ (fig.
unndestecaracteristicddiabetului """lta1l
,132),situatpe ve*icala,irsd p.in nijt;;l nasutui,
la loculde unirecu pieleapdroasa a iuouiul--'*'
A lte in dicalii: eefaleecu Iocalizare.frontal[.
Sinuzita . rehtrl duierile,dettp energetictNN (surde.
abuhdente)folosili rnanevrelede totni-
Ogge]e din jurul nasulqi, maxilarul superior, frontalul, lfr):rfr"
^
sfenoidul r Pentrudurerilede tip energeticIANG
3i_etmoiOulau in interiorufi;; ;ifi;;;il^;ffi; {vii qi
sinusuri. lnflamatia flrd scurgeri) folositi manevre Ie 3i j iiii: r r i n.
goluri,-produce .mugoasei,"u Cur.-.unt' ciituqite ;G;;
ac'eaboalacunos."ta suunumelede sinuzira.Ea
poatefi o complica(iea rinitelor(inflamagLmucoasei
nasului),*a
unorboli de diirli, a'unorftaumatlsme sautumorial" f"b;. -'"''
Bolnaviicu'sinuzitlu" d;;ii-A; ;;;-;
-
tenie_oi-n"a.,-Jut".l*"nicdcutour.rin:odrlrir".lrgenmucopuru- Sughitul
Nu incapenici,o.indoiald cd sinuziiase va tratanumai
-. medicul specialist.Tratamentul
cdtre de
acestuiailii h;plilt.; Cine nu cunoaste sughilut,aceainspiralieprofundd,bruscd
*tUt impotrivadureritor,ji priripun"*ru. si insofitl de zgomotecaracteristice?
*l'ori1i,
Me*cma bl esteprodus,decon_
tzdrtronardchtnezane sprinecd sinuziaesteo board trac\ia spastici a mu;chiului diafragmei, datorita tidili,
produsdde energii perversi,careint in organis- ingerbrii rapide de aliniente,in specia"lreci, emo1iii".;il:^i;
diul anumitorpuicte situatep"-.ti?i"mr itiLiti.riri'gr"r.Irin-irit"il"]
^*^*-
toate acestecircumstanles,ghipl cste trecdtor.ii dizenterie,
..,,,,, . 'ir'Fgntru sinuzim'maxilarE se va stimula,:,oo,,',, enterite,peritonite,encefalitefoate persistamai
,,,,
;':',',.,,punct' ,'_::, ti*p.
S,,,pe.-,a*t,,meridiah,,hriiu*it
;;fiJiiir|[';,
......."..mir'esmktai'7':,''-,.1g.il..'.tfg'1r$;*it.,.ii'ta-iliIt'gih
$ Destul de rar, sughigulestepermanent,deveninrtastfel -.,1; o ii_

ft
#
firmitate.Un asemenea bolnavno ,. rnuipoatealimenta,nu mai
poatedormi. Seciteazhcazuride sughitsurvenitdupi
puternicdsi oprittot cu ocaziaunui eienimentasemandtor.
o

