CORPUL PSIHOMENTAL REACTIV

Când se parcurg primii paşi în evoluţia spirituală, primul

proces care va fi pus în funcţiune este acela de purificare. Urmează
etapa echilibrării pe toate planurile, după care se pornesc
„motoarele” pentru drumul evoluţiei spirituale.
Purificarea presupune eliberarea de elemente nocive, de aşa-
zisul balast (aspecte nu neapărat negative dar care ne ţin pe loc), sau
care nu sunt compatibile cu evoluţia spirituală. Este etapa cea mai
importantă deoarece de această fază depinde nu doar primul impuls
spre evoluţia spirituală ci chiar ne poate defini structura căii pe care
am ales-o. Purificarea presupune o curăţire pe toate planurile: fizic,
energetic, emoţional, mental, spiritual.
Pentru planul fizic se cunosc foarte bine metodele: alimentaţie
cât mai sănătoasă cu putinţă, adică fără „mortăciuni” (eventual peşte)
şi peste 50% netratată termic, ceea ce presupune că nu s-au distrus
enzimele şi complexele vitaminice. Purificarea pe partea fizică
presupune şi evitarea sedentarismului, deci folosirea (la modul
echilibrat) aparatului locomotor, pentru a avea un bun tonus
muscular şi o circulaţie bună a sângelui – este recomandată
persoanelor care nu muncesc fizic (cei care lucrează la birou). De
asemenea, somnul este o parte deosebit de importantă şi trebuie să i
se acorde respectul cuvenit, adică programul de somn trebuie să
acopere necesarul.
Problema cea mai mare o constituie purificarea la nivelul
psihomental. Aici sunt o mulţime de lucruri de făcut deoarece psiho-
mentalul fiecăruia dintre noi şi-a construit un mecanism deosebit de
complex, pe care l-am numit corpul psiho-mental reactiv. Acest corp
subtil este principala frână în evoluţia spirituală. În linii mari, corpul
psiho-mental reactiv este un ansamblul energo-informaţional format
din mai multe straturi. Acestea sunt:
Stratul factorilor materiali:
Are la bază aspectele motivaţionale legate de planul material.
Într-o primă fază, acest strat se ocupă de necesităţile de bază, precum
hrană, adăpost, îmbrăcăminte, etc., deci cele necesare traiului zilnic.
Nu aceste aspecte reprezintă o problemă ci atunci când dinamica
motivaţională se raportează la: formă, aspect, capacitate,
cuprindere, cantitate, intensitate etc.
Deci nu factorii fizici reprezintă o problemă ci dualitatea,
antagonimul, modul cum ne raportăm la spaţiul 3D, adică la propriile
sisteme de valori. Acestea determină tensiuni puternice pe zona
psihoemoţionalului, deoarece suntem programaţi încă din copilărie să
fim „mai bun decât altul”, „mai puternic decât altul”, „mai bogat
decât altul”, „mai deştept decât altul”, „mai influent decât altul”, „cu
mai multe titluri decât altul” etc.
Este nociv şi gândul de a fi „mai iubitor decât altul”, „mai bun
decât altul”, „mai milos decât altul” şi alte asemenea. Acestea sunt
tot emanaţii egotice, deci o frână foarte puternică în evoluţie.
Este indicat ca, la început, competiţia să fie cu noi înşine, adică să
fim mai buni, mai puternici, mai iubitori, mai bogaţi, mai deştepţi
etc., decât am fost înainte. Raportarea la ceilalţi aduce, mai devreme
sau mai târziu, conflictul, iar suferinţa este doar o chestiune de timp
deoarece dualitatea este specifică planului 3D, ori în acest plan
Legea Ciclicităţii determină ca ceea ce este „sus” să ajungă „jos” şi
invers.
Ataşamentele
Ataşamentele faţă de bunuri, obiecte – bani, terenuri, imobile,
maşini, firme, metale preţioase, bijuterii, tablouri, diverse lucrări de
artă etc.
Aataşamentele faţă de oameni (la modul excesiv) – părinţi, copii,
soţ(ie), subalterni, şefi, politicieni, personaje istorice, personaje
carismatice, etc.
Ataşamentele faţă de idei, concepte, învăţături etc. duc la:
• obsesii
• ultranaționalism
• forme de orânduire odioase (fascism, comunism, dictatură)
• idealism nefundamentat
• xenofobie
• idei preconcepute etc.
Aataşamentele faţă de tradiţiile de tot felul pot duce la:
• prozelitism
• dogmatism
• fanatism
 Dependenţele: alcool, droguri, tutun, jocuri de noroc, sex,
