Sunteți pe pagina 1din 2

Efectele Traumei asupra Minii Umane: Aplicaii utile ale teoriei n practic Lector: Richard Chefetz M.D.

Cu participarea: Kathryn Chefetz, LCSW

Tematica abordat: Despre Traum i Disociere - Teoria: conceptul de traum, organizarea mentalului, stri ale sinelui i procesul disociativ - Practica: studii de caz, tulburarea disociativ de identitate, cazuri clinice
Trauma un eveniment situat n afara spectrului normal al existenelor umane, din care nu exist ieire i care este asociat cu groaz, neajutorare, teroare sau lips de speran. Cu ct mai mare explozia, cu att mai mare este i trauma. n cazul unui eveniment, nu toat lumea devine traumatizat sau cu tulburare de stres post-traumatic (PTSD). PTSD cronic; PTSD cu debut tardiv Trauma din perspectiva dezvoltrii Procese cognitive compromise: ntreruperi/dis-conexiuni nelegerea ntreruperilor: Asocierea i Disocierea Procese disociative: depersonalizarea (sentimentul de ireal); derealizarea (lumea apare ca fiind ireal); micro-amnezii (viaa mea ca o rubric de ziar); confuzia identitii (pierderea simului identitii); alterarea identitii; anestezie emoional, retragere social, hiper-stimulare = PTSD O minte sntoas: Constelaia Strilor Sinelui Cum este trit Disocierea? studii de caz; Confuzia identitii studiu de caz Procesul disociativ i Modelul Minii. Tratamentul tulburrilor disociative implic ntr-o mare msur efortul terapeutului de a atrage atenia n mod explicit la legturile asociative dintre elementele care aparin experienei i conexiunile refereniale, la

numirea i explorarea acestora. Afectele sunt n centrul acestui efort. Atunci cnd o persoan este stresat n mod grav, procesele disociative pot s: decontextualizeze (fr a exista anxietatea ce nsoete procesul); creeze o incoeren cu caracter reglatoriu; limiteze sever capacitatea afectiv; schimbe sentimentul subiectiv al sinelui; lucreze n fundal, implicit; necesite un efort n observarea/descoperirea lor; lucreze n beneficiul meninerii unui echilibru psihic i fiziologic. Tulburarea Disociativ. Teoria celor 4 factori: 1. Capacitatea de a se disocia 2. Traum copleitoare care se leag de capacitatea disociativ ca un mecanism de aprare (v. abuzul fizic/sexual de ctre un printe) 3. Dezvoltarea unei personaliti alternative n relaie cu fenomene ce apar n mod natural ex. Observatorul ascuns, stri ale ego-ului sau un nsoitor imaginar. Acestea mpiedic personalitatea s obin un sim coeziv al sinelui. 4. Experiena trit a imposibilitii unui adult semnificativ din viaa unei persoane de a restabili dezvoltarea normal i de a proteja copilul de repetarea traumei Tipuri de dovezi ale existenei unei tulburri disociative: factori genetici, trauma, stri ale minii, incapacitatea de a se relaiona.

PS. Seminar organizat de Fundaia INOCENTI (Sprijin pentru copii i familii defavorizate pentru a preveni abandonul maternal), Fundaia Sensiblu (Programul Casa Blu pentru femei i copii supravieuitori ai violenei domestice), Excelena Sa Mark H. Gitenstein, Ambasadorul SUA i Doamna Libby Gitenstein.

S-ar putea să vă placă și