I
,,Palatul
inleleptului"
"_;ii;
sughi(uluiocazional,carepersisti torusimai mult
,,*]-foliiy."
ump..d€venmd supdrdtor,
ia se va recurgela uria din urmdtoarele
$r, remedii:
p - inspiraliiprofundesi prelungite,pe nas;
-
9prjl"3respiratiei,
cAtmai rnulttimp posibil;
. .-_inghilirearepetatdde mici cantititi db api rece,in timp ce
G, o altSpersoand apasdcu palmelep. ur*"hil" bolnavului.
Daci in urmaacestot.manevre sughitulnu va inceta,se va
apdsaputemic,cr.rpumnul,in capulpiepiului,sause va fixa
in
acea-qtd regiuneun prosopindoit, pesie care se va trece un
I bandajabdominal.
miresmelof
Acestava li rnen{inuttirnpde 24 de orc,chiardacdsrshitul
Fig. 132. ^
a rncetat.
15 8
159
 De ce se fumeaz[, totuqi, atdt de mult? Iatd cAtevadin rds-
,,'Shmac punsurile primite la aceasthintrebare, cu ocazia unei anchete
--Cenffd/t' I ef,ectuateprintre fumdtori: ,,Fumezpentru cd md stimuleazd,imi
i. dI curaj"; ,,Fumez pentru c[ mi relaxeazd"; ,,Fumez din
x obiqnuin![". Au fost si fumdtori care n-au ,justificat" nicicum
#
r
consumul licitului drog.
La intrebarea care sunt consecin{ele fumatului asupra
sindtSlii,cei mai mul{i n-au qtiut sa spuria micar o boal6 gene-
iPoarta marco ; ratl de acesta.Tuturor fumdtorilor le vom veni in ajutor, pentru
o eventuald anchet6. To{i fumdtorii - gi chiar vecinii lor, ne-
'\ fumdtori - trebuie si qtie care sunt efectele fumatului asupra
*: organismului. Fumul care rezultd din ardereatutunului con{ine
o multitudine de elemente toxice, ca: acroleina, o substdnli
\\_._/ iritantd care atacd mucoasele aparatului respirator, provocdnd
hxea; nicotina, o otravi specificd pentru sistemul nervos, cu
n efect la inceput, excitant, apoi paralizant; oxidul de carbon, care
altereazdfunclia de oxigenare a globulelor rosii; hidrocarburi,
Fi g . 13 3.
denumite gudroane, al cdror rol in formarea cancerului este
unanim recunoscutetc. Fumatul provoacd sau favorizeazd multe
, La oprireasughituluipoatecontribui si masareaurmdtoare- boli, printre care; stomatite, faringite, laringite, gastrite, ulcer de
lor puncte:
stomac, cancer la btz6, limb[, laringe, pldmdnl, stomac, ar-
I ,,Paartan ere - Fr: - (fig. 133),siruatpe ab- terite, bronpite etc.
. domen,la extremitatea coastelor XI * disperiie,.' Iatd, de6i, cd pldcereaefemerba scoateriicdtorva rotocoale
Alte indicagii: vdrsituri, dweri de ficat - dis- de fum se poate solda cu una din bolile de mai sus,
persle scurt6ndu-neviaJa. ,,Dacd,nu as fi fumat, spunea marele clini-
. ,,Stomac central"* VCrz * (fiE. 133).situat cian rus S.F.Botkin (1832-1889),suntconvinsc5 aqmai fi tr6it
la jumdtatea distan{eldinfreombiticli vdrful osu- cd\iva ani, frrd vreo suferin!5". Dupi 80 de ani de ia afirmatia
lui stem* dispersie. savantului rus, un studiu efectuat in Franla avea sd ajungd la
Alte indicalii: sporliviqi arti;ti, pennuintdrirea urmdtoareaconstatare:un fumitor de 9 ligdri pe zi triiegte cu
muqchilorabdominali7 tonifiere. 4,5 ani mai pu{in decdtun nefumdtor; la 10 ligari pe zi, cu 5,5
ani mai putin; la 20-30 de ligdri, cu 6 ani mai putin, iar peste40
de ligari pe zi, cu 8 ani mai pu{in.
Argumente,deci, suficientepentru fumitori, de a-i convinge
Tabagismul si se lasede fumat, cdt mai devremecu putin{d. Suficientesunt
si metodelece pot fi folosite in acestscop,pe primul plan fiind.
ToatS lumea stie cd tutunul este un real pericol pentru desigur,voinJa.
sdndtatesi totusi de fumeazd,mult, chiar foarte inult. O'statis-
ticd recentdne spune-ci mai bine de 5lyo dirt popula(ia adultd I
O statistici a anului 1970, efectuati in Fr-an{a,ne tlezvihrie cifre <le-adreptul
funteazl, dintre care 29o/ofemei. infricositoare: din cei l0 000 de decedali prin canier pulmonar. 9 000 fuseseri rnai
r nul t s airr nc i nuti n fuma tor iinr eler ati .