adrenalină (situaţii extreme)
Fricile
Frici legate de integritatea si siguranţa personală:
• frica de moarte
• frica de vătămare
• frica de boală
• frica de accidente
• frica de singurătate
• frica de bătrâneţe
• frica de sărăcie
• fricile legate de diversele pierderi (de la persoane la bunuri)
• fricile legate de evenimentele naturale (inundaţii, cutremure,
incendii, grindină, secetă, trăsnete etc)
• frica de animale (de muşcături, lovituri, înţepături, de boli
transmisibile etc.)
• frica de maşini etc.
Frici legate de evenimentele viitoare:
• insecuritate
• incertitudine
• nesiguranţă financiară
• frica de-a nu face faţă diverselor situaţii
• frica de ridicol
• frica de a înfrunta diversele situaţii
• frica de-a lua cuvântul etc.
Frici legate de situaţiile relaţionale:
• frica de-a fi înşelat
• frica de-a fi furat
• suspiciunea
• neîncrederea
• frica de responsabilitate
• frica de autorităţi
• frica de a prelua autoritatea
• frica de iniţiativă
• frica de pierdere a onoarei
• frica de succes (există şi aşa ceva) etc.
Identificările
Identificarea cu numele şi familia
 Identificarea cu grupul, regiunea, religia, partidul, națiunea
Identificarea cu profesia, hobby-urile, tabieturile, preferinţele de
tot felul.
Toate cele de mai sus formează:
• Blocaje psihomentale
• Tipare mentale
• Reflexe
• Deprinderi
• Automatisme
Stratul influenţelor imaginaţiei – tendinţa de a fugi de realitate
şi a se refula în diverse scenarii mentale. Acestea pot crea
dependenţă.
Stratul influenţelor egotice
Acest strat este determinat de dependenţa faţă de emoţiile egotice,
care sunt de două feluri: emoţii egotice negative şi emoţii egotice fals
pozitive.
Emoţiile egotice negative sunt reprezentate de ură, invidie,
dorinţa de răzbunare, pizma, ambiţiile deşarte.
Emoţiile egotice fals pozitive sunt reprezentate de „aerele” de
superioritate, aroganţă, trufie, infatuare.
Stratul influenţelor factorilor inconştienţi (zona reziduală a
tuturor fenomenelor psihice neconsumate, reprimate, înăbuşite, aflate
în stare latentă).
Acest strat poate deveni periculos deoarece încărcătura energetică
a emoţiei este desprinsă de aspectul informaţional, intrând în
„rezervorul” de tensiune nervoasă.
Stratul influenţelor factorilor subconştienţi
• impulsuri din vieţile anterioare
• subprograme din matricea energo-informaţionă – care
include şi programul evolutiv, adică direcţiile generale de
evoluţie stabilite înainte de întrupare.
Stratul influenţelor factorilor genetici – are avantaje (anumite
caracteristici fizice, psihice, mentale) dar şi dezavantaje (pe aceleaşi
zone).
Stratul influenţelor factorilor temporali
Trecut: dureri, neplăceri, bucurii, satisfacţii etc.
 Este unul dintre cele mai puternice straturi. Foarte adesea oamenii
sunt măcinaţi în interior de amintirile trecutului. Atât cele negative
(conflicte, regrete etc.), cât şi cele plăcute, determină ruperea de
realitate şi, implicit, noi forme de blocaje mentale.
Viitor: speranţe, aşteptări, temeri – acestea ne scot din realitatea
efectivă, din „aici şi acum”.
După cum se observă, corpul psihomental reactiv nu este doar
foarte complex şi puternic dar ne şi conduce viaţa în proporţie de cel
puţin 80% (procentul este chiar mai mare la marea majoritate a
oamenilor). Evenimentele neplăcute trăite de-a lungul vieţii,
evenimentele dramatice, situaţiile penibile, situaţiile la limită,
conflictele diverse, primejdiile de tot felul, anumite nevoi etc., au
determinat reacţii puternice din creierul amigdalian (numit şi creierul
reptilian), acesta fiind responsabil de deciziile „luptă sau fugi”.
Aceste reacţii s-au concretizat apoi în atitudini şi formarea de blocaje
mentale, sau diverse tipare de acţiune. Pe de altă parte, societatea
(familia, şcoala, anturajul, massmedia etc.) au contribuit şi ele la
formarea altor blocaje şi tipare mentale nocive, sau care înlănţuiesc
libertatea şi fericirea.
 Piramida trebuințelor umane
(piramida lui Maslow)