16 0 t ol

,,Valea
adundrii"
,,Punctu/
diafragmului"
,,Punctul
pldminu/u/'
Fig. 134.
Printre numeroaselemetode pentru abandonareafumatului
se afle si acupunctura,cu ajutorul cdreia se poate actiona asupra
voinlei, dar mai ales pentru provocarea dezgustului fald de
,,buruianamo4ii". In lipsa unui medic.acupunctor,incerca{i
presopunctun. Iatd cAtevapuncte ce se recomandd a fi masatb
zilnic:
:.t ,,lntdlnirea miresmelo:r"* IGzo -'(fig. 134),
' ::::: ,: :60*rstiidiani,pe,orixlffila,ce.,fieCe
situat irr apropiereaaripilornasului * tonifi[re:;
) ,,Valea qdunarif il- VBg - (fig. 134),siruatla
6 mdsuri deasupramarginii superioare a ureChii -
ta i t|i e re.Ace stpunc testefoartem ul tfol osi tde
aSupunctori in.Extremul Otient, la intoxichtii de
Torticolisul
Plrntorticolrsse in{elegerdsucireag6tuluiintr-o.parte(in I'
latin6: br r us:rdsucit;i oIlim=gat), datoritecontraclieimugchl-
lor din acearegiune.Ca qi lumbago,torticolisulse.producein
urma unui efo? muscoldr local,-cauzatde pozilia rigidi Ei
incomodi a gdtului in anumitesitualii: vizionareaunui sp-ecta-
col, pictarea-unui plafon,dormitulpe o perndnepotriviteetc'
Tortitolisul mai pbate, fi intdlnit cu ocazia unei suferinle a
coloanei cervicale: hemie discalSsau artroz6. In asemenea
situalii, la producereatorticolisului un rol de seamdil joacS
frisul siumezeala.
-in braCticdse mai intdlnegteun torticoliscongenital,ca o
consecintda dezvoltdriiasim'etrice a muqchilorsternocleido-
;iJiil timpulunorma-
ioiliiiti' dobdndit'in
'iiliiiolti,i,
newe obstetricale'brutale.
Pentru tratamentul torticolisului, medicina tradilionald
chinezd recomanddcompresecalde locale, ventuze, masaj,
acupuncturigi micromasaj.Cele mai folosite puncte sunt ur-
mdtoarele:
: ; ,:j ; :, :t :;Fei fra,eerai:lu|',i,:;.[S15
'1(tri$r,1.35),;'sltuat
. . '.,,pe m;tgfuls5..,iosterioarft:.a, ephiului:,,sffioglyi;
,, , .ptid unghiut
...'.'.:':''':'i'hnrluiiferibt.-..:.4*u*o,u..'..'.:.'.'';;;.:..l.:';;|]'||

...,::l':]:::::...:....':.:.:ll.Ur*tdardIb;
'i,
&
'.,,P un dul di a |r agmul tl j..;si tuatpe:rdd5ci na
helixului;
' I
urechii, nurnit[ conca.
Ambele punctepot fi stimulatecu unghia sau
:. -- --lilrotunjit
inaintea inceperii unui astfel de tratament,persoanarespec-
tivS nu va firma timp de douSore. in tot timpuliratarnentuluinu
se vor consuma alimente sau b[ufuri cu gust amar, care pot
,,ttezl" pofta de fumat, tutunul avdndsi el gust amar. Fig. 135.

162 163
 Cirie a avut trac iqi mai aminteqtecum ii ,,bdtearf'tdmplele,

(tl de senza{iaunui nod in gAJ,care nu disp[rea, cu toate eforturile

de inghi{ire, de articularea primelor cuvinte cu foarte multd
dificultate dincalza usciciunii gurii. De cele mai multe ori, toate

V
acestefenomene sunt precedatede numeroasedrumuri la toaletd.
Pentru combatereatracului, cei mai mulli recurg la diverse
medicamentetranchilizante. Ba unii, in credinta ci alcoolul le
dd mai mult curaj, consum'i inainte'a evenimentului respectiv
a diverse ,,tdr77".Ambele mijloace vor deveni, cu wemea, nocive
pentru organism, pentru a nu mai vorbi de influenlarea, in mod
.Fig. 136. negativ,a ealitdlii interpretdriila artisti, de ratareacompetigieila
: sportivi sau a examenuluila studen[i.
' ,' '.. | ;;MIAqti:ne'vdnturilOrtl':..!82s,
* {fig, l3S}, . . Pentru prevenirea tracului, de mai multi vreme se folosesc,
:',,, iituq1,$e.ce4f,{,pe;.grizontala
cer*eii perl,i,bioU,ii , inaintea marilor competitii sportive, psiholbgi, al cdror rol s-a
'fficl'tj;;rT turiledesubprotrue"aiitele
ocoipr-, ,' ,i, dovedit extrem de util.
'',, , ' $i medicina traditjonald chinezdrecunoaqteexisten{aacestui
{
d sentimentde frici. El se datoreqtevidului energeticdin meridia-
i ''Pentrutofiicolisulnou-n6sCututui Sitl:Capiluili. r: ,
,. mrc,s!reppltr-
. I and6msaewe
'.19:15-prgCinni
.''''mu$chii.eefei(a);
Slrialsi (frgi l3d a,b,,c)1 , ,
blende,cuputpidegutoi"i; pg ' b nul cordului, cunoscut ca meridianul activit[tii psihice. Stimu-
larea anumitor puncte de pe acestmeridian poatepreveni tracul.
r Cel:mai uqor punct de reperat este denumit
cup,rpaoegetufui
' r;i"lffi1$fffifr'11?ffdq oer '' i, ::::
::: i:::it:rn
i:ti,::r,::::rr::
:::l:::.ll:l.:.:::::ll:.:l:l.lcfosc$t;.;.:'$i1.;.1.;sf
I
. Jpll5 presiuni cupulpadegetului,
bl-qqde, pe
, i.iii:..'..i:i::.,:....,l1 .ra$lui ,
n;.:,In:apfopibtga.,'mar$inii,,inte.me..ai.,8nt
gdtului(mu$ihiulstemocleidofrisrciOiant
i"j. -- - !,'' ; . . . * . to . n if ie 'r e. ' '' . ' '. ' .
Toate acestemanevrese vor executade trei ori pe zi. ll;:.:::::::::.::l:::::..:l.:l.:::.l:::.::lllc.:.:itditaf-*.te;':ilip6timie
l
palpiitafii-diiper$ie. : :

Tracul
,,Punctul stdpinirii
Tracul estesentimentirl neliniste.de frici, pe carecei mai de sine"
!e
mul{i dintre noi l-am trAit de mai rnulte ori in via1d, .; il;i;
unei manifestdri in public: examene. conferin{e,'**p-r,rfi; -v=
-.s=
sportivesauartisticceic.
Tracul se int6lnestemai frecventla artiqti,mai ales la clebu-
Xl,,1'j3"1,1T,* se^.nap.ir"'ri@iiil p*st*,;.
lir...jatori
dfiJo.r von
!_fteonrt Karayan,,.intr-un interviu,' spunba cf in
rnreaga sa carrerd..aputut studia tracul, manifestafsub dif'erite
ronne' ra toF artrstlrrnstnrmentigti
sauvocali cu carea colaborat.
Fig.137.

164
165
 It,

f
&
$
p
Fig 138. i

Fig. /Jo.

o,,,lill;11.il':?i'i::If:"^i'cuIui. aIdturidemeridianer
e cor- Pentru clinician tusea este de mai multe
pout" itio.iffiil,i:ififieazdasupra tulburdri
Iorp;lh;;,; ;;; I
I retinem.doar doud: ultecla, c6nd este irrftita
- - ! A"
feluri. Noi sd
spute, si uscatd, iritativd. "li;.;r;;;#
t ,,Cosacomarilo.r,,_ gr.a (fig. j
Atenlie! Cancerul pulmonar sau tubercttloza
verticalace heceprin *u*.tln,,iu"u I3S),,iiru, o. pot de.bitaprinlr-o banala use usii]-a.'-'" pnlntonard
mdsry;ilciliculd - toniliuiil'* rPrlximativ 1,5
tul"p.."ful tusei,..i. O. la sinein{etescd el
Alw indicatji: i"*.*
qocuripsihicesaufizice* 'int"tectual,supdriri, I .-"j:,E.::!19
rnscnem tratamenturbolii care produs-o.
.a r"t"qi ,;"f"i;..
se
rirniil.' remediinaturalesi nentru.acest simi,iom.f"r;;;;lj;;;;;
poatefi masat fdrda ft dezbrdcatde ci, dinipbtnvd,va. fi u;uratd.pentru a se
O".fir?.r,Ulrnct haindsau lliP:j::
errmrnarea produseror favoriza
patorogice hin a.dor.i" uil"qr.."i;.",
fiind supdriloareiqi.tgt"oAate aaunatour" va fi comb[tutd
::-*p toate
pnn mijl0acelepodibile"printre u."rt"u oeoseuit
caces-audoveditacupunctura chiarprlsopunctura. ae #J
punctecu acliunecalmantd ;i rat6dou6
Tusea asupra tuseiuscate:
.,;Salt sBrecer" :.Y.Czz - (fig. 139) sitnat :.
.
scobituriiosului,t*rn:_lJi,-nere_,,-- :":'
Printresuferintele
clle . deasypra
.nuscutesc
pe nimenise numdrd
l#jii, r'jil j,:.,*rr p.*u".*aIi .uoin"tu
si
r medicu
lui, . ,,Miitocui -- .lfc.rrr:-if{ii'i'lEl,
piepluiuiil;',
"ii" situatpe gsul itern; tn rnrjloculo#ontatii-c.,i.Je,j
HflX',*:'":""'it":;':i:T;,:f"'J'i:'lt3'*'li'tTfri::*ffi'r',',::
I useaesteun act reflex.
pnn cetedouamameloa.ne _ tuniliere.
AIy indicafii: fncd,angindpectorald* diin;ersie,
.
la niveluip.lIm6nului,
Aar;i in ait;"ffi;i; , cumse ''u;'ffiH,1-frjilTyh'fi1*
excitaqiapentru producerea
sa fiind
Xtr;:#;;
_ pr *' (fig,139j;,;itu;i,if.
unelebolideinimasaunervoase. intampld
in
centrat,,, ild;h;ffij;:.;;
166 eitrernirareaspaliului Ir inlbrcosra
| :h ;; ; ;; ;.-',' :