În 1943 cercetătorul Abraham Maslow a dezvoltat o teorie,

considerată ca fiind una de referință în psihologie și sociologie, care
avea să pună în evidență factorii motivaționali principali din viața
unui om obișnuit. Mai exact, arăta care sunt nevoile, trebuințele unui
om, pentru ca acesta să evolueze sănătos din punct de vedere fizic și
psihic, și pentru ca societatea să poată beneficia în mod optim de pe
urma lui.
În urma numeroaselor observații, Maslow a observat că cele
mai puternice nevoi sunt cele legate de instinctele primare, urmând
apoi cele legate de o anumită nevoie de dezvoltare, evoluție.
Piramida trebuințelor umane dezvoltată de Maslow arată în
felul următor:

Pe prima treaptă sunt nevoile de bază ale corpului fizic, precum

mâncare, apă, aer (instinctul de supraviețuire), nevoi sexuale
(conservare, perpetuare), somn etc.
Pe treapta a doua sunt nevoile de siguranță. Cuprind:
- securitatea fizică
- securitatea financiară
- sănătatea (și menținerea sănătății)
 - siguranța în timp (crearea unui mediu sigur de evoluție)
Se poate spune că primele două trepte sunt cele care
dinamizează energiile (fizice, mentale, psihice) pentru marea
majoritate a oamenilor.
Pe treapta a treia se află nevoia de iubire și apartenență. Include
relațiile de iubire, prietenie, precum și nevoia de apartenență la un
grup de care se consideră apropiat sufletește (grup, țară, religie partid
etc.) și pentru care este dispus să se implice material și afectiv.
Pe treapta a patra se află nevoia de stimă personală, de respect.
Această treaptă are în vedere recunoașterea propriei valori, a
contribuției avute în cadrul grupului în care viețuiește. Aici întâlnim
conducătorii de tot felul (șefi, administratori, directori, președinți),
profesori, politicieni, ofițeri etc.
Pe treapta a cincea se află nevoia de autodezvoltare, de
evoluție, de creștere din toate punctele de vedere.
Ulterior, Maslow a mai introdus o treaptă, pe care a pus nevoile
cognitive (de cunoaștere, înțelegere, explorare) și estetice. Acestea
din urmă țin de creație, de manifestarea frumosului, a armoniei.
Teoria ca teorie este frumoasă dar dacă nu avem și
instrumentele de a o pune în practică atunci este asemenea situației
când însetatul se chinuie să-și potolească setea repetând întruna
cuvântul apă.
Desigur, nu există rețete minune pentru a reuși în viață. Nimeni
nu poate obține o slujbă bine plătită dacă nu se pregătește pentru ea
timp de mai mulți ani. Nici măcar cele mai mari talente nu au reușit
dacă nu au muncit.
Pentru a ști cum să te ajuți trebuie întâi să te cunoști. Trebuie
să-ți recunoști atât părțile bune cât și cele mai puțin bune. Trebuie să
afli apoi care îți sunt limitele și până unde poți merge. Acest lucru se
va face pe întreg ansamblul trup-minte-suflet.