167
 ALt€ iidicatii. ,

F4fg'ffifls{*1tr#ffi{il,
ir#i#T:hfi
*i"g;ii!ffHLi;#jdtf (
,h- ,*.,* la cotiturd,,
g: (r5.ringuri
o"o#liiLHTfiiiiff*:.1y eraz I

;:iff;: i"#i#ff,ffi %flgiiifillit

tl

o. ourflje;*q
.--purtarea
tratamentui ,fu^rrelastici, gimnasricd
il;.i';ff;;;H,,. medi-
ffijl,.ill,:t numaicu avizul
Varicele
Varicelesunt dilataqiile
anormalesi ;::,*:ft[?:!;i:T.'.i,,1-,.J'fi
::"h';,1?#,i#,11ff":
rrcatului.Se deduce.
pu-ncturuidfi
rneridian;";;i;;J,i1:i.'f,.::H.'ffi ;;;;
l;::ii",":=;J3lt1,#r,'i::l;'k#JipilipFi,i"rl?:,.",:
tapersoanele
caresraumutr,in,,o in speciat _r,.Acgstpunct este denumtitt-,,-t)o,
;tr*,l:;J"ii1';1",i,+;xtr;i#
.
j,"!Tg::--Ii*i.il:"qi#?,1?:"S::,|Lf
i?i[,'3,.'i i,-,'"iii1111tef9ar.e.
:'?ii pentruvaricele
::^i!Ilinta. varice.oaronraunei
de greutate.
fac *.innotoi-iiiiri.l

ls*au:H
circula.tusufui

nu
lo,1t9 gravidele
facvarrce.
ff;ffAoir'
::::r.,j:ii:t;1,::Lrn*r"tlf*y,.,":"#lTi:ll":li,:H:
* i."r iiii*il,
;::1lut',^?!#i
multtimp in picioare
rS si
sec{raverlicaleice t .9. pj*irginri
vanc el e p o t a p d re a
"i uorizo
_c rrruruo.ira
; fr iTifli
t,A"::l"Uff*f"
, si l a n i ve f u l a l t o r ve , 1 " .i n i,, * .r

*fr#!l, #Tlf"ru;;1
lul, la bolnavii in juruf esofasu-
^ ^
cu
una.djn cauzeter":i.9:i htpqtita;;;;""1t' (ruperealor
proouciind fii"nd tradiqionale
h"roroi5i'"ttto'i'LJ;;;:l* regrunea
anusului chineze.r"ria;a,iri'rJi
va'cocerur,in __b.Jneu regiunei';;;ii r" areunrorJ"*"uitincircuta{ia
sarcind. ,eei.h_inurri.i.iu-*".;ffi1,: ,ur*iiiT?ittX..T"
r,il,li,l;?rHrls
varicelor
ptan
-,^_rl3,u^r".ntul
studndu-se _estedestulde
mdsunre de preveni..,o.i::^tY9ios.pe primul
ev'tareastatulutpretungit caremenfiondm:
fixf in pi.iouintre
t' maralesin poziqii
,,Co/ina negustoru/ui,'
purtdrii de.jartiere sau
sdngeluiin venetep-icroaretor; .u." impiedicdcirculalr-a
^^-^-?ujlu."a ,,Punctu/ venelor"
- tratamentul
* men{inereacorectal-clnstipaliei;
unei--DsrvqDs
riguroaserBrene
i;id;;rn. Fig. l4l
a membrelor inferioare;
168 ' in ulcerele varicoase, acest punct
are sr o actiune cicatrizanti.

169
 r*#ii#rffi
'{,x#;rH*}frii#*
effiry,_!i"*^,
cu decoct
i1rye, maicard,
n"""lilTiJl"'?i-Tx* in-
'ittapte.utJ-iiiuoit
dJ't);i .:T].p"de
,zi);
ceap5,
rniere
( l*z"e*'ol?T):uscare inourritiu a" u cotiturd,,
* *#[lT,HX;n:*:'^'yy g:praz
(r5ringuri ).D-*r
i # iil'ffiT3#'.:Til1,'t':
;3i,T#= lfil
' .-- purtareao. r"lf jft*
?j.,:-q
tratamentui i. gimnasti
^orelastic cr medi
-
iiJh.f,il,it riri.ri'.r#t' p"#,.. numaicu avizul
Varicele Textelevechi chinezesti.citate
de
S. de Morant.ne spun cd
I/uricelesunt dilataqiife produs"
X1li..,l..sunt g:-git*tlii*ia .i#rgeticd
anormalesi rrcaturui'
Se deduce.
deci.ca
in meridianul
ca ulmare a slibir rtir"iii*'[unctuJui de pe acest
t,at"ar.iJffi j:#df if :fl:ff"11?.'"".1
;:'#l',1,1i;l meridiancontribuie
la prevenire,
;;;";l"I
.fi Ir'e'oare'inspec
:if %'"#l'l'rff ::::',tt1i ilp"in' iaI
:r:t:F:. g::i,yx,
l,ff:,.fi: df#g [i.ff;,
;"
;i;:'' datoritd
lunide,ull9 P" Jot' dL'ti'!,i'ioutt'
urtrmere
ffi: T;1ilg
proiesiei'
gti ; j i'giHt' -,t,;;y;;;,
?#5:r'r#iillililtr=
:y^:i:li",p Hl'tri IrlFyffi "'lil: gt r"'",,,i'"
"-r;;;;;i
_ga!;;ie, "it!l-,'ffi
',t:?,1,;
t'redltatea
joacdun ror
rof de venoase
anevoioase.
.""i'r"j:t:l1t{t
a" seamd
ce explicdt;;;;' in nro, sPsi ine r+rl'
"' \T:: slivpot
idere X'ir'Jtr'' #i #'?'ff ii:'XJiffi:i?i;i."!1 :{fii,i'?,',#{J^;
rl"
r i i,i,*il, 'ii.'iiilil;;;
.r1,
Iul' la bolnaviicu-': "i, " :',T:nffi
,TSfJf i HiH?."$ ;
j Ij:?
apdreaqi Ia nivelul
,.., Y_rtl.9le altor
cirnl;-;^^::,'^"='drt(''tvene:
una.din cauzete,#1,":1 t'tpuii.i ;;;;,ut!t'in
in jurul esofasu
esofasrr-
(ru'perealor fiind
producdnd h.roroi-Tli 3""ttd'i'uJ'*,li,'"9t' regtuneaanusului
r,:W ::ixf*r#trT,:f
*fr_ff
tradiqionale
chineze,*"riAianui'rJi
regiunel';;;;;i'rn' areun.orJ.o..iitincircura{ia
sarcind. ._D.Jneu ra,ruiilliitll."T*
varrcocetut,in r"n;,1ii:^in
urri"i-ii-fi;i:il,,r?,'l
l,li#;?#:tig
0,,1Tmil:
euttatea i?Hfl ['s:T","$ff
fl],ff:::yo ios,
peprimu,
fi*f prefungitin pi.iouin"" caremen{ionrm:
statulur
e, mar alesin pozi\ii
,,Colina negustoru/ui,,
- evitareapundrii
^ de. jartiere sau
sangelui in veni:tepicroareror; care impiedicdcirculalra ,,Punctul venelor,'
- rratarnentuIcorectal-cinstipaqiei;
- men{inerea uneiriguroasei.gid;; Fig. I4l
membrelorinferioare:
168 ' in ulcerele varicoase, acest punct
are sr o actiune cicatrizantl.

169
 ilfirilr#fr,rffffi;1,{ffi
,,funC1ie ffi$
de.caractgnrtl
::.lXte rb@ii; b6ide,pjcioary-.reci;,c;
decoit,Ue
,p$41;.:r*ffii:sjit"flHf fjr*i{r,i
Fd*,de,floriaecoaoa
.soiiiiliii"-i?,ii"f,ni.;ii"
ffi:'S'b'ft#i.Tfd oT;iT::it- #hi* iir-#;
trar'oe prcloafecu apErecer, zilnice;:
invelirea
g:j l*l"t intrlotrenza
*rriati-in-fi;.#";,ri*;H
Tl.
l'#,H'i:fr','Lrffiiffi
,,1',,:{f'
!,
I
i ,^
Fig. 142.
I
i Virs[turile, conformmedicinii traditionale,suntprodusede
un surplusenergetic in ,,Focarulmijtociu".
Virsiturile
:::ll:.:l::::l:::l:::.l::::l:::.::,.:l:l.::l:::i:::V;a:.;.mt'*l..'se..mas.dmp'cH
Eliminareabruscd.;iexp lozivda conf,nutului
t'lneEte.inunerebori'de.'itom.; (;H; stomaculuisein-
cancer. ]:::i::]i::::,i::,:i:]:ii::].::]i.dint{s.$#ic.p1.'y{$ilosu}uigtenl..'
veziculeibiriare,in intoxicalii-;ld;;;;", - indigestie). are
i" il.r" -b"Ji' riir.&i-
oase,migrend,tumoricerebraie, .ur.inaiin pr*"r'. il;]*ij
Vdrsaturile
susarirorse ;rt ';'. .' 171191ys,t'i -'St; * ffig., 143),sittratla 3:mhsurisub
datoresc, ln maremdsurt,greseliror
. inarimentaqie-sauinreqiiioi.vr;16*riiii;;;;;,1,;i;;r?iiiliili
"*ilu"r , rotulei, intt-e,, :doui oas€;qle' gambei
ce-f€
. ::::,::::::,,Vefd
digestiv,
sufennqedestuldg {tihia li .peroneul).-taniliere, ;;;: :', ,:::, : :
Dacdvdrsdturile Tr";p"J
prezintd ilrui; il;ii6G;;#;:,,
unul diri , : ': , . ",,;;Aluteryg{ii:i4t!4er'de s nie,Oe: (o cann
urmdtoai"i"
vor fi considerate ,,ugsen1g,., "uiu.t".q."f" ,
ar"ur".f p"at.i.":j;;i^liii" :,
';,' ,'pezi)f ,i$1gie,'<te flori',depelin (o'cas6,Bs si);,infuzie :
bolnavului,dacdnu seialunidsuritenecesare t ::::'::.:'de:'mentil F€nffu,:vffiturilegpvidblon,;infuiede '
: :, , ,. ..i::' :: .: ' :'
- 4ur?con{inalimenteingeiaiein-ui{n"t" z+de e de.roini$(2*3efni pe'Zi)1. '
- daci survinnoaptea.iiu"rp".iufloieste ore;
-^-,
- fcfria;-
,
ogiavidh,
9::i 1ry-lt"^ .,i rr"*"nlesporitaf
-oaca sunt inso.-tite
de constipalie,
staregeneraldproastd. r -'i--' dureri.abdominalesi i Zgomotelein urechi
Tratamenturvdrs'turiror.diferS de ra
caz ra caz.cere sur-
venite cu ocazia unor.intoxic"tj; ;;.;;oluntare
tare,nu se slu l;;;hr_ De foarte multe ori unii bolnavi cu hipertensiune
-de arteriali
vor combateci, oinipoiriva,'ro, fi[ieUil: sau suferin{eale urechii iirteme se pl6ng percepereaunor
existd,acesteavor fi provo"ut" i-Jiui p.in;r?;;'_ijl""d;ii#;;
mai la indem'ni fiind atingei"" i;;tdi zgomoteanbrmalein urechi,sub formaufor flu'ituri,'fluier5turi,
carepun in pericolvialab-olnavului, it;rusorului). vdrs'turile vdjdituri,bit[i de clopot saude ciocanzgomotese percepmai
din'cairu muolor'pi"id.;;i ales noaptea,cdnd bolnavul sti cu capul pe pem[, ele pro-
deapdqi sdrurimineralb,sevor.ornbut"
duc6ndu-iinsomniirebele.Aceastbsuferinld mai poatefi in-
170
171
 Fig. 144

CUPRTNS

talnitela b-olnavii psihicisauin cazulintoxica{iilor

cu chinind. Cuvdntinainte
Lresrgur.ca sl^alte_cauze se ascundin spatelezgomotelorin
urechr,eleputdndfi descoperite numaide idtre melic. PARTEA iNTAT
Pentrumedicultradilionalistzgomotelein urechisedatoresc
unui excesenergetic.inmeridianul,,Treifocare..,ele putdndfi
inlSturatecu ajutorul stimuldrii anumitor puncte de^pe acest CE ESTEPRESOPI.]NCTURA?
CINE POATEFOLOSIPRESOPT]NCTURA?.... 12
meridian,cire sunt:
PRINCIPILE MEDICINII TRADITIONALE CHINEZE 14
. :
,,Ecra1tu!'.*,T!n (fig. 144),situatin scobi- Prin corpulomuluicircul6,in m9d ciclic,energiicare
provind'inCot*os si dePePdmdnt 14
. f ie r e . . 'Atte
'' ' . . .indiragii!
. ' : .::' iinrdirate,voibire difieili _ nni_..
INN-IANG"" 18
fnloui.iiinlelevii exista'obipolaritate
o ;,poarla urechii",_ TFz:_ {fig, 144},situatin Bn"tsiil" circuli de-a lungul unor canaleinvizibile
scobituradin fala urechii,c-ese'to:*eazi ia"a,*i , ir,ffnIDIANE..-......:.......... 20
' ""-i?"
deschidegura* dtspersie. Pemeridianese gdsescanumitepunctecare,stimulate
(prin inqepdturiJe ac saumasa), pot amelioraunele
. .AltA iytdfaSii: boli de urechi- dtsperiie;:spor- 23
flvr ql artlstt(cre$teacuitateaauditivd)_ tonifiere. b o1 i. . . . . . . . . . . .
AItc indica#i: ciupireaenergicda marginii ure- Pe suprafa(a pielii suntproiectatetoateorganelecor-
25
apuncfiitui
tnClusiv .. tT,*{;;T;il (d, p " t ui1 . . . . . . . . . . .. . . . .. . . . . . . . . . . .
;Xli Viata se supune;,Legii celor cinci elemente":apa-
AIte rdmedii: va punein urechearespectivdsuc de lemntrl-focul-pimdntul-metalul. carese prodtrc;i 5e
ceapd'tnfiecaredimineald,cdtevaBicdturisau se ;i,;G ferairtcetare ...........""""' 29
va introducein urecheun tamponde vati lmUlUat Sdn[titeainseamn[scurgerea armonioasd a energiilor
in acestsuc; bdi calde la picioarecu frind de prin cotp, iar boala,orici pefturbaresurvenitS in cir-
muqtai c u la { i 1
a or . . . . .. . . . . . . . . r1a
L
DIAGNOSTIC ENERGETIC........... 35

172 173
 Edemele 94
Enurezisul 96
Febra ........ 98
Frigiditatea 10 0
Grefurile 102
crifa ........ 10 3
P A R TE A A DO UA Guturaiul 104
Hemoragia nazald 1 06
CUM PUTETIDEVENI TIN BLIN PRESOPLINCTOR.... 3 9 Hipertensiuneaarteriald t07
Hipotensiuneaarteria16 ' 1 09
Tehnica 40 l0
GHID TERAPEUTIC 46 t2
Aerofagia t4
47 l5
Alcoolismul 48
Alergia 17
50 I r')
Ame{eala 52
Angina pectorald 22
53 I 24
{sjmgl bronsic .. 56 t
l 2s
Balonirile
58 I 2',7
Celulita
59 I 28
61 t 3t
62 l:i?
uonstlpatla
Constinati
62 14.
IJL
uonvulsllle
65 l3(
66 | :/
69 ti'
70 t42
72 t43
76 145
77 14 8
79 t53
80 S e te r.. ....... 15 6
82 S i n u z i ta.. ..i ....... ......' ..:: .:..:.:. ......: ...:..: .:..: .::...15
....8
84 Sughilul 15 9
85 Tabagismul 16 0
86 Torticolisul l6 :
87 Tracul r6/
88 Tusea 16 3
89 Variccle I r':J
90 Vdrsdturile 17( ,
9l Zgomotelein urechi 71
Durereade umlr 93
17 4